1) Caracteristici antidetonaţie ale benzinelor.

Cauza principală a arderii cu detonaţie este formarea şi acumularea în amestecul aer-

combustibil a compuşilor primari de oxidare ale hidrocarburilor – peroxizilor R-O-O-R şi
hidroperoxizilor R-O-O-H, care sunt foarte activi şi se descompun în ultima fază de ardere. La
oxidarea ulterioară sunt formate aldehide, acizi organici, alcooluri şi alţi compuşi. Produsele
finale la oxidarea hidrocarburilor sunt bioxidul de carbon CO2 şi apa H2O.
Factorii principali care iniţiază arderea cu detonaţie sunt: presiunea şi temperatura
amestecului în camera de ardere, durata aflării amestecului în condiţiile de presiune şi
temperatura amestecului în camera de ardere, durata aflării amestecului în condiţiile de presiune
şi temperatură înaltă, compoziţia chimică a combustibilului. Restul factorilor sunt, de regulă
consecinţă a acţiunii factorilor numiţi. Cea mai înaltă rezistenţă la detonaţie posedă
hidrocarburile aromatice şi izoparafine, însă creşterea concentraţiei hidrocarburilor aromatice de
la 25% la 50% sporeşte intensitatea formării calaminei de 3 ori. Apariţia legăturii duble în
molecula hidrocarburilor olefine sporeşte sensibil rezistenţa la detonaţie în comparaţie cu
hidrocarburile saturate respective.

Rezistenţa benzinei la detonaţie este apreciată cu cifra octanică (număr octanic), care
reprezintă procentul de izooctan (cifra octanică = 100) într-un amestec etalon cu heptanul normal
(cifra octanică = 0), care posedă aceeaşi rezistenţă la detonaţie ca şi combustibilul încercat.
CH3 CH3

CH3 C CH2 CH CH3 CH3 (CH2)5 CH3

CH3
C8H18 – hidrocarbură izoparafină C7H16 – hidrocarbură parafină normală

Regimul de determinare a cifrei octanice motor MON (motor octanic number) corespunde
funcţionării motorului unui autocamion încărcat care se deplasează pe drumuri interurbane în
condiţiile de relief muntos. Regimul de determinare a cifrei octanice de cercetare RON (research
octanec number ) corespunde funcţionării motorului unui autoturism care se deplasează în
condiţiile de oraş: opriri dese, utilizarea incompletă a puterii motorului etc. şi este respectiv mai
moderat decât regimul pentru determinarea MON, cifrei octanice motor RON pentru aceeaşi
benzină este mai mare decât MON. Diferenţa dată caracterizează sensibilitatea benzinei la
metoda de încercare. La staţiile de alimentare pe continentul american este utilizată notaţia
„indice antidetonaţie”, care se determină cu relaţia:IAD=(RON+MON)/2.

Metode de apreciere a cifrei octanice

Rezistenţa benzinei la detonaţie este apreciată cu cifra octanică (număr octanic), care
reprezintă procentul de izooctan (cifra octanică = 100) într-un amestec etalon cu heptanul normal
(cifra octanică = 0), care posedă aceeaşi rezistenţă la detonaţie ca şi combustibilul încercat.
 CH3 CH3

CH3 C CH2 CH CH3 CH3 (CH2)5 CH3

CH3
C8H18 – hidrocarbură izoparafină C7H16 – hidrocarbură parafină normală

Regimul de determinare a cifrei octanice motor MON (motor octanic number) corespunde
funcţionării motorului unui autocamion încărcat care se deplasează pe drumuri interurbane în
condiţiile de relief muntos. Regimul de determinare a cifrei octanice de cercetare RON (research
octanec number ) corespunde funcţionării motorului unui autoturism care se deplasează în
condiţiile de oraş: opriri dese, utilizarea incompletă a puterii motorului etc. şi este respectiv mai
moderat decât regimul pentru determinarea MON, cifrei octanice motor RON pentru aceeaşi
benzină este mai mare decât MON. Diferenţa dată caracterizează sensibilitatea benzinei la
metoda de încercare. La staţiile de alimentare pe continentul american este utilizată notaţia
„indice antidetonaţie”, care se determină cu relaţia:IAD=(RON+MON)/2.

Metode de apreciere a cifrei octanice

Metodă directă (de arbitraj). Se stabileşte regimul standard respectiv de funcţionare a

unui motor cu un cilindru alimentat cu combustibilul încercat. Apoi, schimbând gradul de
comprimare al motorului, se obţine apariţia începutului arderii cu detonaţie de o anumită
intensitate fixată cu ajutorul traductoarelor. În continuare se selectează
un amestec atalonic de izooctan cu heptan normal, care în condiţiile
analogice va detona cu aceeaşi intensitate şi în acelaşi regim.
În Federaţia Rusă sunt utilizate instalaţiile UTI-65 şi UTI-85, în
SUA şi ţările Europene – instalaţia ASTMCFR F-2U.

Metode indirecte
Fig. 2.2. Octanometru
1. Metoda indirectă în baza măsurării permeabilităţii
dielectrice a benzinei încercate şi compararea cu benzine etalon SHATOX SX – 100MM
(fig.2.2). Caracteristicile respective ale combustibililor etalon
(testate) sunt păstrate în blocul electronic al instalaţiei.
Dezavantajul principal al acestei metode este precizia joasă.
2. Metodă indirectă în baza spectrometriei infraroşii în rezultatul căruia se determină
compoziţia benzinei încercate şi automat este calculată cifra octanică reieşind din valorile
cifrelor octanice şi conţinutului componentelor respective ale combustibilului. În SUA este
utilizată de exemplu instalaţia PETRO SPEC GS-1000.
3. Metoda indirectă, în baza formării în instalaţie a proceselor identice cu procesele
petrecute în camera de ardere a motorului. În camera respectivă a instalaţiei se formează
temperatura înaltă, în rezultatul căreia se petrece reacţia termochimică la intensitatea căreia se
calculează automat cifra octanică (instalaţia OKM-1 Ukraina).
 Metode de sporire a rezistenţei benzinei la detonaţie

S P O R IR E A R E Z IS T E N Ţ E I
L A D E T O N A Ţ IE A B E N Z IN E L O R

P ro c e s e le te h o lo g ic e A d itiv a e ra b e n z in e lo r A d itiv a r e a b e n z in e lo r A d itiv a r e a b e n z in e lo r A d itiv a r e a b e n z in e lo r

m o d e r n e d e o b ţin e re
a le b e n z in e i
c u a n tid e to n a n ţi c u h id r o c a r b u r i c u o x ig e n a ţi c u a n a m e g a to r i
(a m e s tic u ri d e
h id ro c a rb u ri c u
r e z is te n ţă în a ltă
la d e to n a ţie )

2) Uleiurile de iarnă se marchează cu litera W (de la cuvântul winter - iarnă). SAE divizează

uleiurile de motor în 10 clase, care diferă după caracteristicile de viscozitate şi temperatură. 
Simbolurile tipice pentru uleiurile de iarnă sunt - OW, 5W, 10W, 15W, 20W şi 25W, celor
de vară - 20, 30, 40 şi 50. Cu cât este mai mică cifra care indică clasa uleiului de iarnă, cu atât
este mai joasă temperatura, la care uleiul îşi păstrează funcţionabilitatea, adică gresează eficient
suprafeţele de contact, ajungând facil la ele. Cu cât este mai mare cifra clasei uleiului de vară, cu
atât mai bine uleiul îşi păstrează viscozitatea la temperaturi înalte, întreţinând o peliculă uleioasă
constantă între suprafeţele de contact. Clasa de viscozitate a uleiurilor multigrad se marchează
prin cratimă (-), de exemplu, 15W-40; totodată cu cât  este mai mare diferenţa dintre primul şi al
doilea număr în simbol, cu atât  acest ulei va fi funcţionabil într-un diapazon mai mare de
temperaturi.

Clasificarea uleiurilor conform SAE

La selectarea aşa numitei clase de "iarnă" de viscozitate este necesar de a va călăuzi de valorile
temperaturilor medii de iarnă în regiunea unde se exploatează automobilul dvs. Totodată
recomandăm să vă folosiţi de următorul tabel:

-30 °С şi mai joase - 0W

de la  -20 până la  -25 °С - 5W
de la  -15 până la -20 °С - 10W
de la -10 până la -15 °С - 15W
de la -5 până la -10 °С - 20W
de la  -5 °С - 25W 
Clasificarea caracteristicilor de exploatare conform API (din 1947).

Conform clasificării API uleiurile se divizează în grupe corespunzător  nivelului caracteristicilor.

Marcajul grupelor constă din două litere. Prima literă indică destinaţia:

S – pentru motoare pe benzină,

С - pentru motoare diesel.

De atunci, sa completat in mod repetat dar, principiul de separare in doua categorii "S" si "С" sa
pastrat. Categoria "S" (Service) include uleiuri pentru motoare pe benzina in 4 timpi, iar
categoria "С" (Commercial)- uleiuri concepute pentru motoare auto diesel, utilaje de constructii
rutiere si masini agricole.

Nivelele proprietatilor de performanta conorm API se impart in doua categorii ’’S’’, care are
noua clase (SA, SB, SC, SD, SE, SF, SG, SH, SJ) si categoria ’’C’’ cu 10 clase (CA, CB, CC,
CD, CD-II, CE, CF, CF-2, CF-4 si CG-4). Cifrele la abrevierea claselor (CD-II, CF-2, CF-4, CG-
4 si CI-4) furnizeaza informatii suplimentare cu privire la aplicabilitatea acestor clase de uleiuri
la motoarele diesel in 2 si 4 timpi.

Pentru a indica uleiuri multigrad, care pot fi aplicate pentru lubrifierea motoarelor pe benzina si
diesel, sa adoptat eticheta dubla, cum ar fi: SF/CC, SG/CD, SJ/CF, SL/CF etc.

Clasificarea uleiurilor de motoare dupa proprietatile operationale conform API ( din

2001).

CF –ulei pentru tehnica de teren si motoare produse incepind din anul 1994  cu motoare turbo,
sau fara, care  functioneaza in conditii dificile, pe combustibil cu un continut ridicat de sulf
( pina la 0,5%).

CF-2 – ulei pentru motoarele in 2 timpi produse din 1990, care lucreaza in conditii dificile. Are
bune proprietati de curatare si anti-uzura. Poate fi folosit in locul uleiului din grupa CD-II.

CF-4 – ulei pentru motoare in 4 timpi, produse din 1990, turo sau fara, ce lucreaza in conditii
grele de exploatare. Au proprietati mai bune de detergent decit cele din clasa CE si performanta
ecologica a emisiilor in timpul arderii. Ar putea inlocui uleiul din grupa CE.

CG-4- ulei pentru vehicule de teren cu motoare care lucreaza in 4 timpi, produse din anul 1994.
In comparatie cu uleiurile din clasa CF-4 are proprietati mai bune de curatare, anti-uzura,
anticorozie, se spumeaza mai putin la temperaturi ridicate si se amesteca bine cu combustibil
diesel cu continut redus de sulf (mai mic de 0,05%). Poate fi folosit in locul uleiului din grupa
CF-4.

CH-4 –ulei pentru motoare care lucreaza in 4 timpi, concepute sa functioneze pe lunga durata
fara a schimba des uleiul murdar, dar sa respecte reglementarile de mediu cu privire la continutul
de particule de oxizi de azot din gazele de esapament. Se permite utilizare la motoarele care
functioneaza cu combustibil cu un continut ridicat de sulf ( pina la 0,5%). Ar putea inlocui uleiul
din clasele CF-4 si CG-4.

Clasa API -directia si conditiile de exploare:

La motoarele pe benzina-categoria «S» (Service)

SA* Ulei mineral fara aditivi pentru modele de motoare vechi, care lucreaza in conditii usoare;

SB* Ulei care contine aditivi: anti-uzura, anticorozie, pentru modele vechi de motoare, care
lucreaza in conditii usoare si la sarcini moderate;

SC* Ulei pentru motoare mai vechi, produse in anii 1964-1967, care functioneaza la sarcini
mari. Contine aditivi: anti-uzura, anticorozie;

SD* Ulei pentru motoare de modele mai vechi, produse in anii 1968-1971, care functioneaza in
conditii grele. Contine aditivi: anti-uzura, anticorozie;

SE* Ulei pentru motoare de modele mai vechi, produse in anii 1972-1979, care functioneaza in
conditii grele. Contine aditivi: anti-uzura, anticorozie;

SF* Ulei pentru motoare de modele mai vechi, produse in anii 1980-1988, care functioneaza in
conditii grele. Contine aditivi: anti-uzura, anticorozie; Se poate folosi in locul uleiului din clasele
SC, SD, SF;

SG* Ulei pentru motoare de modele mai vechi, produse in anii 1989-1993, destinate pentru
autoturisme, camioane usoare si microbuze. Are proprietati caracteristice mai bune decit uleiul
din grupa SF. Se poate utiliza in locul uleiurilor din grupele: SE, SF, SE/CC, SF/CC, CC, CD.

SH Ulei pentru motoarele produse in anii 1993-1995. Se poate folosi in locul uleiului din clasa
SG;

SJ Ulei pentru motoarele produse in anii 1996-2001. Se poate folosi in locul uleiului din clasa
SG. Aceasta clasa de ulei contine un grup mai mic de impuritati care daunazeaza mediului, decit
uleiul din grupa SH, cu caracteristici de economie a energiei si evident a combustibilului, de
asemenea consuma o cantitate mai mica de ulei;

SL Ulei pentru motoarele produse din 2001. Au proprietati mai bune : anti-uzura, antioxidante,
de economisire a energiei si o buna compatibilitate cu convertoare catalitice si de evacuare.

Pentru motoarele diesel-categoria «C» (Commercial)

CA*Uleiuri minerale fara aditivi, pentru motoare mai vechi cu capacitate de putere mica,
produse in anii 1940-1950, fara supraalimentare, care functioneaza la sarcini moderate, pe
motorina cu continut redus de sulf;

CB*Uleiuri minerale fara aditivi, pentru motoare mai vechi cu capacitate de putere mica,
produse in anii 1950-1960, fara supraalimentare, care functioneaza la sarcini moderate, pe
motorina cu sulf;

CC* Uleiuri pentru motoare de modele mai vechi, produse in anii 1960-1970, supraalimentate
sau fara, care functioneaza in conditii moderate si grele. Contine aditivi anti-uzura, anticorozie,
previne depunerile la temperaturi ridicate;

CD* Uleiuri pentru motoare mai vechi cu coeficient de rotatii mai inalt, produse in anii 1970-
1983, cu sau fara supraalimentare, care functioneaza la sarcini grele, pe motorina cu sulf;
Contine aditivi anti-uzura, anticorozie, previne depunerile la temperaturi ridicate;

CD-II* Uleiuri cu aceleasi caracteristici ca si in grupa CD, dar destinate motoarelor in 2 timpi;

CE* Uleiuri pentru motoare vechi produse din 1983, cu turbosupraalimentare, care lucreaza in
conditii grele. Se poate folosi in locul uleiului din clasa CC, C.