Integrated Pest Management (IPM)

Principles
What is IPM?

Integrated Pest Management (IPM) is an effective and environmentally sensitive approach to pest
management that relies on a combination of common-sense practices. IPM programs use current,
comprehensive information on the life cycles of pests and their interaction with the environment. This
information, in combination with available pest control methods, is used to manage pest damage by
the most economical means, and with the least possible hazard to people, property, and the
environment.

The IPM approach can be applied to both agricultural and non-agricultural settings, such as the home,
garden, and workplace. IPM takes advantage of all appropriate pest management options including,
but not limited to, the judicious use of pesticides. In contrast, organic food production applies many of
the same concepts as IPM but limits the use of pesticides to those that are produced from natural
sources, as opposed to synthetic chemicals.

Ce este IPM?

Managementul integrat al dăunătorilor (IPM) este o abordare eficientă și sensibilă a mediului pentru
combaterea dăunătorilor, care se bazează pe o combinație de practici de bun-simț. Programele IPM
utilizează informații actuale și cuprinzătoare despre ciclurile de viață ale dăunătorilor și interacțiunea
lor cu mediul înconjurător. Aceste informații, în combinație cu metodele disponibile de combatere a
dăunătorilor, sunt utilizate pentru a gestiona daunele dăunătorilor cu cele mai economice mijloace și
cu cel mai puțin pericol posibil pentru oameni, proprietăți și mediu.

Abordarea IPM poate fi aplicată atât în medii agricole, cât și neagricole, cum ar fi casa, grădina și
locul de muncă. IPM profită de toate opțiunile adecvate de gestionare a dăunătorilor, inclusiv, fără a
se limita la, utilizarea prudentă a pesticidelor. În schimb, producția de alimente organice aplică multe
din aceleași concepte ca IPM, dar limitează utilizarea pesticidelor la cele produse din surse naturale,
spre deosebire de substanțele chimice sintetice.

How do IPM programs work?

IPM is not a single pest control method but, rather, a series of pest management evaluations,
decisions and controls. In practicing IPM, growers who are aware of the potential for pest infestation
follow a four-tiered approach. The four steps include:

 Set Action Thresholds

Before taking any pest control action, IPM first sets an action threshold, a point at which pest
populations or environmental conditions indicate that pest control action must be taken.
Sighting a single pest does not always mean control is needed. The level at which pests will
either become an economic threat is critical to guide future pest control decisions.
 

 Monitor and Identify Pests

Not all insects, weeds, and other living organisms require control. Many organisms are
innocuous, and some are even beneficial. IPM programs work to monitor for pests and identify
them accurately, so that appropriate control decisions can be made in conjunction with action
 thresholds. This monitoring and identification removes the possibility that pesticides will be
used when they are not really needed or that the wrong kind of pesticide will be used.

 Prevention
As a first line of pest control, IPM programs work to manage the crop, lawn, or indoor space to
prevent pests from becoming a threat. In an agricultural crop, this may mean using cultural
methods, such as rotating between different crops, selecting pest-resistant varieties, and
planting pest-free rootstock. These control methods can be very effective and cost-efficient
and present little to no risk to people or the environment.

 Control
Once monitoring, identification, and action thresholds indicate that pest control is required,
and preventive methods are no longer effective or available, IPM programs then evaluate the
proper control method both for effectiveness and risk. Effective, less risky pest controls are
chosen first, including highly targeted chemicals, such as pheromones to disrupt pest mating,
or mechanical control, such as trapping or weeding. If further monitoring, identifications and
action thresholds indicate that less risky controls are not working, then additional pest control
methods would be employed, such as targeted spraying of pesticides. Broadcast spraying of
non-specific pesticides is a last resort.
 Cum funcționează programele IPM?
 IPM nu este o singură metodă de combatere a dăunătorilor,
ci, mai degrabă, o serie de evaluări, decizii și controale de
gestionare a dăunătorilor. În practicarea IPM, cultivatorii
care sunt conștienți de potențialul infestării dăunătorului
urmează o abordare cu patru niveluri. Cei patru pași includ:

 Setați Praguri de acțiune
 Înainte de a întreprinde orice acțiune de combatere a
dăunătorilor, IPM stabilește mai întâi un prag de acțiune, un
punct în care populațiile dăunătoare sau condițiile de mediu
indică faptul că trebuie luate măsuri de combatere a
dăunătorilor.
 Vizionarea unui singur dăunător nu înseamnă întotdeauna că
este nevoie de control. Nivelul la care dăunătorii fie vor
deveni o amenințare economică este esențial pentru a ghida
deciziile viitoare de combatere a dăunătorilor. 
 Monitorizează și identifică dăunătorii
 Nu toate insectele, buruienile și alte organisme vii necesită
control. Multe organisme sunt inofensive, iar unele sunt
chiar benefice. Programele IPM lucrează pentru
 monitorizarea dăunătorilor și identificarea lor exactă, astfel
încât deciziile de control pot fi luate în combinație cu
pragurile de acțiune. Această monitorizare și identificare
elimină posibilitatea ca pesticidele să fie utilizate atunci când
acestea nu sunt cu adevărat necesare sau dacă se va folosi un
tip greșit de pesticide.
 PREVENȚIE
 Ca o primă linie de combatere a dăunătorilor, programele
IPM lucrează pentru gestionarea culturii, peluzei sau
spațiului interior pentru a preveni dăunătorii să devină o
amenințare. Într-o cultură agricolă, aceasta poate însemna
utilizarea metodelor culturale, cum ar fi rotirea între diferite
culturi, selectarea soiurilor rezistente la dăunători și
plantarea portaltoi fără dăunători. Aceste metode de control
pot fi foarte eficiente și eficiente din punct de vedere al
costurilor și prezintă puțin riscuri pentru oameni sau pentru
mediu.
 Control
 Odată ce monitorizarea, identificarea și pragurile de acțiune
indică faptul că este necesară combaterea dăunătorilor, iar
metodele de prevenire nu mai sunt eficiente sau disponibile,
programele IPM evaluează apoi metoda de control adecvată
atât pentru eficacitate cât și pentru risc. Mai întâi sunt alese
controale eficiente, mai puțin riscante, inclusiv substanțe
chimice extrem de direcționate, cum ar fi feromonele pentru
a perturba împerecherea dăunătorilor sau controlul mecanic,
cum ar fi capcana sau desfacerea. Dacă monitorizarea
suplimentară, identificările și pragurile de acțiune indică
faptul că nu funcționează controale mai puțin riscante, atunci
ar fi utilizate metode suplimentare de combatere a
dăunătorilor, cum ar fi pulverizarea țintită a pesticidelor.
 Pulverizarea în difuzare a pesticidelor nespecifice este o
ultimă soluție.
Do most growers use IPM?

With these steps, IPM is best described as a continuum. Many, if not most, agricultural growers
identify their pests before spraying. A smaller subset of growers use less risky pesticides such as
pheromones. All of these growers are on the IPM continuum. The goal is to move growers further
along the continuum to using all appropriate IPM techniques.

Majoritatea cultivatorilor folosesc IPM?

Cu acești pași, IPM este cel mai bine descris ca un continuum. Mulți, dacă nu cei mai mulți,
cultivatorii agricoli își identifică dăunătorii înainte de pulverizare. Un grup mai mic de cultivatori
folosesc pesticide mai puțin riscante, cum ar fi feromonii. Toți acești cultivatori sunt pe continuum
IPM. Scopul este de a muta cultivatorii mai departe de-a lungul continuumului, utilizând toate
tehnicile IPM adecvate.

De unde știți dacă alimentele pe care le cumpărați sunt crescute folosind IPM?

How do you know if the food you buy is grown using IPM?

In most cases, food grown using IPM practices is not identified in the marketplace like organic food.
There is no national certification for growers using IPM, as the United States Department of Agriculture
has developed for organic foods. Since IPM is a complex pest control process, not merely a series of
practices, it is impossible to use one IPM definition for all foods and all areas of the country. Many
individual commodity growers, for such crop as potatoes and strawberries, are working to define what
IPM means for their crop and region, and IPM-labeled foods are available in limited areas. With
definitions, growers could begin to market more of their products as IPM-Grown, giving consumers
another choice in their food purchases.

În cele mai multe cazuri, alimentele cultivate utilizând practici IPM nu sunt identificate pe piață, cum
ar fi produsele alimentare bio. Nu există certificare națională pentru cultivatorii care utilizează IPM,
întrucât Departamentul de Agricultură al SUA a dezvoltat pentru alimente ecologice. Deoarece IPM
este un proces complex de combatere a dăunătorilor, nu doar o serie de practici, este imposibil să
folosești o definiție IPM pentru toate alimentele și toate zonele țării. Mulți producători individuali de
mărfuri, pentru culturi precum cartofi și căpșuni, lucrează pentru a defini ce înseamnă IPM pentru
cultura și regiunea lor, iar alimentele etichetate IPM sunt disponibile în zone limitate. Cu definiții,
cultivatorii ar putea începe să comercializeze mai multe produse ca IPM-Grown, oferind
consumatorilor o altă alegere în achizițiile lor alimentare.

If I grow my own fruits and vegetables, can I practice IPM in my

garden?

Yes, the same principles used by large farms can be applied to your own garden by following the four-
tiered approach outlined above. For more specific information on practicing IPM in your garden, you
can contact your state Extension Services for the services of a Master Gardener.

Dacă îmi cresc propriile fructe și legume, pot practica IPM în grădina mea?
Da, aceleași principii utilizate de fermele mari pot fi aplicate grădinii dvs. urmând abordarea în patru
niveluri prezentată mai sus. Pentru mai multe informații specifice despre practicarea IPM în grădina
dvs., puteți contacta serviciile de extensie ale statului pentru serviciile unui Master Gardener.

Food and Pesticides

Pesticides are widely used in producing food to control pests such as insects, rodents, weeds,
bacteria, mold and fungus.

Under the Food Quality Protection Act (FQPA), EPA must ensure that all pesticides used on food in
the United States meet FQPA's stringent safety standard. FQPA requires an explicit determination that
a pesticide’s use on food is safe for children and includes an additional safety factor, tenfold unless
data show a different factor to be protective, to account for uncertainty in data relative to children.

The science and our understanding of chemical risk evolves and EPA continues to reevaluate each
pesticide’s safety every 15 years. EPA’s continuous reevaluation of registered pesticides, combined
with strict FQPA standards, major improvements in science, and an increase in the use of safer, less
toxic pesticides, has led to an overall trend of reduced risk from pesticides.

Learn more about what EPA is doing to ensure that food is safe from pesticides:

Alimente și pesticide

Pesticidele sunt utilizate pe scară largă în producerea de alimente pentru combaterea dăunătorilor,
precum insecte, rozătoare, buruieni, bacterii, mucegai și ciupercă.

În conformitate cu Legea pentru protecția calității produselor alimentare (FQPA), EPA trebuie să se
asigure că toate pesticidele utilizate pe produsele alimentare din Statele Unite îndeplinesc
standardele stricte de siguranță FQPA. FQPA necesită o determinare explicită a faptului că utilizarea
unui pesticid pe hrană este sigură pentru copii și include un factor suplimentar de siguranță, de zece
ori, dacă datele nu indică un factor diferit de protecție, pentru a ține cont de incertitudinea datelor
referitoare la copii.

Știința și înțelegerea riscului nostru chimic evoluează și EPA continuă să reevalueze siguranța fiecărui
pesticid la fiecare 15 ani. Reevaluarea continuă a APE a pesticidelor înregistrate, combinată cu
standardele stricte FQPA, îmbunătățiri majore în știință și o creștere a utilizării pesticidelor mai sigure
și mai puțin toxice, a dus la o tendință generală de risc redus de pesticide.

Aflați mai multe despre ce face EPA pentru a vă asigura că produsele alimentare sunt în siguranță
împotriva pesticidelor:

Is food grown using pesticides safe to eat?

EPA is confident that the fruits and vegetables our children are eating are safer than ever. Under
FQPA, EPA evaluates new and existing pesticides to ensure that they can be used with a reasonable
certainty of no harm to infants and children as well as adults. EPA works continually to review and
improve safety standards that apply to pesticide residues on food.
It is important to note though, that just because a pesticide residue is detected on a fruit or vegetable,
that does not mean it is unsafe. Very small amounts of pesticides that may remain in or on fruits,
vegetables, grains, and other foods decrease considerably as crops are harvested, transported,
exposed to light, washed, prepared and cooked. The presence of a detectible pesticide residue does
not mean the residue is at an unsafe level. USDA’s Pesticide Data Program (PDP) detects residues at
levels far lower than those that are considered health risks.

Este mâncarea crescută folosind pesticide în condiții de siguranță pentru a mânca?

EPA are încredere că fructele și legumele pe care le consumă copiii noștri sunt mai sigure ca
niciodată. În conformitate cu FQPA, EPA evaluează pesticidele noi și existente pentru a se asigura că
pot fi utilizate cu o certitudine rezonabilă de a nu dăuna copiilor și copiilor, precum și adulților. EPA
lucrează continuu pentru a revizui și îmbunătăți standardele de siguranță care se aplică reziduurilor
de pesticide din alimente.

Cu toate acestea, este important de menționat că doar pentru că un fruct sau legumă este detectat
un reziduu de pesticide, asta nu înseamnă că acesta este nesigur. Cantități foarte mici de pesticide
care pot rămâne în sau pe fructe, legume, cereale și alte alimente scad considerabil pe măsură ce
culturile sunt culese, transportate, expuse la lumină, spălate, preparate și gătite. Prezența unui
reziduu de pesticid detectabil nu înseamnă că reziduul este la un nivel nesigur. Programul de date
privind pesticidele (PDP) al USDA detectează reziduuri la niveluri mult mai mici decât cele care sunt
considerate riscuri pentru sănătate.

What has EPA done to decrease or restrict the amount of pesticides

in food?

The 1996 FQPA directed EPA to completely reassess pesticide residues on food, with a special
emphasis on the unique vulnerability of children. From 1996 to 2006, EPA used the improved safety
standards in FQPA to cancel or restrict the use of 270 pesticides for household and food uses
because they posed particular threats to children and infants. EPA also lowered the permissible
pesticide residue levels for many kid’s foods – for example, apples, grapes, and potatoes.

The FQPA safety standard isn’t the only reason why EPA has been able to take so many steps to
reduce children’s exposure to pesticides in recent years. Once a pesticide is registered for its specific
uses, it is not left unchecked. Starting in 2007, EPA began the systematic reevaluation of all old
pesticides.

Here are some notable EPA actions:

 In 2009, EPA canceled all uses of carbofuran, canceled aldicarb use on potatoes and citrus,
and canceled methamidophos use on all commodities.

 In 2010, EPA canceled methomyl use on grapes and strawberries.

 In 2010, EPA canceled all products containing methyl parathion.

 In 2012 EPA canceled acephate use on green beans, oxamyl use on soybeans, and
imidacloprid use on almonds.

 In 2013, EPA canceled all domestic uses of methyl parathion and canceled all uses of
formetanate HCI on apples, pears, and peaches.

 We have seen, through USDA’s Pesticide Data Program (PDP) data, an overall decrease in
the amount of pesticide residues in food, especially since the passing of FQPA in 1996. The
stricter standards of FQPA and major improvements in science and data, and an increase in
 the use of safer, less toxic pesticides, has led to an overall trend of reduced risk from
pesticides.

 For example, from 1995 to 2013, children’s exposure to carbamates (a group of insecticides
that affect the nervous system) fell by 70% – EPA canceled or restricted many carbamates
during this time. From 1998 to 2008, tomatoes with detectable organophosphate pesticide
residues fell from 37% to 9%, due to EPA canceling most organophosphates. It is important to
note for some of the more recent actions, EPA expects declines will show up in future PDP
data.

Ce a făcut EPA pentru a reduce sau a limita cantitatea de pesticide din alimente?

FQPA din 1996 a direcționat EPA către reevaluarea completă a reziduurilor de pesticide asupra
alimentelor, cu un accent special pe vulnerabilitatea unică a copiilor. Din 1996 până în 2006, EPA a
utilizat standardele îmbunătățite de siguranță în FQPA pentru a anula sau a restricționa utilizarea a
270 de pesticide pentru consumul casnic și alimente, deoarece acestea reprezentau amenințări
speciale pentru copii și sugari. De asemenea, EPA a scăzut nivelul admisibil de reziduuri de pesticide
pentru multe alimente pentru copii - de exemplu, mere, struguri și cartofi.

Standardul de siguranță FQPA nu este singurul motiv pentru care EPA a reușit să ia atâția pași pentru
a reduce expunerea copiilor la pesticide în ultimii ani. După ce un pesticid este înregistrat pentru
utilizările sale specifice, acesta nu este lăsat necontrolat. Începând cu 2007, EPA a început
reevaluarea sistematică a tuturor pesticidelor vechi.

Iată câteva acțiuni EPA notabile:

În 2009, EPA a anulat toate utilizările de carbofuran, a anulat utilizarea aldicarbului pe cartofi și
citrice și a anulat utilizarea metamidofosului pe toate mărfurile.

• În 2010, EPA a anulat utilizarea metomilului pe struguri și căpșuni.

• În 2010, EPA a anulat toate produsele care conțin paionion de metil.

• În 2012, EPA a anulat utilizarea acepfatului la fasolea verde, utilizarea oxamilului pe soia și
utilizarea imidaclopridului la migdale.

• În 2013, EPA a anulat toate utilizările interne ale parathionului de metil și a anulat toate utilizările
de HCI formetanat pe mere, pere și piersici

Am văzut, prin datele Programului de date privind pesticidele (PDP) USDA, o scădere generală a
cantității de reziduuri de pesticide din alimente, mai ales de la trecerea FQPA în 1996. Standardele
mai stricte ale FQPA și îmbunătățiri majore în știință și date, și o creștere a utilizării pesticidelor mai
sigure, mai puțin toxice, a dus la o tendință generală a riscului redus de pesticide.

• De exemplu, din 1995 până în 2013, expunerea copiilor la carbamați (un grup de insecticide care
afectează sistemul nervos) a scăzut cu 70% - EPA a anulat sau a restricționat numeroși carbamați în
această perioadă. Din 1998 până în 2008, roșiile cu reziduuri de pesticide organofosfat detectabile au
scăzut de la 37% la 9%, din cauza anulării EPA a majorității organofosfatelor. Este important de
remarcat pentru unele dintre acțiunile mai recente, EPA se așteaptă ca scăderile să apară în datele
viitoare PDP.
How does EPA regulate pesticides in food?

EPA evaluates every new pesticide and every new use for safety before registration. Before they may
be sold, EPA must ensure that pesticides are safe for human health and the environment when used
according to label directions. For each pesticide, EPA evaluates hundreds of different scientific
studies.

Through these evaluations, EPA is ensuring the overall safety of proposed pesticide uses as required
by FQPA. After pesticide registration, EPA reevaluates its safety every 15 years, taking into
consideration any new data.

Cum EPA reglementează pesticidele din alimente?

EPA evaluează fiecare nou pesticid și fiecare nouă utilizare pentru siguranță înainte de înregistrare.
Înainte de a putea fi vândute, EPA trebuie să se asigure că pesticidele sunt sigure pentru sănătatea
umană și pentru mediu atunci când sunt utilizate în conformitate cu indicațiile de pe etichetă. Pentru
fiecare pesticid, EPA evaluează sute de studii științifice diferite.

Prin aceste evaluări, EPA asigură siguranța generală a utilizărilor de pesticide propuse, astfel cum este
solicitat de FQPA. După înregistrarea pesticidelor, EPA își reevaluează siguranța la fiecare 15 ani,
luând în considerare orice date noi.

EPA’s process for registering and re-evaluating pesticides is not a closed-door process between EPA
and pesticide manufacturers. EPA relies on the best science available and places high value on
transparency in decision-making. The public is invited to comment throughout the decision-making
process – we request studies and data, take our findings to independent expert panels such as the
FIFRA Scientific Advisory Panel, and consult the National Academy of Sciences on broad scientific
policy questions. The agency also frequently receive hundreds or even thousands of comments from
the public on our draft assessments and proposed decisions.

Public concerns about specific pesticides and food safety do not go unnoticed at EPA. We take
incidents of pesticide poisoning and exposure very seriously and look at those incidents as part of our
review. EPA can and has used its authority to have products removed from the market immediately
when risks are imminent.

Procesul APE pentru înregistrarea și reevaluarea pesticidelor nu este un proces cu ușă închisă între
EPA și producătorii de pesticide. EPA se bazează pe cele mai bune științe disponibile și acordă o
valoare ridicată transparenței în luarea deciziilor. Publicul este invitat să comenteze pe parcursul
procesului de luare a deciziilor - solicităm studii și date, ducem concluziile noastre la grupuri de
experți independenți, cum ar fi Comitetul consultativ științific FIFRA și consultăm Academia Națională
de Științe cu privire la întrebări generale de politică științifică. De asemenea, agenția primește
frecvent sute sau chiar mii de comentarii din partea publicului cu privire la proiectele noastre de
evaluări și deciziile propuse.

Preocupările publice privind pesticidele specifice și siguranța alimentelor nu trec neobservate la EPA.
Luăm foarte în serios incidentele de intoxicație cu pesticide și expunere și analizăm aceste incidente
ca parte a revizuirii noastre. EPA poate și și-a folosit autoritatea pentru a scoate produsele de pe
piață imediat când riscurile sunt iminente.

At the same time that we review dietary exposure to pesticides, we also look at worker exposure and
environmental exposure. Risks to workers and the environment can lead to cancelations as well, or
restrictions on how and when a pesticide can be used, including, when appropriate, establishing ‘no
spray’ buffer zones to protect the surrounding communities and waterways.

Before allowing the use of a pesticide on food crops, EPA sets a maximum legal residue limit (called a
tolerance) for each treated food. The tolerance is the residue level that triggers enforcement action.
That is, if residues are found above that level, the commodity will be subject to seizure by the
government. EPA receives information on how much pesticide residue remains on various foods
through the PDP. Through annual sampling, PDP has collected thousands of samples on 10-15 food
commodities and can detect residues at levels far lower than those that that pose health risks.

În același timp în care examinăm expunerea dietetică la pesticide, analizăm și expunerea lucrătorilor
și expunerea mediului. Riscurile pentru lucrători și pentru mediu pot conduce la anulări sau restricții
privind modul în care și când se poate utiliza un pesticid, inclusiv, după caz, stabilirea zonelor tampon
„fără pulverizare” pentru a proteja comunitățile din jur și căile navigabile.

Înainte de a permite utilizarea unui pesticid pe culturile alimentare, EPA stabilește o limită maximă
de reziduuri legale (numită toleranță) pentru fiecare aliment tratat. Toleranța este nivelul
reziduurilor care declanșează acțiuni de aplicare. Adică, dacă se găsesc reziduuri peste acest nivel,
marfa va fi supusă confiscării de către guvern. EPA primește informații despre cât de mult rămâne
reziduuri de pesticide pe diverse alimente prin intermediul PDP. Prin eșantionarea anuală, PDP a
colectat mii de probe pe 10-15 mărfuri alimentare și poate detecta reziduuri la niveluri mult mai mici
decât cele care prezintă riscuri pentru sănătate.

In setting the tolerance, EPA must make a safety finding that the pesticide can be used with
"reasonable certainty of no harm." To make this finding, EPA considers the toxicity of the pesticide
and its breakdown products, how much of the pesticide is applied and how often, and how much of
the pesticide (i.e., the residue) remains in or on food by the time it is marketed. EPA ensures that the
tolerance selected will be safe. The tolerance applies to food grown in the U.S. and imported food.

În stabilirea toleranței, EPA trebuie să facă o constatare de siguranță că pesticidul poate fi utilizat cu
„certitudine rezonabilă de niciun rău”. Pentru a face această constatare, EPA ia în considerare
toxicitatea pesticidului și a produselor de descompunere a acestuia, cât de mult se aplică și cât de
des și cât de mult din pesticid (adică reziduul) rămâne în sau pe alimente în momentul în care acesta
este comercializate. EPA se asigură că toleranța selectată va fi în siguranță. Toleranța se aplică
alimentelor cultivate în SUA și alimentelor importate.
Setting Tolerances for Pesticide
Residues in Foods
Stabiliți toleranțe pentru reziduurile de pesticide din alimente

Pesticides are widely used in producing food. These pesticides may remain in small amounts (called
residues) in or on fruits, vegetables, grains, and other foods. To ensure the safety of the food supply
for human consumption, EPA regulates the amount of each pesticide that may remain in and on foods.
This Web page briefly describes how EPA sets limits, called tolerances, for pesticide residues in foods
and animal feeds.

Pesticidele sunt utilizate pe scară largă în producerea alimentelor. Aceste pesticide pot rămâne în
cantități mici (numite reziduuri) în sau pe fructe, legume, cereale și alte alimente. Pentru a asigura
siguranța aprovizionării cu alimente destinate consumului uman, EPA reglementează cantitatea
fiecărui pesticid care poate rămâne în și pe alimente. Această pagină web descrie pe scurt modul în
care EPA stabilește limite, numite toleranțe, pentru reziduurile de pesticide din alimente și hrana
pentru animale.

Pesticide Registration is the First Step

The term pesticide includes many kinds of ingredients used in products, such as insecticides,
fungicides, rodenticides, insect repellants, weed killers, antimicrobials, and swimming pool chemicals,
that are designed to prevent, destroy, repel, or reduce pests of any sort. Before a pesticide may be
marketed and used in the United States, EPA evaluates the proposed pesticide thoroughly to ensure
that it will not harm human health or the environment. Pesticides that pass this evaluation are granted
a license or "registration" that permits their sale and use according to requirements set by EPA to
protect human health and the environment.

Înregistrarea pesticidelor este primul pas

Termenul de pesticid include multe tipuri de ingrediente utilizate în produse, cum ar fi insecticide,
fungicide, rodenticide, repelenți de insecte, ucigași de buruieni, antimicrobiene și substanțe chimice
pentru piscină, care sunt concepute pentru a preveni, distruge, respinge sau reduce dăunătorii de
orice fel. Înainte ca un pesticid să poată fi comercializat și utilizat în Statele Unite, EPA evaluează cu
atenție pesticidul propus pentru a se asigura că acesta nu dăunează sănătății umane sau mediului.
Pesticidele care trec această evaluare li se acordă o licență sau „înregistrare” care permite vânzarea
și utilizarea lor în conformitate cu cerințele stabilite de APE pentru a proteja sănătatea umană și
mediul înconjurător.

EPA Sets Tolerances as Part of the Food Safety Equation

Before allowing the use of a pesticide on food crops, we set a tolerance, or maximum residue limit,
which is the amount of pesticide residue allowed to remain in or on each treated food commodity.
Actual residues are unlikely to exceed this level when a pesticide is applied according to label
directions. The tolerance is the residue level that triggers enforcement actions. That is, if residues are
found above that level, the commodity will be subject to seizure by the government.

In setting the tolerance, we must make a safety finding that the pesticide can be used with "reasonable
certainty of no harm." To make this finding, we consider:
Înainte de a permite utilizarea unui pesticid pe culturile alimentare, am stabilit o toleranță sau limita
maximă a reziduurilor, care este cantitatea de reziduuri de pesticide permisă să rămână în sau pe
fiecare marfă alimentară tratată. Este puțin probabil ca reziduurile reale să depășească acest nivel
atunci când se aplică un pesticid conform indicațiilor etichetelor. Toleranța este nivelul de reziduuri
care declanșează acțiuni de aplicare. Adică, dacă se găsesc reziduuri peste acest nivel, marfa va fi
supusă confiscării de către guvern.

Pentru a stabili toleranța, trebuie să facem o constatare de siguranță că pesticidul poate fi utilizat cu
„certitudine rezonabilă de niciun rău”. Pentru a face această constatare, avem în vedere

 The toxicity of the pesticide and its break-down products.

 How much of the pesticide is applied and how often.

 How much of the pesticide (i.e., the residue) remains in or on food by the time it is marketed
and prepared.

 All possible routes of exposure to that pesticide (residues on each crop use, as well as
exposure from drinking water and residential exposure).

Toxicitatea pesticidului și a produselor de descompunere a

acestuia.
• Cât de mult din pesticid este aplicat și cât de des.
• Câtă cantitate de pesticid (adică reziduul) rămâne în sau pe
alimente în momentul în care este comercializat și preparat.
• Toate căile posibile de expunere la respectivul pesticid
(reziduuri de la fiecare cultură, precum și expunere la apă potabilă
și expunere rezidențială).
We perform dietary risk assessments to ensure that all tolerances established for each pesticide
are safe. These assessments account for the fact that the diets of infants and children may be quite
different from those of adults and that they consume more food for their size than adults. We address
these differences by combining survey information on food consumption by infants and children with
data on pesticide residues to estimate their exposure from food. We also estimate exposure of other
age groups such as women of reproductive age, ethnic groups and regional populations. 

We then combine information about pesticide exposure (from food, drinking water and residential
uses) to infants, children and other subgroups with information about toxicity to determine potential
risks posed by pesticide residues. If risks are unacceptable, we won't approve the tolerances. 

The tolerance applies to food imported into this country, as well as to food grown here in the United
States.

Efectuăm evaluări ale riscurilor dietetice pentru a ne asigura că toate toleranțele stabilite pentru
fiecare pesticid sunt sigure. Aceste evaluări reprezintă faptul că dietele sugarilor și copiilor pot fi destul
de diferite de cele ale adulților și că consumă mai multe alimente pentru mărimea lor decât adulții.
Abordăm aceste diferențe prin combinarea informațiilor din sondaj privind consumul de alimente de
către sugari și copii cu date despre reziduurile de pesticide pentru a estima expunerea lor la alimente.
De asemenea, estimăm expunerea altor grupe de vârstă, cum ar fi femeile de vârstă reproductivă,
grupurile etnice și populațiile regionale.
Apoi combinăm informații despre expunerea pesticidelor (din alimente, apă potabilă și utilizări
rezidențiale) la sugari, copii și alte subgrupuri cu informații despre toxicitate pentru a determina
riscurile potențiale pe care le prezintă reziduurile de pesticide. Dacă riscurile sunt inacceptabile, nu
vom aproba toleranțele.

Toleranța se aplică alimentelor importate în această țară, precum și alimentelor cultivate aici în Statele
Unite.

Tolerances are not Required for Some Products

Some pesticides are exempted from the requirement to have a tolerance. We may grant exemptions in
cases where the exemption is found to be safe. That is, we must review toxicity and exposure data the
same as for tolerance setting.

Toleranțele nu sunt obligatorii pentru unele produse

Unele pesticide sunt scutite de obligația de a avea o toleranță.
Putem acorda scutiri în cazurile în care se consideră că scutirea
este sigură. Adică, trebuie să revizuim datele de toxicitate și
expunere la fel ca pentru stabilirea toleranței.
Other Agencies are Involved

Several government agencies enforce EPA's pesticide tolerances in food.

 The Food and Drug Administration (FDA) tests food produced in the United States and food
imported from other countries for compliance with these residue limits.

 State enforcement agencies also check foods produced in this country.

 The U.S. Department of Agriculture (USDA) tests meat and milk.

 USDA and FDA have programs designed to develop statistically valid information on pesticide
residues in foods. They provide this information to us to use in our risk assessment for
pesticides. 
o Pesticide Data Program (USDA)
o Food and Drug Administration residue monitoring data

If USDA staff detect violations of tolerances in their data collection program, they notify FDA.

Alte agenții sunt implicate

Mai multe agenții guvernamentale aplică toleranțele la pesticide ale EPA în produsele alimentare.

• Food and Drug Administration (FDA) testează alimentele produse în Statele Unite și alimentele
importate din alte țări pentru respectarea acestor limite de reziduuri.

• Agențiile de aplicare a statului verifică și alimentele produse în această țară.

• Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) testează carnea și laptele.

• USDA și FDA au programe concepute pentru a dezvolta informații valabile statistic despre reziduurile
de pesticide din alimente. Ele ne oferă aceste informații pentru a le utiliza în evaluarea riscurilor
noastre pentru pesticide.

o Programul de date privind pesticidele (USDA)

o Date privind monitorizarea reziduurilor de administrare a produselor alimentare și a drogurilor

În cazul în care personalul USDA detectează încălcări ale toleranțelor în programul lor de colectare a
datelor, acestea notifică FDA.

Tolerance Setting Requires Numerous Scientific Studies

Pesticide companies, or registrants, must submit a wide variety of scientific studies for review before
EPA will set a tolerance. The data are designed to identify:

 Possible harmful effects the chemical could have on humans (its toxicity).
 The amount of the chemical (or breakdown products) likely to remain in or on food.
 Other possible sources of exposures to the pesticide (e.g., through use in homes or other
places).

All of this information is used in our risk assessment process. The risk assessment includes
consideration of:

Setarea toleranței necesită numeroase studii științifice

Companiile de pesticide sau solicitanții trebuie să depună o mare varietate de studii științifice pentru
revizuire înainte ca EPA să stabilească o toleranță. Datele sunt concepute pentru a identifica:

• Posibile efecte dăunătoare pe care substanța chimică le-ar putea avea asupra oamenilor (toxicitatea
sa).

• Cantitatea de produse chimice (sau produse de descompunere) probabil să rămână în sau pe

alimente.

• Alte surse posibile de expunere la pesticide (de exemplu, prin utilizarea în case sau în alte locuri).

Toate aceste informații sunt utilizate în procesul nostru de evaluare a riscurilor. Evaluarea riscului
include luarea în considerare a:

 The amounts and types of food people eat.

o Food consumption by infants and children is specifically considered.
 How widely the pesticide is used (that is, how much of the crop is actually treated with the
pesticide). 
 Information on chemistry, toxicity, and exposure.

We use data on what foods people eat and the quantity they eat, collected through the National Health
and Nutrition Survey (NHANES). Through these evaluations, we ensure the overall safety of proposed
pesticide uses, as required by FQPA.

More information on food consumption data:

 National Health and Nutrition Survey

 Food Commodity Intake Database
Cantitățile și tipurile de mâncare pe care oamenii le mănâncă.
o Consumul alimentar de către sugari și copii este considerat în
mod special.
• Cât de larg este folosit pesticidul (adică cât de mult din recoltă
este tratat efectiv cu pesticidul).
• Informații despre chimie, toxicitate și expunere.
Folosim date despre ce alimente consumă oamenii și cantitatea pe
care o consumă, colectate prin Studiul Național de Sănătate și
Nutriție (NHANES). Prin aceste evaluări, vom asigura siguranța
generală a utilizărilor de pesticide propuse, în conformitate cu
FQPA.
Mai multe informații cu privire la datele privind consumul de
alimente:
• Studiul național de sănătate și nutriție
• Baza de date privind consumul de produse alimentare

In addition, there must be a practical method for detecting and measuring levels of the pesticide
residues so regulatory officials can ensure that any residues are below the level found to be safe.

În plus, trebuie să existe o metodă practică pentru detectarea și măsurarea nivelurilor reziduurilor de
pesticide, astfel încât oficialii de reglementare să se poată asigura că orice reziduuri sunt sub nivelul
găsit a fi în siguranță.

Tolerances and Exemptions are Published in the Federal Register

Before we set a tolerance or grant an exemption, the public has an opportunity to comment on
proposed new pesticide tolerances. We publish a notice in the Federal Register announcing the
receipt of a petition for a tolerance or exemption. This is called a Notice of Filing. This notice includes
a summary by the petitioner. A public comment period follows these notices.

After reviewing public comments and all the scientific data, we make a decision regarding the new
tolerance or exemption and announce it in the Federal Register. This announcement includes our
assessment of risks posed by the pesticide and the safety finding that allows establishment of the
tolerance or exemption. A 60-day period for filing objections and hearing requests is provided after
publication of the tolerance.

Toleranțele și scutirile sunt publicate în Registrul federal

Înainte de a stabili o toleranță sau de a acorda o scutire, publicul are ocazia să comenteze noile
toleranțe pesticide propuse. Publicăm o notificare în Registrul Federal care anunță primirea unei petiții
pentru toleranță sau scutire. Aceasta se numește o notificare de depunere. Această notificare include
un rezumat al petiționarului. O perioadă de comentarii publice urmează aceste notificări.

După analizarea comentariilor publice și a tuturor datelor științifice, luăm o decizie cu privire la noua
toleranță sau scutire și o anunțăm în Registrul federal. Acest anunț include evaluarea riscurilor pe care
le prezintă pesticidul și constatarea siguranței care permite stabilirea toleranței sau a scutirii. O
perioadă de 60 de zile pentru depunerea obiecțiilor și cererilor de audiere este furnizată după
publicarea toleranței.

More information on public notices about pesticide tolerances.

The list of tolerances and exemptions is compiled in the Code of Federal Regulations (CFR), Chapter
40, Part 180. The CFR is revised once a year, in July. Therefore, during the year, information on new
or changed tolerances is available from the Federal Register notices or by accessing the electronic
CFR (e-CFR).

Lista toleranțelor și scutirilor este întocmită în Codul regulamentelor federale (CFR), capitolul 40,
partea 180. CFR este revizuită o dată pe an, în iulie. Prin urmare, în cursul anului, informații despre
toleranțele noi sau modificate sunt disponibile din avizele Registrului Federal sau accesând CFR-ul
electronic (e-CFR).
 About Risk Assessment
Learn about Risk Assessment

Commonly asked questions and answers about risk assessment are listed below, if you have other
questions please use the contact us form for assistance.

EPA considers risk to be the chance of harmful effects to human health or to ecological systems

While there are many definitions of the word risk, EPA considers risk to be the chance of harmful
effects to human health or to ecological systems resulting from exposure to an environmental stressor.

A stressor is any physical, chemical, or biological entity that can induce an adverse response.
Stressors may adversely affect specific natural resources or entire ecosystems, including plants and
animals, as well as the environment with which they interact.

Aflați mai multe despre evaluarea riscurilor

Întrebările frecvente și răspunsurile cu privire la evaluarea riscurilor sunt enumerate mai jos. Dacă
aveți alte întrebări, utilizați formularul de contact pentru asistență.

APE consideră că riscul este o șansă a efectelor nocive asupra sănătății umane sau a sistemelor
ecologice

Deși există multe definiții ale cuvântului risc, EPA consideră riscul ca fiind șansa unor efecte nocive
pentru sănătatea umană sau pentru sistemele ecologice rezultate din expunerea la un stresor de
mediu.

Un stresor este orice entitate fizică, chimică sau biologică care poate induce un răspuns advers.
Stresorii pot afecta negativ resursele naturale specifice sau ecosistemele întregi, inclusiv plantele și
animalele, precum și mediul cu care interacționează.

Risk Assessment Basics

EPA uses risk assessments to characterize the nature and magnitude of health risks to humans (e.g.,
residents, workers, recreational visitors) and ecological receptors (e.g., birds, fish, wildlife) from
chemical contaminants and other stressors, that may be present in the environment.

Risk assessment is, to the highest extent possible, a scientific process.

In general terms, risk depends on the following 3 factors:

1. How much of a chemical is present in an environmental medium (e.g., soil, water, air),
2. How much contact (exposure) a person or ecological receptor has with the contaminated
environmental medium, and
3. The inherent toxicity of the chemical.

Bazele evaluării riscurilor

EPA utilizează evaluări de risc pentru a caracteriza natura și
amploarea riscurilor pentru sănătate pentru oameni (de exemplu,
rezidenți, lucrători, vizitatori de agrement) și receptori ecologici
(de exemplu, păsări, pești, animale sălbatice) de la contaminanți
chimici și alți factori de stres, care pot fi prezenți în mediu
inconjurator.
Evaluarea riscurilor este, în cea mai mare măsură posibil, un
proces științific.
În termeni generali, riscul depinde de următorii 3 factori:
1. Cât de mult dintr-un produs chimic este prezent într-un mediu
de mediu (de exemplu, sol, apă, aer),
2. Cât de mult contact (expunere) are o persoană sau un receptor
ecologic cu mediul de mediu contaminat și
3. Toxicitatea inerentă a substanței chimice.

At EPA, environmental risk assessments typically fall into one of two areas:

 Human Health
 Ecological

Following a planning and scoping stage where the purpose and scope of a risk assessment is
decided, the risk assessment process usually begins by collecting measurements that characterize the
nature and extent of chemical contamination in the environment, as well as information needed to
predict how the contaminants behave in the future. Here are some useful links to get started:

 Conducting a human health risk assessment

 Conducting an ecological risk assessment

Based on this, the risk assessor evaluates the frequency and magnitude of human and ecological
exposures that may occur as a consequence of contact with the contaminated medium, both now and
in the future.

La APE, evaluările riscurilor de mediu se încadrează de obicei într-unul din cele două domenii:

• Sanatatea umana

• Ecologic
După o etapă de planificare și definire a obiectivelor în care este decisă scopul și sfera unei evaluări a
riscului, procesul de evaluare a riscurilor începe de obicei prin colectarea măsurătorilor care
caracterizează natura și întinderea contaminării chimice din mediu, precum și informații necesare
pentru a prezice modul în care contaminanții comportați-vă în viitor. Iată câteva link-uri utile pentru a
începe:

• Efectuarea unei evaluări a riscului pentru sănătatea umană

• Efectuarea unei evaluări a riscurilor ecologice

Pe baza acestui lucru, evaluatorul de risc evaluează frecvența și amploarea expunerilor umane și
ecologice care pot apărea ca urmare a contactului cu mediul contaminat, atât acum, cât și în viitor.

This evaluation of exposure is then combined with information on the inherent toxicity of the chemical
(that is, the expected response to a given level of exposure) to predict the probability, nature, and
magnitude of the adverse health effects that may occur. In the ideal world, all risk assessments would
be based on a very strong knowledge base (i.e., reliable and complete data on the nature and extent
of contamination, fate and transport processes, the magnitude and frequency of human and ecological
exposure, and the inherent toxicity of all of the chemicals). However, in real life, information is usually
limited on one or more of these key data needed for risk assessment calculations. This means that risk
assessors often have to make estimates and use judgment when performing risk calculations, and
consequently all risk estimates are uncertain to some degree. For this reason, a key part of all good
risk assessments is a fair and open presentation of the uncertainties in the calculations and a
characterization of how reliable (or how unreliable) the resulting risk estimates really are.

Această evaluare a expunerii este apoi combinată cu informații despre toxicitatea inerentă a
substanței chimice (adică răspunsul așteptat la un nivel dat de expunere) pentru a prezice
probabilitatea, natura și amploarea efectelor adverse asupra sănătății care pot apărea. În lumea
ideală, toate evaluările riscurilor s-ar baza pe o bază de cunoștințe foarte puternică (adică, date fiabile
și complete despre natura și amploarea contaminării, soarta și procesele de transport, amploarea și
frecvența expunerii umane și ecologice și pe inerentele toxicitatea tuturor substanțelor chimice). Cu
toate acestea, în viața reală, informațiile sunt de obicei limitate la una sau mai multe dintre aceste date
cheie necesare pentru calculele de evaluare a riscurilor. Aceasta înseamnă că, de cele mai multe ori,
evaluatorii de risc trebuie să facă estimări și să utilizeze judecata atunci când efectuează calcule de
risc, și, prin urmare, toate estimările de risc sunt incerte până la o anumită măsură. Din acest motiv, o
parte esențială a tuturor evaluărilor de risc bune este o prezentare corectă și deschisă a incertitudinilor
din calcule și o caracterizare a cât de fiabile (sau cât de fiabile) sunt estimările de risc rezultate.

Risk managers then use this information to help them decide how to protect humans and the
environment from stressors or contaminants. Note that “risk managers” can be federal or state officials
whose job it is to protect the environment, business leaders who work at companies that can impact
the environment, or private citizens who are making decisions regarding risk.

Developing a risk assessment is often an iterative process, which involves researchers identifying and
filling data gaps in order to develop a more refined assessment of the risk. This in turn may influence
the need for risk assessors and risk managers to refine the scope of the risk assessment further
triggering the need for more data or new assumptions.

Managerii de riscuri folosesc apoi aceste informații pentru a-i ajuta să decidă cum să protejeze
oamenii și mediul de stresori sau contaminanți. Rețineți că „managerii de risc” pot fi funcționari
federali sau de stat ai căror funcții este de a proteja mediul, lideri de afaceri care lucrează la companii
care pot afecta mediul înconjurător sau cetățeni privați care iau decizii cu privire la risc.

Dezvoltarea unei evaluări a riscurilor este adesea un proces iterativ, care implică cercetătorii să
identifice și să completeze lacunele de date pentru a dezvolta o evaluare mai rafinată a riscului. La
rândul său, acest lucru poate influența nevoia evaluatorilor de risc și a managerilor de risc de a
perfecționa domeniul de aplicare al evaluării riscurilor, declanșând în continuare necesitatea mai
multor date sau a unor noi ipoteze.

Conducting a Human Health Risk

Assesement
Efectuarea unei evaluări a riscului
pentru sănătatea umană
Planning

Even a human health risk assessment starts with a good plan. Before anything though there is a need
to make judgments early when planning major risk assessments regarding the purpose, scope, and
technical approaches that will be used. To start, risk assessors will typically ask the following
questions:

1. Who/What/Where is at risk?
o Individual
o General population
o Lifestages such as children, teenagers, pregnant/nursing women
o Population subgroups - highly susceptible (for example, due to asthma, genetics, etc.)
and/or highly exposed (for example, based on geographic area, gender, racial or ethnic group,
or economic status)

Planificare
Chiar și o evaluare a riscului pentru sănătatea umană începe cu un
plan bun. Cu toate acestea, este necesar să se facă judecăți mai
devreme atunci când planificăm evaluări majore de risc în ceea ce
privește scopul, domeniul de aplicare și abordările tehnice care
vor fi utilizate. Pentru început, evaluatorii de risc vor pune de
obicei următoarele întrebări:
1. Cine / Ce / Unde este în pericol?
O individual
o Populație generală
o Viață de viață, cum ar fi copii, adolescenți, femei însărcinate /
care alăptează
o Subgrupuri de populație - extrem de sensibile (de exemplu, din
cauza astmului, geneticii etc.) și / sau extrem de expuse (de
exemplu, pe bază de zonă geografică, sex, rasă sau grup etnic sau
statut economic)
What is the environmental hazard of concern?

Chemicals (single or multiple/cumulative risk)

Radiation

Physical (dust, heat)

Microbiological or biological

Nutritional (for example, diet, fitness, or metabolic state)

Socio-Economic ( for example, access to health care)

What is the environmental hazard of concern?

Chemicals (single or multiple/cumulative risk)

Radiation

Physical (dust, heat)

Microbiological or biological

Nutritional (for example, diet, fitness, or metabolic state)

Socio-Economic ( for example, access to health care)

Where do these environmental hazards come from?

Point sources (for example, smoke or water discharge from a factory; contamination from a
Superfund site)

Non-point sources (for example, automobile exhaust; agricultural runoff)

Natural sources
How does exposure occur?

Pathways (recognizing that one or more may be involved)

Air

Surface Water

Groundwater

Soil

Solid Waste

Food

Non-food consumer products, pharmaceuticals

Routes (and related human activities that lead to exposure)

Ingestion (both food and water)

Contact with skin

Inhalation

Non-dietary ingestion (for example, "hand-to-mouth" behavior)

What does the body do with the environmental hazard and how is this impacted by factors
such as age, race, sex, genetics, etc.?)

Absorption - does the body take up the environmental hazard

Distribution - does the environmental hazard travel throughout the body or does it stay in one
place?

Metabolism - does the body break down the environmental hazard?

Excretion - how does the body get rid of it?

What are the health effects?

Example of some health effects include cancer, heart disease, liver disease and nerve disease.

How long does it take for an environmental hazard to cause a toxic effect? Does it matter
when in a lifetime exposure occurs?

How long?

Acute - right away or within a few hours to a day

Subchronic - weeks or months (for humans generally less than 10% of their lifespan)

Chronic - a significant part of a lifetime or a lifetime (for humans at least seven years)

Intermittent

Timing

Is there a critical time during a lifetime when a chemical is most toxic (e.g., fetal
development, childhood, during aging)?

Conducting an Ecological Risk

Assessment
Efectuarea unei evaluări ecologice a riscurilor

Even an ecological risk assessment starts with a good plan. Before anything though there is a need to
make judgments early when planning major risk assessments regarding the purpose, scope, and
technical approaches that will be used. To start, risk assessors will typically ask the following
questions:

Chiar și o evaluare a riscurilor ecologice începe cu un plan bun. Cu toate acestea, este necesar
să se facă judecăți mai devreme atunci când planificăm evaluări majore de risc în ceea ce
privește scopul, domeniul de aplicare și abordările tehnice care vor fi utilizate. Pentru început,
evaluatorii de risc vor pune de obicei următoarele întrebări:

1. Where do these environmental hazards come from?

o Point sources (for example, smoke or water discharge from a factory; contamination
from a Superfund site)
o Non-point sources (for example, automobile exhaust; agricultural runoff)
o Natural sources
 
2. How does exposure occur?
 o Pathways (recognizing that one or more may be involved)
 Air
 Surface Water
 Groundwater
 Soil
 Solid Waste
 Food
 
o Routes (and related human activities that lead to exposure)
 Ingestion (both food and water)
 Contact with skin
 Inhalation
 Non-dietary ingestion (for example, preening/grooming behavior)

. De unde provin aceste pericole pentru mediu?

o Surse de punct (de exemplu, evacuarea de fum sau apă dintr-o
fabrică; contaminarea dintr-un site Superfund)
o Surse non-punctuale (de exemplu, eșapament auto; scurgere
agricolă)
o Surse naturale
 
2. Cum apare expunerea?
o Căi (recunoașterea faptului că una sau mai multe pot fi
implicate)
 Air
 Apele de suprafață
 apele subterane
 solului
 Deșeuri solide
 alimentară
 
o Rute (și activități umane conexe care duc la expunere)
 Ingestie (atât alimente cât și apă)
 contactul cu pielea
 Inhalare
 ingestie non-dietetică (de exemplu, comportament preening /
îngrijire)
 3. What does the body do with the environmental hazard and how is this impacted by factors
such as life-stage, genetics, species differences, etc.?
o Absorption - does the body take up the environmental hazard
o Distribution - does the environmental hazard travel throughout the body or does it stay
in one place?
o Metabolism - does the body break down the environmental hazard?
o Excretion - how does the body get rid of it?
 
4. What are the ecological effects?
o Example of some ecological effects include, but are not limited to, changes in
reproductive rates, tumors, effects on the nervous system, and mortality.
 
5. How long does it take for an environmental hazard to cause a toxic effect? Does it matter
when in a lifetime exposure occurs?

. Ce face organismul cu pericolul pentru mediu și cum este afectat

acest lucru de factori precum stadiul vieții, genetica, diferențele de
specie etc.?
o Absorbție - organismul își asumă pericolul pentru mediu
o Distribuție - Pericolul de mediu se deplasează în întregul corp
sau rămâne într-un singur loc?
o Metabolism - organismul descompune pericolul pentru mediu?
o Excreția - cum scapă corpul de ea?
 
4. Care sunt efectele ecologice?
o Exemplul unor efecte ecologice include, dar nu se limitează la,
modificări ale ratelor de reproducere, tumori, efecte asupra
sistemului nervos și mortalitate.
 
5. Cât timp durează ca un pericol pentru mediu să provoace un
efect toxic? Contează când apare o expunere pe viață

6.How long?

 Acute - right away or within a few hours to a day

 Subchronic - weeks or months (for humans generally less than 10% of their
lifespan)
 Chronic - a significant part of a lifetime or a lifetime (for humans at least seven
years)
  Intermittent
 

7.Timing

 Is there a critical time during a lifetime when a chemical is most toxic (e.g.,
fetal or embryonic development, juvenile stages, adulthood)?

Cât timp?
 Acut - imediat sau în câteva ore pe zi
 Subcronic - săptămâni sau luni (pentru oameni, în general, sub
10% din durata de viață)
 Cronic - o parte semnificativă a unei vieți sau a unei vieți
(pentru om cel puțin șapte ani)
 intermitent
 
7.Timing
 Există un moment critic în timpul vieții când o substanță
chimică este cea mai toxică (de exemplu, dezvoltare fetală sau
embrionară, stadii juvenile, vârsta adultă)?

Conducting an Ecological Risk Assessment

Efectuarea unei evaluări ecologice a riscurilor

Phase 1:

This is a diagram of the 3-phase Ecological Risk Assessment Process, highlighting Analysis
(phase 2) which is to provide the ingredients necessary for determining or predicting
ecological responses to stressors under exposure conditions of interest.

Phase 1: Problem Formulation

The objective of the problem formulation phase is to define an assessment endpoint to

determine what ecological entity is important to protect. An ecological entity can be:

 A species (for instance: piping plover)

 A functional group of species (for instance: piscivores - i.e., fish eaters)
 A community (for instance: benthic invertebrates)
 An ecosystem (for instance: lake)
 A specific valued habitat (for instance: wet meadows)
 Another entity of concern
Once the entity has been identified, the next step is to determine what specific attribute(s) of
the entity is potentially at risk and important to protect. This provides a basis for measurement
in the risk assessment.

Determining ecological relevance in specific cases requires professional judgment based on

site-specific information, preliminary surveys, or other available information.

Ecological relevance is linked to:

 Nature and intensity of effects

 Spatial and temporal scales of effects
 Potential for recovery
 Level of organization potentially affected
 The entity's role in the ecosystem

More than one level of organization may need to be considered.

It is rarely clear which of these ecosystem components are most critical to ecosystem
function. Further, professionals and the public don't always agree on which are most valuable.
This increases the challenge in choosing which ecological characteristics to protect. Three
principal criteria clarify this choice:

 Ecological relevance
 Susceptibility to known or potential stressors
 Relevance to management goals

The challenge is to find ecological values that are scientifically rigorous and are also
recognized as valuable by risk managers and the public. Possible successful examples include:

 Endangered species or ecosystems

 Commercially or recreationally important species
 Ecosystem functions or services such as food supply, flood control, or nutrient cycling
 Aesthetic values such as clean air in national parks
 Existence of charismatic species such as eagles or whales

Once assessment endpoints are chosen, a conceptual model is developed to provide a visual
representation (a map, flow chart, or schematic) of hypothesized relationships between
ecological entities and the stressors to which they may be exposed, accompanied by a written
description of this process and of the risk questions. These models include information about:

 Source
 Stressors
 Receptors
  Potential exposure
 Predicted effects on an ecological entity (the assessment endpoint)

Phase 2:

Phase 2: Analysis

The objective of the analysis phase is to provide the ingredients necessary for determining or

predicting ecological responses to stressors under exposure conditions of interest.
Analysis is the determination of what plants and animals are exposed and to what degree they are
exposed and if that level of exposure is likely or not to cause harmful ecological effects. Calculations
used may include:

 hazard quotients (e.g., the ratio of chemical contaminant concentration to a selected

screening benchmark) to quantify risk; and
 
 various parameters to determine the levels of exposure to a stressor (e.g., chemical
contaminant) by a selected plant or animal (receptor), such as:
 
o Area use: the proportion of the site that is in the area an animal typically uses during
normal activities (home range); OR the proportion of an animal’s home range that is within a
site;
 
o Food ingestion rate: how much food is consumed by an animal over a specific
period of time (typically, one day);
 
o Bioaccumulation rates: the process by which chemicals are taken up by a plant or
animal either directly from exposure to a contaminated medium (soil, sediment, water) or by
eating food containing the chemical;
 
o Bioavailability: how easily a plant or animal can take up a particular contaminant
from the environment;
 
o Life stage: juvenile, adult, etc.

Phase 3:

Phase 3: Risk Characterization

The objective of the risk characterization phase is to use the results of analysis to estimate the risk
posed to ecological entities. The assessor then describes the risk, indicating the overall degree of
confidence in the risk estimates, summarizing uncertainties, citing evidence supporting the risk
estimates, and interpreting the adversity of ecological effects.

When estimating ecological risk, factors considered include:

 Is the risk acute or chronic?

 What is the severity of effects?
 What is the time over which they occur?
 Is the risk to one species or many species?
 How many organisms are at risk?

Some approaches used to answer these questions and develop the risk estimate include:

 Field observational studies (surveys)

 Categorical rankings
 Process models that rely partially or entirely on theoretical approximations of exposure and
effects
 Comparisons of exposure and effects data

Principles of Conducting Risk Characterizations

A good risk characterization will restate the scope of the assessment, express results clearly,
articulate major assumptions and uncertainties, identify reasonable alternative interpretations, and
separate scientific conclusions from policy judgments. EPA's risk characterization policy calls for
conducting risk characterizations in a manner that is consistent with the following principles:

 Transparency - The characterization should fully and explicitly disclose the risk assessment
methods, default assumptions, logic, rationale, extrapolations, uncertainties, and overall
strength of each step in the assessment.
 
 Clarity - The products from the risk assessment should be readily understood by readers
inside and outside of the risk assessment process. Documents should be concise, free of
jargon, and should use understandable tables, graphs, and equations as needed.
 
 Consistency - The risk assessment should be conducted and presented in a manner which is
consistent with EPA policy, and consistent with other risk characterizations of similar scope
prepared across programs within the EPA.
 
 Reasonableness - The risk assessment should be based on sound judgment, with methods
and assumptions consistent with the current state-of-the-science and conveyed in a manner
that is complete, balanced, and informative.
In order to achieve this in a risk characterization, these same principles need to have been applied in
all of the previous steps in the ecological risk assessment which lead up to the risk characterization.

 Learn more about risk characterization from the Risk Characterization Handbook.

Partners in Pollinator Protection

Parteneri în Protecția polenizatorilor

Working with Federal Partners

We are working with the U.S. Department of Agriculture, agricultural equipment manufacturers, and
the pesticide and seed industry to develop and apply technologies to reduce exposure to dust from
pesticide-treated seed during planting activities.

USDA is leading the federal government's effort to examine honey bee health. We are part of this
effort, focusing on aspects related to pesticides.

Lucrăm cu Departamentul Agriculturii din SUA, producătorii de echipamente agricole și industria

pesticidelor și semințelor pentru a dezvolta și aplica tehnologii pentru a reduce expunerea la praf din
semințele tratate cu pesticide în timpul activităților de plantare.

USDA conduce efortul guvernului federal de a examina sănătatea albinelor. Facem parte din acest
efort, concentrându-ne pe aspecte legate de pesticide.

Concerns about commercial honey bee populations have refocused efforts to identify and use best
management practices to minimize unintended contact between bees and pesticides. This is
particularly challenging given the critical role bees play in pollinating agricultural crops as well as the
important role insecticides play in controlling pests in agriculture. The EPA and USDA are leading
collaborative efforts with a wide range of stakeholders to keep bees safe from pesticides.

We are working with our federal partners and other stakeholders through a workgroup under our
advisory group, the Pesticide Program Dialogue Committee. The workgroup focuses on pollinator
protection related to the following themes:

Îngrijorările legate de populațiile comerciale de albine cu miere au depus eforturi pentru a identifica și
utiliza cele mai bune practici de gestionare pentru a reduce contactul nedorit între albine și pesticide.
Acest lucru este deosebit de provocator, având în vedere rolul critic al albinelor în polenizarea
culturilor agricole, precum și rolul important pe care îl joacă insecticidele în controlul dăunătorilor din
agricultură. EPA și USDA conduc eforturi de colaborare cu o gamă largă de părți interesate pentru a
proteja albinele împotriva pesticidelor.

Lucrăm cu partenerii noștri federali și cu alte părți interesate, printr-un grup de lucru sub grupul nostru
consultativ, Comitetul de dialog pentru programul pesticid. Grupul de lucru se concentrează pe
protecția polenizatorului în legătură cu următoarele teme:

 Initial, science-based risk management approaches, including appropriate labeling restrictions

and training.
 Development of information on state approaches and authorities.
 Transfer of lessons learned by various stakeholders to improve existing management
practices.
 Continuing international communication.
 Other issues the Agency wishes to bring to the workgroup’s attention.
Abordări inițiale, bazate pe știință, în materie de gestionare a riscurilor, inclusiv restricții
adecvate de etichetare și instruire

• Dezvoltarea informațiilor despre abordările și autoritățile statului.

• Transferul lecțiilor învățate de diverși actori pentru a îmbunătăți practicile de management

existente.

• Continuarea comunicării internaționale.

• Alte probleme pe care Agenția dorește să le aducă în atenția grupului de lucru.

How we assess the risks for pollinators

Cum evaluăm riscurile pentru polenizatori

Overview of EPA’s Pesticide Risk Assessment Process for Bees

Historically, EPA’s pesticide risk assessment process for bees has been qualitative (i.e., not
measured). The process relied primarily on developing an understanding of the types of effects that
might be caused by the pesticide (hazard characterization), based on toxicity studies.

In 2011, EPA began expanding the risk assessment process for bees to quantify or measure
exposures and relate them to effects at the individual and colony level. This involved identifying
additional data that would be needed to inform that process. These data are summarized in the table
below.

Istoric, procesul EPA de evaluare a riscului pentru pesticide pentru albine a fost calitativ (adică, nu
măsurat). Procesul s-a bazat în principal pe dezvoltarea unei înțelegeri a tipurilor de efecte care ar
putea fi cauzate de pesticid (caracterizarea pericolului), pe baza studiilor de toxicitate.

În 2011, APE a început extinderea procesului de evaluare a riscurilor pentru albine pentru a cuantifica
sau măsura expunerile și a le raporta la efecte la nivel individual și de colonie. Aceasta implica
identificarea datelor suplimentare care ar fi necesare pentru a informa acel proces. Aceste date sunt
rezumate în tabelul de mai jos.

In November 2012, EPA, in collaboration with Health Canada’s Pest Management Regulatory Agency
and the California Department of Pesticide Regulation, presented a quantitative risk assessment
process for bees and other insect pollinators to the FIFRA Scientific Advisory Panel.

EPA has begun to employ its new risk assessment framework for bees as part of its regulatory
decision-making process for all pesticide chemistries. The new framework:

În noiembrie 2012, EPA, în colaborare cu Agenția de reglementare pentru gestionarea dăunătorilor de

la Health Canada și Departamentul de Reglementare a Pesticidelor din California, a prezentat un
proces cantitativ de evaluare a riscurilor pentru albine și alți polenizatori de insecte în cadrul
Comitetului consultativ științific FIFRA.

EPA a început să folosească noul său cadru de evaluare a riscurilor pentru albine, ca parte a
procesului său de luare a deciziilor pentru toate chimicalele cu pesticide. Noul cadru:
  Relies on a tiered process.
o The lowest tier (Tier I) is intended to serve as a screening tool. It employs
conservative assumptions regarding exposure (i.e., assumptions that are likely to
overestimate exposure) and uses the most sensitive toxicity estimates from laboratory studies
of individual bees to calculate risk estimates.

Se bazează pe un proces cu niveluri.

o Nivelul cel mai scăzut (nivelul I) este destinat să servească drept
instrument de screening. Utilizează ipoteze conservatoare cu
privire la expunere (adică, ipoteze care sunt susceptibile să
supraestimeze expunerea) și folosește cele mai sensibile estimări
de toxicitate din studiile de laborator ale albinelor individuale
pentru a calcula estimările riscului.

o Higher tiers (Tiers II and III) rely on characterization of risk based on measured
exposure values and colony-level effects studies and so are more realistic.
 Focuses on the major routes of exposure, including contact exposure (e.g., from overspray or
direct contact with the pesticide on the plant surface) and dietary exposure (e.g., from
consumption of contaminated pollen or nectar).
 Distinguishes different types of pesticide treatments, such as compounds applied to plant
leaves or seed/soil-applied (systemic) compounds.

Nivelurile mai înalte (nivelurile II și III) se bazează pe

caracterizarea riscului pe baza valorilor de expunere măsurate și a
studiilor de efecte la nivel de colonie și sunt mai realiste.
• Se concentrează pe principalele căi de expunere, inclusiv
expunerea la contact (de exemplu, de la contactul excesiv sau
direct de contact cu pesticidul pe suprafața plantei) și expunerea
dietetică (de exemplu, de la consumul de polen sau nectar
contaminat).
• Distinge diferite tipuri de tratamente cu pesticide, cum ar fi
compușii aplicați pe frunzele plantelor sau compuși (sistemici)
aplicați pentru semințe / sol.

Initial Assessment (Tier I)

The new process begins as a screen, i.e., Tier I, which is designed to quickly determine which
pesticides are expected to pose minimal risk, indicating pesticides for which further risk analysis is not
needed. Tier I risk assessments are designed to be conservative, relying upon high-end estimates of
exposure and laboratory-based toxicity data from studies conducted with individual bees.
If we identify a potential risk of concern at the Tier I level, EPA and/or the pesticide registrant can
propose information with which to refine exposure estimates. Additional information that can be used
to refine a Tier I risk estimate includes information on the intended use of the product or possible
mitigation options. With this additional information and/or data, risk estimates may be revised.

Evaluare inițială (Nivelul I)

Noul proces începe ca un ecran, adică Tier I, care este conceput pentru a
determina rapid ce pesticide trebuie să prezinte un risc minim, indicând
pesticide pentru care nu este necesară o analiză suplimentară a riscurilor.
Evaluările de risc de nivel I sunt concepute pentru a fi conservatoare, bazându-
se pe estimări de ultimă generație ale expunerii și date de toxicitate bazate pe
laborator din studii efectuate cu albine individuale.

Dacă identificăm un potențial risc de îngrijorare la nivelul I, EPA și / sau

solicitantul de pesticide pot propune informații cu ajutorul cărora să putem
rafina estimările expunerii. Informații suplimentare care pot fi utilizate pentru
rafinarea unei estimări de risc de nivel I includ informații despre utilizarea
prevăzută a produsului sau despre opțiunile posibile de atenuare. Cu aceste
informații și / sau date suplimentare, estimările riscurilor pot fi revizuite.

More Refined Assessments (Tier II and Tier III)

For compounds where potential risks of concern persist, higher tier assessments may be conducted:

 Tier II (semi-field studies) and

 Tier III (full-field studies).

When graduating to a higher tier analysis, EPA may require studies designed to more closely reflect
real world exposures and effects on the whole colony. Tier II data may include:

 Feeding studies, which examine effects on colonies following exposures to known

concentrations of a pesticide in a food source fed to a bee colony.
 Semi-field studies, which examine effects on colonies contained within enclosures.
 Residue studies intended to quantify pesticide concentrations in pollen and nectar of crops
treated according to the labels.

Tier II studies can be used to characterize risk at the colony level. Because the information at this
level, i.e., both exposure and effects information, is more specific to the actual use of the pesticide
under review, it can also be used to identify risk mitigation options. EPA can then begin to determine
whether sufficient information is available to support the regulatory decision process or whether
additional information is needed to understand the potential risk.

If refined exposure and/or effect data or risk mitigation options at the Tier II level do not indicate
acceptable risk or substantial uncertainties remain, then EPA may require a Tier III evaluation to
resolve uncertainties. A Tier III assessment may include a full-field (free-foraging bees) study. A Tier III
assessment is intended to:

 address specific questions regarding the potential effects of the pesticide compound at the
colony level where the compound is applied in accordance with label conditions;
 take into account the broad dynamics of a whole colony in a free-foraging scenario; and,
 consider long-term effects on the colony, such as over-wintering success.
Information from Tier III is intended to be used with the information gathered through Tier I and Tier II,
as well as other lines of evidence available to the Agency (e.g., bee kill incident information or open
literature studies that meet EPA guidelines). With the information from all the studies in hand, EPA can
determine whether mitigation options exist protect bees from pesticide exposure. 

Top of Page

Data for Informing EPA's Pesticide Risk Assessment Process for

Bees
I. Monitoring and surveillance programmes addressing environmental issues

Water: With regards to water quality, the main EU legal instruments are the Water
Framework Directive (WFD) 2000/60/EC and the Drinking Water Directive (DWD)
98/83/EC which prescribe the implementation of monitoring programmes for the assessment
of the status of surface water and groundwater in order to establish an overview of water
quality within each river basin district. The Commission has published two reports in 2007
and 2009 that highlight that the large majority of the monitoring activities carried out under
the River Basin Management Plan (RBMP) has as objectives to check whether the
concentrations in the water environment are meeting the defined environmental quality
standards (EQS). These programmes are related to the taking of samples and the analysis of
their concentration of priority substances in water. The 2009 Commission’s report concludes
that “in general terms, there is a good monitoring effort across the EU”. In addition to the EU
mandatory RBMP, 6 MS have reported additional complementary actions in the form of
checking concentration of additional PPP substances in water, ranging from a few to more
than 140 additional substances.

Air: None of the MS that have answered to the general survey questionnaire has reported
monitoring activities related to assessment of impact of use of PPP in air. Literature review
shows that France appears to be the only Member State where actions have been taken to
monitor air quality with respect to pesticides. The French risk assessment agency ANSES has
recently published a scientific report on the general population exposure to pesticides residues
in France which highlights the complexity of the issue especially when it relates to air
pollution3. A large number of local studies have been conducted in France since 1980s for
confined air and four studies have been carried out for atmospheric air. Protocols for sampling
and measurements of pesticides in the air are very complex and may explain why MS have
not engaged any monitoring activities in this field. No MS has indicated the intention to
include air monitoring in its National Action Plan (NAP).

Soil: Soil contamination by several substances, of which pesticides, has been recognised as
one of the main threats for EU soils4. In 2003, the EEA5 made an inventory of national
surveillance programmes for soils that highlighted that only 17 projects out of a total of 57
were considering organo-chemicals and pesticide substances. Priorities have not been put on
PPP leading to the fact that the actual European Soil Portal does not integrate data on soil
contamination by pesticides. The Joint Research Center is reporting actions related to the
development of protocols and methodologies addressing soil threat issues but it appears that
pesticides are not considered in these programmes.
monitoring programmes targeting soil pollution by pesticides has been reported by MS during
the study. Similarly to air, no MS has indicated its intention to include soil monitoring as a
target in its NAP. Honeybees: With regards to impacts of use of pesticides on honeybees,
EFSA funded a study in 2009 of the assessment of bees mortality monitoring programmes in
Europe that concluded that “most of the results produced by the different programmes are
difficult to use at a European level due to their lack of representativeness and an absence of
uniform indicators and protocols to measure these indicators”. Recommendations were made
to reinforce and harmonise national programmes and the indicators they generate, to use a
common foundation for conducting analytical epidemiological studies over various countries
and to appoint a specific scientific and technical team for supervision on the European level.
These recommendations led to the creation of an EURL for bees and in the granting of an EU
funding to support national monitoring studies and initiatives in order to identify real origins
and impacts of diseases on colony losses. Very few MS have indicated an activity in this field
via the general survey. Therefore, information that is presented hereafter is based on literature
review and individual interviews with experts during the field visits. Three types of
monitoring approaches have been reported. Re-active monitoring programmes in 7 MS in
response to the EU obligations set up in 2010, voluntary monitoring programmes on seed
treatment PPP in 4 MS and industry stewardship initiatives required by e.g. UK Chemicals
regulation directorate (CRD). Birds and mammals: In public scientific literature, many
authors have highlighted that the organisation of monitoring activities in Europe seems to be
limited with respect to birds and mammals. Only 2 MS (FR and the UK) have reported the
existence of a specific monitoring programme dedicated to monitor the impact of use of
pesticides on birds. Other programmes exist but the monitoring addresses several other
biodiversity criteria and are mainly dedicated to survey dynamics of the population and the
general health of birds rather than pesticides effects.

Terrestrial invertebrates: With respect to monitoring studies in post-authorisation phase on

terrestrial invertebrates other than honeybees, there is a very limited activity. MS have not
reported any re-active or active monitoring system for other terrestrial organisms.

Biodiversity: Not all monitoring activities aiming at reducing impacts of PPP on the
environment fall under the categorisation presented above. The French authorities have
decided to target biodiversity as a whole under their NAP called Plan Ecophyto 2018. A
national active monitoring programme has been launched with the aim of monitoring four
main biodiversity criteria (i.e. wild birds, earthworms, flora in the vicinity of cultivated fields
and coleopteran) in farmers’ fields. This programme is certainly the largest voluntary
monitoring programme that has been set-up to date in the EU. First results will be published
in late 2012 – early 2013. The number of biodiversity criteria to be monitored is expected to
grow in the coming years if first results show value.

II. Monitoring and surveillance programmes addressing human health issues:

Pesticides residues in food and feed: The main monitoring and surveillance programmes
addressing human health issues are those related to the monitoring of pesticides residues in
food and feed. In order to meet the requirements of Articles 29, 30 and 31 of Regulation (EC)
No 396/2005, each European reporting country6 is conducting two annual monitoring control
programmes: a national control/monitoring programme (designed by each country) and a
coordinated European programme defined by the European Commission which gives clear
guidance on specific control activities that have to be performed by each country. National
programmes vary considerably between Member States as they are drawn up according to
Member States' priorities. All data generated under the