NIVEL DE

NUME FORMARE OROGENEZA ROCI ALTITUDINI RELIEF

FRAGMENTARE
Încrețirea depășesc 4000 m (
Metamorfice; Glaciar;
M. Alpi scoarței Alpină Calcare Vf. Mont Blanc - Carstic Puțin fragmentați
terestre 4807 m)

Încrețirea
scoarței Metamorfice; depășesc 2500 m ( Glaciar; Fragmentați ( o treime
M. Carpați terestre + Alpină Vulcanice; Vf. Gherlachovka Vulcanic; din suprafață este
2655 m, M-ții reprezentată de
erupții Sedimentare Tatra, Slovacia) Carstic depresiuni)
vulcanice

Încrețirea depășesc 3000 m ( Puțin fragmentați ( sunt

M. Pirinei scoarței Alpină Metamorfice Vf. Pic d'Aneto Glaciar caracterizați printr-o
terestre 3404 m) masivitate remarcabilă)

Încrețirea
scoarței Metamorfice; de aproape 3000 Vulcanic;
M. Apenini terestre + Alpină Calcare; m (Vf. Gran Sasso Destul de fragmentați
erupții Vulcanice d'Italia 2912 m) Carstic
vulcanice

Încrețirea
scoarței Metamorfice; depășesc 5000 m Glaciar; Puțin fragmentați ( sunt
M. Caucaz terestre + Alpină Calcare; (Vf. Elbrus 5642 Carstic; caracterizați printr-o
erupții Magmatice m) Vulcanic masivitate remarcabilă)
vulcanice

depășesc 2500 m
Încrețirea (Vf. Jezerski 2649
Alpii Dinarici scoarței Alpină Calcare m, situat la granița Carstic Fragmentați tectonic
terestre dintre Albania și
Muntenegru)
 Încrețirea
depășesc 2000 m
M. Balcani scoarței Alpină Metamorfice (Vf. Botev 2376 m) Glaciar Puțin fragmentați
terestre

Vulcanic
Încrețirea media este de 700 ( partea
Masivul Central Francescoarței Hercinică Vulcanice; m (altitudinea centrală și
Calcare maximă: 1886 m - nordică);
terestre Vf. Mt. Doré) Carstic (S și S-
V)

media este de 600

Încrețirea m ( altitudinea
M. Ural scoarței Hercinică Metamorfice maximă: Vf. Glaciar Fragmentați tectonic
terestre Narodnaia 1894
m)

Încrețirea Metamorfice; reduse, în jur de Culmi

M. Pădurea Neagră scoarței Hercinică parțial 1200 m ( Vf. domoale și Fragmentați tectonic
terestre Sedimentare Feldberg 1493 m) rotunjite

Încrețirea Șisturi reduse, nu Fragmentați tectonic,

M. Penini scoarței Caledonică cristaline; depășesc 1000 m Carstic având un aspect
terestre Calcare îmbătrânit

Încrețirea în jur de 2000 m Spre vest văile au versanți

Alpii Scandinaviei scoarței Caledonică Metamorfice (Vf. Galdhopiggen Glaciar abrupți care se termină
terestre 2469 m) prin fiorduri
NUME FORMARE ROCI ALTITUDINI

În timpul
Patrulaterul Boemiei orogenezei Metamorfice; Sub 500 m
Calcare
hercinice

Fundamentul s-
a format în
orogeneza
Meseta Spaniolă hercinică, peste Metamorfice; Peste 500 m
Calcare
care s-a depus o
cuvertură
sedimentară

Prin Șisturi
sedimentare, cristaline,
peste un peste care
P. Finlandei 400 - 500 m
fundament sunt situate
precambrian al depozite
Scutului Baltic glaciare

Prin depunere Sub 200 m, cuprinse între

de sedimente - 28 m (regiunea Mării
peste un Caspice în S) și 463 m
C. Europei de Est fundament Sedimentare: (Colinele Timan, în N);
precambrian argile și loess cupride câmpii jose,
aparținând colinare și podișuri vechi
Platformei Est- (P. Volgăi, P. Central Rus,
Europene P. Valdai, Colinele Timan)

Prin depunere
de sedimente,
peste un Sedimentare
C. Nord - Europeană fundament acoperite de Sub 200 m
vechi loess
aparținând
Scutului Baltic
 Prin depunere
de sedimente
aduse de râuri În jur de 100 m, la
C. Padului Sedimentare contactul cu munții atinge
din Alpi; câmpie 300 m
de acumulare
fluviatilă

Prin depunere
de sedimente, Are compartimente joase
(sub 150 m) și
C. Panonică peste un Sedimentare compartimente înalte
fundament
cristalin (150 - 300 m)
RELIEF NIVEL DE
FRAGMENTARE

Carstic Puternic fragmentat

Domină culmi
numite sierre,
apărute în urma aspectul unui platou
reînălțării unor vălurit și pietros; este
blocuri cristaline în intens erodată
timpul orogenezei
alpine

Modelat de
ghețarii
cuaternari,
rezultând un relief
glaciar format din
șisturi de morene,
între care există
lacuri

Există depozite Fragmentată de râuri

fluvio-glaciare și (Dvina, Peciora,
morene glaciare Volga)

Există morene
Fragmentată de râuri
glaciare
Neted și ușor
înclinat; există
interfluvii netede
și largi

Neted, există Fragmentată de râuri

interfluvii netede (Dunărea, Tisa, Sava,
și largi Drava)
 NUME FORMARE OROGENEZA ROCI

Grupa Nordică a
Carpaților Vulcanice - andezit (V);
Orientali Erupții vulcanice (V); Metamorfice - șisturi cristaline
încrețirea scoarței Alpină
(Carpații terestre (centru și E) (C); Sedimentare cutate -fliș
Maramureșului și (E)
Bucovinei

Grupa Centrală a Vulcanice - andezit (V);

Carpaților Erupții vulcanice (V);
Orientali încrețirea scoarței Alpină Metamorfice - șisturi cristaline
(C); Sedimentare cutate -fliș
(Carpații Moldo- terestre (centru și E) (E)
Transilvani)

Grupa Sudică a
Carpaților
Încrețirea scoarței
Orientali terestre Alpină Sedimentare cutate
(Carpații
Curburii)

Grupa Munților Încrețirea scoarței Alpină Calcare; Conglomerate; Șisturi

Bucegi terestre cristaline

Grupa Munților Încrețirea scoarței

Alpină Metamorfice
Făgăraș terestre

Grupa Munților Încrețirea scoarței

Alpină Metamorfice; Calcare
Parâng terestre

Grupa Munților
Retezat - Încrețirea scoarței Alpină Metamorfice; Calcare
terestre
Godeanu
 Încrețirea scoarței
Munții Banatului Alpină Șisturi Cristaline; Calcare
terestre

Munții Poiana Încrețirea scoarței

Alpină Șisturi Cristaline
Ruscă terestre
Încrețirea scoarței
terestre + erupții Metamorfice; Vulcanice;
Munții Apuseni Alpină
vulcanice (în M-ții Sedimentare
Metaliferi)

Subcarpații Încrețirea scoarței

Moldovei terestre Alpină Sedimentare (argile, gresii)

Subcarpații Încrețirea scoarței

Alpină Sedimentare (argile, gresii)
Curburii terestre

Încrețirea scoarței
Subcarpații Getici terestre Alpină Sedimentare (argile, gresii)
ALTITUDINI RELIEF NIVEL DE
FRAGMENTARE

Glaciar - circuri și văi Fragmentată de

glaciare - M-ții Rodnei; depresiuni și văi (D.
Vulcanic - resturi de Maramureșului,
Maxima în Vf. conuri și cratere Dornelor)
Pietrosul vulcanice - M-ții Oaș,
Rodnei (2303 Gutâi, Țibleș; cast pe
m) - M-ții sare - vechi ocne de
Rodnei sare - D. Maramureșului

Maxima în Vf. Vulcanic - conuri +

Pietrosul cratere vulcanice Fragmentată de
Călimanilor (Călimani, Gurghiu, depresiuni și văi (D:
(2100 m) - M-ții Harghita); Carstic - Giurgeu, D. Ciuc)
Călimani; Vf. Cheile Bicazului (M-ții
Ocolașul Mare Hășmașul Mare);
(1907 m) - M-ții Ruiniform: pe calcare și
Ceahlău conglomerate

Fragmentată de
depresiuni și văi (D.
Maxima în Vf. Ruiniform - format pe Brașov)
Ciucaș (1954 m) calcare (M-ții Ciucaș);
- M-ții Ciucaș Carstic (M-ții Postăvaru)
Fragmentată de
Glaciar; Carstic; Culuarul
Peste 2000 m Ruiniform pe Depresionare Rucăr
(Vf. Omu 2505 conglomerate (Babele și - Bran
m) Sfinxul)

Vârfurile
Moldoveanu Masivitate
Glaciar
(2544 m) și accentuată
Negoiu (2535
m)
peste 2000 m
(Vf. Parângul Glaciar; Carstic Masivitate
Mare 2519 m)

peste 2000 m
( Vf. Pelega - Glaciar; Carstic Masivitate
2509 m - M-ții
Retezat)
Vf. Semenic Fragmentați de
(1446 m - M-ții Carstic depresiuni și văi
Semenic)
Vf. Padeș (1374 Bogați în minereuri de Masivi
m) fier și marmură
Fragmentați de
Vulcanic ( M-ții depresiuni și văi: D.
Metaliferi); Carstic Țara Arieșului, D.
Vf. Bihor (1849 Zarand)
m - M-ții Bihor)

Un șir de depresiuni
Între 300 - 900 submontane; cast pe
m; Culmea sare; alunecări de teren
Pleșului (912 m)

Între 300 - 900 Două șiruri de

m; Măgura depresiuni; Carst pe
Odobești (997 sare; Alunecări de teren
m)

Între 300- 1000 Două șiruri de

m; Maxima în depresiuni; Carst pe
Măgura Mățău sare; Alunecări de teren
(1018 m) și
Dealul
Chicioara (1218
m)
 NUME FORMARE ROCI ALTITUDINI RELIEF

Între 200 - 400

Sedimentare,
Acumulare de străpunse din loc m; în N 500 - Un șir de dealuri
sedimente, în loc de măguri 600 m ( maxima fragmentate de
Dealurile de Vest aduse de în Dealul Prisnel depresiuni-golf și
râurile din alcătuite din - 651 m - văi largi; Alunecări
șisturi cristaline
munți și roci eruptive Dealurile de teren
Silvaniei)

C: 500 - 600 m;
E: 800 - 1000 m;
maxima în
Dealurile Bicheș Dealuri;
Sedimentare (1080 m - Depresiuni; Domuri
Depresiunea Colinară a Sedimentare (argile, nisipuri, Subcarpații gazeifere; Carst pe
Transilvaniei
pietrișuri) Transilvaniei; sare; alunecări de
minima 250 m teren
(Culuarul Alba -
Iulia, pe valea
Muureșului)

Platouri structurale
Sedimentare Între 200 - 600 (interfluvii netede
peste un Sedimentare m, maxima în
Podișul Moldovei fundament (argile, nisipuri, Dealul Ciungi și largi - C.
cristalin vechi, loess în S) (688 m - P. Moldovei); Cueste
(P. Bârladului);
precambrian Sucevei) Alunecări de teren

Încrețirea
scoarței
terestre; Granit (M-ții 300 - 400 m,
Podișul Dobrogei - orogeneza Măcin), calcare, maxima în Vf. Munți vechi, intens
Masivul Dobrogei de N caledoniană (P. șisturi verzi (P. Greci (467 m - erodați; Relief
Casimcei); o. Casimcei) M-ții Măcin) litoral - faleze și
Hercinică (M-ții plaje; Relief carstic
Măcin) - peșteri și chei

Calcare
Podișul Dobrogei - Podișul
Dobrogei de S Sedimentare acoperite de 200 m
loess
 N: 600 - 700 m;
S: 200 - 300 m;
Sedimentare
Podișul Getic Sedimentare ( argile, nisipuri, maxima de 745 Interfluvii netede;
m (Dealul Alunecări de teren
pietrișuri) Perilor - N P.
Gândești)

Încrețirea
scoarței
terestre; la Șisturi cristaline; Carstic (peșteri,
Podișul Mehedinți sfârșitul Calcare 500 - 700 m chei)
orogenezei
alpine

Câmpii înalte
(piemontane, 200 -
300 m - C.
Piteștiului); Câmpii
În jur de 100 m, joase (de
Sedimentare
maxima de 300 subzistență - C.
(argile, nisipuri, m (C. Pitești), Buzăului, C.
Câmpia Română Sedimentare pietrișuri
acoperite cu minima de 6 m Siretului Inferior);
( C. Siretului Câmpii orizontale
loess) Inferior) ( C. Bărăganului);
Dune de nisip ( S C.
Olteniei, C.
Bărăganului); Relief
pe loess

Câmpii înalte
(piemontane, de
peste 100 m - C.
Vingăi); Câmpii
Sedimentare joase ( de
(argile, nisipuri, În jur de 100 m, subzistență, alt. De
Câmpia de Vest Sedimentare pietrișuri maxima de 174 80 - 90 m - C.
acoperite cu m (C. Vingăi) Timișului,
loess) Someșului); Câmpii
tabulare (C.
Aradului, C. Carei);
Dune de nisip;
Relief pe loess
 Relief pozitiv -
Grinduri (uscatul -
13%): fluviale
( longitudinale,
dispuse de-o parte
și de alta a brațelor
Dunării); fluvio-
maritime
( transversale,
perpendiculare pe
brațele Dunării -
Sedimentare Letea, Caraorman;
( argile,
Delta Dunării Umplere de sedim
pietrișuri, continentale
(Chilia); Relief
mâluri) negativ - Brațele
principale: Chilia
(N, cel mai mare și
adânc, - 39 m;
Sulina ( C, cel mai
scurt și singurul
navigabil cu nave
de tonaj mare; Sf.
Gheorghe ( S, la
gura de vărsare se
alfă Insula Sacalin)
CUPRIND/ ALTELE

S: D. Banatului; C:
Dealurile Crișene; N: D.
Silvaniei

E: Subcarpații
Transilvaniei; C: Podișul
Someșan (N-V); Câmpia
Transilvaniei; Podișul
Târnavelor

P. Sucevei ( N-V, 500 -

600 m); C. Moldovei
( 200 m - maxima de 265
m Dealul Cozancea); P.
Bârladului ( 400 - 500 m
- maxima 562 Dealul
Doroșan; Culuarul
Moldova - Siret
Fragmentat de văile
râurilor

Cea mai mică unitate de

relief; seamănă cu
munții (FORMARE, ROCI,
RELIEF); seamănă cu
dealurile (ALTITUDINI)

Fragmentată de văile
râurilor; Cuprinde: V: C.
Olteniei (între Olt și
Dunăre, străbătută de
Jiu); C. Centrală
(Munteniei de V - între
Olt și Argeș); C. Estică
(Munteniei de E, la E de
Argeș); Lunca Dunării

Fragmentată de văile
râurilor