arlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Dispoziţii generale

Articolul 1

Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performantelor de comportare a acestora în exploatare,

în scopul satisfacerii, pe întreaga durata de existenta, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor.

Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi se

realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.

Articolul 2

Prevederile prezentei legi se aplică construcţiilor de orice categorie şi instalaţiilor aferente acestora -
indiferent de forma de proprietate sau destinaţie - denumite în continuare construcţii, precum şi
lucrărilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii ale acestora. Sunt
exceptate clădirile pentru locuinţe cu parter şi parter plus un etaj şi anexele gospodăreşti situate în
mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor, precum şi construcţiile provizorii.

Articolul 3

Prin prezenta lege se instituie sistemul calităţii în construcţii, care să conducă la realizarea şi exploatarea
unor construcţii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a
societăţii şi a mediului înconjurător.

Articolul 4

Sistemul calităţii în construcţii se aplică în mod diferenţiat în funcţie de categoriile de importanţa ale
construcţiilor, conform regulamentelor şi procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.

Clasificarea în categorii de importanţa a construcţiilor se face în funcţie de complexitate, destinaţie, mod

de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranţei, precum şi după considerentele economice.

Articolul 5

Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi menţinerea,
pe întreaga durata de existenta a construcţiilor, a următoarelor cerinţe:

a) rezistenta şi stabilitate;

b) siguranţa în exploatare;

c) siguranţa la foc;

d) igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;

e) izolatie termica, hidrofuga şi economie de energie;

f) protecţie împotriva zgomotului.

Articolul 6
Obligaţiile prevăzute la articolul precedent revin factorilor implicaţi în conceperea, realizarea şi
exploatarea construcţiilor, precum şi în postutilizarea lor, potrivit responsabilităţilor fiecăruia.

Aceşti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte, fabricantii şi furnizorii
de produse pentru construcţii, executanţii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuţia,
experţii tehnici, precum şi autorităţile publice şi asociaţiile profesionale de profil.

Articolul 7

În contractele care se încheie ori, după caz, în dispoziţiile sau în autorizaţiile ce se emit, factorii prevăzuţi
la articolul precedent sunt obligaţi sa înscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al construcţiilor,
corespunzătoare cerinţelor, precum şi garanţiile materiale şi alte prevederi, care să conducă la realizarea
acestor clauze.

În contracte nu se pot înscrie niveluri şi cerinţe, referitoare la calitate, inferioare reglementărilor în

vigoare, cu privire la cerinţele prevăzute la art. 5.

Capitolul 2 Sistemul calităţii în construcţii

Articolul 8

Sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi,

regulamente, proceduri şi mijloace, care concura la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de
concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora.

Articolul 9

Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

a) reglementările tehnice în construcţii;

b) calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor;

c) agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee;

d) verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a construcţiilor;

e) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;

f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii;

g) activitatea metrologica în construcţii;

h) recepţia construcţiilor;

i) comportarea în exploatare şi intervenţii în timp;

j) postutilizarea construcţiilor;

k) controlul de stat al calităţii în construcţii.

Articolul 10
Reglementările tehnice se stabilesc prin regulamente şi proceduri şi au ca obiect conceptia, calculul şi
alcătuirea, execuţia şi exploatarea construcţiilor. Prin reglementările tehnice se stabilesc, în principal,
condiţiile minime de calitate cerute construcţiilor, produselor şi procedeelor utilizate în construcţii,
precum şi modul de determinare şi de verificare a acestora.

Articolul 11

Certificarea calităţii produselor folosite în construcţii se efectuează prin grija producătorului, în

conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza legii.

La lucrările de construcţii se interzice folosirea de produse fără certificarea calităţii lor, care trebuie să
asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor.

Articolul 12

Agrementele tehnice pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii stabilesc, în condiţiile
prezentei legi, aptitudinea de utilizare, condiţiile de fabricaţie, de transport, de depozitare, de punere în
opera şi de întreţinerea a acestora.

La lucrările de construcţii care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerinţelor se vor folosi
produse, procedee şi echipamente traditionale, precum şi altele noi pentru care exista agremente
tehnice corespunzătoare.

Articolul 13

Verificarea proiectelor pentru execuţia construcţiilor, în ceea ce priveşte respectarea reglementărilor

tehnice referitoare la cerinţe, se va face numai de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, alţii
decît specialiştii elaboratori ai proiectelor.

Se interzice aplicarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie neverificate în condiţiile alineatului

precedent.

Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor este obligatorie şi se efectuează de către investitori prin
diriginti de specialitate sau prin agenţi economici de consultanţa specializaţi.

Expertizele tehnice ale proiectelor şi construcţiilor se efectuează numai de către experţi tehnici atestaţi.

Articolul 14

Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie obligaţia tuturor factorilor care participa la
conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor şi implica o strategie adecvată şi măsuri specifice
pentru garantarea calităţii acestora.

Agenţii economici care executa lucrări de construcţii asigura nivelul de calitate corespunzător cerinţelor,
prin personal propriu şi responsabili tehnici cu execuţia atestaţi, precum şi printr-un sistem propriu
conceput şi realizat.

Articolul 15

Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii se fac în conformitate cu

prevederile legale.
Articolul 16

Asigurarea activităţii metrologice în construcţii se realizează conform prevederilor legale privind

etalonarea, verificarea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de măsurare şi control
utilizate în acest domeniu.

Articolul 17

Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în
conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnica a construcţiei.

Cartea tehnica a construcţiei cuprinde documentaţia de execuţie şi documente privitoare la realizarea şi

exploatarea acesteia. Ea se întocmeşte prin grija investitorului şi se preda proprietarului construcţiei,
care are obligaţia sa o păstreze şi sa o completeze la zi ; prevederile din cartea tehnica a construcţiei
referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar şi utilizator.

Recepţia construcţiilor se face de către investitor - proprietar, în prezenta proiectantului şi a

executantului şi/sau reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia.

Articolul 18

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenta a acestora şi

cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare şi
măsurare specifice, în scopul menţinerii cerinţelor.

Intervenţiile la construcţiile existente se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare,

extindere, desfiinţare parţială, precum şi la lucrări de reparaţii, care se fac numai pe baza unui proiect
avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat,
şi se consemnează obligatoriu în cartea tehnica a construcţiei.

Articolul 19

Postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de dezafectare, demontare şi demolare a construcţiilor,

de reconditionare şi de refolosire a elementelor şi a produselor recuperabile, precum şi reciclarea
deşeurilor cu asigurarea protecţiei mediului potrivit legii.

Articolul 20

Controlul de stat al calităţii în construcţii cuprinde inspecţii la investitori, la unităţile de proiectare, de

execuţie, de exploatare şi de postutilizare a construcţiilor, privind existenta şi respectarea sistemului
calităţii în construcţii.

Controlul de stat al calităţii în construcţii se executa de către Inspecţia de stat în construcţii, lucrări
publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, care răspunde de executarea controlului statului cu privire
la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor.

Capitolul 3 Obligaţii şi raspunderi

Secţiunea 1 Obligaţii şi raspunderi ale investitorilor

Articolul 21
Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la
construcţiile existente în sensul legii şi au următoarele obligaţii principale referitoare la calitatea
construcţiilor.

a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi execuţie pe baza reglementărilor
tehnice, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate;

b) obţinerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege, precum şi a autorizaţiei de construire;

c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

d) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginti de specialitate sau
agenţi economici de consultanţa specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor;

e) actionarea în vederea soluţionării neconformitatilor, a defectelor apărute pe parcursul execuţiei

lucrărilor, precum şi a deficienţelor proiectelor;

f) asigurarea recepţiei lucrărilor de construcţii la terminarea lucrărilor şi la expirarea perioadei de

garanţie;

g) întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia către proprietar;

h) expertizarea construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în situaţiile în care la aceste construcţii se
executa lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.

Secţiunea 2 Obligaţii şi raspunderi ale proiectanţilor

Articolul 22

Proiectantii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la

calitatea construcţiilor:

a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţa a construcţiei;

b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu

respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;

c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de

către investitor, precum şi soluţionarea neconformitatilor şi neconcordantelor semnalate;

d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea,

întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a
construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea
proprietarului;

e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi
participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;

f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile
la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe
şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi,
la cererea investitorului;
g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate.

Secţiunea 3 Obligaţii şi raspunderi ale executanţilor

Articolul 23

Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele obligaţii principale:

a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor şi neconcordantelor constatate în proiecte, în

vederea soluţionării;

b) începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în condiţiile legii şi numai pe baza şi în
conformitate cu proiecte verificate de specialişti atestaţi;

c) asigurarea nivelului de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu
execuţia atestaţi;

d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale
execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de
continuare a lucrărilor;

e) soluţionarea neconformitatilor, a defectelor şi a neconcordantelor apărute în fazele de execuţie,

numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

f) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, certificate

sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinţelor, precum şi gestionarea
probelor-martor; înlocuirea produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc
condiţiile precizate şi numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectanţi cu acordul investitorului;

g) respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător

cerinţelor;

h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi

amenajarea teritoriului în cazul procedurii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;

i) supunerea la recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a
predat investitorului documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei;

j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;

k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de
execuţie, cît şi în perioada de garanţie stabilită potrivit legii;

l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor;

m) stabilirea raspunderilor tuturor participanţilor la procesul de producţie - factori de răspundere,

colaboratori, subcontractanţi - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu
prevederile legale în vigoare.

Secţiunea 4 Obligaţii şi raspunderi ale specialiştilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu
execuţia şi ale experţilor tehnici, atestaţi
Articolul 24

Specialiştii verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte
asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.

Responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi răspund, conform atribuţiilor ce le revin, pentru realizarea
nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, la lucrările de construcţii pentru care sunt angajaţi.

Experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii
aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile date.

Obligaţiile specialiştilor atestaţi se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.

Secţiunea 5 Obligaţii şi raspunderi ale proprietarilor construcţiilor

Articolul 25

Proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:

a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin, prevăzute conform normelor
legale în cartea tehnica a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a
construcţiilor;

b) păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea

construcţiei, noului proprietar;

c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor, conform prevederilor din cartea tehnica şi
reglementărilor tehnice;

d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare

parţială, precum şi de lucrări de reparaţii ale construcţiei numai pe bază de proiecte întocmite de către
persoane fizice sau persoane juridice autorizate şi verificate potrivit legii;

e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse prin reglementările legale;

f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor

în vigoare.

Secţiunea 6 Obligaţii şi raspunderi ale administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor

Articolul 26

Administratorii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:

a) folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnica a

construcţiei;

b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin conform contractului;

c) efectuarea de lucrări de intervenţie la construcţia existenta în sensul prevederilor art. 18 alin. 2,

numai cu acordul proprietarului şi cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor conform cărţii tehnice a construcţiei şi
contractului încheiat cu proprietarul;

e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi

amenajarea teritoriului, în cazul unor accidente tehnice la construcţiile în exploatare.

Secţiunea 7 Obligaţii şi raspunderi în activitatea de cercetare

Articolul 27

Unităţile care prestează activităţi de cercetare în construcţii au următoarele obligaţii principale:

a) efectuarea de cercetări teoretice şi experimentale preliminare, în vederea fundamentarii

reglementărilor tehnice în construcţii;

b) fundamentarea, elaborarea şi experimentarea de soluţii tehnice, produse şi procedee noi pentru

construcţii;

c) verificarea şi controlul noilor produse şi procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării de

agremente tehnice, conform dispoziţiilor legale.

Secţiunea 8 Obligaţii şi raspunderi comune

Articolul 28

Răspunderea pentru realizarea şi menţinerea, pe întreaga durata de existenta, a unor construcţii de

calitate corespunzătoare, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin procedurile şi
regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor care participa la
conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea acestora.

Articolul 29

Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii şi furnizorii de materiale şi produse

pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia atestat, dirigintele de specialitate,
expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcţiei,
ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată
durata de existenta a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea
normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.

Secţiunea 9 Obligaţiile şi răspunderile Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi

amenajarea teritoriului

Articolul 30

Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul
Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi inspecţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti
în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum şi
celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale răspund de exercitarea controlului
statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate
etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, precum şi de constatarea contravenţiilor,
aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege şi, după caz, de oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.
Controlul de stat al calităţii în construcţii pentru construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret,
stabilite prin ordine ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Roman de
Informaţii, se realizează de către organele proprii abilitate în acest scop.

Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea

teritoriului vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.

Capitolul 4 Sancţiuni

Articolul 31

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi

proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări a acesteia,
fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenta, dacă acestea ar putea produce
una sau mai multe dintre următoarele consecinţe : pierderi de vieţi omeneşti, vătămare grava a
integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totală sau parţială a
construcţiei, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante, ori alte consecinţe
deosebit de grave.

Fapta prevăzută în alineatul precedent se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea

unor drepturi, în cazul în care a avut drept urmare distrugerea totală sau parţială a construcţiei, moartea
sau vătămarea grava a integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, distrugerea
ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante, ori alte consecinţe deosebit de grave.

Articolul 32

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă continuarea

lucrărilor de construcţii executate necorespunzător şi oprite prin dispoziţii ale organelor de control, în
toate cazurile în care acestea le afectează rezistenta şi stabilitatea.

Articolul 33

Constituie contravenţie la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în
astfel de condiţii încât, potrivit legii, sa constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă:

1. De la 1.000.000 lei la 6.000.000 lei:

a) executarea de modificări la construcţie ori demolarea acesteia cu încălcarea prevederilor referitoare

la autorizarea şi executarea acesteia;

b) neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor de complexitate şi

importanţa deosebită, referitoare la stabilitate şi rezistenta.

2. De la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei:

a) realizarea de construcţii fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialişti atestaţi
conform prevederilor legale;

b) neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor, a lucrărilor de

întreţinere, de reparaţii şi de consolidări;
c) realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări care pot afecta cerinţele, fără proiect
verificat de specialişti atestaţi conform prevederilor legale;

d) organizarea necorespunzătoare şi neaplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii,

inclusiv realizarea de construcţii fără responsabili tehnici cu execuţia atestaţi corespunzător prevederilor
art. 14.

3. De la 500.000 lei la 3.000.000 lei:

a) elaborarea de proiecte incomplete sau conţinând neconcordante între diferitele secţiuni ale acestora,
care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor, precum şi
însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

b) încălcarea prevederilor din reglementările tehnice referitoare la cerinţele construcţiei;

c) receptionarea construcţiei cu încălcarea prevederilor legale;

d) necompletarea şi nepastrarea cărţii tehnice a construcţiei conform prevederilor legale;

e) stabilirea, în cadrul expertizei unor proiecte de execuţie sau lucrări de construcţii, a unor soluţii care
pot determina nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor;

f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea iniţială, la terminarea
lucrărilor de construcţii;

g) neasigurarea verificării execuţiei lucrărilor de construcţii prin diriginti de specialitate sau agenţi
economici de consultanţa specializaţi, corespunzător prevederilor art. 21;

h) interzicerea sau obstructionarea efectuării controlului calităţii în construcţii, neprezentarea

documentelor şi a actelor solicitate de persoanele cu atribuţii de control, conform prevederilor legale.

4. De la 200.000 lei la 800.000 lei:

a) neprecizarea în proiect a categoriei de importanţa a construcţiei şi nestabilirea fazelor determinante

supuse controlului calităţii;

b) prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu exista agremente
tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor;

c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate şi a celorlalte clauze contractuale referitoare la

cerinţe;

d) neexecutarea obligaţiilor de întreţinere şi reparaţii care revin proprietarilor potrivit legii şi care
afectează nivelul de calitate corespunzător cerinţelor;

e) neconvocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante
ale execuţiei şi neasigurarea condiţiilor de verificare.

5. De la 100.000 lei la 200.000 lei:

a) lipsa nemotivată de la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante, urmare convocării făcute de
executant, precum şi convocarea nejustificată, de către acesta, a factorilor interesaţi;
b) nesolicitarea de către investitor sau executant a soluţiilor de remediere a defectelor apărute în timpul
execuţiei, referitoare la cerinţe;

c) neîndeplinirea obligaţiei proiectantului de a stabili soluţii pentru remedierea defectelor sesizate,

referitoare la cerinţe;

d) neaplicarea de către executant a soluţiilor stabilite de proiectant sau expert, pentru rezolvarea
neconformitatilor, defectelor sau neconcordantelor apărute în timpul execuţiei;

e) nesesizarea Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului în

cazul producerii unor accidente tehnice la construcţiile în execuţie, precum şi la cele în exploatare;

f) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor cuprinse în actele de control.

Articolul 34

Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 33 se aplică persoanelor juridice şi fizice.

Articolul 35

Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 33 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane cu

atribuţii de control din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea
teritoriului, iar în cazurile prevăzute la art. 30, de către persoanele împuternicite de Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Roman de Informaţii.

Articolul 36

Contravenţiilor prevăzute la art. 33 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor.

Cap. 5

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 37

Regulamentele şi procedurile pentru clasificarea construcţiilor în categorii de importanţa şi pentru

componentele sistemului calităţii în construcţii prevăzute la art. 9 se elaborează de Ministerul Lucrărilor
Publice şi Amenajării Teritoriului, cu consultarea organismelor cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale,
în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 38

Regulamentele prevăzute la art. 37 se aproba prin hotărâri ale Guvernului.

Procedurile prevăzute la art. 37 şi normele pentru elaborarea şi aplicarea componentelor sistemului

calităţii în construcţii se aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului.

Articolul 39

Autorizaţia de construire pentru lucrările prevăzute la art. 3 lit. a), b), c), d) şi e) din Legea nr. 50/1991 se
va elibera numai pentru proiecte verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi, cu excepţia
prevăzută la art. 2 alin. 2 al prezentei legi.
Articolul 40

Cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementărilor tehnice şi pentru inspecţia statului pentru
controlul calităţii lucrărilor de construcţii se suporta de către investitori sau proprietari prin virarea unei
sume echivalente cu o cota de 0,70 % din cheltuielile pentru lucrările prevăzute la art. 2. Calculul şi
virarea sumelor respective se fac eşalonat, concomitent cu plata lucrărilor. Fondurile respective se
utilizează 30 % pentru elaborarea reglementărilor tehnice şi 70 % pentru controlul statului.

Întârzierile la plata a cotelor de către investitor sau proprietar, prevăzute la alin. 1, se penalizeaza cu
0,15 % pe zi de întârziere, fără a se depăşi suma datorată.

Cheltuielile necesare efectuării activităţii de atestare tehnico-profesională a specialiştilor în construcţii

se suporta de către partea interesată.

Disponibilităţile la finele anului din veniturile extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi
destinaţie.

Cheltuielile necesare certificării calităţii produselor şi procedeelor, eliberării de agremente tehnice

pentru noile materiale, procedee şi echipamente, autorizării şi acreditării laboratoarelor, verificării
proiectelor şi execuţiei lucrărilor de construcţii, conducerii şi asigurării calităţii, verificărilor metrologice,
recepţiei lucrărilor, urmăririi comportării în exploatare şi intervenţii în timp şi postutilizarii construcţiilor
se suporta de către factorii interesaţi.

Articolul 41

Pe data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se abroga Legea nr. 8/1977 privind asigurarea
durabilitatii, siguranţei în exploatare, functionalitatii şi calităţii construcţiilor, Ordonanţa Guvernului nr.
2/1994 privind calitatea în construcţii, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 decembrie 1994, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

MARŢIAN DAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art.
74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI

prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

arlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Autorizarea executării sau desfiinţării construcţiilor

Articolul 1

Construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea
autorizaţiei de construire, eliberata în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi
executarea construcţiilor.

Articolul 2

Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigura
aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea
construcţiilor.

Autorizaţia de construire se eliberează în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi

amenajare a teritoriului, aprobate potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 3

Autorizaţia de construire se eliberează pentru:

a) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de orice fel;

b) lucrări de construire, reparare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări,
indiferent de valoarea lor, ce urmează a fi efectuate la construcţii reprezentind monumente şi
ansambluri istorice, arheologice, de arhitectura, arta sau cultura, inclusiv cele din zonele lor de
protecţie;

c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicaţie,
dotări tehnico-edilitare subterane şi aeriene, împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi,
parcuri, pieţe şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;

d) foraje şi excavari necesare studiilor geotehnice şi ridicarilor topografice, exploatări de cariere,

balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatări;

e) construcţii provizorii de şantier necesare execuţiei lucrărilor de baza, dacă nu au fost autorizate o dată
cu acestea;

f) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;

g) lucrări cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe căile şi în spaţiile
publice, corpuri şi panouri de afisaj, firme şi reclame.

Articolul 4

Autorizaţia de construire se eliberează de prefecturi sau primării, după cum urmează:

a) prefecturile, cu avizul primăriilor, pentru investiţiile care se aproba de Guvern; pentru lucrările
publice, lacasurile de cult, construcţiile pentru industrie, comerţ, prestări de servicii, social-culturale şi
speciale, care se executa în sate; precum construcţiile şi lucrările de orice fel care se executa în afară
localităţilor, cu excepţia celor de la lit. d);

b) primăriile municipiilor sau oraşelor, pentru construcţiile şi lucrările de orice fel din localităţi, cu
excepţia investiţiilor care se aproba de Guvern;

c) Primăria municipiului Bucureşti, pentru construcţiile şi lucrările prevăzute la lit. a) şi b) şi primăriile

sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru construcţiile de locuinţe şi anexele gospodăreşti ale acestora;

d) primăriile comunelor, pentru construcţiile de locuinţe şi anexele gospodăreşti ale acestora, din satele
componente, precum şi pentru anexele exploatarilor agricole situate în extravilan. Se exceptează de la
autorizare anexele cu caracter temporar ale exploatarilor agricole situate în extravilan.

Articolul 5

Cererea de eliberare a autorizaţiei de construire va fi însoţită de certificatul de urbanism, emis de

organele prevăzute la art. 4.

Certificatul de urbanism trebuie să cuprindă elemente privind regimul juridic, economic şi tehnic al
terenurilor şi construcţiilor.

Articolul 6

Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii, la care se anexează
obligatoriu planul de amplasare a construcţiei, planuri din care să rezulte destinaţia, alcătuirea
constructivă, funcţională şi înfăţişarea construcţiei, întocmite la o scara convenabila de către un
proiectant autorizat, precum şi dovada titlului solicitantului asupra terenului. Documentaţia trebuie să
conţină şi avizele legale necesare, prezentate prin grija solicitantului.

În situaţia depunerii unei documentaţii incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 10

zile de la data înregistrării.

Articolul 7

Pentru autorizarea construcţiilor în zonele asupra cărora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de
protecţie prevăzut în documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează:

a) în rezervaţiile istorice şi de arhitectura, stabilite potrivit legii, sau în cazul lucrărilor care modifica
monumentele de orice natura, solicitantul va obţine avizul Comisiei naţionale pentru protecţia
monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice sau al Departamentului pentru urbanism şi amenajarea
teritoriului, în zonele de protecţie ale acestora;

b) în parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale solicitantul va obţine avizul Ministerului Mediului;

c) în zonele unde s-a instituit alt tip de restrictie, solicitantul va obţine avizul organismelor competente.

Articolul 8

Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări:

a) reparaţii la acoperisuri, învelitori sau terase, cînd nu se schimba forma acestora şi materialele din care
sînt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de timplarie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile
golurilor şi timplariei;

c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;

d) zugraveli şi vopsitorii interioare;

e) zugraveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifica elementele de fatada şi culorile clădirilor situate
pe arterele principale de circulaţie;

f) reparaţii la instalaţiile şi echiparea tehnico-sanitară a clădirilor, fără implicaţii asupra structurii de

rezistenta sau a aspectului arhitectural al acestora.

Articolul 9

Desfiinţarea construcţiilor şi amenajărilor prevăzute la art. 3 se face pe baza autorizaţiei de desfiinţare

obţinută în prealabil, eliberata de primării sau prefecturi, după caz.

Capitolul 2 Concesionarea terenurilor pentru construcţii

Articolul 10

Terenurile aparţinînd domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, destinate

executării de construcţii, pot fi concesionate prin licitaţie publică în condiţiile respectării documentaţiilor
de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi, şi realizării de către concesionar
a construcţiei.

Concesionarea se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanţi, cu respectarea prevederilor

legale şi a dispoziţiilor prezentului capitol, urmărindu-se valorificarea superioară a potenţialului
terenului, pe baza conceptiei urbanistice.

Articolul 11

Pînă la reglementarea prin lege a situaţiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de
construcţii aflate în administrarea primăriilor şi care pot fi revendicate de foştii proprietari.

Articolul 12

Prin excepţie de la prevederile art. 10, terenurile destinate executării de construcţii se pot concesiona
fără licitaţie publică, în următoarele cazuri:

a) pentru construirea de locuinţe, celor deveniti invalizi de gradul I şi II şi familiilor celor decedati ca
urmare a participării la victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor ale căror gospodării
proprietate personală au fost demolate fără forme legale de expropriere, cu reducerea taxei de
concesiune, stabilită pînă la 95 la suta;

b) pentru realizarea de obiective de utilitate publică cu caracter social, fără scop lucrativ, altele decît
cele ce se realizează de către colectivitatile locale pe terenurile acestora cu plata taxei de concesiune,
stabilită potrivit legii.
Concesionarea terenurilor pentru situaţiile prevăzute la lit. a) se face de către primării numai familiilor
care nu au în proprietate o locuinta, într-o ordine de prioritate stabilită începînd cu venitul mediu cel
mai mic pe membru de familie.

Articolul 13

Terenurile prevăzute la art. 10, ce fac obiectul licitaţiei, se aduc la cunoştinţa publică de către primăriile
în a căror unitate administrativ-teritorială sînt situate, printr-o publicaţie afişată la sediul acestora şi
tiparita în cel puţin două ziare de larga circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data licitaţiei.

Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfăşurării acesteia, suprafaţa şi destinaţia
terenului, stabilite prin planul de urbanism sau prin concurs, desfăşurat potrivit legii, şi taxa anuală
minimala de concesionare.

Oferta solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de oportunitate sau de fezabilitate, după caz, cuprinzînd în
mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea functionalitatii şi capacităţii
construcţiei, a gradului de ocupare a terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de
urbanism. Nu vor fi acceptate decît ofertele care corespund documentaţiei de urbanism şi amenajare a
teritoriului, aprobată potrivit legii.

Licitaţia se efectuează, în condiţiile legii, de comisiile instituite în acest scop de către prefecturi sau
Primăria municipiului Bucureşti. Comisiile funcţionează la sediul primăriilor în a căror unitate
administrativ-teritorială sînt situate terenurile.

Articolul 14

Limita minima a preţului concesiunii se stabileşte, după caz, prin decizia prefecturii sau a primăriei, astfel
încît să asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vînzare a terenului, în condiţii de piaţa, la care se
adauga costul lucrărilor de infrastructura aferente.

Articolul 15

Terenurile prevăzute la art. 10, ce se concesioneaza pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite
asociate acestora, vor avea următoarele suprafeţe:

a) în localităţi urbane:

- pînă la 300 mp pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter şi etaj;

- pînă la 200 mp pentru un apartament într-o clădire cu parter şi etaj cu 2 apartamente;

- pînă la 150 mp pentru un apartament, în cazul clădirilor cu parter şi mai multe etaje, avînd cel mult 6
apartamente;

- pentru clădirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafaţa de teren va fi stabilită potrivit planurilor
urbanistice de detaliu;

b) în localităţi rurale, inclusiv în cele 23 de localităţi declarate oraşe potrivit Legii nr. 2/1989 şi menţinute
prin Decretul-lege nr. 38/1990, pînă la 1.000 mp pentru o locuinta.

Articolul 16
Pentru realizarea unei case de vacanta se poate concesiona un teren în suprafaţa de pînă la 250 mp.

Articolul 17

Împotriva licitaţiei, pînă la momentul adjudecării, se va putea face contestaţie, de către orice persoană
interesată, la judecătoria în a carei raza teritorială are loc licitaţia. Contestaţia suspenda desfăşurarea
licitaţiei pînă la soluţionarea sa definitivă.

Articolul 18

Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau a deciziei primăriei, pentru situaţiile prevăzute la
art. 12, se va încheia actul de concesiune, care se va inregistra de către concesionar în evidentele de
publicitate imobiliară, în termen de 10 zile de la data adjudecării sau emiterii deciziei.

Articolul 19

Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 10-16 se face în conformitate cu prevederile legii, durata
acesteia fiind stabilită de către primării, în funcţie de prevederile documentaţiilor de urbanism şi
amenajare a teritoriului şi de natura construcţiei; pentru construcţiile de locuinţe concesionarea se face
pe durata existenţei construcţiilor.

Articolul 20

Intravilanul localităţilor se stabileşte prin documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului,

aprobate potrivit prezentei legi.

Terenurile destinate pentru construcţii evidentiate în intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau
definitiv, prin autorizaţia de construire.

Suprafeţele de teren scoase din circuitul agricol se comunică de către prefecturi sau primării, în termen
de 10 zile de la eliberarea autorizaţiilor, la oficiile teritoriale de cadastru.

Capitolul 3 Sprijinul financiar acordat pentru realizarea locuinţelor sau a caselor de vacanta

Articolul 21

Pentru realizarea de locuinţe sau case de vacanta, băncile cu capital de stat şi Casa de Economii şi
Consemnaţiuni vor acorda, cu prioritate, persoanelor fizice, credite în condiţiile convenite prin contract.

Articolul 22

Persoanele salariate, taranii şi pensionării care împreună cu membrii familiei nu au în proprietate o

locuinta şi o casa de vacanta beneficiază, în cazul în care au contractat credite pentru construirea unei
locuinţe sau a unei case de vacanta, de o subvenţie de la bugetul statului echivalenta cu dobinda pentru
creditul primit; subvenţia se plăteşte direct băncii.

Articolul 23

Pentru realizarea locuinţelor proprietate personală se acordă, o singură dată, o subvenţie de la bugetul
statului de 30 la suta din valoarea construcţiei autorizate şi nu mai puţin de 50.000 lei, următoarele
categorii:
a) tinerilor căsătoriti care au fiecare vîrsta de pînă la 30 ani;

b) invalizilor de gradul I şi II;

c) handicapaţilor;

d) răniţilor, familiilor şi părinţilor celor decedati ca urmare a participării la victoria Revoluţiei din
decembrie 1989;

e) persoanelor şi familiilor care îşi schimba domiciliul din oraşe la sate şi lucrează în agricultura sau
silvicultura; de aceeaşi prevedere beneficiază şi personalul calificat din învăţămînt şi sănătate care are
sau îşi schimba domiciliul la sate;

f) persoanelor şi familiilor care îşi schimba domiciliul dintr-un sat în alt sat pentru a lucra pămîntul cu
care au fost improprietarite conform Legii fondului funciar.

Persoanele şi familiile care, avînd ca principala sursa de existenta munca în agricultura, îşi schimba
domiciliul în condiţiile lit. e) şi f), beneficiază de subvenţia prevăzută la alin. 1, atît pentru locuinta
propriu-zisa, cît şi pentru anexele gospodăreşti destinate păstrării produselor agricole şi creşterii
animalelor.

Subvenţia se acordă numai persoanelor care nu au în proprietate personală o locuinta, iar verificarea
folosirii ei se face de către unitatea finanţatoare.

Articolul 24

În sensul art. 22 şi 23, prin familie se înţelege soţ şi sotie, cu sau fără copii în întreţinere.

Articolul 25

În cazul înstrăinării prin acte între vii, în decurs de 10 ani, a locuinţelor pentru realizarea cărora s-au
acordat subvenţii potrivit art. 22 şi 23, sumele obţinute ca subvenţii se restituie anterior perfectarii
actelor de înstrăinare. În cazurile în care dobinditorii îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 22 şi 23,
subvenţiile se transfera acestora.

Capitolul 4 Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 26

Constituie contravenţii la regimul de autorizare a construcţiilor, prevăzut prin prezenta lege,

următoarele fapte, dacă nu au fost săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie
considerate infracţiuni:

a) realizarea de către executant, cu încălcarea autorizaţiei sau a documentaţiei de execuţie care a stat la
baza eliberării acesteia, a lucrărilor de construire, reconstruire, transformare, extindere sau reparare
prevăzute la art. 3;

b) menţinerea, după expirarea termenului din autorizaţie, sau adaptarea în alte scopuri, fără autorizaţie,
a lucrărilor cu caracter provizoriu, precum şi menţinerea construcţiilor provizorii de şantier după
terminarea lucrărilor de baza;

c) executarea, fără autorizaţie, a lucrărilor prevăzute la lit. a);

d) executarea, cu încălcarea autorizaţiei sau a documentaţiei care a stat la baza eliberării acesteia, a
lucrărilor de construire, reconstruire, extindere, transformare, restaurare, modificare a fatadelor
construcţiilor, precum şi a unor construcţii provizorii de şantier în afară incintei acestuia;

e) executarea, fără autorizaţie, a lucrărilor prevăzute la lit. d);

f) desfiinţarea, parţială sau totală, fără autorizaţie sau cu încălcarea acesteia, a construcţiilor şi
instalaţiilor, precum şi a oricăror alte obiective;

g) eliberarea de autorizaţie de construire în baza unor documentaţii incomplete sau care nu sînt în
concordanta cu certificatul de urbanism eliberat, ori în baza altor acte decît cele stabilite;

h) neorganizarea şi neexercitarea controlului, conform legii, de către personalul prefecturilor şi

primăriilor cu atribuţii în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului.

Contravenţiile prevăzute la lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele de la
lit. c) şi d), cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei, iar cele de la lit. e) şi h), cu amendă de la 30.000 lei la
40.000 lei.

Articolul 27

Contravenţiile prevăzute la art. 26 se constata de organele de control ale prefecturilor şi primăriilor

pentru faptele săvîrşite în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale.

Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor încheiate de personalul de control se înaintează, în

vederea aplicării sancţiunii, şefului direcţiei care coordonează activitatea de urbanism şi amenajare a
teritoriului sau, după caz, prefectului sau subprefectului, primarului sau viceprimarului unităţii
administrativ-teritoriale unde s-a savirsit contravenţia.

Contravenţiile şi amenzile prevăzute la art. 26 pot fi constatate şi, respectiv, aplicate şi de către
personalul din Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, împuternicit de conducerea
acestuia, pe întreg teritoriul tarii.

Articolul 28

O dată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile constatate potrivit art. 27 se dispune oprirea
executării lucrărilor sau desfiinţarea construcţiilor nelegal realizate, pentru încadrarea în prevederile
autorizaţiei sau readucerea terenurilor la starea iniţială, după caz.

Articolul 29

Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de

2 ani de la data săvîrşirii faptei.

Articolul 30

În cazul în care persoanele sancţionate contraventional nu s-au conformat în termen dispoziţiilor din
procesul-verbal de contravenţie, primăriile vor sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după
caz:
a) desfiinţarea construcţiilor, cînd acestea au fost executate fără autorizaţie sau cu nerespectarea
prevederilor acesteia;

b) readucerea în stare iniţială a construcţiilor la care s-au executat lucrări fără autorizaţie sau cu
nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi a terenului ocupat de construcţii.

În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limita de executare a măsurilor de la lit. a) şi b).

Persoanele care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe sau a unei case de vacanta,
potrivit art. 22 şi art. 23, şi pentru care s-a dispus măsura prevăzută la lit. a) vor restitui subvenţiile
primite, cu plata dobinzilor legale pentru perioada în care le-au folosit.

Articolul 31

În cazul nerespectării termenelor limita stabilite, măsurile dispuse de instanţa, în conformitate cu art.
30, se vor aduce la îndeplinire prin grija primăriei, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmînd a
fi suportate de către persoanele vinovate.

Articolul 32

În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Capitolul 5 Dispoziţii finale

Articolul 33

Persoanele fizice şi juridice care beneficiază de teren în condiţiile prezentei legi sînt obligate să solicite
emiterea autorizaţiei de construire şi sa înceapă construcţia în termen de cel mult 1 an de la data
obţinerii actului de concesionare a terenului.

În caz de încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. 1, concesionarea îşi pierde valabilitatea.

Articolul 34

Persoanele fizice şi juridice, care realizează construcţii în condiţiile prezentei legi, au obligaţia de a
executa integral construcţiile la termenul prevăzut în autorizaţie.

Construcţiile se considera terminate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaţia de
construire.

În cazul cînd construcţia nu a fost executată integral la termenul stabilit, autorizaţia se poate prelungi o
singură dată, cu cel mult 1 an, de către organul care a emis-o.

Articolul 35

Toate construcţiile proprietate particulară realizate în condiţiile prezentei legi se declara, în vederea
impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora, după terminarea lor
completa şi nu mai tirziu de 15 zile de la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire.
Cetăţenii care nu deţin în proprietate o alta locuinta sau o casa de vacanta beneficiază de scutire de
impozit pe clădiri, pe timp de 10 ani pentru locuinta proprietate particulară construită în condiţiile
prezentei legi şi de 5 ani pentru casa de vacanta construită în aceleaşi condiţii.

Articolul 36

În cazul cînd într-o clădire se realizează mai multe apartamente şi suprafeţe locative cu alta destinaţie,
proprietarii acestora dobîndesc şi o cota parte de proprietate asupra tuturor părţilor de construcţie şi
instalaţii, precum şi asupra tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decît în comun,
indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata proprietatea lor.

O dată cu dreptul de proprietate asupra construcţiilor, în situaţia celor realizate în clădiri cu mai multe
apartamente, proprietarul dobîndeşte şi o cota-parte din dreptul de concesiune asupra terenului
aparţinînd domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Cotele-părţi prevăzute la alineatele precedente se determina proporţional cu suprafaţa construită a

locuinţelor, a caselor de vacanta ori a suprafeţelor cu alta destinaţie din clădire, după caz.

Articolul 37

Dreptul la concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a

construcţiei pentru realizarea căreia el a fost constituit.

Articolul 38

Autorizarea construcţiilor cu caracter militar se face în condiţiile stabilite de Ministerul Apărării

Naţionale şi Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor
Publice şi Amenajării Teritoriului.

Articolul 39

Guvernul României va reorganiza structurile organizatorice ale prefecturilor şi primăriilor pentru

cuprinderea atribuţiilor ce le revin în aplicarea prezentei legi.

Articolul 40

Formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor prevăzute la art. 2 alin. 2 şi art. 6

alin. 1 se vor stabili de Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, în termen de 30 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României.

Articolul 41

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe
şi vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, publicată în Buletinul Oficial nr. 46 din 31
martie 1973, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea măsurilor de
executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de
locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală,
publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea
eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare
la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29
martie 1958, Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea amplasarii construcţiilor, precum şi a trecerii
în proprietatea statului a terenurilor şi construcţiilor necesare efectuării unor lucrări sau unor acţiuni de
interes de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotărîrea Consiliului de
Miniştri nr. 2490/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind amplasarea şi
autorizarea construirii, repararii şi desfiinţării construcţiilor şi a altor lucrări, publicată în Buletinul Oficial
nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 iulie 1991.

PREŞEDINTELE SENATULUI

academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 26 iulie 1991.

PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

MARŢIAN DAN

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui
României, promulgăm Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Anexa

AVIZAREA ŞI APROBAREA

documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului

Nr. crt. Categorii de documentaţii Avizează Aprobă

0 1 2 3

A. Plan de amenajare a teritoriului

1. Naţional Guvernul Parlamentul

2. Zonal Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului Organismele centrale

interesate Prefecturile interesate sau Primăria municipiului Bucureşti

3. Judeţean sau al municipiului Bucureşti Departamentul pentru urbanism şi amenajarea

teritoriului Organismele centrale interesate Prefecturile sau Primăria municipiului Bucureşti

4. Interorăşenesc sau intercomunal Departamentul pentru urbanism şi amenajarea

teritoriului Organismele teritoriale interesate Primăriile orăşeneşti sau comunale interesate

5. Municipal Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului Organismele

teritoriale interesate Primăriile municipale
 6. Orăşenesc Organismele teritoriale interesate Primăriile orăşeneşti

7. Comunal Organismele teritoriale interesate Primăriile comunale

B. Plan urbanistic general

1. Municipiul Bucureşti Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului

Organismele centrale interesatePrimăria municipiului Bucureşti

2. Municipiu Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului Organismele

teritoriale interesate Primăriile municipale

3. Oraş Organismele teritoriale interesate Primăriile orăşeneşti

4. Staţiune balneară, climaterică, turistică Departamentul pentru urbanism şi amenajarea

teritoriului Ministerul Comerţului şi Turismului Ministerul Sănătăţii Organismele teritoriale interesate
Prefecturile

5. Sat Organismele teritoriale interesate Primăriile comunale

C. Plan urbanistic zonal

1. Zona centrală a municipiului Bucureşti Departamentul pentru urbanism şi amenajarea

teritoriului Organismele centrale interesate Primăria municipiului Bucureşti

2. Zona centrală a municipiului Departamentul pentru urbanism şi amenajarea

teritoriului Organismele teritoriale interesate Primăriile municipale

3. Zona centrală a oraşului Organismele teritoriale interesate Primăriile orăşeneşti

4. Zona centrală a satului Organismele teritoriale interesate Primăriile comunale

5. Alte zone funcţionale din localităţi Organismele teritoriale interesate

Primăriile locale

6. Zone protejate Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului Organismele

centrale şi teritoriale interesate Prefecturile sau Primăria municipiului Bucureşti

7. Aşezare de vacanţă Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului

Organismele centrale şi teritoriale interesate Prefecturile sau Primăria municipiului Bucureşti

D. Plan urbanistic de detaliu

1. Investiţii din competenţa de aprobare a Guvernului, a altor organe ale administraţiei

centrale de stat şi cele care se amplasează în zone protejate Departamentul pentru urbanism şi
amenajarea teritoriului Organismele centrale şi teritoriale interesate Prefecturile

2. Investiţii din competenţa de aprobare a organelor locale Organismele teritoriale

interesate Primăriile locale

E. Regulamente de urbanism

1. Regulament general de urbanism Organismele centrale interesate Guvernul

 2. Regulament local de urbanism Departamentul pentru urbanism şi amenajarea
teritoriului Primăriile locale