Un bătrân pios se ruga de cinci ori pe zi, în timp ce partenerul său de afaceri nu punea niciodată

piciorul în biserică. Acum, când împlinea 80 de ani, el s-a rugat astfel: - O, Doamne! Încă din
tinereţe nu a trecut nici măcar o singură zi fără să vin la biserică şi să-mi rostesc rugăciuni le de
cinci ori, conform ritualului. Nu am făcut nici o mişcare, nu am luat nici o decizie, importantă sau
nu, rară a invoca mai întâi Numele tău. Iar acum, la bătrâneţe, mi-am dublat eforturile şi am ajuns să
mă rog ţie fără încetare, zi şi noapte. Şi iată-mă în faţa ta, mai sărac decât un şoarece din biserică. În
schimb, priveşte-l pe partenerul meu de afaceri: nu se sfieşte să bea şi să joace, şi cu toată vârsta lui
înaintată, se însoţeşte de femei cu un caracter îndoielnic; şi totuşi, este putred de bogat. Mă întreb
dacă s-a rugat măcar o singură dată în viaţa lui. Doamne, nu mă rog ţie să fie pedepsit, căci ar fi un
act lipsit de compasiune creştină, dar te implor, spune-mi: de ce, de ce, de ce... L-ai lăsat pe el să
prospere, în timp ce pe mine m-ai ignorat cu totul? - Deoarece eşti îngrozitor de plictisitor! i-a
răspuns Dumnezeu. Regula în orice mânăstire nu este: "Să nu vorbeşti”, ci "Să nu vorbeşti decât
dacă îţi poţi îmbunătăţi tăcerea”. Oare nu se poate spune acelaşi lucru şi despre rugăciune? ***
Despre rugăciuni şi cei care se roagă: Bunica: - îţi spui rugăciunile în fiecare noapte? Nepotul: - O,
da! - Şi în fiecare dimineaţă? - Nu, căci dimineaţa nu mi-e deloc frică! *** O bătrână pioasă, după
război: "- Dumnezeu a fost foarte bun cu noi. Ne-am rugat tot timpul, iar bombele au căzut în
cealaltă parte a oraşului!