Sunteți pe pagina 1din 2

Arhivele Ahnenerbe ascund numeroase secrete.

Ele nu sunt disponibile publicului nici în ziua de


astăzi și se consideră că ascund cele mai mari realizări ale naziștilor. De ce aceste documente nu au
fost făcute publice niciodată? Ce fel de secrete ascund? Sunt doar câteva întrebări la care vom
încerca să descoperim răspunsurile.

Arhivele Ahnenerbe și societatea secretă


Societatea de cercetare și predare a patrimoniului ancestral, sau Ahnenerbe Forschungs-und
Lehrgemeinschaft , a fost fondată în iulie 1935 de Heinrich Himmler, Hermann Wirth (un istoric
olandez obsedat de mitologia Atlantă) și Richard Walter Darré (creatorul „sângelui și solului”
nazist).
Există unele dovezi că Ahnenerbe a existat încă din 1928, când Wirth a înființat „Hermann Wirth
Society” pentru predarea și răspândirea teoriilor sale. Un alt candidat pentru precursoarea
organizației Ahnenerbe a fost un institut de cercetare pentru „preistoria spirituală” creat de statul
german Mecklenburg în 1932, când statul era guvernat de NSDAP.
Ahnenerbe a fost creat ca un club înregistrat ca organizație privată și non-profit. Finanțarea pentru
Ahnenerbe a venit în primul rând prin Darré și poziția sa în cadrul Ministerului German al
Agriculturii, dar această asociație s-a încheiat în jurul anului 1936, lăsându-l pe Himmler în control
total asupra Ahnenerbe.
Ahnenerbe nu a fost încorporat în SS decât în aprilie 1940, deși toți membrii personalului academic
și medical al Ahnenerbe erau cel puțin membri de onoare ai SS și mulți dețineau un rang înalt.

Ahnenerbe a făcut parte din planul lui Himmler pentru crearea sistematică a unei culturi
„germanice”. Aceasta trebuia să înlocuiască creștinismul, un fel de religie SS care ar sta la baza noii
ordini mondiale. Această nouă cultură se baza pe völkisch, credințele naziștilor bazate pe
„dezvoltarea moștenirii germanice”.
În timp ce în Ahnenerbe erau naziști fericiți și majoritatea cercetărilor s-au bazat pe pseudocreația
rasistă, ei au respins gândirea oculta a unor grupuri precum Thule Gesellschaft, preferând o
metodologie pragmatică bazată pe genetica, darwinism și biologie.

S-ar putea să vă placă și