Codul Bibliei Iar tu Daniele, tine ascunse cuvintele si pecetluieste cartea pna la sfrsitul lumii. Daniel, 12:4.

Cercetarile unor oameni de stiinta au confirmat, n ultimii ani, o ipoteza de altfel mai vec!e, dar nedemonstrata" care sustinea ca n #i$lie e%ista inclus, alaturi de informatiile spirituale evidente si un anumit cod secret care poate dezvalui evenimente care au avut loc cu mii de ani dupa ce a fost scrisa #i$lia. Codul $i$lic a fost descoperit n versiunea ori&inala a #i$liei, n lim$a e$raica, n 'ec!iul (estament. Cel care a descoperit codul $i$lic este Dr. )li*a!u +ips, care este la ora actuala unul din cei mai mari e%perti din lume n teoria &rupurilor, un domeniu al matematicii care sta la $aza fizicii cuantice. )li*a!u +ips este un om modest. )l are, mai mereu, tendinta de a acorda altora meritul pentru propriile sale realizari, astfel nct la prima vedere nimeni nu ar $anui ca de fapt el este un matematician de renume mondial. ,a-oritatea ziaristilor care l.au vazut au fost tentati sa sustina ca descoperirile sale nu au nimic de luat n seama. Descoperirea lui +ips a fost nsa confirmata de matematicieni de renume de la /arvard, 0ale si 1niversitatea )$raica. 2cest cod a fost verificat, de asemenea, si de un specialist n cifruri si coduri de la ,inisterul 2pararii al 312 si a mai trecut cu succes trei e%pertize efectuate de specialisti la care a facut apel o importanta revista de matematica din 312. (eoria le&ata de codul $i$lic a devenit mai cunoscuta n mass.media si a fost luata mai n serios, a$ia dupa un tra&ic eveniment prezis cu a-utorul codului si care, datorita faptului ca nu a fost luat n seama de persoana direct vizata, s.a adeverit mai apoi, din pacate. Iata derularea evenimentelor: la 1 septem$rie 1444, ziaristul american ,ic!ael Drosnin a plecat la Ierusalim pentru a.i nmna lui 0tz!a5 +a$in urmatoarea scrisoare: 61n matematician israelian a descoperit n #i$lie un cod secret care pare sa dezvaluie amanunte ale unor evenimente care au avut si au loc la sute si mii de ani dupa ce a fost scrisa #i$lia. ,otivul pentru care va aduc la cunostinta acest fapt este acela ca sin&ura data cnd numele dumneavoastra complet, 0tz!a5 +a$in, apare n #i$lie, el este intersectat de e%presia 6criminal va asasina. 7aptul n.ar tre$ui tratat cu indiferenta, deoarece att asasinarea lui 2n8ar el.3adat, ct si atentatele carora le.au cazut victime 9o!n si +o$ert :enned* sunt, de asemenea, codificate n #i$lie; Cred ca sunteti ntr.un real pericol, dar acest pericol poate fi evitat. <a 4 noiem$rie 144=, a venit cumplita adeverire: un &lont n spate, tras lui 0itza5 +a$in, de catre un om care se credea investit cu o misiune divina. 2ceasta era o crima codificata n #i$lie acum peste 2>>> de ani. 2celasi ziarist . ,ic!ael Drosnin . a mai urmarit sa.l avertizeze pe seful Cartierului ?eneral al 3erviciului de Contrainformatii al Israelului despre raz$oiul din ?olf si de intentia Ira5.ului de a lansa rac!ete asupra (el.2viv.ului. +ips i aratase ziaristului o secventa din codul $i$lic unde cuvintele /ussein, 3cud si rac!eta ruseasca apareau codificate mpreuna. De asemenea /ussein a ales o zi era o e%presie ce aparea n acea secventa. 2profundnd cautarile n acest sens, +ips a &asit n cod foc n @ 3evat . data din calendarul e$raic ce corespundea zilei de 1A ianuarie 1441. 2ceasta a si fost ziua n care Ira5.ul a lansat prima rac!eta 3cud mpotriva Israelului confirmnd datele oferite de cod. <a ntre$area lui Drosnin Cine poate sti cu @>>> de ani nainte ca va fi un raz$oi n ?olf, ca sa

nu mai vor$im de lansarea unei rac!ete mpotriva Israelului pe 1A ianuarieB, +ips a raspuns foarte transant: DumnezeuC. Dupa aceste evenimente prezise de cod si mai apoi adeverite, ,ic!ael Drosnin declara urmatoarele: Dn mod ct se poate de limpede, codul nu este la fel ca profetiile lui Eostradamus, nu este ceva de &enul o stea se va arata pe cer de la +asarit si un mare re&e va cadea cuvinte ce pot fi interpretate ulterior, astfel nct sa corespunda oricarui eveniment care se petrece n realitate. Eu, aici este vor$a de detalii la fel de precise ca acelea din stirile transmise de CEE, toate acestea fiind descoperite nainte ca evenimentul sa se produca. (eoria lui +ips despre codul $i$lic considera #i$lia ca o &i&antica &rila de cuvinte ncrucisate. Fentru a &asi codul, +ips a eliminat toate spatiile dintre cuvinte si a transformat ntre&a #i$lie ori&inala ntr.un sir continuu de litere, cuprinznd @>4.A>= caractere. Informatiile sunt o$tinute prin selectarea a fiecarei a E.a litera, unde E are o valoare precisa si corespunzator aleasa . de e%emplu: 4,=,12,1A,etc. 1n e%emplu foarte simplu ar fi urmatorul: avem propozitia Cum sa o$tii date;, pe care o compactam si ea devine cumsao$tiidate din care vom selecta, ncepnd cu prima, fiecare a cincea litera: cumsao$tiidate si rezulta astfel cuvntul cod. Cu a-utorul unui calculator, sunt cautate n aceasta matrice formata de te%tul $i$lic adus n forma descrisa mai sus, cuvinte si fraze ascunse de codurile de intervale. 3e ncepe de la prima litera a #i$liei si se cauta pentru fiecare secventa de intervale posi$ila cuvintele pe care noi le solicitam, care sunt descifrate cu intervale de una, doua, trei litere, s.a.m.d. pna la cteva mii. 2poi se repeta aceeasi operatie de cautare ncepnd de la cea de.a doua litera si continund astfel pna la ultima litera a #i$liei. Dupa ce &aseste cuvntul.c!eie, calculatorul ncepe sa caute informatii asociate aflate ct mai aproape de acesta. 2stfel, de e%emplu, unde a fost &asit numele +a$in, se aflau alaturi si alte date: 2mir care s.a dovedit ulterior a fi c!iar numele asasinului", (el 2viv, anul e$raic =G=H care ncepea n septem$rie 144=, toate aceste informatii reale fiind codificate n acelasi pasa-. Frimul indiciu modern al codificarii #i$liei a fost &asit, cu peste cincizeci de ani n urma, de catre /. ,. D. Ieissmandel, un ra$in din Fra&a. 2cesta o$servase ca, daca sarea cincizeci de litere, si apoi alte cincizeci si apoi alte cincizeci, &asea cuvntul (ora, nscris la nceputul ?enezei. De asemenea , o$servase ca aceeasi secventa de intervale orto&rafia din nou cuvntul (ora n Iesirea, Eumerii si Deuteronom. Ieissmandel nu a dat niciodata aceasta descoperire pu$licitatii. Discipolii sai au pu$licat nsa, ulterior, o carte cu tira- limitat (orat /emed, n 14=A, n care se facea pe scurt referire la cercetarile ra$inului Ieissmandel n le&atura cu codul, pe care acesta le efectuase n perioada premer&atoare celui de.al doilea raz$oi mondial. 1nul dintre acesti discipoli, ra$inul 2zriel (au$er, a relatat ca n acei ani, dinaintea aparitiei calculatoarelor, Ieissmandel transcrisese ntre&ul te%t al (orei pe fise cuprinznd cte 1>> de litere, dispuse pe 1> rnduri de cte 1> litere, si apoi cautase cuvinte orto&rafiate cu litere aflate la intervale ec!idistante. Frimul savant modern, omul care a nteles mecanica sistemului nostru solar si a descoperit forta &ravitatiei, 3ir Isaac Ee8ton, era si el ncredintat de faptul ca n #i$lie e%ista un cod secret care dezvaluie viitorul. Ee8ton a nvatat e$raica si a urmarit aproape -umatate din viata sa descopere acest cod. Isaac Ee8ton considera acest cod mult mai important dect le&ea atractiei universale. 9. ,. :e*nes, $io&raful lui Ee8ton, sustine ca acest cod $i$lic a fost o o$sesie pentru marele savant. Cnd :e*nes a vazut documentele lui Ee8ton a avut un soc: cea mai mare parte a lucrarilor lui Ee8ton nu se refereau asa cum se astepta el, la matematica sau la astronomie ci la teolo&ie esoterica. 2cele scrieri

dezvaluiau faptul ca marele fizician era ncredintat ca n #i$lie era ascunsa o profetie a istoriei omenirii. Ee8ton avea certitudinea ca #i$lia, de fapt c!iar ntre&ul univers, era o cripto&rama alcatuita de Dumnezeu, pe care el voia sa o descifreze. Ee8ton nu a reusit nsa sa descopere acest cod. ,unca sa nu a dat nici un rezultat, oricare au fost formulele matematice aplicate. Descoperirea care i.a scapat lui Ee8ton a fost facuta de )li*a!u +ips, pentru ca matematicianul israelian dispunea de un instrument esential pe care Ee8ton nu.l avea: un calculator. 3e pare ca te%tul ascuns al #i$liei a fost codificat cu un fel de zavor temporizat, care nu a putut fi desc!is pna la descoperirea calculatorului. Cu tot scepticismul unor matematicieni, nimeni nu a putut &asi vreo eroare n demonstratia matematica. Eimeni nu a putut sa infirme cu ar&umente solide faptul uluitor ca #i$lia era codificata si ca dezvaluia evenimente care ulterior s.au petrecut dupa descrierea ei. 1nii oameni de stiinta, mai conventionalisti, nu au acceptat codul. 1n astfel de e%emplu a fost cel al lui 2vra!am /asofer, care a atacat codul $i$lic nainte ca +ips sa fi pu$licat demonstratia matematica. /asofer a ar&umentat ca este posi$il ca anumite tipuri de confi&uratii sa e%iste n orice ansam$luri mari de date. <a atacul lui /asofer, +ips a replicat ca este posi$il ca, de e%emplu, sa &asesti ntr.un ansam$lu de date suficient de mare numele lui 3addam /ussein. Dar este aproape imposi$il sa &asesti termenii 3cud, rac!eta ruseasca precum si data declansarii raz$oiului, n acelasi loc, dezvaluite ntr.un mod anticipat. Eimeni nu poate ntele&e nca, modul n care a fost creat codul. (oti oamenii de stiinta care au constatat realitatea codului $i$lic, sunt de acord cu faptul ca nici cele mai rapide calculatoare de care dispunem n ziua de astazi si nici toate computerele de pe pamnt lucrnd mpreuna n.ar fi putut sa codifice #i$lia, asa cum a fost ea codificata acum trei mii de ani n urma. +ips declara ca :)ste vor$a de o minte care depaseste cu mult orice ima&inatie a noastra. Informatia inclusa n cod este pro$a$il infinita. Eimeni nu stie daca, nu cumva, fiecare dintre noi, cu tot trecutul si viitorul sau, fi&ureaza n vreun cod de nivel superior si nca necunoscut al #i$liei si daca aceasta nu este ntr.adevar o Carte a 'ietii. (oti marii conducatori ai lumii din timpul celui de.al doilea raz$oi mondial . +oosvelt, C!urc!ill, 3talin, /itler . sunt mentionati n cod. 2merica, revolutie si anul 1GGH apar la un loc. Eapoleon este codificat alaturi de 7ranta dar si de Iaterloo si )l$a. Cnd am folosit un calculator, am dat lovitura, relateaza +ips. )l a povestit ca a &asit mult mai multe cuvinte codificate dect prevedea domeniul statisticii n virtutea le&iilor !azardului, iar atunci a fost cel mai fericit moment din viata sa. +ips a ela$orat un model matematic comple% care, atunci cnd a fost implementat pe un pro&ram de calculator, a confirmat faptul ca 'ec!iul (estament este, ntr. adevar, codificat. +ips s.a mpotmolit nsa n drumul spre victoria finala, care tre$uia sa fie o metoda simpla si ele&anta de a dovedi realitatea codificarii #i$liei. Fentru a reusi, a fost a-utat de fizicianul israelian Doron Iitzum, care a completat modelul matematic. Dn rezumatul de pe pa&ina de desc!idere a referatului asupra e%perimentului lor initial, intitulat 3ecvente de litere ec!idistante n ?eneza se mentiona: 2naliza indica faptul ca n te%tul ?enezei sunt intercalate informatii ascunse su$ forma unor secvente de litere ec!idistante. +ezultatul este semnificativ n proportie de 44,44AJ. +ips si cole&ii lui cautasera numele a @2 de mari nvatati, ntelepti, din epoca $i$lica pna n vremurile moderne, pentru a determina daca numele si datele calendaristice ale nasterii si mortii lor erau codificate n prima carte a #i$liei. Fe de alta parte, cautasera aceleasi nume si date si n traducerea

e$raica a romanului +az$oi si pace, al lui Dostoievs5i, precum si n alte doua te%te ori&inale e$raice. Dn #i$lie, numele si datele erau codate laolalta, pe cnd n +az$oi si pace si n celelalte doua carti, nu. Fro$a$ilitatea ca informatiile codificate sa apara datorita unor coincidente accidentale s.a dovedit, n cele din urma, a fi de 1 la 1> milioane. Dn cadrul e%perimentului sau final, +ips a luat cele @2 de nume si H4 de date si le.a amestecat n 1> milioane de com$inatii diferite, astfel nct 4 444 444 dintre ele sa nu corespunda si doar o sin&ura com$inatie sa fie corecta. 2poi a efectuat o verificare pe calculator, pentru a vedea care dintre cele 1> milioane de com$inatii dadea cel mai $un rezultat si a constatat ca numai n #i$lie numele si datele corecte apareau mpreuna. Eici una dintre com$inatiile aleatorii nu era corecta. +ezultatele erau > contra 4 444 444 sau, altfel spus, 1 la 1> milioane. 2stfel de e%perimente, cum este cel descris anterior au mai fost realizate folosind si alte opere literare cum ar fi Crima si pedeapsa, tot de Dostoievs5i, un te%t ce cuprinde @>4.A>= litere, fiind deci compara$il cu sirul de litere din #i$lie. 2ici numele 0itzac +a$in nu aparea deloc, n nici o secventa de intervale. 2lte nume codificate n #i$lie, cum ar fi 3!a5espeare sau :enned* apareau si aici. Cu toate acestea, n timp ce n #i$lie cuvintele ce apareau dupa numele lui :enned* erau va muri, iar orasul Dallas era codificat n acelasi pasa-, n Crima si pedeapsa nu aparea nici un fel de asociatie lo&ica. <a fel, 3!a5espeare aparea o sin&ura data n romanul lui Dostoievs5i, dar nicidecum asociat cu numele unor opere ale sale cum apare acesta n #i$lie. Distinctia dintre prezent, trecut si viitor este doar o iluzie, orict ar fi de persistenta. 2l$ert )instein, 14== )%perimente de cautare a unui cod, asemanator celui $i$lic, au fost realizate si pentru alte lucrari literare a caror te%t a fost introdus pe computer, cum ar fi, de e%emplu Crima si pedeapsa, un alt roman al lui Dostoievs5i, avnd un te%t ce cuprinde @>4.A>= litere, fiind deci compara$il cu sirul de litere din #i$lie. Dn acest caz, numele lui 0itzac +a$in nu aparea deloc, n nici o secventa de intervale. 2lte nume codificate n #i$lie, cum ar fi 3!a5espeare sau :enned* apareau si aici. Cu toate acestea, n timp ce n #i$lie cuvintele ce apareau dupa numele lui :enned* erau va muri, iar orasul Dallas era codificat n acelasi pasa-, n Crima si pedeapsa nu aparea nici un fel de asociatie lo&ica. <a fel, 3!a5espeare aparea o sin&ura data n romanul lui Dostoievs5i, dar nicidecum n asociere cu numele unor opere literare care i.au aprtinut. (estele realizate pentru a verifica daca e%ista diverse codificari si n alte scrieri l.au a-utat pe +ips sa.si sustina teoria, si sa concluzioneze: 7ireste ca daca s.ar cauta suficiente e%emple ntr.o alta carte, s.ar &asi pna la urma unele cuvinte asociate lo&ic sau aparnd la un loc. Dar numai n #i$lie apar informatii asociate n mod constant si coerent. Eimeni nu a descoperit nimic asemanator n nici o alta carte, n nici o traducere si n nici un alt te%t e$raic ori&inal, cu e%ceptia #i$liei. 1n cripto&raf veteran de la strict secreta Eational 3ecurit* 2&enc* din 312, /arold ?ans era si&ur ca putea dovedi falsitatea demonstratiei realizata de +ips pentru codul $i$lic. ?ans a realizat propriul sau pro&ram de calculator si a refacut cautarile facute de +ips n codul $i$lic, n le&atura cu datele despre cele @2 de personalitati care apareau codificate n #i$lie. 3pre marea uimire a lui ?ans, informatiile e%istau: datele la care se nascusera si murisera acele personalitati, erau codificate n #i$lie mpreuna cu numele lor. <ui ?ans nu i.a venit sa creada, dar tot mai era convins ca nu e%ista nici un cod n #i$lie. 2stfel, el a !otart sa caute si alte informatii n le&atura cu cele @2 de personalitati care apareau codificate n #i$lie, n speranta ca va &asi ceva cu care sa dea la iveala falsul din

e%perimentul lui +ips, eventual c!iar sarlatania matematicianului israelian. ?ans a pornit de la ipoteza ca, daca e%ista un cod adevarat, atunci el ar tre$ui sa contina si informatii e%acte despre localitatile unde s.au nascut cele @2 de persoane codificate. Dupa apro%imativ 4>> de ore de cautari, ?ans a verificat concordanta celor @2 de nume cu localitatile lor natale. Dn plus, ?ans a mai realizat o cautare asemanatoare pentru alte @4 de personalitati cunoscute, pentru care a verificat concordanta nume.loc de nastere, iar rezultatul a fost e%act. Concluzia lui ?ans a fost ca n #i$lie sunt codificate informatii despre trecut si viitor ntr.un mod care e%clude din punct de vedere matematic, orice coincidenta, iar acest &en de informatii nu se &asesc n nici un alt te%t. Dupa spusele lui ?ans, e%perimentele pe care le.a realizat n le&atura cu codul #i$liei l.au transformat dintr.un ateu convins ntr.o peroana profund reli&ioasa. +ips si Iiztum au prezentat articolul lor uneia dintre cele mai importante reviste americane de matematica, 3tatistical 3cience. ,ai multi matematicieni care lucrau pentru acea revista au verificat demonstratia matematica ce sustine e%istenta codului. (eoria codului #i$liei a trecut cu succes si toate aceste teste, fiind astfel acceptata de 3tatistical 3cience. Dn continuare va prezentam unele e%emple de personalitati marcante ce apar codificate n #i$lie, precum si mentiunile despre acestea pe care le ofera codul. /omer apare codificat ca fiind poet &recK 3!a5espeare apare codificat ca reprezentant pe scena, alaturi fiind codificate si unele opere a lui: /amlet si ,ac$et!. 3i #eet!oven si #ac! apar codificati n #i$lie, pentru fiecare aparnd mentiunea compozitor &erman. ,ozart apare si el n cod alaturi de cuvintele compozitor si muzica, iar +em$rant este codificat pictor olandez. 7iecare pro&res al te!nolo&iei moderne a fost nre&istrat n codul $i$lic. 7ratii Iri&!t apar codificati alaturi de cuvntul avion, )dison este codificat cu electricitate si $ec electric, iar ,arconi este codificat cu radio. Ee8ton apare codificat cu &ravitatie. Dupa cum am mentionat anterior, Ee8ton intuia e%istenta unui cod ascuns n #i$lie, pe care nsa nu l.a aflatK codul nsa, stia de Ee8ton, deoarece, n codul $i$lic, alaturi de e%presia codul #i$liei apare si numele lui Ee8ton. )instein apare codificat n #i$lie doar o sin&ura data. )nuntul s.a prezis o persoana cu mintea a&era apare n acelasi loc. Cuvntul stiinta, peste care se suprapune e%presia o noua si e%celenta ntele&ere intersecteaza numele savantului. 3i c!iar deasupra lui )instein, te%tul ascuns mentioneaza el a rasturnat realitatea prezenta. (eoria relativitatii, principala descoperire a lui )instein, este de asemenea codificata. )ste posi$il ca si teoria cmpului unificat sa fie codificata n #i$lie. Dmpreuna cu numele lui )instein, n matricea n care fi&ureaza unica lui mentiune, mpreuna cu teoria relativitatii, codul ofera si indiciul adau&ati o a cincea parte, lucru pe care l.a urmarit si )instein n studiile sale despre a cincea forta. Dn iulie 1444, lumea a asistat la cea mai mare e%plozie o$servata n sistemul nostru solar. L cometa a supus planeta 9upiter unui $om$ardament ec!ivalent cu forta a peste un miliard de me&atone, &enernd &lo$uri incandescente de marimea Famntului. Coliziunea cometei cu 9upiter este codificata de doua ori n #i$lie, o data n ?eneza si o data n Isaia. Cometa 3!oema5er . <ev*, apare de am$ele dati cu numele complet . numele astronomilor care au descoperit.o n 144@, iar impactul cu 9upiter este codificat aproape ca o reprezentare &rafica. Dn codul #i$liei, numele cometei si numele planetei 9upiter se intersecteaza de doua ori, iar data impactului era mentionata anticipat: 1H iulie. 2stfel, evenimentul pe care astronomii fusesera n masura sa.l prevada doar cu cteva luni nainte de a se produce, a fost prezis n codul #i$liei cu @>>> de ani nainte de a avea loc.

Despre ocuparea (i$etului de catre c!inezi, n codul $i$lic apare 3i i.a pus su$ paza n temnita, e%presie care intersecteza cuvntul (i$et. ,area criza economica prin care a trecut 312, n 1424, este codificata mpreuna cu pra$usirea pietei $ursiere. Colaps economic si criza apar laolalta n #i$lie, alaturi de cuvntul actiuni. 2nul n care s.a declansat criza, 1424 . adica =H4> n calendarul e$raic . este codat n acelasi pasa-. 1n alt eveniment $ulversant petrecut pe scena politica a 3tatelor 1nite, caderea lui +ic!ard Ei%on n urma afacerii Iater&ate, este de asemenea codificat n #i$lie. Iater&ate apare mpreuna cu Ei%on si cu anul n care acesta a fost silit sa demisioneze . 14G4. Dn pasa-ul n care a fost codat Iater&ate, te%tul codat al #i$liei formeaza o ntre$are: Cine este elB Fresedinte, dar a fost alun&at. De asemenea, cu sase luni naintea ale&erilor pentru presedintia 312 din 1442, codul a dezvaluit ale&erea lui Clinton. 2laturi de Clinton aparea viitorul sau titlu: presedinte. 2selenizarea primei nave pamntene pe <una este codificata si ea n #i$lie. Lm pe luna apare n cod mpreuna cu nava spatiala si 2pollo 11. Fna si data la care Eeil 2mstron& a facut primul pas pe <una . 2> iulie 14H4 . se re&aseste n #i$lie. Cuvintele lui 2mstron&: 1n pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire si &asesc si ele ecoul n codul $i$lic: n pasa-ul unde apare data aselenizarii, <una este intersectata de e%presia +ealizat de omenire, realizat de om. Cu acest &en de e%emple am mai putea continua, nsa cele oferite pna acum sunt suficiente pentru a demonstra realitatea codului. 2r mai fi totusi interesant sa aflati rezultatele unor cautari n codul #i$liei ce au avut drept scop aflarea mai multor informatii despre +omnia. 2stfel au fost &asite informatii impresionante despre tara noastra, c!iar daca nu s.a folosit un pro&ram foarte performant de cautare n codul $i$lic. (e%tele $i$lice pe care noi le.am avut la dispozitie pentru cautare au fost urmatoarele: . te%tul ori&inal n e$raica al ?enezei, asa cum apare el n cea mai cunoscuta editie a #i$liei . #i$lia de la IerusalimK . o traducere n &receste a Eoului (estament, recunoscuta ca fiind foarte valoroasaK . cea mai vec!e si mai importanta traducere n en&leza a te%tului Eoului (estament, ce apartine versiunii cunoscute su$ numele :in& 9ames 'ersion, pu$licata n 1H11. C!iar daca cele mai numeroase si autentice informatii pot fi &asite apelnd n special la te%tul ori&inal al #i$liei, cel n e$raica, datorita ncarcaturii spirituale e%ceptionale pe care o are te%tul $i$lic, anumite date se pot afla c!iar n cazul n care apelam la unele traduceri inspirate ale #i$liei. Cu toate ca n cele trei surse continute n pro&ramul de cautare n codul $i$lic mentionate mai sus" nu am avut la dispozitie traducerea inte&rala a #i$liei, c!iar si o $aza de date limitata a fost de natura sa ofere unele informatii profunde. Fentru traducerea n romna a pasa-elor din #i$lie a fost folosit te%tul #i$liei n lim$a romna. Dn te%tul e$raic ori&inal al ?enezei, numele +omniei apare codificat de 1G ori. Cele mai relevante informatii le.am considerat a fi prezente n urmatoarele trei e%emple: . n secventa de mai -os, alaturi de +omnia orto&rafierea e$raica a numelui tarii noastre este ncadrata n te%t" apar urmatoarele citate: Iata )u Dumnezeu" sunt cu tine si te voi pazi pe orice cale vei mer&e... si nu te voi lasa pna nu voi mplini toate cte ti.am spus. ?eneza, cap. 2A, versetul 1=".

. ntr.o alta secventa din ori&inalul ?enezei n care apare codificat numele +omnia, te%tul care intersecteza numele tarii este urmatorul: 3i cutremurndu.se Iacov a zis: Ct de misterios este locul acestaC 2ceasta nu e alta fara numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta ceruluiC ?eneza, cap. 2A, versetul 1G". . n cea de.a treia situatie, numele codificat al +omnia este intersectat de citatul urmator: 3i a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care.l facuse, si l.a pus n &radina cea din )den, ca s.o lucreze si s.o pazeasca. ?eneza, cap 2, versetul 1=". Dn te%tul Eoului (estament tradus n &receste, numele +omnia apare de 2 ori. Informatii mai importante au fost &asite n secventa pe care o prezentam mai -os: numele +omniei este codificat mai sus cu urmatorul pasa-: Mis.a lui 3tapnul: #ine slu&a $una si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te voi puneK intra ntru $ucuria Domnului tau. ,atei, cap 2=, versetul 21". Dn cazul Eoului (estament tradus n en&leza, numele +omnia apare de doua ori. 'a prezentam o secventa concludenta si pentru aceasta cautare n codul #i$liei: n secventa de te%t care va urma se o$serva cu usurinta cum e%presia /is o8n !ouse 9esus, care se traduce prin nsasi casa lui Iisus, intersecteaza numele +omniei. (oate aceste informatii din codul $i$lic vin sa confirme profetiile despre tara noastra, si anume ca +omnia a fost aleasa de Dumnezeu, sa fie centrul spiritual al planetei n epoca ce va urma. ,a-oritatea oamenilor considera ca #i$lia este o simpla carte si doar pentru o mica parte dintre acestia, #i$lia este o lucrare divin inspirata. 2vnd n vedere informatiile despre codul $i$lic, putem spune ca a nceput un nou mod de e%plorare a #i$liei. (oti cei care au avut posi$ilitatea sa se convin&a de e%istenta codului #i$liei condidera acum ca, ceea ce numim noi #i$lie . cartea propriu.zisa . este doar primul sau stadiu nivel". #i$lia s.a dovedit a fi si un pro&ram de calculator, nu doar o carte pe care +ips a introdus.o ntr.un computer, ci un pro&ram pe care autorul sau l.a conceput ca interactiv si mereu adapta$il. Codul #i$liei se prezinta ca o serie de revelatii temporizate, fiecare dintre ele fiind pro&ramata pentru a corespunde nivelului epocii sale. )li*a!u +ips spunea referitor la cod: Cantitatea de informatii din codul $i$lic este incalcula$ila si pro$a$il infinita. Iar acesta nu este dect nceputul, primul nivel si cel mai simplu al codului $i$lic. Codul este mai putin asemenea unui -oc de cuvinte ncrucisate, ct mai de&ra$a, asemeni unei !olo&rame. Eoi o$servam doar matrice, adica ta$louri $idimensionale, cnd pro$a$il ar tre$ui sa privim n cel putin trei dimensiuni, dar nu stim cum. . sfrsit .