Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 3.

PRINCIPALII INDICATORI MORFOLOGICI CARE

CARACTERIZEAZA FORMA EXTERIOARĂ A CORPULUI
UMAN

 Caracterizarea generală a formei exterioare a corpului omenesc

STRATUL ADIPOS SUBCUTANAT

Mărimea și modul de repartizare a stratului adipos subcutanat are o deosbită
importanță asupra plasticii corpului omenesc. Acest strat are rolul de a atenua proeminentele
scheletului și relieful mușchilor și de a da rotunjime și armonie corpului.
Gradul de dezvoltare și modul de reoatizare a stratului adipos subcutanat depinde de
sex și de vârstă. În majoritatea cazurilor depunerile de grăsime cresc pe măsura înaintării în
vârstă. La femei stratul adipos se depune cu precadere în zona pieptului, țoldurilor și fesele,
în timp ce la bărbați în zona superioară a peretelul abdominal.
În studiul configuraţiei exterioare a corpului omenesc se utilizează informaţiile
furnizate de anatomia plastică sau anatomia formelor exterioare.
Formă exterioară a copului se studiază pe următoarele regiuni: cap, gât, trunchi şi
membre. Fiecare din acestea prezintă suprafeţe anterioare,posterioare şi laterale (sagitale).
Forma capului este data de oasele cutiei craniene iar dimensiunile acestuia difera in
functie de varsta si sex.
1. Formă gâtului este diferențiata în primul rând după vârstă și sex, astfel la femei și la copii
datorită unei dezvoltări mai accentuate a țesutului adipos regiunea gâtului este rotunjită în
timp ce la bărbați conturul este mult mai proeminent datorită dezvoltării musculaturii
(mușchii sternocleidomastoidieni și mușchii trapezi).
-lungimea gâtului sau a zonei cervicală depinde și de înclinarea umerilor fiind mai mică la
persoanele cu umeri ridicați și mai mare la persoanele cu umeri coborâți.
-în plan sagital sau lateral, gâtul prezintă o înclinare spre față datorită curburii coloane
cervicale.
2. Trunchiul reprezintă cea mai voluminoasă parte a corpului.
-partea superioară a trunchiului se numește regiune umerala.
-la partea anterioară suprafața trunchiului este impărțită în torace și abdomen, iar parte
posterioară este numită și spate.
a. Umerii,prezintă în mod obișnuit o înclinare față de gât. Valoarea medie a ungiului
de înclinare a umărului este de 21 grade la femei și 24 grade la bărbați. În funcție
de înclinarea umerilor, corpurile pot prezența: umeri normali (a), umeri ridicați
(b) și umeri coborâți (c).

1
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 3.

Înclinarea umerilor depinde de linia punctelor axilare

umeri normali (a), umeri ridicați (b) și umeri coborâți (c).

În funcție de înclinarea umerilor se observă că se modifică linia punctelor axilare.

-în definitivarea liniilor de contur superioare ale tiparelor produselor de
îmbrăcăminte cu sprijin pe umeri, un rol important îl joacă înălțimea și lungimea
umerilor.
b. Forma toraceluidepinde de formă scheletului sau (formă cutiei toracice), de
musculatură toracelui (în special de gradul de dezvoltarea mușchilor pectorali) iar
la femei și de formă gladelor mamare.
-pentru unul și același perimetru toracic, formă cutiei toracice poate fii diferită.
-astfel se întâlnesc corpuri cu toracele la partea anterioară și posterioară mai laț și
lateral mai îngust.

a.torace cilindric
b. torace aplatizat

-torace aplatizat (b), și corpuri cu zonă laterală (a coastelor) mai lată și dezvoltat,
partea anterioară și posterioară mai mică – torace cilindric (a).
-cunoașterea acestor particularități este deosebit de importantă în dimensionarea în
lățime a produselor cu sprijin pe umeri.
c. Forma abdomenuluidepinde de vârstă și sex precum și de gradul de dezvoltarea a
țesutului adipos și de gradul de dezvoltare a toracelui și bazinului.
d. Forma trunchiului la spate este dependența în mod hotărâtor de curburile coloanei
vertebrale.
-asupra formei spatelui influențează modul de cuprindere al coastelor de către
omoplați care determină pe suprafața exterioară a spatelui o proeminentă
(proeminentă omoplatului) precum și de gradul de dezvoltare al musculaturii
spatelui.

1
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 3.

-la persoanele cu o puternică dezvoltarea a musculaturii spatelui, curburile

coloanei sunt mai atenuate și invers.
-formă trunchiului la spate determină în mare măsură ținută corpului.
-asupra formei părții inferioare a trunchiului influențează formă bazinului,
musculatură (mușchii fesieri) precum și mărimea și modul de repartizare al
stratului adipos.
1. Membrele. -la granița trunchiului cu membrele sunt situate centura scapulara pentru
membrele superioare ți centura pelviala pentru membrele inferioare.
a. Privit în plan sagital, poziția normală a membrului superior este caracterizată de
unghiul format de braț cu trunchiul unghiul alfa și unghiul format dintre braț și
antebraț.
-în general unghiul format de axă brațului și orizontală trasată prin capul osului
humerus poate avea valori diferite, astfel că se întâlnesc corpuri c membre superioare,

a)verticale, b) orientate anterior, și c) orientate posterior.

În general unghiul format de axă brațului și antebrațului este unghi obtuz și are
valori de aproximativ 165 grade la femei și 170 la bărbați.
De poziția membrului superior în raport cu trunchiul și de poziția segmentelor
saletrebuie să se țină cont în proiectarea mânecilor.
b. Poziția membrelorinferioare depinde de poziția relativa a axei coapsei și a gambei în
articulația genunchiului precum și de articulația cocso femurală în care se
poziționează capul femurului.
-astfel se disting 3 poziții normală când axă gambei este în prelungirea axei coapsei,
în poziția X când axele gambei formează cu axă coapsei un unghi obtuz pe suprafața
exterioară a membrelor inferioare și în formă de O când axă coapsei și a gambe
formează tot un unghi obtuz, dar cu deschiderea spre suprafața interioară a membrelor
inferioare.

1
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 3.

 Principalii indicatori morfologici care caracterizează forma

exterioară a corpului omenesc:

Dintre indicatorii morfologici care stau la baza determinării formei exterioare a

corpului omenesc, cei mai importanți sunt:
1. Dimensiunile totale (globale)
2. Proporțiile
3. Conformațiile
4. Ținuta
Formă de manifestare și direcția de modificare a acestor indicatori sunt influențate de
o serie de factori cum ar fi: vârstă, sexul,factori ereditari, mediul social, precum și
particularitățile proceselor bio-chimice ale organismului.
1. Dimensiunile globale:
Sunt cei mai importanți coeficienți ai dezvoltării fizice, care definesc formele
exterioare ale organismului. Acestea sunt:
a) Înălțimea corpului(talia sau statura) – Ic:
Este un caracter cu variabilitatea individuală, istorică și geografică.
Procesul de creștere este perioada în care organismul ajunge la dimensiunile proprii
definitive. Procesul de creștere în înălțime se realizează în ritmuri diferite și se oprește
definitiv în jurul vârstei de 25 ani la bărbați și aproximativ la 18-20 de ani la femei. Creșterea
în înălțime este un proces evolutiv, neuniform și inegal în timp, cea mai mare creștere
înregistrându-se în primii ani din viață.
b) Perimetrul bustului – Pb:
În antropologie cel mai studiat perimetru este perimetrul cutiei toracice. Pentru
antropologia aplicată la cerințele industriei de confecții se ia în considerare perimetrul maxim
al bustului preluat la nivelul celor mai proeminente puncte ale bustului (punctele
mamelonare).
Perimetrul bustului se modifică odată cu vârstă, crește odată cu dezvoltarea
scheletului, a musculaturii și a țesutului adipos. Astfel chiar și la adulți perimetru bustului nu
se stabilizează ci continuă să crească că urmare a depunerilor de țesut adipos și a
modificărilor endocrine.
c) Masa corpului – Mc:

1
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 3.

Cercetările antropologice au arătat că masă noului născut diferă de la o populație la

altă, adică diferă geografic. Masă corpului crește cel mai mult în cursul primului an de viață
adică aprox. de 3 ori masă noului născut.
Masă corpului continuă să crească chiar și după încetarea creșterii în înălțime, tot
datorită depunerilor de țesut adipos. Creșterea masei corpului determină la adult modificările
în sens transversal a corpului și automat creșterea perimetrelor principale.

2. Proporțiile corpului:
Reprezintă rapoartele dintre diferitele segmente ale corpului respectiv dintre diferite
segmente și întreg. Proporțiile corpului se modifică în primul rând în funcție de vârstă și sex
și sunt foarte diferite chiar și pentru subiecți aparținând aceleași grupe de vârstă și sex.
Se deosebesc trei tipuri de bază în ceea ce privește proporțiile corpului atât la bărbați
cât și la femei.
 Dolicoformul ( dolichos = lung)sau structura verticalăcaracterizat prin membre lungi
și trunchi îngust.
 Mezoformul ( mesos = mediu)sau structura intermediară caracterizat printr-un
echilibru al proporțiilor.
 Brahiformul ( brachis = scurt) sau structura orizontală caracterizat prin membre
scurte și trunchi dezvoltat în special în direcție transversală.
- diferențierea pe sexe se face în principal prin raportul dintre lărgimea umerilor și cea
a bazinului.

3. Conformațiile:
Conformația este determinată de o serie de indicatori dintre care cei mai importanți
sunt: gradul de dezvoltare a musculaturii, a țesutului adipos subcutanat,precum și formă
toracelui și formă abdomenului.
Majoritatea sistemelor de clasificare ,a tipurilor de conformații, au fost elaborate
pentru adulți și în special pentru bărbați. Dintre acestea există trei tipuri fundamentale:
 Tipul toracal:
 este caracterizat printr-o slabă dezvoltare a musculaturii și a
țesutului adipos, o cutie toracică aplatizata, abdomen scobit și spate
încovoiat;
 Tipul muscular:
 este caracterizat printr-o dezvoltare medie a țesutului adipos,
musculatură medie sau mediu spre puternic, torace cilindric, spate
normal sau încordat;
 Tipul abdominal
 este caracterizat printr-o dezvoltare abundență a țesutului adipos, o
musculatură slabă sau mediu dezvoltată, abdomen proeminent,
rotunjit și spate încovoiat sau normal.

1
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 3.

Tipuri de conformații feminine (după Skerly)

Tipuri de conformații masculine (B.B.Bunak)

Tendința spre îngrășare a femeilor a servit drept criteriu de clasificare a formei

corpului în trei grupe principale și una secundară sau suplimentară.
În prima grupă sunt incluși subiecții la care țesutul adipos este dispus armonios.
Gradul de dezvoltarea al țesutului adipos poate fi :
 slab – tipul ”L” – leptozom,
 mediu – tipul N – normal,
 abundent – tipul R – rubensian.
A douagrupă, adipozitatea dispusa neuniform:
 tipul S superior;
 tipul I inferior.
Grupa a treia cuprinde tot subiecții cu adipozitate neuniformă dar diferențiată pe
trunchi și membre, prin dezvoltarea abundentă a țesutului adipos pe:
 trunchi –tipul Tr(trunsus = trunchi);

1
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 3.

 membre – tipul Ex(extremitas = menbre).

A patra grupa suplimentară cuprinde variante mai rare la care depunerile de țesut
adipos sunt preponderente numai în anumite regiuni ale corpului:
 pe bust – tipul M – mamar
 pe șold – tipul T – trohanter.

4. Ținuta:
Este una din cele mai importante caracteristici ale poziției
verticale de echilibru în statică și mers a omului.
Prin ținută se înțelege acea particularitate individuală a
conformației corpului în poziție verticală pentru care este necesar un
consum minim de energie musculară pentru menținerea corpului în
echilibru.
(Figura) - Planurile antropometrice principale în raport cu care se
determină poziția centrului de greutate.→
Echilibrul vertical și ținută corpului depind de poziția
centrului de greutate. Poziția centrului de greutate în staționare se
determină cu ajutorul a trei planuri anatomice principale și în raport
cu suprafața de sprijin.
Planurile anatomice sau antropometrice sunt suprafețe care
secționează imaginar corpul omenesc sub o anumită incidență. Se
cunosc trei categorii principale de planuri anatomice.
● Planurile frontalesunt dispuse paralel cu fruntea, deci vertical
și împart corpul într-o parte anterioară și una posterioară.
-împarte greutatea corpului într-o jumătate anterioară și una
posterioară, poartă denumirea de plan medio-frontal.
● Planurile sagitalesunt dispuse vertical și antero-posterior și împart corpul într-o parte
dreaptă și o parte stânga.
-împarte corpul într-o jumătate dreaptă într-o jumătate stânga poartă
denumirea medio-sagital.
● Planurile transversalesunt dispuse orizontal și împart corpul într-o parte
superioară o parte inferioară.
-împarte corpul într-o jumătate superioară și într-o jumătate inferioară
poartă denumirea de medio-transversal.
(Figura)Proiecția centrului de masă în raport cu suprafața de sprijin →

Centrul de greutate este situat la intersecția planurilor medio-frontal, medio-sagital și

media-transversal.
Condiția principală pentru echilibrul vertical al corpului este că proiecția verticală a
centrului de greutate să cadă în interiorul suprafeței de sprijin.
Fiecare ținută este caracterizată printr-o formă determinată a coloanei vertebrale și a
trunchiului, o anumită poziție a capului, a umerilor și a membrelor inferioare. Factorii
principali care determină ținută sunt: formă trunchiului și în special formă coloanei
vertebrale. Se pot deosebii următoarele categorii de ținute:

1
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 3.

Curburile coloanei vertebrale pentru tipurile principale de ținute ale corpului

I. Ținuta normală se caracterizeaza printr-o dezvoltare echilibrata tuturor curburilor

coloanei vertebrale.
II. Ținuta încordată se remarcă prin curburi slabe ale tuturor regiunilor coloanei
vertebrale.
III. Ținuta încovoiată se caracterizează printr-o puternică lordoză cervicală, adică
înclinare spre față a trunchiului și o reducere a lordozei lombare comparativ cu tipul
normal.
Aceste trei tipuri se întălnesc cel mai fregvent în rândul populației adulte pe când
ținuta lordotică și cifotică reprezintă anomalii de ținută cauzate de o serie de boli și noxe
profesionale, etc..
IV. Ținuta lordotiăa se caracterizează printr-o puternică lordoza lombară.
V. Ținuta cifoticase caracterizează printr-o puternică cifoză dorsală.

1
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 3.

Îmbrăcămintea realizată pe scară industrială se confecționează numai pentru corpurile

cu ținute normale. Parametrii care definesc ținută au o deosebită importanță pentru asigurarea
echilibrului corect al produsului pe corp.
Parametrii care definesc ținuta corpului sunt:
● Poziția corpului – Pc:
- distanța de la cea de-a șaptea vertebră cervicală la tangenta prin O
(omoplați);
● Prima adâncime a curburii lombare – DT1:
- distanța de la coloana vertebrală de la nivelul liniei taliei și tangenta
prin O;
● A doua adâncime a curburii lombare – DT2:
- distanța de la coloana vertebrală de la nivelul liniei taliei la tangenta
prin punctul F (proemineța feselor).
DT3 = DT2+ DT1

Ținută corpului nu este constantă pe parcursul vieții omului. Formarea

ei începe de obicei în primii ani de scoală și se continuă la maturitate. Asupra
ținutei o mare importantă o exercită activitatea omului, practicarea
sporturilor, utilizarea încălțămintei (la femei – tocurile, etc.). Ținuta
influențează la rândul ei o serie de indicatori dimensionali care determină
echilibrul produselor pe corp.