Sunteți pe pagina 1din 7

Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 6.

PRINCIPIILE DE BAZA ALE ELABORARII TIPOLOGIEI


DIMENSIONALE A POPULATIEI

Fabricatia industriala a produselor de imbracaminte se realizeaza pt un nr determinat


de variante dimensionale (corpuri TIP sau tipodimensiuni) in conformitate cu standardele
antropometrice (SA) elaborate conform cerintelor industriei de confectii.
Spre deosebire de productia individuala destinata consulului individual in care
numarul variantelor dimensionale este practic nelimitat iar parametrii produsului sunt
determinati de purtator, in productia de serie destinata in special consumului colectiv, nr
variantelor dimensionale este limitat (optimizat) cererea purtatorilor fiind asigurata pe baza
standardelor antropometrice.
In urma prelucrarii statistico-matematice a fondului de date antropometrice se obtin
informatii care dau posibilitatea construirii tipologiei dimensionale.
Pt elaborarea tipologiei dimensionale, trebuie rezolvate urmatoarele probleme:
1. Alegerea dimensiunilor principale care caracterizeaza corpul tip
2. Stabilirea intervalului pt fiecare dimensiune principala intre doua corpuri vecine
3. Determinarea numaruluir optim de corpuri TIP si a frecventei de intelnire a acestora
in randul populatiei
4. Stabilirea marimii tuturor celorlalte dimensiuni care caracterizeaza corpul TIP
(dimesiunile secundare)

1. ALEGEREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE:

Corelatiile de intensitate mare intre dimensiunile corpului situate in acelasi plan sau in
plane paralele permit exprimarea multor dimensiuni in functie de una singura. Aceste marimi
in functie de care se pot calcula si alte marimi ale corpului se numesc dimensiuni principale
iar corpurile caracterizate de aceste marimi (in calitate de indicatori principali) se numesc
corpuri TIP.
Alegerea corecta a dimensiunilor principale atat ca numar cat si ca tip, constitue
problema principala a tipizarii corpurilor. Numarul corpurilor TIP depinde in primul rand de
nr dimensiunilor principale alese.
Acest numar trebuie sa fie optim:
 sa caracterizeze corpul in mod complex (deoarece un singur indicator principal este
insuficient);
 sa nu fie prea mare (introducerea fiecarei dimensiuni noi duce la crestera nr variantei
dimensionale,ceea ce duce la ingreunarea fabricatiei produsului).
Dimensiunile alese in calitate de indicatori principali trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
 Sa aiba cea mai mare valoare absoluta si sa fie indicatori morfologici ai corpului.
 Sa se dispuna in plane diferite si fiecare din acestea sa se coreleze cu un nr cat mai mare
de dimensiuni din aceeasi categorii de orientare.
 Intre dimensiunile alese ca dimensiuni principale sa existe o dependenta slaba pt a fi
justificata retinerea lor in calitate de dimensiuni de baza.
La toate aceste conditii cel mai bine raspund inaltimea corpului Ic si perimetrul
bustului Pc. Acesti doi indicatori sunt cei mai importanti si de aceea pt acestea este necesara
o corespondenta ridicata intre produs si corpul purtatorului.

1
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 6.

Totusi introducerea doar a inaltimii corpului si perimetrul bustului este insuficienta


mai ales in randul populatiei adulte, deoarece pt unul si acelasi perimetru al bustului,
perimetrul taliei si perimetrul soldului pot varia foarte mult in functie de varsta si sex.
Astfel s-a ajuns la concluzia ca pt femei, cel mai concludent indicator al conformatiei
este perimetrul sodului, ai pt barbati este perimetrul taliei, dimensiuni care vor caracteriza
corpul TIP alturi de inaltimea corpului si perimetrul bustului.

2. STABILIERA INTERVALULUI DE INDIFERENTA INTRE DOUA CORPURI


VECINE:

Pt ca in standardele antropometrice sa fie cuprinse toate variantele de corpuri intalnite


frgvent in randul populatiei si nr lor sa nu creasca nejustificat, s-a introdus notiunea de
interval de indiferenta. Acesta reprezinta valoarea cu care se pot modifica deimensiunile unui
produs, fara ca aceasta sa fie sesizata de catre purtator.
In standardele antropometrice, pt industria de confectii, intervalul de indiferenta, este
limitat la ambele capte, punctul corespunzator corpului TIP fiind situat la mijlocul
intervalului de indiferenta. In aceste conditii un produs de o anumita marime si talie, poate fi
utilizat nu numai de persoanele a caror dimensiuni principale coincid cu marimea centrala, ci
si de purtatorii la care dimensiunile principale difera fata de cele ale corpului tip in intervalul
∆x
± .
2
Intervalul de indiferenta delta x, depinde si de proprietatile materialului, in special de
elasticitatea acestuia, astfel cu cat elasticitatea este mai mare, intervalul de indiferenta delta x
este mai mare si variantele dimenionale sunt reduse.
In majoritatea standardelor antropometrice se precizeaza urmatoarele intervale de
indiferenta:
 pentruPb = Pb = 4cm (intervalul de indiferenta intre doua marimi vecine);
 pentruÎc = ∆Ic = 6cm (inervalul intre doua talii vecine);
 pentru Pt (bărbați) = ∆Pt = 4cm (interval între 2 conformații vecine);
 pentru Pș (femei) =∆Pș = 4 cm (interval între 2 conformații vecine).
Interpretare:
EX: - Pt un produs proiectat pt un corp tip de sex masculin cu urmatoarele
dimensiuni: Pb = 100 cm, Ic = 176 si Pt = 92 cm, acest produs va corespunde ttuturor
purtatorilor avand urmatoarele dimensiuni:
Pb = 98 ÷ 102; Ic =173 ÷ 179; Pt = 90÷ 94.
După determinarea mărimii ∆x → se stabilesc șirurile de valoro ale dimensiunilor
principale pentru corpuri tip.

3. DETERMINAREA NUMARULUI OPTIM DE CORPURI TIP

Din puncte de vedere al industriei de confectii, numarul de corpuri TIP trebuie


restrans la un nr admisibil pt industrie. Din punct de vedere al purtatorilor, nr de corpuri TIP
ar trebui sa fie cat mai mare, pt asi potrivi produsul cat mai bine la propriile dimensiuni.
Aceste interese contradictorii se rezolva cu ajutorul legii de crestere a gradului se
satisfacere a populatiei cu un sistem de corpuri TIP in functie de numarul de variante
dimensionale, si stabilirea pe baza acesteia a numarului optim de corpuri TIP .
Prin gad de satisfacere a populatiei, cu un sistem de corpuri TIP se intelege nr de
persoane carora le corespunde imbracamintea confectionata dupa acest sistem de corpuri TIP.

2
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 6.

N – numărul de corpuri TIP


PN – gradul de satisfacere al populatiei

Cu ajutorul acestei legi se observa ca la cresterea de corpuri TIP (N) gradul de


satisfacere al populatiei (PN) creste brusc la inceput dupa care incetineste, iar la atingerea une
valori determinante, cresterea nr de corpuri tip devine ineficienta
Conform gaficului (1) rept un siste de corpuri tip, elaborat pe baza unei singure dimensiuni
principale, gaficul (2) pe baza a doua dimensiuni principale si graficul (3) pe baza a 3
dimensiuni principale
La definitivarea tipologiei dimensionale este necesar sa se aleaga combinatiile dintre
dimensiunile principale, cel mai fregvent intalnite in randul populatiei.

4. STABILIREA MARIMII DIMENSIUNILOR SECUNDARE:

Dimensiunile secundare se calculeaza in functie de dimensiunile principale, prin


ecuatii de regresie multipla, obinandu-se in acest fel, o caracterizare detaliata sub aspect
dimensional a; fiecarui corp tip in stanardele antropometrice.
Ecuatia de regresie multipla folosita la stabilirea dimensiunilor secundare in functie de
trei dimensiuni principale are urmatoarea forma :

y=bo +b 1 x 1+ b2 x 2 +b3 x 3

- în care x1 si x2 si x3 sunt variabilele independente sau dimensiunile principale;


- y – este variabila dependenta sau dimensiunea secundara;
- b0, b1 si b3 sunt coeficientii ecuatiei de regresie.

Coeficientul b1 arata cu cat se modifica variabila Y la modificarea variabilei x1 cu o


unitate si pastrarea constanta a variabilelor x2 si x3. Analog coeficientiii b2 si b3 arata
modificarea variabilei Y la modificarea cu o unitate a variabilelor x2 respectiv x3 si pastrarea
celorlalte constanta.
Astfel cu ajutorul ecuatiei de regresie multipla se poate gasi valoarea medie a oricarei
marimi antropometrice, cunoscand valorile altor trei dimensiuni.

3
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 6.

 MANECHINE REPREZENTATIVE ALE TIPOLOGIEI


DIMENSIONALE:

Pt o mai buna realizare a constructiei produselor de imbracaminte, precum si


evaluarea pozitiei pe corp a diferitelor produse, este necesara o reprezentare spatiala a formei
si dimensiunii corpului. Aceasta se realizeaza cu ajutorul machetelor sau manechinelor
corpurilor tip.
Machetele etalon ale corpului se executa pe baza sistemului de corpuri tip stabilit prin
standardele antropometrice. Ele se realizeaza deobicei din ghips si reprezinta trunchiul de la
mijlocul coloanei cervicale pana la o treime din lungimea coapsei, avand rolul de vizualizare
a formei corpului.
Machetele etalon stau la baza elaborarii manechinelor industriale pt care dimensiunile
corpului TIP se suplimenteaza cu adousul de lejeritate. Manechinele industriale se
confectioneaza din materiale mai usoare (deobicei din plastic) si sunt necesare atat verificarii
constructiei produsului cat si calitatii produsului finit (corespondenta produsului cu corpul).

 ANTROPOMETRIA DINAMICĂ ȘI NECESITATEA UTILIZĂRII


ACESTEIA ÎN INDUSTRIA DE CONFECȚII:

La elaborarea S.A. se utilizează datele finalizate de anchetele antropometrice, în care


dimensiunile corpului sunt preluate în statică.
La efectuarea mișcărilor în procesul de exploatare al îmbrăcămintei, distanța dintrea
diferite puncte antropometrice se modifică, iar aceste informații despre modificarea
parametrilor dimensionali ai corpului în mișcare sunt necesare pentru dimensionarea corectă
a produselor de îmbrăcaminte să asigure libertatea deplină a mișcarilor, în funcție de tipul de
activitate desfășurată de purtător.
Dimensiunile corpului preliate în statică se notează cu xi(s), iar aceleași dimensouni ale
corpului preluate în diferite poziții ale trunchiului și membrelor (dinamica se notează cu xi(d).
Diferența dintre acestea se numește efect dinamic și se calculează cu relația:
d i=x i −x(s)
(d)
i

x(di )−x (s)


i
d i= ∙ 100 %
x(si )
Valoarea medie a efectului dinamic pentru o anumită dimensiune va fi:
n

∑ di
d́ i= i=1
n
Cunoașterea efectelor dinamice este deosebit de importat mai ales pentru
îmbrăcămintea sport și de protecție, în care purtătorii efectuează mișcari de amplitudine mult
mai mare decât în cazul îmbrăcămintei uzuale, cazuri în care se ține cont de adaosurile de
lejeritate corespunzătoare.

 CRITERII DE DIMENSIONARE A PRODUSELOR DE


IMBRACAMINTE:

4
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 6.

Forma si dimensiunile produselor de imbracaminte sunt dependente de dimensiunile si


forma corpului, destinatia si tipul produselor;cerinte de ordin functional, estetic sitehnologic,
si de proprietatile materialelor din care se confectioneaza imbracamintea.
In functie de pozitia in raport cu corpul si de proprietatile materialelor, produsele pot
prezenta:
 Forma flexibila (instabila)este caracteristica produselor care reprezinta primul
strat pe corp sau primul strat peste lenjerie, confectionate din materiale subtiri,
forma lor fiind determinata de conformatia purtatorului.
 Forma rigida (spatiala) este specifica produselor de imbracaminte exterioara,
confectionate din materiale mai groase si prevazute cu straturi suplimentare de
consolidare a formei pe diferite zone ale produsului (piept,gulere,revere).
Imbracamintea este formata dintr-un numar diferit de repere, croite din structuri plane,
asamblate prin diferite procedee. Numarul, forma si dimensiunile reperelor depind de o serie
de factori, dintre care cei mai importanti sunt:
 forma corpului omenesc,
 proprietatile materialului,
 tehnologia de executie a produsului,
 destinatia si tipul produsului,
 cerinte de ordin estetic si moda.

 DEFINIREA SUPRAFETELOR DE SPRIJIN:

Prin suprafata de sprijin se intelege zona sau zonele in care produsul cuprinde strans
corpul si in care este necesar sa se asigure o inalta corespondenta intre corp si produs pt
realizarea echilibrului pe corp.
In functie de suprafata de sprijin, produsele de imbracaminte se grupeaza in doua mari
categorii:
 Pt produsele cu sprijin pe umeri (produse care acopera partea superioara a corpului)
suprafata de sprijin este delimitata superior de linia perimetrului gatului si de partea
superioara a umerilor, anterior de partea cea mai proeminenta a toracelui, iar posterior
de proeminenta omoplatilor.
 Pt produsele cu sprijin in talie (produse care imbaca zona inferioara a corpului)
suprafata de sprijin este delimitata: la partea superioara de perimetrul taliei, lateral de
proeminenta soldurilor, anterior de proeminenta abdomenului si posterior de
proeminenta feselor.
In portiunile dispuse mai jos de suprafata de sprijin, intre produsul de imbracaminte si
corp se formeaza spatii de aer, prezenta acestor spatii este necesara pt asigurarea respiratiei,
libertatii miscarilor, realizarea starii de confort si pt aspectul estetic al produsului.
In scopul realizarii acestor spatii de aer, dimensiunile interioare ale imbracamintei
trebuie sa fie mai mari decat dimensiunile corpului omenesc.
Diferenta dintre dimensiunile interioare ale imbracamintei si dimensiunile corpului
omenesc poarta numele de adaosuri de lejeritate.

 ADAOSUL DE LEJERITATE:

Al este constituit din doua parti, fiecare avnd o destinatie anume:

Al =A lmin + Ad −c

5 - Al- este adaos de lejeritate care are doua componente


Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 6.

- Almin – adaos
- Adc- adaosul decorativ –constructiv

Marimea celor doua componente ale adaosului de lejeritate nu este constanta pe


diferitele zone ale imbracamintei si depinde de o multitudine de factori.

1. Almin-adaosul de lejeritate minim necesar- trenuie sa asigure libertatea respiratiei, a


miscarilor si sa formeze intre corp si produs un strat de aer necesar termoreglarii si
respiraatiei pielii. Din acest motiv adaosul minim necesar este numit si adaos fiziologico-
dinamic, adaos de cared de care depinde in mare masura indeplinirea funcntiei fiziologica
a imbracamintei.
Adaosul de lejeritate minim necesar se mai numeste si adaos tehnic si se ia in
considereare in mod obligatoriu la constructia tiparelor. Acest adaos necesar pt libertatea
respiratiei si a miscarilor se calculeaza in primul rand pt dimensiunea principala care
determina latimea produsului si anume perimetrul bustului.

2. Adaosul decorativ-constructiv poarta numele si de adaos pt siluata produsului si are rol de


a asigura un anumit grad de cuprindere a corpului de catre produs si de a realiza un
anumit efect estetic. Adaosul decorativ-constructiv depinde de tipul produsului, de forma
si linia modelului, de moda, iar apreciera corecta a acestuia implica un grad de
subiectivism din partea constructorului de tipare.
In functie de silueta produsele se clasifica in urmatoarele tipuri:
 Silueta ajustata - la care produsele curprind strans corpul in zona taliei si
produsul urmeaza strict strand linia corpului
 Silueta semi ajustata – la care gradul de cuprindere a corpului este mai mic,
conturul exterior al produsului respectand totusi forma corpului
 Silueta dreapta la care produsele sunt caracterizate prin linii verticale, adaosul
de lejeritate asigurand practic aceeasi largime a produsului la nivelul liniei
bustului, taliei,soldurilor si a liniei de terminatie
 Silueta evazata – la care largimea produsului se majoreaza progresiv pe liniile
situate mai jos de linia bustului pana la linia de terminatie
 Silueta larga sau libera – la care produsele cuprind strans corpul doar in
regiunea de sprijin iar adaosul decorativ-constructiv este foarte mare si este
impus de model
Adaosul decorativ-constructiv pe latimea produsului depinde de conformatia
purtatorului, fiind deobicei mai mic la persoanele corpolente decat la cele medii si zvelte.

3. Adaosul compozitional
Adaosul de lejeritate insumat cu adaosul pt grosimea amterialelor din straturile
componente ale produsului, poarta numele de adaos compozitional. Adaosul
compozitional se precizeaza la nivelul perimetrelor principale care conditioneaza
dimensionarea in latime a produselor de imbracaminte (perimetrul bustului, a taliei si
soldului) si se foloseste in cazul produselor de imbracaminte exterioara.

Aci = Ali + A gi
In care
- Aci- repr. Adaosul compozitional stabilit la nivelul semiprerimetrului (pi)
- Ali- repr. Adaosul de lejeritate stabilit la nivelul semipreimetrului pi
- Agi-repr. Adosul pt grosimea materialelor satbilit la nivelul grosimii perimetrului pi

6
Structura şi proiectarea confecţiilor textile I. CURS 6.

Deoarece corpul este simetric, tiparele se construiesc pt o jumatate din produs. Astfel
dimensiunile transversale ale unui produs de imbracaminte la nivelul principalelor perimetre
vor fi date de o relatie de calcul de:

l i= pi + Aci
In care:
- l i-repr. Latimea produslui la nivelul perimetrului principal bust, talie sau sold
- pi- repr. Semiperimetrul principal pt bust, talie sau sold
- Aci - repr. Adaosul compozitional pe liniie constructive de baza:bust, talie, sold,
stabilit la nivelul semiperimetrului pi

Adaosul compozitional se distrubuie intre trei zone constructive principale ale


tiparelor: fata, rascroiala si spate. Repartizarea adaosului constructiv pe cele trei zone,
depinde de tipul produsului, destinatia acestuia, silueta produsului si moda.

4. Adaosul pt grosimea materialelor Ag reprezinta diferenta dintre dimensiunile exteriare si


cele interioare ale imbracamintei.
5. Adaosul pt prelucrari tehnologice
La dimensionarea produselor de imbracaminte trebuie luate in calcul atat adaosurile pt
tratamente umidotermice, aplicate pe reperele si pe ansamblul produsului cat si adaosurile
pt executarea diferitelor asamblari.

A pt =¿ A UT + ¿ A AS ¿ ¿

- se iau in calcul in special la constructia sabloanelor corespunzatoare tuturor reperelor unui


produs.
 Adaosul pentru tratamentul umido- termice AUT: - depinde de particularitățile
materialului, respectiv de coeficientul de contracșie la tratament umido- termic a
țesăturii pe direcția urzelii (Cu) și respectiv a bătăturii (CB).
Adaosul de contractie se va calcula pe cele doua directii astfel:
L
In lungime: AUTL ∙ i ( cm )
100
A
In latime: UTl =C ∙ l B
i
100
Cu-rep. Coeficientul de contractie a materialului pe directia urzelii ,se masoara in procente
Li- repr. Valoarea unui segment constructiv orientat pe lungime, se masoara in cm
Cb-repr. Coeficeintul de contractie a materialului pe directia bataturii, se masoara in procente
li- repr. Valoarea unui segment constructiv orientat pe latime, se masoara in cm.
Pt materialele cu contractii mici cuprinse intre 1,5...2,5 % aceste adaosuri pot fi
introduse doar la constructia sabloanelor, in timp ce pt cele cu contractii mari intre 3...7 %
aceste adaosuri trebuie repartizate pe segmente constructive la dimensionarea produsului.

 Adausurile pt asamblari – depind de forma liniilor de contur, de tipul imbinarii, de


pozitia reltiva a straturilor in imbinare, de grosimea materialelor si de desirabilitatea
acestora.
In general rezervele pt cusaturi se folosesc intre 0,8...1 cm.

S-ar putea să vă placă și