Sunteți pe pagina 1din 15

LUCRARE DE LABORATOR NR.

1
LA DISCIPLINA „ANTROPOLOGIA APLICATĂ ŞI BIOMECANICA”
TEMA: CARACTERISTICA GENERALĂ A FORMEI EXTERIOARE A CORPULUI UMAN

SCOPUL LUCRĂRII: studiul particularităţilor aspectului exterior al corpului uman.

 CONŢINUTUL ŞI ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII:

1. Determinarea vârstei omului şi valorilor indicatorilor morfologici globali ai


acestuia.
2. Stabilirea tipului de proporţii în corespondenţă cu diverse metode.
3. Determinarea tipurilor de conformaţii la bărbaţi.
4. Stabilirea tipurilor de conformaţii la adolescenţi.
5. Determinarea tipurilor de conformaţii la femei.
6. Stabilirea tipurilor de constituţii ale corpurilor feminine.
7. Caracteristica formei membrelor superioare şi inferioare ale corpului uman.
8. Analiza rezultatelor lucrării. Formularea concluziilor.

!!! MATERIALE NECESARE: riglă, cântar medical portativ, antopometru, panglică


centimetrică, creioane, calculator.

 INDICAŢII METODICE:

Conform sarcinii repartizate de către cadrul didactic fiecare student-masterand


de sinestătător realizează analiza formei exterioare a două persoane. Rezultatele
analizei se prezintă sub formă de tabel.

1. DETERMINAREA VÂRSTEI OMULUI ŞI VALORILOR INDICATORILOR


MORFOLOGICI GLOBALI AI ACESTUIA

Se distinge vârstă calendaristică (indicată în certificatul de naştere şi buletinul


de identitate) şi vârstă morfologică (biologică). Vârsta morfologică a unui sau altui om
poate depăşi sau poate fi mai mică decât vârsta calendaristică. Reieşind din vârsta
calendaristică a omului, se stabileşte vârsta morfologică a acestuia.
Indicatorii morfologici globali includ cei mai mari indicatori antropometrici:
înălţimea corpului (talia), cel de-al treilea perimetru al bustului şi masa corpului, ce
oglindesc forma exterioară a corpului uman şi reprezintă cei mai importanţi indicatori
ai dezvoltării fizice.

1
Studenţii ciclului II precizează valorile indicatorilor morfologici globali care
determină forma exterioară a corpului uman, compară masa corpului cu masa normală.
Toate rezultatele se înscriu în tabelul 1.
Tabelul 1. – Caracteristica vârstei şi indicatorilor morfologici globali ai
corpului uman

Vârsta, ani Indicatorii morfologici globali:


Nr. Sexul Înălţimea Perimetrul Masa, kg
Calenda- Morfolo-
crt. omului corpului, bustului reală normală
ristică gică
cm III, cm
1 2 3 4 5 6 7 8
1. fem. 39 33 164 84 58 54
2. etc. ...

2. STABILIREA TIPULUI DE PROPORŢII ÎN CORESPONDENŢĂ CU DIVERSE METODE


Prin proporţii se inteleg rapoartele dintre diferitele segmente ale corpului,
respectiv dintre diferitele segmente şi întreg. Proporţiile corpului uman se modifică
esenţial în funcţie de vârstă (fig. 1). Modificările se exprimă la general în micşorarea
dimensiunilor relative ale capului şi trunchiului şi majorarea relativă a dimensiunilor
membrelor.
V.V. Bunak evidenţiază trei tipuri de bază ale proporţiilor corpului uman:
dolicomorf, mezomorf şi brahimorf (fig. 2).
2.1. Iniţial studenţii stabilesc vizual tipul proporţiilor corpului. Apoi calculează
corelaţiile dintre indicatorii corespunzători de proiecţie şi înălţimea corpului,
rezultatele tuturor calculelor se prezintă sub formă tabelară.

2
Fig. 1. Modificările în vârstă ale proporţiilor corpului uman

Fig. 2. Tipurile de proporţii

Pentru determinarea proporţiilor corpului uman este necesară cunoaşterea


înălţimii corpului, lungimii membrelor, trunchiului, diametrelor transversale ale
umerilor şi bazinului.
Pentru realizarea acestei programe este necesară măsurarea înălţimii
următoarelor puncte antropometrice: vertex, suprasternal, ilio-spinal, pubian, umeral,
acromial şi digital.
Lungimea membrului inferior (piciorului) se determină ca semisuma înălţimilor
punctelor ilio-spinal şi pubian. Luând în considerare dificultatea stabilirii punctului
pubian în antropologia aplicată lungimea piciorului se determină în baza înălţimii
punctului ilio-spinal.
Lungimea trunchiului se determină prin diferenţa dintre înălţimile punctelor
suprasternal şi ilio-spinal. Pentru stabilirea lungimilor piciorului şi trunchiului este
necesară utilizarea coeficienţilor de corecţie (tabelul 2).

Tabelul 2. – Valorile coeficienţilor de corecţie în vederea stabilirii


lungimilor trunchiului şi a piciorului

Valorile coeficienţilor de corecţie


Înălţimea
pentru determinarea lungimii, cm
corpului, cm
truchiului Kt piciorului Kp
1 2 3
Bărbaţi:
6,0 3,0
Mai mare de 149,9
150-164,9 7,0 3,5
165-179,9 8,0 4,0
180-194,5 9,0 4,5
195 şi mai mare 10,0 5,0
Femei
(indiferent de Îc) 8,0 4,0

3
Lungimea membrului superior (mâinii) se determină prin diferenţa înălţimilor
punctelor umerale şi acromiale. În antropologia aplicată lungimea mâinii se măsoară
cu panglica centimetrică de la punctul umeral acromial până la punctul digital.
Diametrul transversal al umerilor reprezintă distanţa dintre punctele umerale
acromiale.
Diametrul transversal al bazinului este distanţa dintre punctele ilio-sacrale.
Au fost stabilite valorile medii ale proporţiilor corpurilor bărbaţilor şi femeilor
(tabelele 3 şi 4).

Tabelul 3. – Dimensiunile unor părţi ale corpurilor bărbaţilor (conform lui


Başkirov)

Dimensiunile relative ale corpului în % către Îc


Tipul
lungimea lăţimea
proporţiilor
trunchiului piciorului mâinii umerilor bazinului
Dolicomorf 29,5 55,0 46,5 21,5 16,0
Mezomorf 31,0 53,0 44,5 23,0 16,5
Brahimorf 33,5 51,0 42,5 24,5 17,5

Tabelul 4. - Dimensiunile unor părţi ale corpurilor femeilor

Dimensiunile relative ale corpului în % către Îc


Tipul
lungimea lăţimea
proporţiilor
trunchiului piciorului mâinii umerilor bazinului
Dolicomorf 29,7 55,1 49,2
Mezomorf 31,2 53,1 47,2 21,8 17,8
Brahimorf 32,7 511 45,5

Tabelul 5. – Caracteristica proporţiilor corpului

Nr. Sexul Îc Lungimea Diametrul Diametrul Lungimea Lungimea Tipul


crt. omului trunchiului umeral bazinului mâinii piciorului propor-
cm cm % cm % cm % cm % cm % ţiilor
Mezo-
1. fem. 160 49 32 38 21 29 18 70 44 87 54
morf
2. etc. ...

2.2. Conform elaborărilor MGUDT se propune de a stabili tipul proporţiilor


corpurilor femeilor prin raportul înălţimii liniei taliei (Îlt) la înălţimea corpului (Îc)
utilizând relaţia de calcul:
Pr = Îlt / Îc (1)

Au fost stabilite următoarele corelaţii pentru determinarea tipului proporţiilor:

4
 Pr < 0,595 – tip brahimorf;
 Pr – de la 0,595 până la 0,645 – tip mezomorf;
 Pr > 0,645 – tip dolicomorf.
Rezultatele se prezintă sub forma tabelului 6.

Tabelul 6. – Stabilirea tipului proporţiilor conform elaborărilor MGUDT

Nr.
Îlt, cm Îc, cm Pr Tipul proporţiilor
crt.
1. 120,0 164,0 0,73 Dolicomorf
2.

2.3. Conform metodei RosZITLP la baza determinării tipului proporţiilor


părţilor corpului pe direcţie longitudinală este pus raportul dintre lungimea trunchiului
(Ltr.) şi înălţimea corpului (Îc), adică:
Ktr.Îc = Ltr. / Îc (2)

În cazul în care Ktr.Îc < 0,312 – tip dolicomorf;


Ktr.Îc = 0,312 – tip mezomorf;
Ktr.Îc > 0,312 – tip brahimorf.
Rezultatele se prezintă sub forma tabelului 7.

Tabelul 7. – Stabilirea tipului proporţiilor conform elaborărilor RosZITLP

Nr.
Ltr., cm Îc, cm Ktr.Îc Tipul proporţiilor
crt.
1. 48,0 164,0 0,293 Dolicomorf
2.

3. DETERMINAREA TIPURILOR DE CONFORMAŢII LA BĂRBAŢI

Conformaţia este caracterizată de un complex de indicatori structurali şi parţial


funcţionali ai corpului uman, care prezintă informaţie despre forma corpului în
ansamblu. Conformaţia depinde de un şir de indicatori: de gradul de dezvoltare a
ţesutului adipos subcutanat, gradul de dezvoltare a musculaturii, vârsta omului; forma
şi dimensiunile scheletului, forma cutiei toracice şi zonei pectorale, forma
abdomenului şi spatelui.
În funcţie de factorii nominalizaţi antropologii sovietici P.N. Başkirov şi V.V
Bunak disting şapte tipuri de corpuri masculine: trei principale (fig. 3) şi patru
combinate (tabelul 8).

5
a b c

Fig. 3. Tipuri de conformaţii ale bărbaţilor:


a – pectoral; b – muscular; c – abdominal

Tabelul 8. – Tipuri de conformaţii masculine

Indicatorii
Ţesutul Gradul de Forma
Tipul Forma Forma
adipos dezvoltare a cutiei
abdomenului spatelui
subcutanat musculaturii toracice
Pectoral Slab Slab Plată Scobit Încovoiată
Mediu, Normală sau
Muscular Moderat Cilindrică Drept
puternic dreaptă
Pectoral- Indicatori combinaţi de tip I şi II
muscular cu predominanţa tipului pectoral (baschetbaliştii)
Muscular- Indicatori combinaţi de tip I şi II
pectoral cu predominanţa tipului muscular (gimnaştii)
Rotunjit- Normală sau
Abdominal Abundent Slab, mediu Conică
proeminent încovoiată
Muscular- Indicatori combinaţi de tip II şi III
abdominal cu predominanţa tipului muscular (sportivii ce ridică greutăţi)
Abdominal- Indicatori combinaţi de tip II şi III
muscular cu predominanţa tipului abdominal

Tipul de conformaţii ale corpurilor bărbaţilor se determină prin combinarea unui


şir de indicatori care se evaluează vizual. Rezultatele cercetărilor corpurilor umane se
prezintă sub forma tabelului 9.
6
Tabelul 9. – Stabilirea tipului conformaţiei corpurilor bărbaţilor
Gradul de
dezvoltare a Gradul de Forma Forma Tipul
Nr. Forma
ţesutului dezvoltare a cutiei abdomenulu confor-
crt. spatelui
adipos musculaturii toracice i maţiei
subcutanat
Încovo- Muscular-
1. Moderat Mediu Plată Drept
iată pectoral
2. etc. ...

4. STABILIREA TIPURILOR DE CONFORMAŢII LA ADOLESCENŢI

V.G. Ştefko evidenţiază 4 tipuri principale de conformaţii la adolescenţi: astenoid,


toracal, muscular şi digestiv (fig. 4). La fel, se observă tipuri de tranziţie (tipuri
combinate): muscular-toracal, digestiv- muscular, etc. Caracteristica conformaţiilor
adolescenţilor se prezintă sub forma tabelului 10.

Tabelul 10. – Stabilirea tipului conformaţiei adolescenţilor


Gradul de
Gradul de
dezvoltare a Forma Forma Tipul
Nr. dezvoltare a Forma
ţesutului cutiei abdome- confor-
crt. muscula- spatelui
adipos toracice nului maţiei
turii
subcutanat
Aplatizată,
1. Slab Slab Scobit Încovoiată Astenoid
îngustată
2. etc. ...

7
Fig. 4. Tipuri de conformaţii ale adolescenţilor

5. DETERMINAREA TIPURILOR DE CONFORMAŢII LA FEMEI

Cercetătorul iugoslav B. Şkerli a elaborat o schemă a conformaţiilor feminine în


baza gradului de dezvoltare şi distribuţie a adipozităţilor pe anumite porţiuni ale
corpului. În conformitate cu aceasta au fost evidenţiate trei grupe principale şi una
suplimentară de conformaţii (fig.5):
 Grupa I – cu distribuţie uniformă a adipozităţilor pe întreaga suprafaţă a
corpului (L – leptozom, N – normal, R - rubensian);
 Grupa II – cu distribuţie neuniformă a adipozităţilor (S – superior, adică mai
sus de linia taliei, I – inferior, adică mai jos de linia taliei);
 Grupa III – cu distribuţie neuniformă a adipozităţilor (Tr – trunsus – pe trunchi,
Ex – extremitas – pe membre);
 Grupa IV – suplimentară (M – mamar – pe glandele mamare, T – trocanter – în
zona şoldurilor).

Tipul conformaţiilor corpurilor feminine se evaluează vizual. Rezultatele se


prezintă sub forma tabelului 11.

Tabelul 11. – Stabilirea tipului conformaţiei corpurilor femeilor

Depunerea stratului
Nr. adipos subcutanat Grupa de Tipul Notarea
crt. Gradul de conformaţie conformaţiei convenţională
Uniformitatea
dezvoltare
Mediu-
1. Neuniformă II Inferior I
puternic
2. Slab Uniformă I Leptozom L
3. etc. ...

8
Fig. 5. Tipurile de conformaţii feminine
Laboratorul de confecţii experimental-tehnic central din Moscova, Rusia (ŢOTŞL
– ЦОТШЛ –Центральная опытно-техническая швейная лаборатория) a elaborat o
clasificare antropomorfologică a tipurilor de corpuri feminine care ia în considerare nu
doar gradul de dezvoltare a musculaturii şi a adipozităţilor, şi caracterul distribuţiei
acestora, dar şi examinează corpul femeii în două proiecţii: conform vederilor din faţă
şi din profil. În această clasificare contururile corpului se determină de raportul
diametrelor transversale şi antero-posterioare ale perimetrelor şoldurilor şi bustului
(dtr.b; dtr.ş; da-p.b; da-p.ş). Conform acestei clasificări au fost evidenţiate 9 tipuri de corpuri
– 3 principale şi 6 combinate din cele principale: Ee, Es, Ei, Se, Ss, Si, Ie, Is, Ii (fig. 6).
Pentru tipurile stabilite sunt determinate caracteristici cantitative sub formă tabelară
(tabelul 12).

Tabelul 12. – Variante de conformaţii ale corpurilor femeilor

Tipul dtr.ş – dtr.b d da-p.ş – da-p.b


Echilibrat E 5...7 0...2
Superior S <5 <0
Inferior I >7 >2

Diamertele bustului şi şodurilor se măsoară în felul următor:


 diametrul transversal al bustului (dtr.b) se măsoară ca distanţa de proiecţie
dintre contururile laterale ale trunchiului la nivelul unghiurilor axilare
anterioare;
 diametrul transversal al şodurilor (dtr.ş) se măsoară ca distanţa de proiecţie
dintre contururile laterale ale trunchiului la nivelul perimetrului şoldurilor
(fesier);
 diametrul antero-posterior al bustului (da-p.b) se măsoară în plan oblic ca
distanţă dintre punctele proeminente ale omoplaţilor şi bustului;
9
 diametrul antero-posterior al şodurilor (da-p.ş) se măsoară ca distanţa dintre
planul vertical tangent la punctele proeminente ale feselor şi punctul
proeminent al abdomenului.
Tipul conformaţiei corpului se determină prin efectuarea măsurătorilor.
Rezultatele se prezintă în tabelul 13.

Tabelul 13. – Determinarea tipului corpurilor femeilor conform clasificării


antropomorfologice ŢOTŞL

Nr. dtr.b, dtr.ş, da-p.b, da-p.ş, dtr.ş – dtr.b d, da-p.ş – da-p.b, Tipul
crt. cm cm cm cm cm cm corpului*
1. 22,7 25,6 23,1 24,8 2,9 1,7 Ee
2. 28,3 22,7 24,5 27,1 -5,6 2,6 Si

Ee - tip echilibrat conform vederilor din faţă şi din profil; Si – tip superior
conform vederii din faţă şi inferior conform vederii din profil
În corespondenţă cu clasificarea RosZITLP toate tipurile de conformaţii feminine
se divizează în 5 tipuri în funcţie de valoarea indexului metric Km:
Km = PbIII / Îc (3)

după cum urmează:


 de conformaţie îngustă – Km < 0,56;
 de conformaţie medie – Km = 0,6 ± 0,03;
 de conformaţie lată – Km = 0,66 ± 0,03;
 de conformaţie masivă – Km = 0,74 ± 0,05;
 de conformaţie herculeană – Km > 0,79.

Tip echilibrat Tip echilibrat Tip superior Tip inferior


vedere din faţă vedere din profil vedere din profil vedere din profil

10
Tip superior Tip echilibrat Tip superior Tip inferior
vedere din faţă vedere din profil vedere din profil vedere din profil

Tip inferior Tip echilibrat Tip superior Tip inferior


Vedere din faţă vedere din profil vedere din profil vedere din profil

Fig. 6. Tipurile corpurilor feminine conform


clasificării antropomorfologice ŢOTŞL
Rezultatele măsurătorilor se înscriu în tabelul 14.
Tabelul 14. – Determinarea tipului conformaţiilor corpurilor femeilor
conform clasificării RosZITLP
Nr.
PbIII Îc Km Tipul corpului
crt.
1. 107,5 158,0 0,68 de constituţie lată
2. etc. ...

6. STABILIREA TIPURILOR DE CONSTITUŢII ALE CORPURILOR FEMININE


Schema tipurilor de constituţii ale femeilor propusă de I.B. Galant include 3 tipuri
de constituţii în interiorul fiecăreia se evidenţiază două-trei tipuri (fig.7):
11
 A – leptozome (tipurile astenic, stenoplastic);
 B – mezozome (tipurile picnic, mezoplastic);
 C - megalozome (tipurile atletic, subatletic, euriplastic).
Pentru stabilirea tipurilor de constituţii ale corpurilor feminine se utilizează schema
cercetătorului I.B. Galant [2, pag. 40-41]. Rezultatele se prezintă în tabelul 15.
Tabelul 15. – Determinarea tipului constituţiilor corpurilor femeilor
Constituţia
adipozităţilor

abdomenului
Forma cutiei
musculaturii
dezvoltare a

dezvoltare a
Gradul de

Gradul de

şoldurilor
toracale

Forma

Forma
Nr.
crt. Grupa Tipul

1. Mic Mic Plată Dreaptă Îngustă Leptozomă Astenic


2. etc.

a b c
Fig. 7. Sistemul tipurilor de constituţii ale femeilor conform lui I.B. Galant:
a – grupa leptozomă; b- grupa mezozomă; c – grupa megalozomă

7. CARACTERISTICA FORMEI MEMBRELOR SUPERIOARE ŞI INFERIOARE


ALE CORPULUI UMAN

În scopul caracterizării poziţiei şi formei membrelor superioare se măsoară două


unghiuri (fig. 8):
β – determină poziţia umărului membrului superior în raport cu orizontala;
α – stabileşte amplasarea reciprocă a axelor braţului şi antebraţului.
Valoarea medie a unghiului α la bărbaţi este de 169° ± 3°, la femei – 164° ±3°.
În cazul acestor valori ai unghiului α forma membrelor superioare se numeşte
normală. Dacă la corpurile feminine valoarea unghiului α < 164° ± 3° - membrele
superioare sunt îndoite în cot, iar dacă α > 164° ± 3° – sunt îndreptate în cot.
În lucrare studenţii determină poziţia membrelor superioare în raport cu zona
umărului şi forma acestora. Astfel, trebuie de ţinut cont, că în cazul când unghiul β =
12
90° ± 3° corpul are poziţia verticală a membrelor superioare, dacă unghiul β > 90° + 3°
- poziţie posterioară, iar dacă unghiul β < 90° - 3° - poziţie anterioară.

Fig. 8. Stabilirea poziţiei şi formei membrelor superioare

Rezultatele măsurătorilor se înscriu în tabelul 16.

Tabelul 16. – Determinarea poziţiei şi formei membrelor superioare

Poziţia Forma
Nr. Sexul
Β, grad. α, grad. membrelor membrelor
crt. omului
superioare superioare
1. masculin 94 160 Posterioară Îndoită
2. etc.

În funcţie de poziţia coapsei şi a gambei, precum şi capului osului femur în


articulaţia coxo-femurală forma membrelor inferioare poate fi: normală (fig. 9, a), sub
formă de O (fig. 9, b), sub formă de X (fig. 9, c), sub formă de V inversat (picioare
compas) (fig. 9, d), sub formă de P(fig. 9, e), vârfurile picioarelor (fig. 9, f, g) pot fi
excesiv îndepărtate sau pot fi îndreptate în interior.

13
a b c d e f g
Fig. 9. Forma membrelor inferioare

În funcţie de gradul de dezvoltare a ţesutului adipos subcutanat şi muşchilor


membrele inferioare pot fi: normale, slabe, pline, musculare şi cu venule (жилистые).

8. ANALIZA REZULTATELOR LUCRĂRII. FORMULAREA CONCLUZIILOR

La sfârşitul lucrării trebuie elaborat un tabel generalizator 17 în care vor fi


oglidindite caracteristicile formei exterioare a corpului uman.

Tabelul 17. – Caracteristica formei exterioare a corpului uman

Caracteristica formei exterioare a corpului


Nr. Sexul Poziţia Forma Forma
Vârsta Tipul Tipul
crt. omului membrelor membrelor membrelor
proprţiilor conformaţiei
superioare superioare inferioare

În concluzii se menţionează care dintre indicatorii morfologici care


caracterizează corpul individual diferă de caracteristicile normale.

14
? ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL

1. Enumeraţi indicatorii antropologici ce se atribuie la cei globali.


2. Denumiţi tipurile de proporţii, prezentaţi caracteristica acestora.
3. Noţiuni de conformaţie şi constituţie ale corpului uman.
4. Caracterizaţi tipurile de conformaţii masculine.
5. Enumeraţi principalele tipuri de conformaţii ale adolescenţilor, prezentaţi
caracteristica acestora.
6. Enumeraţi tipurile de conformaţii feminine şi caracterizaţi-le.
7. Prezentaţi caracteristica clasificării antropomorfologice ale corpurilor femeilor.
8. Denumiţi tipurile de constituţii feminine.
9. Enumeraţi poziţiile şi formele membrelor superioare.
10.Enumeraţi formele membrelor inferioare.

 BIBLIOGRAFIE:
1. Конопальцева Н.М., Волкова Е.Ю., Крылова И.Ю. Антропометрия
индивидуального потребителя. Основы прикладной антропологии и
биомеханики: Лабораторный практикум – М.: ФОРУМ: ИНФРА-М, 2006.
– 256 с.
2. Дунаевская Т.Н., Коблякова Е.Б., Ивлева Г.С. Размерная типология
населения с основами анатомии и морфологии. М.: 2001.
3. Коблякова Е.Б., Ивлева Г.С. и др. Конструирование одежды с элементами
САПР. М.: 1988.
4. ЦОТШЛ. Единый метод конструирования женской одежды,
изготавливаемой по индивидуальным заказам населения на фигуры
различных типов телосложения. Часть 1. М.: ЦБНТИ, 1989.
5. Шершнева Л.П., Пирязева Т.В., Ларькина Л.В. Основы прикладной
антропологии и биомеханики: Учебное пособие. – М.: ФОРУМ: ИНФРА-
М, 2004. – 144 с.

15

S-ar putea să vă placă și