8.

PROIECTAREA ÎMBRĂCĂMINTEI DIN TRICOTURI

8.1. CONFORMAȚIA CORPULUI OMENESC

Pentru proiectarea corespunzătoare a sortimentelor de îmbrăcă­

minte trebuie cunoscută și observată conformația corpului omenesc în
general și a persoanei în cauză, în special.
Principalele părți componente ale corpului omenesc sunt: capul, gâ­
tul, trunchiul, membrele superioare și cele inferioare.
Gâtul poate fi: normal, lung și subțire sau scurt și gros. în funcție
de conformația respectivă se alege forma produsului de îmbrăcăminte
în jurul gâtului.
Coloana vertebrală este alcătuită din 33 de oase specifice, numite
vertebre, grupate, pe zone. în zona cervicală sunt 7 vertebre, în cea dor­
sală 12, în zona lombară sunt 5, alte 5 vertebre sudate formează osul
sacru, iar ultimele 4 vertebre alcătuiesc osul coccigian. Dintre toate
aceste vertebre, pentru confecționerii de îmbrăcăminte este foarte im­
portantă a 7-a cervicală, aflată la baza gâtului, deoarece de aici se iau
multe, dimensiuni și execuția oricărui tipar de spate începe cu fixarea
acestei vertebre.
Trunchiul are două părți: partea superioară, de la gât la talie, și
partea inferioară, de la talie până la pas. Talia se află deasupra capătu­
lui superior al osului ilion; de obicei este partea cea mai subțire a trun­
chiului. Pasul este zona de articulație a trunchiului cu membrul infe­
rior. La trunchi, din punctul de vedere al proiectării îmbrăcămintei, se
observă umerii, care pot fi: normali, ridicați, lăsați sau neegali. Se aleg
modele care avantajează sau care estompează orice abatere de la normal.
Corpul, în general, și mai ales trunchiul, poate avea următoarele po­
ziții: normală, aplecată spre față și aplecată spre spate. Pozițiile aple­
cate sunt corelate cu înălțimea corpului și cu dezvoltarea toracelui (co­
șul pieptului) sau sunt urmări ale unor poziții incorecte, neergonomice
în timpul lucrului. De exemplu, persoanele înalte și cu torace slab dez­
voltat au o poziție aplecată spre față, iar cele cu statură mică și torace
dezvoltat au o poziție aplecată spre spate. în aceste1 cazuri se corelează
lungimea spatelui și a feței produsului cu poziția corpului.
Membrele superioare se leagă de trunchi prin omoplat și claviculă
și sunt formate din braț, cot, antebraț, încheietura mâinii și mâna.
Membrele inferioare se leagă de coloana vertebrală prin oasele co-
xale (oasele șoldului) și sunt formate din coapsă, genunchi, gambă cu
gleznă și laba cu talpa piciorului.
în funcție de dezvoltarea și frumusețea membrelor se stabilesc atât
dimensiunile mânecilor și ale1 fustei sau pantalonului, cât și modelul
acestora,
 Dacă se consideră o persoană normală, caracterizată printr-o con foil
mație armonioasă, bine proporționată, există o serie de patru tipuri d
conformație prin care se diferențiază oamenii:
—■ tipul longilin:
— stenic: înalt, cu torace dezvoltat;
— astenic: înalt, cu torace slab dezvoltat;
— tipul brevilin:
— stenic: scund, cu torace dezvoltat;
— astenic: scund, cu torace slab dezvoltat.
în afară de aceste cazuri, mai sunt persoane cu defecțiuni fizice pr<;
venite din naștere, din accidente sau ca urmare a unor boli. Se recii
mandă acordarea unei atenții deosebite acestor cazuri, care se adr<
unităților de industrie mică pentru a-și executa produse frumoase, cnț
să le ascundă pe cât posibil defectele.

8.2. DIMENSIONAREA CORPULUI OMENESC

Pentru proiectarea sortimentelor de îmbrăcăminte din tricoturi

utilizează dimensiuni directe și dimensiuni proporționale, ambele Iran
formate în dimensiuni de construcție. Dimensiunile directe se obțin pi
măsurarea corpului persoanei căreia trebuie să-i executăm produsul <
îmbrăcăminte, în cazul producției după comandă individuala. 1 >nn< \
siunile proporționale se determină cu relații de calcul proporțional și
folosesc în cazul producției de1 serie. Dimensiunile de construcție se oi
țin din dimensiunile directe sau din cele proporționale, care so modi II
folosind adaosuri de lejeritate, cote și coeficienți de elasticitate, in linie)
de tipul sortimentului de îmbrăcăminte și de elasticitatea'tricotului.
Coeficientul de elasticitate se stabilește raportând dimensiuni Io l|
cotului, abia scos de pe mașina de tricotat, la cele de după o ol. .j
de 48 ore.
Adaosul de lejeritate se folosește pentru a mări lățimile, in ■ j .
lățimea produsului pe linia bustului, dând libertate în mișcarea curp
lui, și variază în funcție de tipul produsului și de numărul de străini i
îmbrăcăminte existentei pe corp.
Conform. STAS 5279-70, dimensiunile necesare în proiectarea unbi
cămin tei din tricoturi sunt (fig. 8.1):
•— IC — înălțimea corpului; este distanța de la sol (fără incul
minte) până la. creștetul capului;
— ARS —- adâncimea (lungimea) răscroielii spatelui; este < li.-.i.ni
măsurată pe mijlocul spatelui, între a 7-a vertebră și orizontala co in,
chează .linia bustului (pe sub axile);
— LST — lungimea spatelui până în talie; este distanța, măsuri
pe mijlocul spatelui, între a 7-a vertebră cervicală și linia ce marchoi
talia;
— LTP — lungimea totală a produsului; pentru produsele cu rif
jin pe umeri, LTP este distanța, măsurată pe mijlocul spatelui, mii
7-a vertebră cervicală și punctul în care se termină produsul rciipoi
de îmbrăcăminte, punct stabilit de modă sau de persoană; penl.ru pmi
sele cu sprijin în taliei, LTP se ia din talie, pe partea laterală dr< a|
până mai sus sau mai jos de‘genunchi, sau până la glezna, în funcții"
modă și preferință;
 Fig. 8.1. Modul de

— LS — lungimea șoldului; se măsoară din talie, pe partea laterală

dreaptă, până la orizontala ce marchează linia șoldurilor;
- - LFT — lungimea fbței (în față) până .la talie; se măsoară de la
a 7-a vertebră cervicală, pe la baza gâtului, spre față, peste piept, până
la linia ce marchează talia;
■ - LMS — lungimea membrului superior; se măsoară din punctul
cel mai înalt al umărului (pe mâna ridicată la orizontală și cu. 90° la cot),
pe după cot, până la încheietura mâinii;
- ls — .lățimea spatelui; se măsoară peste omoplați, de la articulația
brațului stâng (unde brațul se desprinde de trunchi) la articulația brațu­
lui drept; această dimensiune se notează pe jumătate, deoarece corpul
fiind simetric, se proiectează jumătate de spate;
172
 — Ip — lățimea pieptului (sau a feței); se măsoară de la .articulația
brațului drept la,articulația brațului stâng și se notează pe jumătate;
— PB ■— perirnetrul bustului; se măsoară în jurul corpului, în zona
cea mai dezvoltată a părții superioare a trunchiului;
— PT — perimetrul taliei; se măsoară în jurul corpului, în zona o ,
mai subțire a trunchiului;
— PMS — perimetrul maxim, al șoldurilor (sau perimetrul fesier);
se măsoară în jurul corpului, în zona cea mai dezvoltată a părții inie
rioare a trunchiului.
în cazul în -care nu cunoaștem dimensiunile exacte ale persoanei cq
va îmbrăca sortimentul respectiv de îmbrăcăminte, se folosesc urina
toanele relații de calcul și se utilizează N.I. (norme interne) și STAS uri
ARS=---- h---- }-5 cm;
20 10.

LST==——lom; l1=-+0,6cm;
4 5

LFT=LST+3 cm; ZP== у •

LMS=? ~ 4-4 cm;

3
Aceste dimensiuni devin dimensiuni de construcție dacă le corelau
cu elasticitatea tricotului și cu adaosul de lejeritate, astfel:
— la tricoturile stabile, mai puțin extensibile (glat, semitul >u lai
jacard și derivate ale acestora), coeficientul de elasticitate este de pâini
la lOi/o și nu va influența PB, iar adaosul de lejeritate poate fi 2, 4
6 cm, în funcției de tipul, sortimentului și de modă;
—- la tricoturile extensibile (patent, semifang, nope etc.) so va cu
recta PB cu valoarea, coeficientului de elasticitate, ce variază între H
și 4O’/o- Adaosul de lejeritate nu se folosește în acest caz, ci doa|
unele cote.

8.3. CLASIFICAREA PRODUSELOR DE ÎMBRĂCAMIN'.IU

DIN TRICOTURI

îmbrăcămintea tricotată, prin caracteristicile ei de bază (ușor do u|

treținut, comodă la purtat, călduroasă) și prin varietatea sortim: im Io
constituie: elementul principal al vestimentației. Lucrarea de f.iț.i li.|
tează doar îmbrăcămintea exterioară (nu. și lenjeria) care se exeeulii i
unitățile industriale mici, 1a, comandă individuală sau în serie mii a.
îmbrăcămintea exterioară din tricoturi se poate, clasifica după urm
toarele criterii:
— în funcție de vârsta și sex:
— îmbrăcăminte pentru nou-născuți (baby);
— îmbrăcăminte pentru copii (fetițe și băieți) de grupa nm
mijlociei și mare;
îmbrăcăminte pentru adolescenți (fete și băieți);
■ îmbrăcăminte pentru femei;
îmbrăcăminte pentru bărbați;
 iiiilii.u'.'iiiiiiiti' cil sprijin in talie: 1'iista șl pantalonul;
îmbrăcăminte cu sprijin po umeri: bluză, vestă, pulover, ja­
chetă, rochie, pelerină;
— în funcție de natura materiei prime:
— îmbrăcăminte din fire naturale (bumbac, lână, mohair, mă­
tase etc.);
— îmbrăcăminte din fire chimice (melană, mătase artificială etc.);
— îmbrăcăminte din fire în amestec;
— în funcție de finețea firelor:
— îmbrăcăminte din fire fine, subțiri;
— îmbrăcăminte din fire semigroase;
— îmbrăcămintei din fire groase;
— în fzmcție de destinație:
— îmbrăcăminte de zi, obișnuită;
—■ îmbrăcăminte de1 seară sau de ocazie;
—■ îmbrăcăminte sport;
— în funcție de forma tricotului:
— îmbrăcăminte de tricot metraj;
— îmbrăcăminte de tricot în panouri;
—■ îmbrăcămintei de tricot în panouri semicoriturate;
— îmbrăcămintei de tricot în panouri conturate;
— în funcție de elasticitatea tricotului:
— îmbrăcăminte1 din tricoturi extensibile' (fang, semifang, etc.);
— îmbrăcăminte din tricoturi puțin extensibile (simplu, semi-
tubular, jacard etc.);
— în funcție de structura tricoturilor:
— îmbrăcăminte din tricoturi simple;
— îmbrăcăminte din tricoturi derivate;
— îmbrăcăminte din tricoturi ou desene;
— în funcție de tipul mânecii:
— îmbrăcămintei clasică;
—- îmbrăcăminte raglan;
— îmbrăcăminte chimono'.

8.4. ÎMBRĂCĂMINTE PENTRU FEMEI

Sortimentele de îmbrăcăminte exterioară din tricoturi sunt: pulo­

verul, jacheta, fusta, rochia, pantalonul etc.
Pentru realizarea unui produs de îmbrăcăminte din tricot se par­
curg următoarele etape:
— alegerea firului;
— stabilirea contexturi!;
— alegerea mașinii de finețe corespunzătoare firului;
— stabilirea desimii, în funcție de fir și de finețea mașinii;
— tricotarea unei mostre, pentru a stabili:
— desimea potrivită produsului;
numărul de' ace de pe 5 cm de rând de tricot relaxat 48 de ore;
174
 •I II (It' ole;
('oi'l'iei, ч 111 il de elasticitate;
coii:.li'ucțl.'i Ii|).'n'elor detaliilor component!' ale sortliiiontnlul
trebuie executat, ținând cont de coeficientul de elasticitate;
tricotarea tuturor detaliilor;
■— relaxarea tricotului timp de 48 de ore;
- însăilarea, detaliilor simetrice;
— stabilizarea dimensională și uniformizarea tricotului, prin .1
rire;
— croirea sau rihtuirea;
— confecționarea, sau asamblarea detaliilor și montarea gariiil.ini
— finisarea produsului: repasarea, finisarea capetelor de etnia I
coaserea butonierelor, finisarea prin călcat, coaserea nas! ui iloi

8.4.1. Puloverul pentru femei

Puloverul este un obiect de îmbrăcăminte tricotat, caro acopera 1

tea superioară a corpului, fără a se deschide1 cu nasturi pe toată ltim;li
Poate avea o mică deschidere (fentă), cu nasturi sau fermoar, m .
răscroielii gâtului.
Diversitatea modelelor de pulovere este dată de varia (ia Inimi
de tipul și lungimea mânecii, de diversitatea firelor folosite, d<- n>n
tura tricotului etc.
Puloverele pot fi scurte, până în talie, pot fi normale, pana la
șoldului, pot fi de lungime intermediară, până mai sus de linia soli
și pot fi lungi, până mai. jos de această lini#.
Mânecile pot fi scurte, până mai sus de cot sau până .la col, p
trei sferturi și pot fi lungi, până la încheietura palmei. In lnn< l,ii
croială, mânecile pot fi clasice (normale sau lăsate), raglan sau chin
(fîg. 8.2).
Puloverele1 au, la terminația mânecilor, a feței și a spatelui, ' .
rânduri de tricot patent, pentru o bună aderență la corp.
Puloverul clasic din contextură inextensibilă. Se va proiect;
pulover (fig. 8.3 și 8.4) din contextură glat, care este considerata sl
sau puțin extensibilă, cu un coeficient de elasticitate de 4 lO’/ti.
nu modifică PB. Din această cauză, pentru o bună lejeritate se foii
un adaos, pe linia bustului, de 4 cm. Se alege mărimea 46 Д sau
deci IC este 166 cm. Se proiectează detaliile principale: spatele, I.
mâneca.
Se formează un unghi drept în partea din stânga-sus a Гр', iu 1
Punctul A reprezintă a 7-a vertebră cervicală, iar latura verticala
linia de mijloc a spatelui.
lânii de bază:
— pentru linia bustului AB==ARS—22,5 cm;
pentru linia taliei AT—LST==41 cm;
— pentru linia tivului AL—LTP— 63 cm.
 ScJ-15

ARS - 22.5cm
LST = 41cm
LFT ~ 44 cm
LMS = 59 cm
Is = 19 cm
Ip - 18.5cm
PB = 92cm
В
Ad=4cm

HZ.——____

Fig. 8.3. Tiparul spatelui și feței puloverului clasic, din tricot glat, pentru leu

Lățimea produsului pe linia bustului este BB3, care se împarte .г II

— lățimea spatelui ВВг—1а+ ~ = 19-b=20 cm;
4 4
— lățimea răscroielii brațului B1B2= ~~ + 0,5 + —==?■?- (),!> -| • 1
=11,7 cm:
-— lățimea feței B2B3=lj,+ — == 18,5 + —- =19,5 cm.
4 4
Linii de contur ale spatelui:
— răscroiala gâtului la spate AGp
■— lățimea răscroielii gâtului AG= ~ + — + 2 + -- ■ ] 2 7 г
20 10 20 10
— înălțimea răscroielii gâtului GGX=2 cm;
■ - linia umărului la spate G/t/p
poziția umărului AtU -;1,5 cin;
pentru lungimea liniei umărului UI), '2 om?
 —- răscroiala brațului la spate t/4B4
—1=5,6—1=4,6 cm;
— cusătura .laterală В$-L 2^9.
Lungimea feței până în talie T1A2==LTF=44 cm.
Deoarece nu se execută pensă de bust, se mărește lungimea pieptu­
lui cu 1 . . .4 cm, valoare ,ce se susține la încheierea cu spatele, pe cu­
sătura laterală. Lil^ LzL^=2cm.
Linii de contur ale feței:
— răscroiala gâtului G2G3:
— lățimea răscroielii gâtului A,G2=AG+0,5=7 + 0,5=7,5 cm;
— adâncimea răscroielii gâtului A2G3—A2G2+1—7,5 +1=8,5 cm;
— linia umărului G2U3: ___
—■ poziția liniei umărului B2Va——1 cm;
— lungimea liniei umărului G2U3=GJU1—-1 cm;
—- răscroiala brațului U3B4;
— cusătura laterală B4T2L2L2, L2Lâ=2 cm.
Proiectarea mânecii puloverului clasic:
------ pb
— înălțimea capului de mânecă: AB- —---- f-3,5 este relația pentru
o adâncime a răscroielii mică, de 20 cm. Dar în perioada actuală se fac
produse cu lejeritate mai mare, cu răscroieli mai adâncite, cu mâneci
mai largi;
—- adâncimea răscroielii brațului ar=U1B1 + U3B2=42 cm;
ĂB= — —2= — —2=19 cm.
2 2
Deci se ține cont de adâncimea răscroielii mânecii de la spate și față.
— lungimea mânecii: AL=LMS-\-l cm=59 + l=60 cm. Se adaugă
1 cm pentru cusătura de la capul de mânecă.
------- . ------- PB Q2
— lățimea capului de mânecă BB4=BB2= — +7= —- +7=18,5 cm.
8 8 4
Pentru conturarea capului de mânecă se găsesc câteva puncte aju­
tătoare :
'ÂC=~ĂCl = —1 = —1 =3,6 cm;

В - В2В4 - —0,5 = —0,5=4,1 cm.

Se ridică verticale1 din B3 și B4 și se obțin punctele C2 și C3, la .in­

tersecția cu direcțiile CBf și C^Bg. In aceste puncte se duc perpendiculare
pe segmentele CB4 și pe care se măsoară C2C4=1 cm* și C3C5=0,5 cm.
■ lărgimea mânecii la terminație L7^= LL2=11 cm, cotă ce variază
 Pulover clasic din contextură extensibilă. Pentru a proiecta pulov......
clasic din contextură extensibilă, patent, cu un coeficient de elastii italv
de 2O«/o, se corectează PB cu acest coeficient și nu se mai folosește adao
sul de lejeritate. Vom folosi dimensiunile anterioare, pentru a putea lan-
comparația mai ușor, deci mărimea 46A, pentru IC de 166 cm (fie, 11 !<)
PBep=92—-—=92—18,4=73,6 cm.
100
Se rotunjește, deci PBe==74 cm.
Linii de bază: AB=ARS=C21 cm;
Al'—-LST—41 cm;
ĂL=LTP—63 cm.
Lățimea produsului pe linia bustului BB3:
BB^l.—15,4 cm;

B,/!..- PH —.. ,b 74
7,-77- ....
I (>,4 cm;
1 J li) 10
 Sal-15

Fig. 8.5. Tiparul spatelui și feței puloverului clasic, din tricot extensibil, pentru
femei.

Linii de contur ale spatelui:

— răscroiala gâtului AGj
“777 PB _ 74 '
AG=----- [-2=---- [-2=5,7 cm;
20 20
GG1='2,5 cm;
— linia umărului GtU
A1U=1 cm;
— răscroiala brațului
BJ34= __o,5= ~ —0,5=2,7 cm;
— cusătura В4Т2Ь2
Lungimea feței până în talie T1A2=LFT=44 cm.
Linii de contur ale1 feței:___
— răscroiala gâtului G2G3
A!;G2 AG--5.7 cm;
"Й AjGs-l-2^5,.74-2 7,7 cm;
 — linia umărului G2U2, B2U2~BiU-:—1 cm;
— răscroiala brațului U2B4
— cusătura laterală B4T2L2L2, L2L'2— 2 cm.
Proiectarea mânecii clasice pentru o contextură extensibilă (l'i.i;. H.(i)
— înălțimea capului de mânecă:
AB= —0,5= — —0,5 = 19 cm;
2’2
ar=UB1 + U2B2=.20 + 19=39 cm;
— lungimea mânecii
ĂL-LMS+1 + 2=59 +1 + 2=62 cm;
— lățimea capului de mânecă
BBC .^ +6,5= -- +6,5=9,2 + 6,5=15,7 cm.
8 8
Pentru conturarea capului de. mânecă se'găsesc puncte ajutătoare:
----- --------- -Ț/T- 15,7
AC* ACj _ 3f9 cm;
77,/С, /7.71,1 AC 0,5 3,9 0,5 3,4 cm.
 Se ridică verticale din B3 și B4 și se obțin punctele C2 și C3, la in­
tersecția cu direcțiile CB1 și în aceste puncte se duc perpen­
diculare pe segmentele CB1 și C\B2, pe care se măsoară C2C4=
=C'3C5—0,5 cm.
— lărgimea mânecii la terminație LL1=LL2=9 cm.
Se conturează conform figurii 8.6.

8.4.2. Pulover cu mânecă lăsată

Acest pulover (v. fig. 8.2, d) are linia umărului prelungită cu circa
5 cm și subrațul coborât cu circa 2 cm, iar mâneca are lungimea mai mică
cu atât cât s-a mărit linia umărului.
Denumirea liniilor și a segmentelor din construcția acestui tipar este
identică cu cea de la puloverul clasic, deci se vor prezenta numai rela­
țiile de calcul și de construcție. Se alege mărimea 48B sau 481, cu
10=170 cm. Conform relațiilor de calcul proportional prezentate ante
rior, și ținând cont de N.I.D. 29489-78, se stabilesc dimensiunile din fi
gura 8.7.

AB=ARS=23 cm;

~b=L.ST=41,5 cm;

AL~LTP=--67,5 cm;

LiLJ=2 cm;

BB'1=ls+ — =20+ ==21 cm;

4 4

BiB2- — +0,5+ + — +0,5+ — =11,1 cm;

1 10 4 10 4

B2B3=l„+ =19,5+ —=20,5 cm;

4 4

— '?+' 12,1 <—

1= —----- 1=5,05 cm ; B4B£=2 cm;

AG= — + ^ +2= — + — +2=7,2 cm;

.20 10 20 10

GGX=2 cm;

A1G=1,5 cm;

UUj^—1,5 + 5=2 cm;

A2G2=AG+0,5=7,2 + 0,5=7,7 cm;

+2G3=A2G2+1=7,7 +1=8,7 cm; ,

B2172=BJ7—1 cm;

G2G3=G1O1—1 cm.

Pentru constituirea tiparului mânecii lăsate se modifică înălțimea ea

pului de mânecă clasică astfel: se scad 5 cm, pentru că linia umărului a
fost prelungită cu această cotă, și se măsoară ar în noile condiții, cu sui
brațul coborât cu 2 cm (fig. 8.8):

./)/>■
 ci, -~UU2В.'i—-22 -j- 20=42 cm;
AL - LMS +1—5 — 60,5—4 =56,5 cm.;
Ж=Ж=_-^- +7 + 1,5== — +8,5=12-1-8,5=20,5 cm.
o 8

Sc mărește lățimea capului de mânecă cu 1,5 cm., datorită coborârii

subrațului.
' 20,5
AC=.-ACL =
4 ■1=—----- -1=4,1 cm;
20,5
4 0,5=4,6 cm;

C’2C’4=1 cm;
V 7Ț 0,5 cm;
/( in.
 8.4.3. Pulover raglan
.Puloverul raglan are mâneca croită din răscroiala gâtului, dinte o
singură bucată, cu o cusătură interioară în continuarea cusăturii inie
rioare a puloverului. îmbinarea mânecii cu fața se face, deci, plecând
■de la subraț spre capătul inferior, al claviculei, iar îmbinarea cu spatele
se execută pe o cusătură ce pleacă tot de la subraț, peste omoplat, până
Ia răscroiala'gâtului.
Detaliile pentru care se construiește tiparul sunt: spatele, fața și
mâneca.
Se alege o contextură mai puțin extensibilă, deci nu se impune co
rectarea PB cu valoarea coeficientului de elasticitate. Mărimea pulove
rului va fi 42B, deci PB=84 cm și IC—168 cm (fig. 8.9.).
Linii.de bază:
-— pentru linia bustului: AB=AKS4-2=224-2=24 cm;
— pentru linia taliei: AT—LST—4I cm;
— pentru linia tivului, se ridică mai întâi cea de-a 7-a vertebră,
pentru o așezare corespunzătoare a puloverului raglan pe corp: ЛЛ,
2,5 cm, AtL=LTP=60 cm.
 — lățimea spatelui:

— lățimea feței:
Linii de contur ale spatelui:
— răscroiala gâtului A2G:
— adâncimea răscroielii gâtului: A’iA2==0,5 cm;
-— lățimea răscroielii gâtului: A1G=^|^ + |^- + 2
= 6,6—2,5=4,1 cm;
răscroiala raglan: GR2R;

RtR2 este perpendiculară pe GR.

— cusătura laterală: B4T2L2,
-------- 10,9
—0,5= -g-----0,5=5,4—0,5=4,9 cm.
Linii de contur ale feței:
—- linia de mijloc a feței ЬА{Т.,В?<В2 se stabilește fixând LFT.
‘ TtA3=LPT=44 cm;
— răscroiala gâtului G2G3:
— adâncimea răscroielii gâtului: A3G,=A3GX+1=7,1 +
+1=8,1 cm;
— lățimea răscroielii gâtului: A3G1=^~ 4. 4. 2 j +
+ 0,5= 6,6 + 0,5=7,1 cm;
răscroiala raglan G3R5R3t
G3R3
G1G3=4,5 om, B2rî3=5 cm, G..R, T",

7+l'<'2=0,5 . . . 0,7 om, RtR2 este perpendiculară pe. GR,

... linia tivului1 LțL2 , se stabilește cu 2 cm mai jos decât cea a
spatelui, pentru a. se așeza pe corp după conformație, deoarece nu este
proiectată pensă de bust. Pe cusătura laterală, sub răscroiala brațului,
se susține acest plusi de 2 cm.
Pentru proiectarea mânecii se începe tiparul printr un unghi drept,
trasat în stânga-SUS (l'ig. 8.10). Tiparul se va reprezenta 111 acest Unghi.
lungimea iniâneoii: 4L I./+S' | ‘2(iii | 2 67 era;
 Sc.b/5

Fig. 8.10. Tiparul mânecii raglan a puloverului pentru femei.

------ —_ jpjg §4
— lățimea mânecii raglan: AA1=A1AS= -- 4-7,5== -----1-7,5 18 cm;
8 8
■—■ lățimea mânecii la baza gâtului: A3MM,
■ ■ A./13==2,5 cm, /4/14=4,5 cm;
— pentru înălțimea capului de mânecă:
-1-4 = —+4=35,5 cm.;
2 2
Orizontala din В intersectează verticalele din /4 și A2 în B, .și /Ц
— conturul capului de mânecă se definitivează găsind câteva punclo
rjutătoare:
BB;(=1 cm; +.,84=1,5 cm. Se unește B3 cu A;J și B4 ou A,.
AtM -3 cm; A4j(Wi=3,5 cm; BSM2—B^R (de la spate), B.tMs /b|/<
Jo la față).
So trasează conturul capului de mânecă așa cum se arabi in ft
ura 8.10.
lărgimea mânecii la terminație: +1+.1 b|B,t II Cili.
1 n..,. , , , 1,.,.1,,. 1 <'ii.4?il.tirili' si linia tivului.
 8.4.4. Puloverul chimono
Mâneca puloverului chimono este croită împreună cu spatele și cu
fața produsului. Se deosebesc două feluri de mâneci chimono: dintr-o
singură bucată și din două bucăți. Mâneca dintr-o bucată are doar o cu­
sătură interioară, în continuarea cusăturii laterale a puloverului (cusă­
tura dintre spate și față); în acest caz ohimonoul se numește „în T“,
pentru că are forma acestei litere. Mâneca din două bucăți are partea
din spate croită împreună cu spatele și partea din față croită împreună
cui fața, puloverului. Pe lângă cusătura interioară,’ care apare și Да mo­
delul anterior, aici există și o cusătură exterioară, în continuarea liniei
umărului (vezi jacheta chimono).
Puloverul chimono- „în T“ are formă de cruce și se proiectează pen­
tru o- contextură mai puțin extensibilă.
Se trasează o verticală în stânga foii, care va fi direcția liniei de
mijloc a spatelui și a liniei de mijloc a feței; aproximativ la mijlocul ei
se fixează punctul A, ce reprezintă cea de a 7-a vertebră. Se alege mă­
rimea 44A, cu IC—162 cm,
— Liniile de bază ale spatelui:
— pentru linia bustului: AB—ARS—22 cm;
-— pentru linia taliei: AT—LST—39,5 cm;
— pentru linia tivului: AL—LTP—61,5 cm.
Răscroiala gâtului la spate- și față AGiG3:
— lățimea răscroielii gâtului la spate: AG-— ~ + —+ 2 =
20 io
6,8 cm;
înălțimea răscroielii gâtului la spate: GG1==3 cm;
— adâncimea răscroielii gâtului în față: G^, A1G3==AG4-1 =
= 6,8 Д-1—7,8 cm.
Liniile de bază ale feței:
— pentru linia taliei: A11\=LFT&=42,5 cm;
— pentru linia bustului: TiBx=TB;
— pentru linia, tivului: T1L,=TL.
Lățimea, puloverului chimono- pe linia bustului este mai mare decât
la celelalte pulovere-. De asemene-a, este egală la spate și la față.

Această lățime- se păstrează și pe- celelalte linii de bază.

Lungimea mânecii chimono se fixează de la răscroiala gâtului.
G^W-dMS-l 1=67 te 1=68 cm.
Lățimea mânecii chimono- poate fi diferită, în funcție do model și
preferință. Se poate reduce la grosimea antebrațului, poate fi strânsă
intr o garnitură din tricot patent sau poate l'i largă la terminație. De
exemplu: MM;,. MM{ 16 cm.
ARS=22cm
LTP - 61.5 cm
LST - 39,5 cm
LFT = 42.5 cm
LMS =67 cm
PB - 88 cm

Ad= 4 cm

I.
 Răscroiala la subraț: T2S2Bit T3S3B5,
ВгВ4~В3В5=15 cm;

SS2=S1S3=4 cm.
SS2 este perpendiculară pe TSB4, iar S\S3 este perpendiculară
pe '13BS.
Se conturează conform tiparului din figura 8.11.

8.4.5. Jacheta cu mâneca lăsată

Jacheta este un sortiment de îmbrăcăminte purtat peste bluză, ro­
chie sau pulover, care acoperă, partea superioară a corpului și care este
deschisă pe toată linia de mijloc a feței. Se poate încheia cu nasturi, cu
fermoar, sau se poartă neîncheiată, fără rezervă de petrecut (de supra­
pus) piepții.
Varietatea jachetelor se realizează prin stabilirea diverselor contex­
turi de tricot, prin alegerea, firelor potrivite destinației, prin croiala mâ­
necii (clasică, raglan, chimono), prin, forma gulerului sau a bentiței de
la gât etc. (fig1. 8.12).
Proiectarea jachetei se face asemănător cu proiectarea, puloverului,
dar se folosește un. adaos de lejeritate mai mare.
Propunem ;o jachetă cu mânecă lăsată, așezată cu circa 10 cm. mai
jos față de cea clasică. Se va construi fața separat de spate, pentru a nu
se suprapune liniile umărului (fig. 8.13).
Șe alege mărimea 52B, cu IC=172 cm.
Se începe tiparul spatelui cu stabilirea liniilor de bază:
— pentru linia bustului: AB =ARS=24 cm;
— pentru linia taliei: ■ AT—LST—42 cm;
-— pentru linia șoldului: 2'...S‘==LS==18 ... 2.2 cm;
— pentru linia tivului: AL==LTP=71 cm.
Lățimea spatelui pe linia bustului: .'
BB^==1S+ ^=22,5+ ~ =24 cm.
.4 4

Lățimea răscroielii brațului, la. spate:

B.B2= — + 0,5 + |J-l=r^—1=5,9 om.
2

(BL Bl), datorită mânecii.

+ л"
20 Ю

1 2 ci 11
<1
AR S = 24cm
LST = 42cm
LTP = 71cm

Ч
О-)
))
<о с\
I)
5 LO ID
s а

Оч M*
t» i)
р о u o Q
s s

</)
d QI
CQ V
I)

•4
<O
•<П

8.13. Tiparul spatelui și feței de jachetă cu mânecă lăsată, pentru femei.

 Linia umărului G1U1: ___
— poziția liniei umărului: A,(7=1,5 cm;
— lungimea liniei umărului: 17 <7^=2 + 10 = 12 cm.

Linia răscroielii brațului Lj\R{B2, unde B2R= și RR4=0,5 cm.

Cusătura laterală B2T2S2L2:
— cambrarea în talie se face cu circa 1,5 cm, după ce se ridica talia
cu 1 cm . ’
^7’1=1 cm, 7\7'2=1,5 cm;
—- lărgimea la șold: SS2,
S^= —S+7= Гу + -1 j —29,9=31,5—29,9 = 1,6 cm;

— lărgimea la terminație este egală cu cea de pe linia șoldului, <!■■< i

din S2 se coboară verticală și se notează cu L2.
Se conturează spatele jachetei conform figurii 8.13.
Fața jachetei se poate executa pe aceleași linii de bază trasatei In
spate, sau se' desenează în alt loc, păstrând distanța dintre liniile de baza
Se fixează lungimea feței: T3A2—LFT=45 cm.
Răscroiala gâtului G2G3:
— lățimea răscroielii: A2G2=AG+0,5=7,8 + 0,5=8,3 cm;
— adâncimea răscroielii: A2G3=A2G2+1=8,3+1=9,3 cm.
Lățimea feței pe linia bustului B3B5,
ад=1Р+ =22,5 + 4 =24 cm;
4 4
B4B5=B1B2 + 2=5,9 + 2=7,9 cm.
Se coboară punctul B5 datorită mânecii B5BS=2 cm.
Linia umărului la față G2UZ:
■ poziția umărului: В^2—Вги—1 cm;
lungimea liniei umărului: G2G3=G1Gr—1 cm.

I .inia răscroielii brațului: U3R3B'S unde B3R3= -r-Ț— și 7i'Jî3 0,5 cm

Cambrarea în talie se faCe ca la spate: 7’47’ț=l cm, Т'^Тг, 1,5 cm
Lărgimea la. șold: S3S5> <S’4S5=0,5 cm.
Lărgimea la tiv, L3LS, este aceeași ca la șold. L4L5—1,6 cm.
Linia dtf terminației șe' coboară cu 2... 4 cm, pentru așezarea со.
i' punzătoare a jachetei pe bust. Acest plus se1 susține la încheiere., ct;
spatele, în partea doi sus. a cusăturii laterale.
Mâneca lăsată pentru jachetă se proiectează asemănător mânecii l.u
de pentru pulover, cu deosebirea că aici este așezată eu 10 cm mai joi
l'ața do una clasica, deci înălțimea capului de mânecă se mlcșorcaz.,
ell 10 Cin.
 Adâncimea răscroielii mânecii: ar=U1B'2 + U3B,s =23 + 19=42 cm.
înălțimea capului de mânecă: AB= 2^ — 10 = ——12=
2
=21—12=9 cm. .
Lungimea mânecii: AL=LMS+1—10=63 + 1—10 = 54 cm,
Lățimea capului de mânecă:\ BB1=BB2=^~ + 7^ + 2 = — +9 =
8
= 13 + 9=22 cm.
Se mărește cu 2 cm lățimea capului de mânecă, datorită coborârii
subrațului la spate și față.
Puncte ajutătoare pentru capul de mânecă:
AC=ACj= 1 = ~ —1=5,5—1 =4,5 cm;

Z^i 22
4
- 0,5= ~ —0,5 = 5,5—0,5=5 cm;

C2C’4=1 cm; C3C5=0,5 cm,

Lărgimea la tiv: LLI=LL2==13,5 cm.
Se conturează conform figurii 8.14.
Notă: în cazul în care coborârea mânecii se face cu o cotă mai mare,
capul de mânecă devine foarte mic sau chiar inexistent, mâneca având
forma unui patrulater (trapez).

LMS = 63 cm
!f:v = 13,5 cm

or=42cm

Fit», II. 14, Tiparul inAnucil lftsuto n Jnchi'tei pentru fumul.

 8.4.6. Jacheta chimono

Această jachetă are mânecă chimono (vezi puloverul chimono). . .......

proiecta o jachetă a cărei mânecă chimono* are două cusături, una m
terioară, în continuarea cusăturii laterale, și alta exterioară, în eonii
nuarea liniei umărului.
Se alege mărimea. 54A, cu IC=160 cm.
Se începe tiparul spatelui de jachetă chimono cu trasarea unui ungi ii,
drept în partea, de stânga-sus a foii (fig. 8.15).
Liniile de bază:
— pentru linia bustului: AB=ARS=24 cm;
— pentru linia taliei: AT=LST=39 cm;
— pentru linia șoldului se fixează lungimea șoldului, care an- v.i
lori de 18 . .. 22 cm: TB=LS=21 cm.;
— pentru linia tivului: AL=LTP=65 cm.
Lățimea spatelui pe linia bustului, ВВг, este formată din lățimea
spatelui și lățimea răscroielii brațului:
BBX=15+ — =25 + — =26,5 cm;
4 4

6,1 cm

Răscroiala, gâtului A'G[:

, „,. . . ... A, . . . ... PB Arf . o 108 6
— latimea răscroielii gatului: AG=---- ------- \-2=---- 1------ H < in,
6 20 io 20 io
— înălțimea răscroielii gâtului: GG^—2,5 Cm;
- pentru o așezare corectă pe corp a chimonoului se recomanda и
diearca răscroielii gâtului: AAz=G16j=l,5 cm.
Linia umărului G[U' :
înclinația liniei umărului: A-/U=GGl=2,5 cm;
ridicarea liniei umărului: UUZ=G1GJ = 1,5 cm.
Trasarea mânecii:
lățimea mânecii: B2M= ~ + 7 ==— +7 = 13,5 + 7 — 20,5 cm.
8 8
Se unește punctul M cu At și se prelungește în jos. Se forme.t. I
umărul cu o racordare între segmentele GjG' și AtM.
.lungimea mânecii se măsoară din Gj, prin U' și M, în jos:
G[U'MMi=LMS=74 cm;
terminația mânecii se trasează perpendiculară în pe MM,;
cusătura interioară se duce paralelă cu cea exterioară, adică cu
Л/'/!/,, iar intersecția eu perpendiculara dusă prin se notează cu Л/.
 Fig. 8.15. Tiparul spatelui de jacheta chimono pentru femei.
Sc.l'-lS

£ £ 5 £ g § О£
G о tT)о to «о Е
N* O) țo й о
<\ чр с> <о
II II и 11 ч и ч 43
й
£ >~- &. ч
tfc to к. г?
•4 -I
 :: Ц -■■■

Cusătura laterală se trasează cambrând în talie cu circa 2 cm și cal

cutând lărgimea necesară jachetei la șold.
T1T2=2 cm;
PMS
—29,5 + 3=32,5 cm.
2 4 ' 2 4 2.
Deci Sz este, în acest caz, la 0,1 cm spre .stânga față de SA.
Răscroiala mânecii la subraț se obține coborând subrațul cu 5 . . .
10 cm, în funcție- de modă și de preferință, și făcând o racordare din M..
spre T2, ca în figura 8.15
В2Мз=В2М4=-7 cm' M3«5=-^'

Tiparul feței jachetei chimono se începe cu trasarea unui unghi drept

in partea dreaptă-sus a foii (fig. 8.16).
Liniile de bază:
• • pentru linia taliei: A,T3=LFT’==43 cm;
pentru linia bustului: Ț3B3—BT (de la spate);
■— pentru linia șoldului: T3Ss==TS (de. la spate);
pentru linia de terminație T3L3==TL+(1 . .. 4 cm), pentru a iu
locui pensa pentru: piept, valoare ce- se menține la încheierea, cusăturii
l.tli'i .iloi a spatelui cu a pieptului, în zo-na subrațului. Alegerea cotei este
oi Iii net ie de mărimea produsului.
Lățimea feței pe linia bustului B3B5:
1з7ва=1р+ ^- = 23 + -—=24,5 cm;

B4B5=B1B2 + 2=6,1 + 2=8,1 cm.

H+icroiala gâtului G2Gg:
.lațiinea răscroielii gâtului: A2G2=A.G + 0,5=8 + 0,5. 8,5 c-m;
adâncimea răscroielii gâtului: A2G3=AG=8 erp;
' . : ii a ari'.i răscroielii gâtului se face pentru a co-mfcisa ridic,aiea
< Ic la ll| ..tic
^2^2=6363=1,5 cm.
I ini 1 liniarului 621/j:
p" il.ii liniei umărului: B4U1=B1U—1;
■ и,.,1 liniei umărului: LiLj.
1 O" ii.г и...i mânecii, se unește T-3 cu B5, se duce o perpetuii, -u
lai . ........ iu Iul /!,, in jos, obținându-se punctul B5, care este noul -ai,
• a I' II 2,l> ein:
i'HiciiiH'.i mânecii: G2U —1=73 cm.
' id I cm pentru că, în toate cazurile, linia umărului trebuie ,.1
■ ■ “ i pin, de I cin, ce se susține în dreptul omoplatului, la încheiere
1II t.|ți||
I ițluiea mânecii: /Иц/И7 M{MV- 3.
 LTP =65cm
LFT = 43 cm

Fig. 8.16. Tiparul feței de jachetă chimono pentru femei.

 Cusătura laterală se trasează cambrând în talie cu circa 2 cm și cal
culând lărgimea necesară pe linia șoldului:
T4T5=2 cm, S3i>‘-=SS2~32,5 cm.
Răscroiala mânecii ia subraț se trasează coborând subrațul ca și la
spate, după care se trasează o curbă, conform figurii 8.16, plecând din
Ts spre M7. ■

cm, —*
Linia cantului este paralelă cu linia de mijloc a feței, la o distanță
necesară încheierii cu nasturi, numită rezervă de petrecut:
Т3Тз=2,5 om..

8.4.7. Fusta

Fusta este un obiect de îmbrăcăminte specific persoanelor de sex Ir

ininin. Ea acoperă partea inferioară a corpului, de La talie în jos.
Diversele modele de fuste se< obțin prin variația contexturi i trieolu
lui, prin variația lungimii și a lărgimii. Se deosebesc fuste mini (au. Iun
gimea până mai sus de genunchi), normale (cu lungimea mai sus sau tn.it
joși de genunchi), midi (care acoperă și gamba), maxi (care acoperi și
glezna). Din punctul db vedere al lărgimii, "sunt fustei drepte, drepte < u
volane, plisate sau în clini (12, 10, 8, 6, 4 — tricotați consecutiv in m.i
șină sau croiți) etc. (fig. 8.17).
Fusta clasică. Fusta clasică sau dreaptă are aceeași lărgime di l.i
șold pană la terminație. Ajustarea în talie se face prin pense, dm m.U
■ des prin susținere în cordon (bantă), prin suprapunerea unor ochim i sau
prin elastic.
Tiparul se începe prin trasarea unui unghi drept în partea din
ntânga-sus a foii. Latura verticală va reprezenta linia de mijloc a spate
•ui, iar latura orizontală este linia taliei (fig. 8.18).
Linii de bază:
• linia taliei-orizontala din T;
— pentru linia șoldului TS—LS—18 ... 22 cm;
■ pentru linia tivului TL=LTP—68 cm..
Lățimea fustei pe linia șoldului:
PMS 104
+ 1=53 cm.
2 2

Poziția cusăturii laterale 7'2S2L2:

SSLs» ZU __ 1 = 4U _1 =25,5 cm.

Se recomandă, pentru estetica fustei pe corp, ca lățimea feței să lie

mai maro decât a spatelui, pentru a nu se vedea din față cusăturile la
torale.
I
 Ajustarea fustei pe lateral se face cu circa 6 ... 12 cm, pe o lali<|
. idicată cui 1,5 cm, pentru o poziție corectă a fustei pe șolduri.
2\Т] = 1,5 cm, T'7\=TlTă=5 cm.
Adâncimea penselor se determină prin diferența dintre PMS și /’7’1
(PMS PT\ ттгутг /104 74 \ rn „„ , .. ■
(—r)~1 з1 л eh—t) -10=52~ 37*-10-; 5 z'm-

Datorită conformației corpului, se recomandă ca pensele de la spahl

fie mai adânci și mai lungi, iar cele de la față mai puțin adânci ș|
unii scurte.
nsa do la spate:
■poziția: ГГП=8 ... 9 cm;
adâncimea: 7'c7'(| 7'(,7’7 . i ,5 cm
T 14 Hi нн
 Pensa de la față:
poziția: T1719=9 ... 10 cm;
— adâncimea: T9T10=T9T11= ~ =1 cm;
— lungimea: ТД*12=7 ... 10 cm.
Fusta în șase clini. Se începe tiparul cu o verticală ce este axa de
- simetrie a clinului. Un clin este a șasea parte din fustă.
Varianta 1. Linii de bază: ’
— linia, taliei este orizontala din T;
— pentru linia șoldului: TS=LS—18 ... 22 om;
— pentru linia tivului: TL=LTP=70 cm:
Lățimea clinului în talie T\T2,
PT 7S . ___ _ ____ ' t t
TtT2, ---- ■==—=13 cm; TTi—TTo—
2
Lățimea clinului pe linia șoldului Si1S2j
PMS108 , o' ----- . — SlS,
StS2 ——=Y=18cm’ 5s1=ss2=^-

i>
 Lungimea clinului trebuie să fie uniformă pe toată lărgimea tivului
=T2S2L2JtSL=70 cm..
Varianta a Ii-a. Fusta are lărgimea la șold mai mare cu 12 cm, ia]
la tiv cu 120 cm.
cm;

cm;

2\S3L;=T2S414=70 cm.
Se conturează conform figurii 8.19.

8.4.8. Rochia
Rochiile tricotate se poartă din ce în ce mai mult, datorită avaid.njrj
lor tricotajelor, în general. Ele pot fi purtate de dimineață până seara •.
chiar și seara, la o ocazie. Se folosesc diverse fire și contexturi, ce se aleji
io funcție de destinație, conformație și modă.
în funcție de croială, sunt diverse modele de rochii: cu mâneri ria
-!<•<>, raglan, chimono, tăiate în talie și cu diverse tipuri de fuste, eu di
verse forme la răscroiala gâtului, rochii de lungime normală, mini, in.u
iu midi etc. (fig. 8.20).
Se proiectează tiparul rochiei clasice, care este cel mai frecvent uln
li/ată. Se alege o contextură stabilă, al cărei coeficient de elastiril.de d<
!> . . lOJ/o nu influențează'proiectarea. în cazul unei contexturi ex l. n
■abile, cui un coeficient de elasticitate de 20y0, se va micșora Pil in ni.nl
vin espunzător:
PB ■ 20
PB——
100
și, cu această valoare, se va proiecta în mod asemănător cazului de iu.tl
jos. Se alege mărimea 50B, cu fC=170 cm.
Se formează un unghi drept în partea din stânga-sus a foii, v.n lii
acestui unghi (punctul A) fiind cea de-a 7-a vertebră cervicală, iar l.i
inia verticală, linia de mijloc a spatelui (fig. 8.21).
Linii de bază:
- pentru linia bustului: AB— ARS—23,5 cm;
pentru linia taliei: AT~LST—4Â.,5 cm;
pentru linia șoldului: 7’S==L>S'=18 ... 22 cm;
pentru linia tivului: AL—LTP—ЛМ cm.
Lățimea rochiei pe linia bustului BtB's:
lățimea spatelui: BÎB^l^- ^ =20,5-|- =.^1 cm;

lățimea răscroielii brațului: Bj/t. ('■ 4- Л"

io

I I ,!> cm.
 о б с
Fig. 8.20. Modele de rochii:
a —• rochie raglan tăiată în talie; b — rochie clasică tăiată în talie; c — rochie
chimono.

Linii de contur ale spatelui:

— răscroiala gâtului AGp
— lățimea răscroielii: AG= — + ^ + 2 ==— +■ — +
20 10 20 io
___ + 2=7,2 cm;
— înălțimea răscroielii: GG-1=2 cm;
— linia umărului GtU}:
— poziția umărului: Дхи=1,5 cm; .
— lungimea liniei umărului: UU1=2 cm;
— răscroiala brațului: L.) ХНЛ, ~Ji:— 1 1 'l/z cin!
ARS = 23,5cm
LST = 41,5 cm
LTP - 1Ю cm
LB -27cm
I. FT = 44,5 cm
LMS = 62 cm
/5 = 20.5 cm
Ip - 20 cm
PB =100 cm
PT - 80 cm
PMS= 110cm

Ad= 2cm

Fill. I!.21, Tlpurul spotdiil tyl do rocliio.

 cusătura laterală BtT3S3L3 se trasează după ce se determină cam-
brarea în talie, lărgimea la șold și lărgimea la terminație:
T2U=1 an; т;т,-т;г1=1,5 om;
ЗД = (=-+Л, =ll» т

S3S4 1 , 4
~2 — =2 cm;

L2L3—P2B4—4 cm;
— linia tivului: L'3L, L3L3=1 cm;
— linia de mijloc a spatelui: LSTBA.
Linii de contur ale feței:
— cusătura laterală: B4T4S414, £4/4=! cm.
Cusăturile laterale la spTate și față se scurtează cu circa 1 cm, pen­
tru ca lungimea rochiei să fie uniformă pe toată .lărgimea;
-— linia tivului: £4 £4
— linia de mijloc a feței: L^^r^.jG.j, T1A2=LFT=44,5 cm;
— răscroiala gâtului G2G3:
— lățimea răscroielii: A2G2—AG+0,5—7,2 + 0,5=7,7 cm;
— adâncimea răscroielii: A2G3=A2G2+1=7,7 + 1=8,7 cm;
-— pensa de bust din linia umărului P2P4P5:
------- PB 100
— poziția pensei: B3B5 — — +0,5= — +0,5=10,5 cm.
Verticala din B4 întâlnește orizontala din A2 din punctul P;
— lungimea pensei PPl—LB=27 cm, Pp2=0,5 cm;
-------- P1P2
— deschiderea sau adâncimea pensei: +4+3= •
Se trasează un arc de cerc din Plt cu raza PiPs, pe care se măsoară
PB 100
20 ~ 20

— egalarea laturilor pensei: P1P2==PlP3;

— linia umărului este formată din două segmente; G2P2 și P5U3.r
Se trasează un arc de1 cerc, din B2, cu raza B2U2=BiU—1 om. Pe
acest arc se află capătul liniei umărului. G2P2+P3U3=GlU1—1,5 cm;
— răscroiala brațului U3B4.
Pentru mărimile mai mici (46, 44, 42) nu se proiectează pensă do
bust și construcția tiparului este’asemănătoare celei a puloverului clasic,
deci lipsa pensei este' compensată de1 o prelungire a pieptului la tiv cu
circa 4 cm.
Pentru proiectarea mânecii clasice pentru rochie, tiparul se începe
prin trasarea unei verticale ce va li linia de mijloc a mânerii (tig. 11.221.
 Sc.1-15-

înălțimea capului de mânecă este AB=-^+3,5, pentru mâneci d

puste și pentru o valoare mică (19 . .. 20 cm) a adâncimii răscroielii
spate. Dar, pentru perioada actuală, când se poartă mâneci largi :.a >.
croieli ale brațului mari, de! circa 21 ... 24 cm, se recomanda a se ți
cont de răscroiala brațului de! la tiparul spatelui și al pieptului,
ĂB~ —------ 2= — —2=21—2=19 cm,.
2 2
Adâncimea răscroielii brațului: ar=U1B1 + D3B2=22-|-20 42 cm
Lungimea mânecii: AL=LMS,J-1=62 + 1=63 cm.
-------- ------ PI3 100
Lățimea capului de mânecă: ВВ1=ВВ2= — +7= — + 7-
= 12,5+7=19,5 cm.
Pentru conturarea capului de mânecă se găsesc câteva puncte ;r
'lătoare:
----- --- ----- туту; 19,5
AC=AC1! = Lp —1 = ~----- 1 *=4,8—1=3,8 cm;

0,5 0,5 4,ii 0,5 4,3 cm.

 Se ridică verticale din B3 și B4 și se obțin punctele C2 și C3, la in­
tersecția cu direcțiile CB, și CjB2. în aceste puncte se duc perpendiculare
pe segmentele CB1 și CjBg, pe care se măsoară C2C4=1 cm (pentru răs­
croiala spre față) și C3C5=0,5 cm. (pentru răscroiala, spre spate).
Lărgimea mânecii Ia terminație: LL1=LL2=11 cm, cotă ce variază
în funcție de grosimea' antebrațului, de preferință si de indicațiile clin
N.I. sau STAS.

8.4.9. Pantalonul
Pantalonul este obiectul de îmbrăcăminte ce acoperă corpul de la
talie în jos, îmbrăcând fiecare picior în parte.
Dacă pantalonii, în general, și în special cei din țesături, se obțin
prin asamblarea a patru detalii, două părți din spate și două părți din
față, pe cusăturile laterale și pe cusătura de pe mijlocul feței și al spa­
telui, pantalonii din tricoturi se execută, de obicei, din două detalii, fără
cusături lateralei.
Modelele de pantaloni variază prin finețea și natura firului, prin con­
textură, prin lejeritatca sau lărgimea pe corp, ca si prin lungime
(fig. 8.23).
Se va proiecta, un pantalon lung, de leje-ritate normală, pentru mă­
rimea 46B, cu K?=166 cm, conform figurii 8.24.
Se începe tiparul prin trasarea unui unghi . drept în partea din
stânga-sus. Latura orizontală, reprezintă linia taliei, iar pe latura verti­
cală se fixează lungimile pentru stabilirea poziției liniilor de bază.
Liniile de bază:
— pentru linia șoldului: 7'6'—LS=18 ... 22 cm;
■— pentru linia de- lungime a șlițului sau linia pasului: TP=Lsi=
27 cm. Această dimensiune se ia de pei persoana așezată pe scaun, pe
partea laterală dreaptă, din talie până la scaun, sau dei pe persoana îm­
brăcată cu pantaloni, făcând diferența între- cusătura exterioară și cea
interioară. Lungimea cusăturii exterioarei (LCE) se ia pe partea laterală
dreaptă, din. talie- până, la gleznă sau până la tocul încălțămintei, iar lun­
gimea cusăturii interioare (LC1) se- măsoară de la capătul inferior al șli
țului, pe partea interioară a membrului inferior, până la gleznă s-au până
la. tocul încălțămintei, LCE—LCI=Lci;
—■ pentru linia tivului: LL=LTP=98 cm;
— pentru linia genunchiului: SG= —38,5 cm.
Deci, linia șoldului este orizontala dusă, prin S, linia de- lungime a
șlițului este orizontala din P, linia genunchiului este orizontala trasată
prin G, iar linia tivului este orizontala, dusă prin L.
Lățimea pantalonului pe- linia șoldului: &Sia= -52 cm.
 SC. 7-75

Verticala dusă prin S2 marchează linia laterală a pantalonului, de

separare a spatelui de față. •
Lățimea răscroielii feței: PtP3BS~ if-0,8=~ . 1-0,8= 4;(> | 0Д 5,4 cm.
Lățițnea răscroielii cusăturii de la spate:
TVÂ, 7V7;i+3.- 5,4 + 3—8,4 cm.
 Lățimea pantalonului la. tiv L2La:
L^—--2= —-~2==15 cm.;
1 2 2 2

~ЦЦ= +2= — +2=19 cm.

2 2
Se unește punctul P3 cu L2 și, pe linia genunchiului, se obține pune
'tul G2.
Lărgimea la genunchi G2G3:
G^G3=&Я+ (ЦЬ3—ЦГ2) = GjG2 +19—15 =șGtG2+4 cm.
Se .unește G3 eu P4 și se obține cusătura interioară a părții clin spele
a pantalonului.
Poziția și lungimea cusăturii de la spate: Tî‘3=5 cm, T3T'S 3 cm.
Se unește T'3 cu Tt și se obține cusătura din talie a pantalonului
Cusătura de 1a. spate P4S'T'a, SS'l=T3T!3=3 cm.
Se conturează conform figurii 8.24.

8.5.'ÎMBRĂCĂMINTE PENTRU COPII

Dintre toate categoriile de vârstă, copilăria este cea în oare se Inln

scște foartei mult îmbrăcămintea din tricoturi și mult mai puțin in+i.i
'•amintea din țesături, datorită avantajelor tricotajelor. Acestea r.tml n ч
do îmbrăcat, foarte comode în mișcări la purtat, ușor de întreținui, Iii
groscopice, permeabilei și, cu toate că sunt mai călduroase, decal l,i ..i
turile, sunt mai ușoare,.
Gama sortimentelor de îmbrăcăminte exterioară din tricolori pi n
tru copii este formată din următoarele articole: diverse căciulile și li­
nuri, pulover, jachetă, vestă, pantalon, fustiță, rochiță, salopetă, pelerin i
pardesiu, mănuși etc. (fig. 8.25).
Se folosesc fire de toate finețele, pentru a fi destinate tuturor ano
timpurilor. Cel mai mult se utilizează fire din. bumbac, din molana (puii
nitrilacrilic) și din lână. Pentru copiii până la 2 ani sunt recomanda le .:;.i
lopetele1, deoarece: îmbracă bine corpul, iar cei mai mari, dacii au la.li.i
formată, pot purta pantaloni, cu sau fără bretele, asociați cu pulovere
și jachete.
Mărimea produselor de îmbrăcăminte este reprezentată do juinătah ■
perimetrului bustului și de grupa de înălțime A sau 13 (mai marc).
Gama, de mărimi variază de la 26, din doi în doi, până la ni.ni
mea 40.
Dimensiunile se iau direct de pe corp, din. N.I.D. și se oalctilc.i a
cu relațiile:
IC PH rc Pil
ARS-. : + — +5, LS7’== -- +.1, lp, -,
20 10 4 ■В

1Д. Л I 0,5 (somnul - la mărimi mici și + la colo mari, datorită

I)
evoluției con formației cornului!.
 d

Fig. 8.25. Tricotaje

pentru copii:
a — jachetă; b — pu
lover și fes; с — )a
chetă, fular și panta ■
Ioni; d — salopetă eu
fermoar în față; c
salopetă încheiată Jn
spate.
 8.5.1. Costumașul
Costumul din tricoturi pentru copii este format din următoare
articole: jachetă, pantalon, căciulită, fular.
Alegem mărimea 34A, cu /C=126 cm, pentru vârsta do aproxim.
tiv 8 ani.
Jacheta. Tiparul spatelui și al pieptului se începe printr-un ungi
drept desenat în partea din stânga-sus a foii (fig. 8.26, a), a cărui I.
tură verticală este linia de mijloc a spatelui, iar vârful unghiului CHt
a 7-a vertebră.
Linii de bază:
— pentru linia bustului: AB=ARS=1Q cm;
— pentru linia taliei: AT=LST—30,5 cm;
— pentru linia tivului: AL=LTP=A8 cm.
Lățimea jachetei pe linia bustului BB3:
4
■— lățimea spatelui: BB1—lsA — ==’14+ — — 15 cm;
4 4
------- - *PB \ i
■— lățimea răscroielii brațului: -J-0,5y + 0,5
2 10 a
=9,3 cm;
— lățimea, pieptului: B2B3=lp+ — =13,5+— =14,5 cm.
4 4
Linii de contur ale spatelui:
— răscroiala gâtului AGp
— PB 4
— .lățimea răscroielii gâtului: AG= — + ^ + 2= GB
20 10 20 io
__ +2 5,8 cu
■— înălțimea răscroielii gâtului: GG1=1,8 cm;
— linia umărului Gitlp ___
— poziția liniei umărului: AjU— GGt=l,8 cm;
— pentru lungimea liniei umărului: GLr1 = l,8 cm;
Д1В2-
— răscroiala brațului: U1B4; 2
—1=4,6 - 1 <4,6 ci

— cusătura laterală: ВАТ2В2.

Fixarea lungimii feței: T\A2==LFT=33 cm.
Linii de contur ale feței:
— răscroiala gâtului G2G3:
— lățimea răscroielii: A,G2==AG-t-0,5=5,8-( 0,5
— adâncimea răscroielii: A2G3=A2G2+1=6,8 | L •
— linia umărului G2t/3:
— poziția liniei umărului: B::U2. BtU I cm;
■ pentru lungimea liniei umărului: G.,U3 I cin;
răscroiala brațului
<■1 pi. 111 ir.'i InI1 r. 1 > 'I' 1
Sc.1-15

tiparul spatelui și feței; b — tiparul mânecii.

Fig. 8.26. Tiparele jachetei pentru copii:

Eи E 1
g toE.U E E Eи EG G c
и O E
со CT GD
(V)
NT O") s-î
*•4-
r$ соt£> o
II tt 11 II ii11 II И ti
0) CV
£ и "o
о,- I-.
I u, CQ
•4
. • 1

-J--J •-1
"«J 0.
 — linia tivului Ь2ЬХ;
— linia cantului este paralelă cu linia de mijloc a feței, G3/L|7'|/,lr
la o distanță de circa 2 cm, numită rezervă de petrecut picpții, pentru
încheierea, cu nasturi B3B3=2 cm.
Se conturează conform figurii 8.26, a.
în. ca'zu.l proiectării mânecii clasice a jachetei pentru copii, so Lrn
. rază oi verticală, ce va fi linia de mijloc a mânecii:
— înălțimea capului de mânecă:
ĂB= —2= — —2=15,5—2=13,5 cm;
•2 2

ar=l/1B1 + U3B2=16 + 15=31 cm;

— lungimea mânecii: AL=LMS'+1=46+ 1=47 cm;
— lățimea capului de mânecă:
BB^=BB2= — +7=— +7=8,5+7 = 15,5 cm;
8 8
— puncte ajutătoare pentru trasarea capului de mânecă:
-------------- 15,5
AC=AC\1 = -f-1.
4
-1=,—4 - —1=3,8—1=2,8 cm,;

в^вз=в7в4=—0,5= — —0,5=3,8—0,5=3,3 cm.

Se ridică verticale din B3 și B.4 și, din punctele obținute ((■’.>, rcspeoi
ii.v C3), se duc perpendicularei pe direcțiile CB1 și C\B2f pe caro - m.i
soa.ră'C2C4=1 cm și C3C5=0,5 cm; •
—■ lărgimea la terminație: LL1=LL2=8 cm.
Se conturează conform, figurii 8.26, b.
Pantalonul. Pantalonii pentru copii se execută din diverse routes
tari și, în special, din tricoturi extensibile. Pot fi lungi, până ia gentincli^
sau scurți, cu pieptar și bretele, cu bretele și, mai ales, cu elastic inii"
dus, în cordonul sau betelia din talie.
Pantalonul este nelipsit din trusoul fetițelor, cu toate că este apr
* ii’ic băieților, datorită comodității la purtare și capacității do iz<»l.n<|
termică (țin cald),
Făcând parte dintr-un ansamblu, pantalonul se proiectează d«|
aceeași mărime cu: jacheta, 34A, cu IC=126 cm, conform. figurii li 27
Se alege un tricot extensibil, cu un coeficient de elasticitate de 20’/n|
deci PMS (care dă lățimea pantalonului) se diminuează cu acest procent
PMS==72 om,,
PMSL 72———=72r—14,4=57,6^58 cm.
100
Linii ’do bază:
• pentru linia, șoldului: ТВ- ■ .LS=14 cm,;
■ pentru linia do lungime a șlițului (linia pasului):
77' l,.;i //7'1 /77 22 Om;
 — pentru linia tivului: l'L—LTP=70 cm;
------ pjp' 48
— pentru linia genunchiului: PG=-~—2=“*—2=22 cm.
------- PMS 58
Lățimea pantalonului pe; linia șoldului: S6'1== =29 cm.
.22'
Lățimea spatelui de pantalon pe linia șoldului:
---- — 29
ȘS2= -f1- +2= У +2=16,5 cm.
Verticala din S2 marchează linia laterală a pantalonului, de sepa­
rare a spatelui de față.
------- PMS 5R
Lățimea răscroielii feței: P1P3= L—s —3= — —3=7,2—3=4,2 cm.
PMS, .t . ™......... 1.
Lățimea răscroielii cusăturii de la spate: /+'.|
H 8
7,'.! I (1.2 cm.
 Lățimea pantalonului la terminație: L3L2;
L^L2= —2= ~ —2=5 cm, ЦГ3= —■ +2= ~ +2=9 cin.

Se unește, P3 cu L3 și, pe linia genunchiului, se obține punctul

Lărgimea la genunchi G2G3:
G4G3=GjG2+(LxL3—L4L2)=G1G2+9—-5=G4G2+4 cm.
Șe unește G3 cu P4 și L3 și se obține cusătura interioară a părții din
■ j >ate a pantalonului.
Poziția și lungimea cusăturii de la spate:
'■țF3=2,5 cm, 7^ =3 cm.
Se unește T'> cu T4 și se obține linia taliei spatelui de pantalon.
Cusătura de la spate P4S'T'3; ,SSj —Т3Тз—3 cm.
Se conturează conform, figurii 8.27.
Căciulită. Există o gamă largă de modele de căciulite (fig. 8.28):
< aeiulițe tip bonetă, fesuri cu ciucure sau simple, fesuri cu urechi, e.t
' iulițe tip cosmonaut, căciulițe1 decorative, ce au montate pe, părțile laie
rale codițe împletite din fire de tricotat etc.
Pentru tricotarea lor, în funcție de model, este necesară cunoa.șleie.i
l'erimetrului^capuluvinăsurat pe direcția orizontală, verticală sau oblica
le la ceafă la frunte) și, eventual, înălțimea gâtuluT""
Se folosesc contexturi extensibile, pentru a acoperi bine capul
La copii mici, de mărimea 26, se recomandă căciulițe tip bonei.i,
ii>rmate dintr-o bucată la spate și alta care înconjoară capul pornind d<-
sub bărbie, din stânga spre dreapta (pe verticală). De asemenea, lipul
cosmonaut se poate folosi 1a. vârsta când copiii stau mult timp culcați
Acest tip de căciuliță este, format dintr-o singură bucată deasupra ca
pulul și alta care încercuiește integral gâtul și urmărește fața, liicon
jurând capul din stânga spre dreapta (pe orizontală).
Culorile, sunt identice.cu cele, ale puloverului, jachetei, pantalonului,
■ dopetei, fularului, sau asortate cu acestea.
Fularul. Se folosește asociat cu diverse căciulițe tricotate1 sau cu
<'arinii, șepci, pălărioare din blănuri, piei sau țesături.
Fularul are formă dreptunghiulară, cu dimensiuni de circa 2() ,<
160 cm, ce variază în funcție, de vârstă și model.
Finețea firului este aceeași cu a firului din care s-a tricotai <•;'»
itilița, iar culoarea, este, identică sau asortată celorlalte articole de im
l>i nea minte (v. fig. 8.25, c, d).
La, capete-, fularul are sau nu franjuri, simple sau împletite- in di
verse moduri.
Contextură fularului poate, fi aceeași cu cea a căciulițe! sau poale
ii alia, mai stabilă, mai puțin extensibilă.

8.5.2. Salopeta
Salopeta este un articol de îmbrăcăminte foarte potrivit copilașilor,
deoarece, indiferent de mișcări, corpul rămâne acoperit în zona taliei
,'io descheie pe mijlocul feței, cu nasturi sau fermoar, și are sau. mi
mâneci.
bonetfi; l), c, tf «iciullțe lip fes; e fesuri fulare; f cficlullțe tip
cosmonaut.
 Se alege mărimea 26, cu 1C=8O cm, pentru vârsta de 1 ... 1,5 ani,
și se folosește N.I.D. 6725/72.
Tiparul șe începe prin trasarea unui unghi drept în partea din
stânga-susi a foii. Vârful unghiului reprezintă cea de-a 7-a vertebra cei
vicală, iar latura verticală va fi linia de mijloc a spatelui, conform ii
gurii 8.29.
Linii de bază:
— pentru linia bustului: ДВ==Ай£=14 cm;
— pentru linia taliei: AT—LST—21 cm; se dă o lejeritate in Iun
gime, coborând linia taliei (de unde începe pantalonul) cu 2 cm, TT'
=2 cm.
— pentru, linia șoldului : T‘ S—LS—9 cm;
— pentru linia de lungime a răscroielii șlițului (sau linia pasului)
T'P=Lsl=20 om;,
— pentru linia de terminație: AL—21 -1-2 + 46=69 cm, deci se eoni
pune din lungimea până în. talie1 a jachetei, lejeri ta tea de 2 cm, și Inn
gimea pantalonului;

ARS = 14 cm
G u- >7
LST = 21 cm '4?
LS = 9cm G3 G3

LSi = 20cm
LTP = 21+2+46= 69cm
LPT =23 cm
Bl B2 %
LMS= 26,5 cm T2 II
1$ = 10 cm
lp = 10.5cn
PB =52 cm
s2 $1
PȚ =54 cm
PMS= 54 cm
l tiv =22 cm
Ad = 6cm p P,

I'ii; f* Tipnrul ți;i1op<+‘i pentru copii.

 pentru linia genunchiului: PG—~-^----- 2.
Lățimea salopetei pe linia bustului:
— lățimea spatelui: BBj=ls+ — =10+ — =11 cm;
6 6
— lățimea răscroielii brațului: BXB2= '+0,5'j + b=^+0,5+ț-

=8,7 cm;
-— lățimea feței: B2B3=lp+ =10,5+ =12,5 cm.
Linii de contur ale spatelui:
— răscroiala gâtului AGX:
. WJ. „ .... PB , Aa „ 52 6 ;
— latimea răscroielii: AG=---- 1-------1-2= ■---- 1------ Ь
20 10 10 20
___ + 2=5,2 cm;
— înălțimea răscroielii: GGX=1,5 cm.;'
— linia umărului GXUX: ___
— poziția liniei umărului: AXG=1,5 an;
—■ pentru lungimea liniei umărului: L7GX=1,5 cm;
— răscroiala brațului UXB4:
------ 7Î7777 8,7
B1B4=-^-— 1= ~ —1=3,3 cm;
— cusătura laterală:
------' Z • 22
—■ linia de terminație:
LXL2= — +1= -—[-1=12 cm;
V 2 2
•— cusătura interioară (a pantalonului) a părții inferioare a salo­
petei-unde R+=3 cm și RP3= —1 = — — 1 =6,7—1=5,7 cm.
8 8
S-a coborât răscroiala cusăturii de la spate cu 3 cm, pentru o așezare
corespunzătoare a pantalonului pe corp;
— linia de mijloc a spatelui: ABTT'SP3.
Fixarea lungimii feței în partea superioară: T1A2==LFT=23 cm.
Linii de contur ale feței:
— răscroiala gâtului G2G3:
■— lățimea răscroielii: A2G2=AG+0,5=5,2 + 0,5=5,7 cm.;
— înălțimea răscroielii: A2G3=A2G2+1=5,7 + 1=6,7 cm;
— linia umărului G2U3:
— poziția liniei umărului: B2U2==BlU—1 cm;
— .lungimea liniei umărului: G2U3=G1Lir1—1 cm;
— răscroiala-brațului: U3B4;
— cusătura laterală: B,|7’2.S’2F2L1;
linia de terminație: LXL3 1. 10 era;
 cusătura interioară a părții inferioare a salopetei L3P4:
—3= —3=6,7—3=3,7 .om;
8 8

linia de mijloc a feței: G3B32’1.S!1P4.

Pentru încheierea cu nasturi se dă o> rezervă de petrecut piepții (ic
(■■li' salopetei) de circa 2 cm: G3G3=2 cm. >
Mâneca sei proiectează asemănător celei de la jachetă, din li
gura 8.26, o.

8.5.3. Pelerina
Pelerina este un sortiment de îmbrăcăminte ce poate'fi eleganl in
anumite ocazii sau poate fi sport, când este folosit primăvara, toamna
i in serile reți ale verii, înlocuind pardesiul. Se folosește peste rochițe,
pulover;'' cu pantaloni sau fustițe, Pelerina poate fi cu guler sau I'.h i
ni cil glugă. Se încheie sau nu cu nasturi, iar mâinile sunt .scoase prin
ilntn deschideri verticale.
Se. proiectează asemănător celorlalte articole cu sprijin pe umeri,
pniiid cont de particularități.
Se alege mărimea 32, cu 70=120, pentru fetițe de aproximați'
/ -mi. Dimensiunile sei obțin prin, măsurarea corpului sau din N.l. șa ut i
ii aud relații de calcul proporțional (fig. 8.30).
Spatele se construiește în stânga foii, iar pipeful în dreapta, a 15 l
încât să nu se suprapună, sau pe altă foaie, păstrând distanței" dinii >
liniile de bază de la spate.
l inii de bază ale spatelui:
- pentru linia bustului: AB—ARS= 18 cm;
pentru linia taliei: AT=LST=3Q cm;
pentru linia tivului: AL—LTP=75 cm.
' ■inia de mijloc a spatelui ABjTțL,, 7T1=1 cm,. Unind punctul Л < и
7', și prelungind, se obține punctul pe linia bustului și punctul
p" linia, tivului.
I ățimea spatelui pe linia bustului ВХВ3:
----- 2 2-5
lățimea spatelui: B1B0=l5d----- -Aa=124-------- =14 cm;
5 5
lățimea răscroielii brațului se dublează, deoarece pelerina . t<-<>
. —
pm a membrele superioare, înlocuind lărgimea mânecii: B2B3- -1,11 I bi ■

Verticala din B., intersectează orizontala din A în punctul A1( iai

verticala din B3 întâlnește linia taliei în punctul T2.
I .inii de contur ale spatelui:
răscroiala gâtului AGp
lățimea răscroielii: dG ' ' | 2,5 | 2,5. 5,7 cm;
20 2ii
 E
s 6 E <j p E 8
(J ■л s o (J E
к £j IOCj
и
ср nt NT
ti II
li II n II h U
о: CL
к-
к...
K. Чз
■—J
U.
--J
CL CQ
*■'- 0.
4
‘O

Tiparul pelerinei:
8.30.
î Σ.
 ■—• înălțimea răscroielii: GG1==2 cm;
— linia, umărului: GJJ^,
— poziția umărului: A1li=l cm.
Punctul este la intersecția liniei umărului cu direcția cusăhii и
laterale;
— cusătura laterală: 171B3T,3L2,' T2T3=5 .cm.
Punctul L2 este la intersecția cusăturii laterale cu linia tivului;
- linia tivului': L4L3L13 L,L3= •
Punctul L4 este vârful unghiului de 90° al unui echer cu o ca teta
m cusătura laterală și cu cealaltă prin punctul L3. Linia tivului ■
racordare între segmentele LjL., și L3L4;
- linia de mijloc a spatelui:
Se conturează spatele de pelerină conform figurii 8.30, a.
Fața pelerinei se începe cu un unghi drept (Â2) în partea, dreapta
u :, după a cărui latură verticală se trasează linia de mijloc a feței
l.inii de bază ale feței:
- pentru linia taliei: A2T4=LFT=32,5 cm;
pentru linia bustului: T4B4—ВТ;
■ pentru linia tivului: T4L5=TL.
Lățimea feței pe linia bustului: B4B6:
------ 2 2*5
lățimea feței: B4B5—lp-\-----
Fi
-^^=144--------
H
=16 cm;

lățimea răscroielii brațului: B5B6=B2B3=7,4 cm.

Se ridică verticală din B5 și se coboară o verticală din B(1, сап* m
lâlncște, linia taliei în punctul T6.
Linii de contur ale feței:
răscroiala gâtului G2G3:
— lățimea răscroielii: A2G2=4G=5,7 cm';
— adâncimea răscroielii pentru guler: A,G.S=AG |-1,5 5,7 I
4-1,5=7,2 cm;
— adâncimea răscroielii pentru glugă: unde G3G3
2 cm;
cusătura laterală:' G2T7L7, Тд7=ТЛ^=5 cm, B6U2 .B3U,;
linia umărului: U2G2;
linia, tivului: L5L0, L7L8=
l’unctlul Le este vârful, unghiului de 90° al unui echer cu o eatcta
p<’ cusătură laterală și cu cealaltă prin punctul Ls. Linia tivului este <>
1 и iitd.iir mire segmentele și
linia de mijloc a feței se deviază cu 1 cm în talie, pentru o
IiiMvre corespunzătoare a piepților, deci este Gi3TnIJ{il după ce punctul G.,
«.<’ unește cu punctul 7'n și se prelungește până la tiv.
Ilc'zvrva de petrecut este do circa 3 cin, în funcție de mărimea
iLihl iii'l Im*
 Se. conturează conform figurii 8.30, b.
Tiparul de glugă pentru pelerină se construiește conform figu­
rii 8.30, c.
Se reprezintă un dreptunghi, cars are; lungimea în funcție de înăl­
țimea capului și lungimea gâtului (leg), iar lățimea în funcție de răs­
croiala gâtului de la spate și față.
Linia din față: GG1=Icp=28 cm.
Linia din răscroiala gâtului
'G,g's =AG'1-\-G^G’ +3=6,5 + 12+3=21,5 cm;
G2G3=3 cm;
G.1G4=AG1 + G2G3=6,5+12=18,5 cm.
Linia de la spate: G4G6G7.Gg:

gS=Ș. <5g,=Ș.
----- GCl 21,5
G5G8= +1 = -^-+1=7,1 + 1=8,1 cm.
Se conturează conform, figurii 8.30, c.
Gluga, se poate croi pe tricotul îndoit, așezând linia GGS la firul
dublu (la. rândul de ochiuri).

8.6. ÎMBRĂCĂMINTE PENTRU BĂRBAȚI

Gama sortimentelor de îmbrăcăminte din tricoturi pentru bărbați

este ceva mai redusă decât cea, pentru femei și, mai ales, față de cea,
pentru, copii. Mai mult decât atât, femeile, dar mai ales, copii, folosesc
mai mult, mai des, articolele de îmbrăcăminte din tricoturi decât o fac
bărbații. în ultimii ani, totuși, tricotajele câștigă mai mult teren și în
garderoba bărbătească. De exemplu, sacoul este. înlocuit de multe ori
cu puloverul.
Sortimentele de îmbrăcăminte exterioară din tricoturi pentru băr­
bați sunt: puloverul clasic, puloverul cu mâneca lăsată, puloverul raglan,
vesta, jacheta, fularul și căciula (fesul) (fig. 8.31). Puloverul ohimono,
asemănător celui de la subcapitolul 8.4.4, se folosește foarte puțin.
Puloverele sunt cu garnitură la baza gâtului, cu răscroiala în „V“,
pentru a se vedea cravata, sau cu guler înalt, rulat.
Vestele sunt cu răscroiala gâtului adâncită, în formă de „V“,.cu fața
dintr-o bucată sau încheiate cu nasturi.
Jachetele sunt cu sau fără guler, cu glugă, încheiate cu nasturi sad
cu fermoar, cu. mâneci clasice sau lăsate.

8.6.1. Puloverul clasic

 л <1
Pit;, 8,31, Tricotaje ponirii bărbați:
о pulover elusic; b pulover rii/jlun, i' vesl.i, il jlicholâ i’ll ltillue< 11 l.|
 Pulover clasic, din contextură glat (deci nu se diminuează PB). Se
alege mărimea 50B, pentru 7C=182 cm.
Se formează un unghi drept1 în partea din stânga-sus; a foii. Vârful
unghiului reprezintă cea de-a 7-a vertebră cervicală, iar latura orizontală
va fi linia de mijloc1 a spatelui (fig. 8.32.).
Linii de bază:
— pentru linia, bustului: AB=ARS—2i cm;
— pentru linia taliei: A'IA-LST=44,5 an;
— pentru linia tivului: AL=LTP=74 cm.
Lățimea produsului pe linia bustului BB3:
— lățimea spatelui: BB1=IS + — =20,5+ — =21,5 cm;
4 4
.— lățimea răscroielii brațului:
 — lățimea feței: B,B3=Zp=20 cm.
Linii de contur ale spatelui:
— răscroiala gâtului AG4:
— lățimea răscroielii gâtului: I

+2,5= —+ —+2,5=7,9 cm;

20 10 20 10
— înălțimea răscroielii gâtului: GG4=2 cm;
- linia umărului GJJp
— poziția liniei umărului: ■A1L7=1,5 cm;
— pentru lungimea liniei umărului: UU1=2 cm:
răscroiala brațului la spate: GjB^
A.—1 =---- —1=5,7 cm.;
2
— cusătura laterală: B4T2L2.
Lungimea feței până în talie: T'1A2=LFT=47,5 cm.
Deoarece puloverul se ridică pe abdomen, se recomandă, la т.п
mile mai mari de 50, să se mărească lungimea pieptului la tiv cu. cu
2 cm.
Linii de contur ale feței:
răscroiala gâtului G2G3:
— lățimea răscroielii gâtului: A2G.,=+G + 0,5. 7,9 |
‘__ _____ +0,5 11,4 cui
— adâncimea răscroielii gâtului: A,G3=AgG2+0,5 11,4 I
+ 0,5 II,!) ci
linia umărului G2U3: ____
■— poziția liniei umărului: BgU^BJJ—1 cm;
— lungimea liniei umărului: G2U3—G1Ul—1 cm;
■ răscroiala brațului U3B4:
cusătura laterală: В4Т2Ь'2, L2L2=Z cm.
Se conturează conform figurii 8.32.
Proiectarea mânecii puloverului clasic pentru bărbați:
adâncimea răscroielii brațului:
ĂB=——2= ——2=20 cm;
_________ 2 2
и, l/|B1 + Cl3B2=23 + 21=44 cm, deci se ține cont de ad/lnciii
i .r;croielii mânecii la spate și față;
lungimea mânecii: AL=LMS+1=64+ 1=65 cm.;
---- - - --- PB
lățimea capului de mânecă: BB1=BB2== — +7^
= 12,5 + 7=19,5
puncte ajutătoare pentru conturarea capului de
/;//, 19,5
АС ЛС, = ' 4 4,9 cm;
4
10,5
1^11, B..B,4 4
I 3,9 cm.
 Se ridică verticale din Bs și B4 și se obțin C2 și C3, la intersecția cu
segmentele CB1 și CtBa. în aceste puncte se duo perpendiculare pe seg­
mentele CB1 și CB2, pe care măsoară C:?C4—cm, C3C5 = 0,5 cm;
— lărgimea mânecii la tiv: ЬЬХ=ЬЬ2==Г2 cm; această...cotă este în.
funcție de1 preferință, de grosimea antebrațului și de N.l.
Se conturează tiparul conform, figurii 8.33.
Pulover clasic din contextură. extensibilă. Se alege o contextură cu
un coeficient de elasticitate de 15%, mai mic decât la. femei, deoarece
bărbații nu poartă îmbrăcămintea mulată,, la fel ca femeile.
Se folosesc dimensiunile de la puloverul., anterior, pentru a se ob­
serva mai ușor diferența;, deci PB== 100 cm și IC=182 cm:
pb ■ 15 100 ■ 15
=85 cm.:.
100 200
Linii de bază:
— pentru linia bustului: AB=ARS==22,5 cm.;'
— pentru linia taliei: AT=LST=44,5 cm;
— pentru linia tivului: ■ ' AB=LTP = 14 cm.
Lățimea produsului pe linia bustului BB3: ■

Fig, 8.33. Tiparul mâ­

necii clasico ti pulovc
cuiul din tricot i,;ltit.
pentru bărbați.
 -------- P13 85
■— lățimea răscroielii brațului: B,B<>= —■—1= —-.. 1 -7,5 cin;
io io
— lățimea feței: B2B3=lp=17 cm.
Linii de contur ‘alei spatelui :
•—• răscroiala gâtului: AGp
------ PB 85
i — lățimea răscroielii gâtului: AG = — + 2=-■! 2 6,2 ci
& 20 20
— înălțimea răscroielii gâtului: GGX=2,5 cm;
— linia umărului G.L?,:
— poziția liniei umăruluiAți/=1 cm; ,
— pentru lungimea liniei umărului: U(+, = 1 cin;
— răscroiala brațului la spate : BjB4,

—0,5= —0,5 =3,2 cfii;

-- cusătura laterală: B4T2L2. ■

Lungimea feței până în talie; 7'1A2=L.FT=47,5 cm.
Linii de contur ale feței:
răscroiala gâtului G2G3: ____
— lățimea răscroielii gâtului:. AgG,=AG=6,2 cm;
— adâncimea răscroielii gâtului: A2G3=A2G2-|-2,5 11,7 i'ii
- linia umărului G2U3: _________
— poziția liniei umărului: —1 cm;
•— lungimea liniei umărului: G2G3=GIl/1;
răscroiala brațuluL B3B4;
cusătura laterală: B4T2L2.
Se conturează tiparul-conform figurii 8.34.
Proiectarea mânecii pentru o contextură extensibilă ■ (fi/;. 8 35)
v astfel:
înălțimea capului, de mânecă:
țpg _ lâz _o 5--1-— -^-0.5=20,2 cm;
2 2

a,= 17Ж+ =21,5 + 20=41,5 cm;

lungimea mânecii: AL=LMS + 1-1-1 =644-2 66 cm;
lățimea capului de mânecă: BB1=BB2=' | 5,5 | 5,1» • •
= 1^,1 cm;
puncte ajutătoare pentru conturarea capului de mâneca:
...................m,. 10,1
,/iC AL, 4' ! ■ 4 om;

b/b, IU<4 AC 0,5 4 0,6 3,5 om.

 Sc. 7- /5

ARS = 22,5 cm
LST - 44,5 cm
LTP - 74 cm
LFT = 47.5cm
LMS = 64 cm
ls = 17,5cm
Ip = 17 cm
PBe = 85 cm

Ad-0

L Lp Lj
Fig. 8.34. Tiparul spatelui și feței puloverului clasic, din tricot extensibil,
pentru bărbați.

Se ridică verticale din B3 și B4 și se obțin C2 și C3, la intersecția

cu segmentele CBt și СгВ2. în aceste puncte se duc perpendiculare p<<
segmentele CB4 și CB2, pe care se măsoară C2C4=C3C5==0,5 cm;
— lărgimea mânecii la tiv: LL1=LL2=12 cm.
Se conturează tiparul conform figurii 8.35.

8.6.2. Puloverul raglan

Puloverul raglan, așa cum s-a menționat la subcapitolul 8.4.3 (pu
loverul raglan pentru femei), are mâneca fixată din răscroiala gâtului,
, deci acoperă și umărul.
Detaliile puloverului raglan sunt: spatele, fața, mâneca și garni
tura de la gât. Pentru garnitură nu se face tipar, nu ewtv cazul, deoarece
i-'ii:.
8.35. Tiparal mâ-
clasice a pulove-
rului din tricoi exten­
sibil, pentru bărbați,

LMS=74cm
Itiv ~10crn

ar= 41,5 cm

< l<- un. dreptunghi de lungime egală cu circumferința răscroielii gătii

lui, (lin tricot extensibil, pentru a se îmbrăca ușor peste cap.
Se construiește tiparul spatelui și feței de pulover raglan conform
ligurii 8.36 și conform, explicațiilor de mai jos, pentru1 mărimea cu
■ 11 К ' 186 cm.
Unciei dimensiuni sunt din N.I.D. 29489-78, iar altele sunt calculele
■ и ajutorul relațiilor decalcul proporțional prezentate în; subcapilo
Iul 8,2,
I .inii dei bază: __
pentru linia bustului: AB==ARS=25 cm;
pentru linia taliei: AT~LST==45,5 cm;
pentru linia tivului se ridică, mai întâi, cea de-a 7-a vertc-brii,
iH iitru o poziție, corespunzătoare a puloverului pe corp AAj 2,5 ctn,
\tl. LTP 75 cm.
Lățimea puloverului pe linia bustului BB3-,
lățimea spatelui; ВВ1==4,+ «21,5+ “ -22,5 cm.;
lățimea răscroielii bracului:
O, Г i-W ;
 Sc г-15

■■■— lățimea fetei: B2B3=ip+ — = 21 + — =22 cm.

Linii, de contur ale- spatelui:
— răscroiala gâtului A2G'-.
— adâncimea răscroielii: cm;
-- lățimea răscroielii: A.G=§ — + — + 2) — 2,5= — + ' L
1 1 30 10 / 20 10
+ 2—2,5 =5,1 cm;
răscroiala raglan GR2R:

BJ?==5 cm, GBt= ’ TFjTTo = 0,7 ... 1 cm,

R[RS este perpendicularii pe GR;

 — cusătura laterală B4T2L2:
------ BiB' 12,9
B1B4=^P =g‘O—-2---- 0,5=5,9 cm.
Linii de contur ale feței:
— linia de mijloc a feței, LjL1T1B3G2, se- stabilește fixând L1<'T:
,'T1A3=LFT=48,5 cm.;
— răscroiala gâtului G2G3:
— lățimea răscroielii:
Xgi=(^+^+2)+0,5= —+ —+2 + 0,5: 8 1 cm
1 \20 10 / 20 10

—adâncimea răscroielii: Z12G3=A3G1 +1=8,1-|-L 9,1 nu;

—■ răscroiala raglan G3R3R3:
GjG3=4,5 cm, B«R3—5 cm, G3B4= —> B4B5=0,7 . . . 1 cin,

Я4Я6 este- perpendiculară pe- G3B3;

— linia tivului, LțLj, se stabilește cu 2 cm mai jos decât a ::|>al<
lui, pentru a se așeza corespunzător pe abdomen. La încheierea epab Iu
■ и fața pe cusătura .laterală, acest plus, de 2 cm se susține sub rascroiall
brațului.
Tiparul de mânecă se- construiește după ce se determină <i, (ail.un
■ unea răscroielii brațului) (fig. 8.37):
a...=G2î2BB.4+B.4ff3B5G3=36 + 33=69 cm.
Lungimea mânecii: AL=LMS+3=77 + 3—80 cm.
Lățimea mânecii raglan: AA1=A1A2== —+7,5= —+7,5 13 | 7,0-i
8 8
=20,5 cm.
Lățimea mânecii la baza gâtului A3MMt: A1A3—2,8 cm, /I i Д,
■1,5 cm.
i'cnt.ru înălțimea capului de mânecă: A3B= ~ -| 4 38,5 eu;
Orizontala din В intersectează verticalele din Ax și Л.. în H, și +
Conturul capului de mânecă se trasează-după fixarea unor pmiel.
.Ji datoare:
BB3=1 cm, B2B4=1,5 cm.
Se unesc punctele B3 și A3, respectiv B4 și A4.
A>l\+ 3 cm,'A4Mi = 3,5 cm, B3M2=B4fl (de- la spate), HJl
i O la față). Se- trasează conturul capului de mânecă conform

lărgimea mânecii la terminație L3L4:

hj',1 12,5 ("in,
Se c.inltiie.'iza linia tivului și cusăturile mânecii (BL3 și /</ц).
 Fig. 8.37. Tiparul mânecii raglan a puloverului pentru bărbați.

8.6.3. Vesta
Vesta este un obiect de îmbrăcăminte a părții superioarei a trun -
chiului, fără mâneci și fără guler, purtat de bărbați peste cămașă.
Are lungime mică față de pulover sau jachetă, variind de la baza
gâtului la linia taliei și cel mult până la linia șoldului.
Variația, modelelor de vestă se obține prin tipul și finețea firelor
folosite, prin contextură și prin existența sau nu a deschiderii cu nasturi
sau fermoar, pe mijlocul feței. Vestele care nu au deschidere pe1 toată
lungimea feței, au o răscroiala a gâtului, adâncită după model, do obicei
în formă de „V“, lăsând vizibilă o parte din cravata purtată la cămașă.
Proiectarea vestei se obține prin modificarea tiparului puloverului
clasic astfel: '
■ se coboară răscroiala gâtului la spate;
234
 — sei micșorează lungimea liniei umărului;
— se adâncește răscroiala brațului;
— se stabilește forma deschiderii la gât în față;
— se dă rezerva de1 petrecut pentru nasturi și butoniere, dac.i
nlcgei acest model;
—• se scurtează lungimea totală după preferință sau N.I.
Linii de bază:
- .linia bustului este orizontala din B;
- linia taliei este orizontala din T;
- linia tivului este orizontala din V sau V'.
Linii de contur :
• linia de mijloc a spatelui V3BTV, AV3=2 cm, AV=LTP (>4 cil
— linia tivului VV2;
- linia cusăturii laterale: V2T2V6, B4V6=5 ... 6 cm;
— răscroiala brațului: 1/1V5==2 cm;

ARS - 24 cm
LST = 44,5cm
l.TP = 64 cm
l.FT = 47,5cm
A; - 20.5 cm
Ip = 20 cm
l’B = WOcm

Ad-4cm

b'llt 8,31). Tinnrul M>nini»i ..I r..

 — linia umărului: V5V4, GiV4=3 cm;
— răscroiala gâtului: V4V3.
Linii de contur ale feței:
— deschiderea vestei sau adâncimea răscroielii gâtului în formă
de „V“ este V.8Ve, G2V8=3 cm, B3V9=2 cm;
—■ linia de mijloc a feței: V9V1;
— linia cantului (V11V1oV12) pentru vesta ce se deschide cu nasturi
se obține: ducând o paralelă la linia de mijloc, la o distanță numită re­
zervă de petrecut (piepții) cm;
— linia tivului: V12V?;
, -7- linia cusăturii laterale: V.2T2Vq-,
—■ linia răscroielii brațului: V6V7, U3V7=2 cm;
■— linia umărului: V7V8. ' ■
Se conturează conform, figurii 8.38. '

8.6.4. Jacheta cu mâneca lăsată

Jacheta este ■ un. obiect de îmbrăcăminte cu sprijin pe umeri, deci
•oare acoperă corpul de la, baza gâtului până mai sus sau mai jos de șol­
duri și care, se deschide pe toată' linia de mijloc a feței.
Jachetele pot varia prin tipul și finețea firului, prin forma guleru­
lui sau a bentiței de la .gât, prin forma mânecii.
Se va proiecta o jachetă cu glugă, cu mâneca lăsată, montată, de
exemplu, cu 12 cm, mai jos, decât o mânecă clasică. Se alege mărimea
48A, pentru 7C=17O cm.
Se desenează pieptul separat de spate (fig. 8.39).
Liniile de bază:
pentru linia bustului: A.B=ARS=23 cm;
pentru linia taliei: ĂT=LST=41,5 cm;
pentru linia șoldului.: +S'=LS=22 cm;
pentru linia tivului: ~AL==LTP=69 cm.
Lățimea spatelui pe .linia bustului BB2: ,
BB1==ls+ =19,5+ — =21 cm;
4 4

Se coboară subrațul, deoarece mâneca este lăsată, B2B'2=2 cm.

Răscroiala gâtului AGt:
-- lațimea răscroielii: Au=---- b ■—-+2=—Ь—-2=7,4 cm;
20 10 20 10
■ ■ înălțimea răscroielii: -2' cm.
Linia umărului Gl£71: ___'
)i;)ziț’ni liniei umărului: AtU. 1,5 cm;
"о
Ч
 Linia răscroielii brațului UJi^B!.:

B2R = , RR1=0 5 cm.

3

Cusătura laterală B^T^L^.

Fața jachetei se' poate construi pe aceleași linii de bază trasate pen­
tru spatele jachetei sau se desenează în alt loc, păstrând distanța din­
tre liniile de bază.
Se fixează lungimea feței: 7\A2=LFT=44,5 cm.
Răscroiala gâtului G2G3:
— lățimea răscroielii: A2G2=AG + 0,5=7,4 + 0,5=7,9 cm;
— adâncimea răscroielii:
A2G3=A2G2+1==7,9 + 1=8,9 cm, pentru guler;
A2G3=A2G2+3=7,9-|-3 = 10,9 cm, pentru glugă.
Lățimea feței pe' linia bustului B3B5:
B^=lp+ A=ig + A =20,5 cm;
4 4

B4B5=B1B2 + 2=5,5 + 2=7,5 cm.

Se coboară subrațul pentru acest tip de mânecă, B5B5=2 cm.
Linia umărului la față G2U3:
— poziția umărului: B4lf2=B1l/—1 cm;
— lungimea liniei umărului: G2U3=G1 Ur—1 cm.
Linia răscroielii brațului U3B3B5:
B'Ba=AA, R2jR3=0,5 cm.

Deoarece’ fața jachetei se ridică pe abdomen, se recomandă cobo­

rârea liniei tivului cui 1 ... 4 cm, în funcție de poziția corpului și de dez­
voltarea bustului. ____
Rezerva de petrecut pentru încheierea cu nasturi, Т2Т'г =2 ... 2,5 om,
L2L2=L3L3=1 cm.
Se conturează tiparele- conform figurii 8.39.
Proiectarea mânecii lăsate se începe prin determinarea adâncimii
răscroielii brațului :
dr=UțB2 + U3B3 =22 +18=40 om..
Se trasează o verticală, care este axa de simetrie a mânecii,
înălțimea capului de mânecă: AB=^— 2^—12 = -^—14=6 cm.

Lungimea mânecii: AL=LMS-\-l—12=65—11=54 cm.

Lățimea capului de mânecă:
BBj BB.J J—-+ 7 ) 1-2 — +9 12 | 9 21 cm.
s
 SC.I:J5

Fig. 8.40. Tiparul mânecii lăsate a jachetei pentru bărbați.

S-a mărit lățimea capului de mânecă cu 2 cm, datorită coborârii

: a il mațului la spate și față.
Puncte ajutătoare pentru capul de mânecă:
ĂC=ĂQ = -^-—l=-^-—1=5,2—1=4,2 cm.

Lărgimea la terminație: LL1=LL2=

14 cm.
Se conturează conform figurii 8.40.
Pentru construire tiparul de glugă
В jachetei pentru bărbați (fig. 8.41)
■ desenează un dreptunghi ce are lă­
țimea în funcție de răscroiala gâtului
ii'- la spate și față, iar lungimea se
slabi lește după înălțimea gâtului 'și
a capului (Igc).
l inia din față: GG1=fpc=37 om.
Linia din răscroiala gâtului GXG4:
< GL AGj G^Gg -I- 5=8 + 15-1-5='
211 cm;
< > Gj .4 cm;
Fig. 8.41. Tiparul <!<’ i'.luijă “ Joch'î
i: iли'л r.r.' na_ i a o a ,,.ln
 Linia de la spate G4G6G7GS:
g5g6=-^l>

Gluga se croiește1 dintr-o singură bucată, linia GGS (de pe cap) așe-
zându-se pe tricotul îndoit, la firul dublu.

8.7. EXECUȚIA TRICOTULUI

în cadrul acestui subcapitol se va dezvolta execuția tricotului pen­

tru următoarele articole! de îmbrăcăminte: pulover pentru femei, jacheta
pentru bărbați și pantalonul pentru copii.

8.7.1. Puloverul pentru femei

Puloverul, alei cărui tipare s-au construit la subcapitolul 8.4.1, are
PB=92 cm, ,LTP=63 cm, LMS=59 cm. și se va executa dintr-o conte-x-
tură glat, cu torsade și ajur, iar garniturile (de la gât și începutul de-’
taliilor) vor fi din tricot patent 1:1.
In funcție de- finețea firului ales, se va stabili o- mașină de finețe
corespunzătoare, de exemplu 8Ff.
Se va tricota o- mostră de tricot, pentru a se stabili desimea optimă,
numărul de ace și numărul de rânduri ce se vor tricota pentru, dimen­
siunile- necesare detaliilor. Pe distanța de 50 mm tricot relaxat sunt
23 șiruri, deci pentru lățimea spatelui de 49 -|-1—50 cm (se adaugă 1 cm
pentru cusăturile de încheiere cu fața) sunt necesare 230 ace:
500 mm-23 șiruri
500 mm-Do= ace.
50 mm
Pe distanța de- 50 mm. tricot relaxat sunt 19 rânduri, deci la o lun­
gime- a spate-lui de- 63 + 24-1=66 cm (2 cm de la înălțimea răscroie-lii
gâtului și 1 cm. pentru cusătura de pe umăr) vom tricota 250 rânduirii:
660 =250 rânduri.
50
Tricotarea spatelui. Se selecționează 230 ace, pentru patent 1 : 1,
conform figurii 8.42, a, prin ridicarea limitatoare.lor.

7
 Toate camele de ridicare vor fi în acțiune și toate camele de col
i o vor fi fixate la același grad, de 9 . . . 9,5.
Sania va fi în partea dreaptă a fonturii.
Se scoate firul din tensionare și se cuplează pistonul cu caseta |n
li ii acționarea conducătorului de fir respectiv, odată cu deplasarea
..... spre stânga. Se prinde firul cu mâna și se începe deplasarea s.u
'ipi c stânga. ,
■' 1 au format primele bucle pe acele ambelor fonturi.
Se introduce pieptenele de început, de jos în sus, printre colo d
!■ oluri, și se introduce sârma pe deasupra buclelor, prin orificiile d|
ido, pieptenului de început.
Se prind de pieptene greutățile, în mod uniform, simetric, voi,1
• in In se dacă sunt bucle pe toate acele și. dacă sârma nu s-a ag al, al
i ot pul unuia din ace. >
In cazul în care nu sunt bucle pe toate acele, se vor forma cu ;
1 nul acului de îngustare sau cu ajutorul cârligului de deschidere a I,
I llnr acelor.
Se introduce firul prin dispozitivul de tensionare și conipi nsai
■ пюре tricotul. Pentru rezistența începutului de tricot, se rccnin.l
| 11 a rânduri de tricot tubular simplu. Poziția camelor de IhicI.iii
•»i d iii .te la gradația 13, în dreapta la fontura din față și in .■.l ue;
I' idiira din spate, iar celelalte se stabilesc la gradația 9 (ce se va li
i i i patent). Acest tricot se realizează prin scoaterea din aclitine
■ .• > do ridicare din dreapta a fonturii din față și a camei de ridicau;
■I и și a fonturii din spate. La trecerea săniei de la. stânga ,1a <lr<|
or forma ochiuri pe acele' fonturii din spate, iar la deplasarea ț
i" ipl.i la stânga ste' vor forma ochiuri pe acele fonturii din fala ' ■
' duc apoi în lucru camele scoase și se tricotează câteva rânduri di
i o| I : I, în funcție de înălțimea ce dorim, să o- aibă paion Iul
■ ' in), do exemplu 25 rânduri.
Pentru executarea în continuare a contexturii glat cu torsade
ho dog acele în raportul dorit, conform figurii 8.42, b, transl'i r.'iiui1
i"iiidoi ochiurilor de pe fontura din față pe cea din spate, eu ag
ului do îngustare (decherului).
Reglăm desimea de 13 . . . 13,5 pentru tricotul glat de pe fonlui
! il< și rămâne de 9 . . . 9,5 pentru tricotul de pe fontura din laț
luni .ni rămas puține ace).
I a câteva rânduri, în funcție de modelul de ajur ales, se li a,
■o di i In Till ochiul, de pe un ac pe aCul vecin.
Torsadele se execută la cinci rânduri, prin încrucișări a <>< li
o l-o 3 ace din stânga cu ochiurile de pe 3 ace din dreapta (din
di 7 ace) și apoi invers.
tricotează așa 127 rânduri, după care se scot din lucru < âh
I n 'danga și 8 ace din dreapta fonturii (din cele 115 | 115), pe
" dl i răscroiala'brațului:
'100 mm I !) vând ari
400 mm-Dy
60 mm
152 -25 127 rânduri.
■ continua trlcotarea cu încă 98 rânduri, până la nlvdti
du i.'ascroiala gâtului șl înclinarea1 umărului яс obțin maț

I.....1