Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C6.Tumori Maligne Orofaciale
C6.Tumori Maligne Orofaciale
LEUCOPLAZIA
Leucokeratorză sau o metaplazie epidermoidă a mucoasei orale
Pindborg - pată sau placă albă, nu mai mică de 5 mm diametru, care nu poate fi
înlăturată prin ştergere şi nu poate fi clasificată în nici o altă boală
Etiologie
Corelată cu acţiunea unor factori iritativi locali
Pe fondul unei predispoziţii individuale creată de factori generali:
1. luesul
2. tulburări hormonale
3. diabetul zaharat
4. hipovitaminoza A
Etiologie
tutunul şi alcoolul
igiena bucală
Clinica bolii
Subiectiv: asimptomatică
o În formele mai avansate sau în cazul formelor verucoase - jenă la
masticaţie sau usturime la contactul cu alimentele iritante
Obiectiv
o Placi albe sidefii translucide ca fumul alb, lăptoase sau chiar alb-
gălbui, până la cenuşiu
Histopatologic
leucoplazia - keratinizare a mucoasei cu apariţia stratului cornos şi granulos,
care lipsesc în mod normal
în epiteliu - displazii epiteliale de diferite grade
Diagnosticul diferenţial
Leucoedemul
Carcinomul de mucoasă cu debut în suprafaţa
Manifestările orale ale unor afecţiuni dermatologice ca:
o lichenul plan, lupusul eritematos discoid
o Sclerodermia în formă avansată
o Enantemele medicamentoase
o Candidozele cronice
o Afecţiuni virotice ale mucoasei orale (papilomatoze)
o Glositele sifilitice
Boli ereditare: nevul alb spongios şi diskeratoza benignă intraepitelială
(Wittop-Salman)
Evoluţie
lungă durată, între 1-20 de ani
un anumit procent de leucoplazii regresează spontan sau după suprimarea
factorilor iritativi, urmat de tratamente locale antiinflamatorii
3-6% se malignizează
Tratament
suprimarea factorilor presupuşi cauzali
păstrarea unei igiene orale riguroase
medicaţie de protecţie cu vitamina A soluţie buvabilă
badijonări uşoare cu pantotenat de calciu
LEUCOPLAZIA PĂROASĂ ORALĂ
Varietate lezională întâlnită la persoanele imunosupresate cronic
Clinica bolii
Subiectiv - afecţiunea este asimptomatică
Obiectiv
o aspectul clinic - variabil
o pată albă situată de-a lungul marginilor laterale ale limbii, uni- sau
bilateral
Rar - la nivelul planşeului oral, feţei dorsale a limbii, sau în restul cavităţii
orale
Caracteristic - conturul neregulat al leziunilor cu suprafaţa deseori
plicaturată rugoasă sau papilară (păroasă)
În alte cazuri leziunile pot fi netede şi maculare
Diagnosticul diferenţial
leucoplazia idiopatică
lichenul plan
candidoza cronică hiperplazică
hiperkeratoze ale mucoasei orale
Evoluţie
nu s-a observat prezenţa displaziei
nu poate fi considerată ca o leziune premalignă (Brukets 1994)
Tratament
Acyclovir
Corticoterapia topică se recomandă în cazurile de procese inflamatorii
supraadăugate
LUPUSUL ERITEMATOS
Afecţiune autoimună
Două forme principale
lupusul eritematos cronic discoid sau cutaneo-mucos
lupusul eritematos acut sistemic sau diseminat
Etiopatogenie
Caracter imun
Clinica bolii
Subiectiv - inconstant - prurit sau senzaţie de arsură
Obiectiv
o Erupţia cutanată - placard eritematos sau mai multe plăci ovalare sau
policiclice de dimensiunile variabile dispoziţie unilaterală sau
simetrică
Erupţia mucoasă poate fi marcată subiectiv, inconstant, de senzaţie de
uscăciune a gurii şi nasului
Sediul de predilecţie
o mucoasa jugală la nivelul molarilor
o vălul palatin
o gingii
o roşul buzelor
Histopatologic
hiperkeratoză sau parakeratoză
degenerescentă hidropică a stratului bazal
infiltrat limfocitar dens în corion
degenerescenta colagenului
Diagnosticul diferenţial
lichenul plan
leucoplazia
Tratament
antipaludicele de sinteză
în formele rezistente la antipaludicele de sinteză - corticoizi sau citostatice
Terapia locală
o corticoizii în pansamente ocluzive
o tratament calmant, creme calmante sau creme cu chinină
crioterapia cu zăpadă carbonică sau azot lichid
laserterapie
PAPILOMATOZA FLORIDĂ A CAVITĂŢII ORALE
Afecţiune hiperkeratozică
Mase de vilozităţi fine, albe, cenuşii sau roze
Mase vegetante şi papilomatoase, formând una sau mai multe placarde bine
delimitate, uşor reliefate în raport cu mucoasa vecină şi dispuse pe mucoasă de
aspect normal
Histologic
aspect benign
simplă hiperplazie epitelială fără atipii celulare, dar cu acantoză,
hiperkeratoză şi papilomatoză se transformă în carcinom epidermoid
(carcinoma verucos sau tumora Ackermann), rapid metastazant
CANDIDOZA ORALĂ
Deficienţă a sistemului imun
Nu se malignizează
Nu acţionează ca un agent carcinogenetic
Clinica bolii
Leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor descoperite (faţă, mâini)
Debutul este lent, apreciat în ani sau zeci de ani
Obiectiv
o pete pigmentate bine delimitate, de culoare brună murdară, de
dimensiuni variabile
o devin hiperokeratozice, rugoase sau chiar verucoase, acoperite de
scuame uscate aderente
o ablaţia crustei determină o mică sângerare şi leziunea se reface
Histopatologic
modificările pot fi de tip atrofie sau, dimpotrivă, hipertrofie, cu hiper- sau
parakeratoză
în stratul malpighian celulele sunt atipice
stratul bazal este sediul unor proliferări celulare atipice
Riscul de malignizare
frecvenţa malignizării este crescută
poate lua forma unui epiteliom spinocelular sau bazocelular
Tratament
Profilactic măsuri de protecţie împotriva radiaţiilor solare
Curativ
o crioterapia leziunilor cu azot lichid
o unguente cu 5 fluoro-uracil 1% sub pansament ocluziv
o laser-terapia prin vaporizare
o chiuretarea şi electrocoagularea
CORNUL CUTAN
Apare îndeosebi la persoanele în vârstă, în decada a 6-a sau a 7-a vieţii
Sediul lui poate fi atât la nivelul pielii păroase cât şi la nivelul feţei
Riscul de malignizare
Este posibil şi se manifestă clinic prin inflamaţia şi indurarea bazei de implantaţie,
urmată de ulceraţia ei, iar histopatologic prin înmugurirea stratului bazal
Tratament
exereza chirurgicală în ţesut sănătos
RADIODERMITELE CRONICE
Consecinţa unor efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor
Etiologic
razele X
în prezent se apelează mai puţin la mijloacele clasice de iradiere
Clinica bolii
Subiectiv:
o uşor disconfort
o senzaţie de rigiditate a tegumentului în zona afectată
Obiectiv
o plaje hiperpigmentate, de culoare cenuşie sau maro-deschis, cu o reţea
teleangiectazică la suprafaţă
o limitele sunt imprecise
o pielea fină, subţire, netedă şi uscată, scleroatrofică, fără pilozitate şi
fără glande sebacee
o Riscul de malignizare
o 5-25% dintre radiodermitele cronice – carcinoame spino- sau
bazocelulare
Evoluţia spre malignizare
o etapa sclerodermică
o etapa hiperplazică
o etapa de malignizare la nivelul unei formaţiuni vegetante sau pe
marginea ulceraţiei
Tratament
Profilactic măsurile de protecţie împotriva iradierii sau utilizarea razelor C
mai blânde
Curativ excizări largi şi plastia lipsei de substanţă
BOALA BOWEN
Dermatoză precanceroasă denumită şi hiperplazie pseudo-epiteliomatoasă a
mucoasei orale sau a tegumentelor feţei
Etiologia
este necunoscută
sunt implicaţi factori cauzali sau favorizanţi ai neoplasmului
Clinica bolii
elemente discoide, infiltrate, uşor denivelate, de mărime variabilă, de culoare
roşiatică
suprafaţa este rugoasă, acoperită de scuame sau ulcerată, acoperită cu cruste
sau cu veruci
aceste leziuni - grupate formând un placard relativ limitat
Histopatologic
imaginea unui "carcinom in situ"
păstrarea întegrităţii membranei bazale
Riscul de malignizare
o este cert
o ia forma epiteliomului spinocelular cu perle orto- şi parakeratozice
Tratament
chirurgical
crioterapie
laser
prin vaporizare
KERATOACANTOMUL
Tumoră epitelială benignă cu potenţial de malignizare
Sediul mai frecvent la nivelul feţei (obraji, nas) sau mai rar la nivelul mâinilor
Etiologie
este probabil virotică întrucât electronomicroscopic s-au evidenţiat incluzii
virotice intranucleare
se admite şi rolul radiaţiilor sau al iritaţiilor chimice
Histologic
keratoacantomul se confirmă prin examenul biopsic
Keratoacantomul se distinge prin
o apariţia recentă
o lipsa infiltraţiei ţesuturilor din jur
o lipsa adenopatiei de acompaniament
o lipsa ulceraţiei, sub crustă
Diagnosticul diferenţial
nevii celulari
chistul sebaceu
epiteliomul spinocelular
Tratament
excizia chirurgicală
electroexcizia tumorii urmată de sutura primară
într-o fază evoluată – extirpare chirurgicală cu margini de siguranţă în
ţesutul sănătos
NEVII
Displazii cutanate circumscrise
Majoritatea persistă toată viaţa
Unii se pot maligniza
Etiologie
tulburare de inducţie embrionară, care interesează predominant unul sau
altul dintre elementele constituţionale ale pielii
Clasificare
nevi simpli epidermali sau dermali - nu se malignizează
nevi nevocelulari - se pot maligniza
1. Nevul pigmentar maculos
2. Nevul pigmentar papilomatos
3. Nevul tuberos
Nevul pigmentar maculos
pată de culoare brun-închisă, rotundă sau neregulat ovalară
şanţurile normale ale pielii sunt păstrate
centrul este de obicei mai închis la culoare
aceşti nevi pot fi întâlniţi oriunde inclusiv pe mucoasa orală
Nevul pigmentar papilomatos
proeminenţă ovoidă brun-închis cu suprafaţă papilomatoasă, uneori piloasă
Nevul tuberos
mai frecvent la adulţi
mică proeminenţă emisferică sensibilă
consistenţă renitentă
suprafaţa netedă este deseori piloasă.
în majoritatea cazurilor are culoarea pielii inconjurătoare
Nevul "în dom"
are aspectul unei cupole puternic bombate
consistenţă fermă
suprafaţă netedă fără pilozitate
culoare negricioasă ca antracitul
Nevul prepubertar
nev acromic (nevocelular, nepigmentat)
localizat cu predilecţie la faţă sau la membrele inferioare
la copii între 3-10 ani
nodul mic proeminent, de consistenţă fermă
suprafaţa netedă, fără pilozitate
evoluţia este benignă
Nevul pigmentar gigant
observat încă de la naştere
placard infiltrat, întins, pigmentat
suprafaţa neregulată şi acoperită în marea majoritate cu fire de păr
Lentigo
poate avea sediul oriunde
izolat sau ca elemente grupate
pată de culoare maro închis până la negru
netedă, plană sau uşor denivelată,
câţiva mm diametru
bine delimitată
Riscul de malignizare
evoluţia nevilor pigmentari este obişnuit benignă
degenerarea este rară, depinzând de aspectul histologic şi clinic
nevii tuberoşi nu se malignizează decât excepţional
nevii în dom, lentigo şi nevii giganţi dau un procent relativ ridicat de
malignizări
Tratament
Nevii simpli epidermali sau dermali nu necesită tratament
Extirpare profilactică cu margine de siguranţă în ţesut sănătos.
Nevii giganţi pot beneficia de exereze chirurgicale urmate de plastii sau
grefe
MELANOZA DUBREUILLE
Afecţiune benignă la debut, dar cu un mare procent de malignizare
Leziune pignlentată brună, relativ frecventă, care afectează adultul
Sexul feminin este mai rar afectat
Tratament
exereza largă
plastie reconstructive
CONCEPTUL DE CANCER PREINVAZIV ŞI MICROINVAZIV SAU
MINIMAL INVAZIV
Proces patologic mai avansat, lipsit însă de semnele clinice locale şi generale de
malignizare, dar histologic prezintă toate caracterele unei tumori maligne, afară de
invazia membranei bazale, atât cât poate fi apreciată cu microscopul optic
CONCEPTUL DE TUMORI MALIGNE PRIMARE MULTIFOCALE
(MULTIPLE)
Criteriile stabilire de Warren şi Gates:
să fie clar maligne
fiecare tumoră să fie topografic distinctă de cealaltă - separate de un ţesut
sănătos
să fie exclusă posibilitatea ca una dintre tumori să reprezinte metastaza
celeilalte
DIAGNOSTICUL PRECOCE AL CANCERULUI ORO-FACIAL
Pete roşii plane sau uşor denivelate
Pete albe cu suprafaţa neregulată
Leziunile - se pot combina între ele astfel
leziuni albe şi roşii (fisuri sau plaje mamelonate)
hiperkeratoze combinate cu eroziuni sau ulceraţii
Semne subiective
paresteziile sau anesteziile
pareza sau paraliziile
otalgia
glosodinia
odontalgia şi mobilitatea dentară
disfagia
sângerări spontane din sinusuri sau provocate de masticaţie
limitarea mişcărilor limbii
trismusul
Metode de diagnostic
examenul clinic
coloraţia intravitală cu albastru de toluidină
examenul citologic
examenul biopsie
examenul limfonodulilor
alte examinări complementare
COLORAŢIA INTRAVITALĂ CU ALBASTRU DE TOLUIDINA
Modul de utilizare constă în clătirea gurii timp de 10 sec. până la un minut
cu o soluţie apoasă de albastru de toluidină 1%
Testul este considerat pozitiv atunci când apare o plajă albastru închis
COLORAŢIA INTRAVITALĂ CU SOLUŢIE DE IOD
badijonarea cu o buletă de vată a leziunilor suspecte timp de 10 până la 20
secunde
se aşteaptă 1-2 minute până are loc reacţia de colorare, după care se face
interpretarea colorării prin observaţia clinică
Testul Richart:
o completarea examenului clinic în cazul leziunilor cu aspect benign dar
cu un oarecare grad de suspiciune malignă
o depistarea recidivelor de dimensiuni mici, ulcerative
o cercetarea stomatoscopică a unor leziuni
o Metoda poate fi mai larg folosită de către medicii stomatologi alături
de examenul clinic care rămâne principala metodă de diagnostic
precoce a leziunilor de mucoasă orală.
o Simplitatea executării, preţul de cost redus precum şi gradul înalt de
acurateţe a rezultatelor, fac din coloraţia vitală cu albastru de toluidină
o metodă de diagnostic extrem de utilă obligând însă la explorarea în
continuare a leziunilor suspecte şi prin alte metode (citodiagnostic,
stomatoscopie, biopsie).
o Stomatoscopia în scopul unui diagnostic precoce în cancerul oral,
după opinia noastră valoarea ei constă în posibilitatea urmăririi în
timp a evoluţiei leziunilor de tip displazic, cu descoperirea eventuală a
momentului degenerării maligne.
o Stomatoscopia combinată cu testul coloraţiei vitale cu toluidină îşi
creşte valoarea în sensul că decelând limitele unei leziuni suspecte,
indică exact locul de prelevare a unui examen citologic sau biopsic.
EXAMENUL CITOLOGIC
cazurile suspecte de epitelioame superficiale
nu poate fi luată o decizie privind terapia radiant chirurgicală sau citostatică,
exclusiv după un examen citologic
EXAMENUL BIOPSIC
recoltarea unui fragment de ţesut în vederea examinării la microscop pentru
a preciza diagnosticul histologic
Se contraindică biopsiile în:
o variaţii anatomice normale
o leziunile provocate de traume recente
o leziunile acute/subacute inflamatorii
o leziunile vasculare (hemangiom)
o leziunile radiotransparente
o leziunile care implică dificultăţi tehnice pentru recoltare
o tumorile parotidiene
BIOPSIA EXCIZIONALĂ (EXEREZĂ)
se recomandă în cazul unor leziuni de ţesuturi moi sau dure, superficiale sau
profunde, apparent benigne sub 2 cm diametru sau în cazul unor leziuni
mici, suspecte de malignizare
exereză a leziunii
BIOPSIA INCIZIONALĂ
Este aleasă în cazul leziunilor extinse, maligne sau cu potenţial de
malignizare (necesitând o extirpare chirurgicală ulterioară) sau pentru a evita
o structură anatomică adiacentă (nerv sau arteră)
Examenul electromicroscopic efectuat pe fragmente biopsiate de la nivelul
carcinoamelor cavităţii orale îşi demonstrează valoarea indubitabilă ca factor
de predicţie, important în evaluarea prognosticului. Rezultă că, ori de câte
ori spaţiile intercelulare sunt reduse ca dimensiune iar desmozomii sunt
prezenţi, prognosticul poate fi considerat favorabil. Dimpotrivă, existenţa
spaţiilor lărgite, lipsa joncţiunilor intercelulare clasice şi adaptarea
plasmalemei celulare prin dezvoltarea de microvili au semnificaţia unui
prognostic rezervat.
Diagnosticul precoce al leziunilor maligne şi premaligne, urmat de aplicarea
imediată a unui tratament corespunzător este singura metodă de creştere a
ratei de supravieţuire cât şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii pacienţilor
În cabinetul de stomatologie medical stomatolog poate depista cancerul oral
şi poate obţine un diagnostic de probabilitate; în diagnosticul de certitudine,
el rămâne un membru al echipei specializate, alături de chirurgul oro-
maxilo-facial, anatomo-patolog, radioterapeut, oncolog.
ALTE EXAMINĂRI COMPLEMENTARE
conţinutul şi dispersia ADN nuclear
gena supresoare p53
DIAGNOSTICUL PRECOCE AL RECIDIVELOR TUMORALE ŞI
METASTAZELOR
Detectarea recidivelor sau metastazelor înainte ca ele să devină evidente clinic ar
ameliora considerabil prognosticul
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA (CT)
Secţiunile tomografice se fac în plan axial, transversal, frontal, sagital şi/sau
oblic, dar spre deosebire de tomografia clasică în cazul C.T. se utilizează un
fascicul subţire şi ţintit
REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ (R.M.N.)
metodă de investigaţie, care realizează imagini cu o rezoluţie mult
superioară faţă de computertomografie, fapt care permite utilizarea ei mai
ales în cazul tumorilor părţilor moi
ULTRASONOGRAFIA (ECOGRAFIA)
tehnică de investigaţie, care se bazează pe principiul ecoimpulsului
undele sonore sunt reflectate parţial şi recepţionate din nou de emiţător în
funcţie de o scară de frecvenţă de 1-8 MHz
SCINTIGRAFIA
metodă de investigaţie ce se bazează pe captarea radiaţiilor emise de izotopii
radioactivi, care se concentrează diferit în ţesuturile bolnave faţă de cele
sănătoase
Anatomia patologică
Tumora primară îşi are sediul de predilecţie în planşeul anterior paramedian
sau median, dar şi în zona posterioară a planşeului unde, din păcate, este
depistat tardiv, mai ales cel de la nivelul şanţului amigdaloglos.
Punctul de plecare îl constituie mucoasa planşeului oral şi glandele salivare
mici, iar uneori chiar glanda sublinguală
Histologic
În peste 90% dintre cazuri este un epiteliom spinocelular sau carcinom
epidermoid cu diferenţiere moderată sau bine diferenţiat
Clinica bolii
Subiectiv - dureri moderate care treptat se accentuează
o Forma ulcerativă este cea mai frecventă şi pleacă de la nivelul
mucoasei
o Forma nodulară de debut este mult mai rar întâlnită şi pleacă din
straturile mai profunde, în legătură cu acinii glandulari salivari
diseminaţi în planşeu, sau chiar din glanda sublinguală
Obiectiv - pot debuta sub formă ulcerativă sau nodulară
o Adenopatia
o Interesarea limfonodulilor este precoce şi se decelează la 50% dintre
pacienţi, care se prezintă pentru prima oară.
o Sunt invadaţi limfonodulii submandibulari şi cei jugulo-carotidieni.
Diagnosticul
induraţia bazei sau a ţesuturilor de sub ulceraţie
extensia rapidă a acestei induraţii
Pentru formele nodulare de debut, fixarea nodulului este semnul de alarmă.
Diagnosticul diferenţial
În stadiul de debut se face cu toate leziunile ulcerative traumatice sau
inflamatorii specifice
Litiază a canalului Warthon
Carcinomul adenoid chistic
Limfoamele şi reticulosarcoamele planşeului oral sunt imposibil de
diferenţiat clinic, iar examenul histopatologic este indispensabil.
Evoluţie şi complicaţii
tumorile mici se apropie de gingie sau de limbă
tumorile mari implică una sau ambele structuri amintite
TRATAMENTUL CARCINOMULUI PLANŞEULUI ORAL
Tratamentul profilactic
Tratamentul curativ
Tratamentul chirurgical
pelvectomia simplă
pelviglosectomia
pelvigingivectomia
pelvi-gloso-mandibulectomia cu sau fără întreruperea continuităţii osoase
Acoperirea defectului cu lambouri
lamboul mucos labio-vestibular
lamboul de transpoziţie intraorală a mucoasei obrazului
lamboul lingual
ALTE TUMORI MALIGNE ALE PLANŞEULUI ORAL
Sunt cele care îşi au originea în glandele salivare mici şi/sau mari ale
planşeului oral, precum şi cele ce se dezvoltă în legătură cu elementele
anatomice constitutive ale acestuia
CARCINOMUL MUCOASEI JUGALE
Debutează în general pe linia ocluzată de la comisura labială la cea intermaxilară
Afectează în proporţie egală cele două sexe după vârsta de 50 de ani
Etiologie
Factorii iritativi persistenţi:
Fumatul
Consumul de alcooluri distilate
Tutunul de mestecat - cancerul verucos
Betelul
Prognosticul
rezervat în măsura în care leziunea malignă nu este descoperită în timp util
pentru a se lua măsurile terapeutice adecvate
Tratamentul chirurgical al carcinomului comisurii intermaxilare
Tratamentul chirurgical - obiective principale:
o extirparea tumorii primare
o extirparea ganglionilor interesaţi
o repararea defectului tisular postoperator
Căile de abord diferă în funcţie de extensia ei la suprafaţă şi profunzime
Diagnosticul
Diagnosticul clinic pozitiv se bazează pe:
datele anamnestice
examenul clinic obiectiv
examenul radiologic
Diagnosticul diferenţial
ulceraţiile banale mecanice
herpetice sau aftoase
lupusul gingival tuberculos
şancrul sifilitic
granulomul reparator (epulis)
tumorile cu debut endo-osos (sarcoame sau tumora cu mieloplaxe)
Evoluţie şi complicaţii
Două forme de evoluţie:
o în suprafaţă
o în profunzime
debutul – indolor
dinţii devin mobili, iar la un moment dat, ei plutesc în tumoră
La edentaţi - instabilitatea protezei, sângerări sub proteză, dureri
Din această fază, simptomatologia bolnavului devine mult mai bogată,
făcând parte din simptomatologia cancerului oaselor maxilare
Prognostic
Rezervat
Se impun:
o educaţia sanitară a populaţiei
o diagnosticarea precoce a leziunilor
Tratamentul carcinomului gingival
de elecţie - tratament chirurgical
tratamentul radiant nu este indicat
nu se instituie un tratament multimodal, decât dacă el a ajuns în faze
avansate interesând osul şi celelalte structuri vecine, sau dacă el a dat
metastaze în limfonodulii sateliţi
Tratamentul carcinomului gingival inferior (mand1bular)
Exereza tumorii cu:
rezecţie segmentară şi păstrarea continuităţii mandibulei
rezecţia segmentară cu întreruperea continuităţii mandibulei
Tratamentul carcinomului gingival superior
rar poate fi rezecată tumora fără a intercepta sinusul sau fosa nazală
Cheilita herpetică
alteraţii profunde de natură inflamatorie şi degenerativă, care îşi găsesc în
final expresia clinică în procesul keratozei exfoliative
Cheilitele glandulare
au la bază afectarea glandelor salivare labiale accesorii
forme clinice:
1. Cheilitele keratozice
2. cheilita leucoplaziformă
3. cheilita leucoplazică
4. cheilita leucokeratozică
5. Cornul cutanat
6. Lichenul plan
7. Lupusul eritematos
8. Keratoacantomul
9. Cheilita chimică
10.Cheilita post radioterapie
11.Ulceraţiile post traumatice
12.Cicatricile mai ales cele post-combustionale
13.Lupusul tuberculos
Etiopatogenia cancerului de buză
expresia unor modificări la nivelul aparatului genetic celular
2 etape principale:
o etapa cancerizării primitive - perioada de la primul contact cu factorii
cancerigeni până la apariţia primelor celule canceroase
o etapa cancerizării secundare - de la apariţia primelor celule maligne
până la transformarea maligna
Factorii cancerigeni şl necancerigeni
două categorii:
o primari sau necelulari - cuprind:
factori fizici
factori chimici
factori biologici
o secundari sau celulari
Localizare şl anatomie patologica
predilecţie pentru buza inferioară
histologic – carcinom:
o spinocelular
o nediferenţiat
o Bazocelular
o anaplazic
Clinica bolii
Debutul - două forme:
o Forma superficială - zonă albicioasă, îngroşată, fie cu un aspect
reliefat verucos, fie al unei ragade ulcerate, care se acoperă cu o crustă
hemoragică
o Forma nodulară - debutează în grosime printr-o zonă indurată,
nedureroasă, fără tendinţa de retrocedare
Perioada de stare
o Forma ulcerată
o Forma terebrantă
o Forma vegetantă (sau exofitică)
o Forma infiltrantă (sau endofitică)
o Formele cu localizări multiple
Evoluţia cancerului de buza
în prima fază - evoluţie strict localizată
o în general, cancerul de buză evoluează lent
o din aproape în aproape
o adenopatia regională secundară
o afectarea osoasă de vecinătate
o metastazele la distanţă
o recidivele.
Două etape importante:
o etapa preterapeutică
o etapa postterapeutică