Ministerul Educației al Republicii Moldova

Instituția Publică Liceul Teoretic “Alexandru Ioan Cuza”

REFERAT
„Miron Costin – mare cronicar
moldovean.”

Efectuat:
 Miron Costin este un cronicar de orientare umanistă, mare logofăt al Moldovei. Povestitor şi
portretist talentat, a relatat evenimentele din istoria Moldovei dintre 1595 şi 1661 sub titlul
„Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron-Vodă încoace”. A scris poemul filozofic „Viaţa lumii”,
lucrarea „De neamul moldovenilor”, precum şi două cronici în limba polonă: „Cronica ţărilor
Moldovei şi Munteniei” şi „Istoria în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească”.

Prin lucrările sale se statornicesc temeinic în ştiinţa Moldovei istoria, etnografia, filosofia,
etnologia, versificaţia.

Opera principală a lui Miron Costin este „Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron-Vodă încoace”,
în care se relatează cuprinzător despre evenimentele dintre anii 1595-1661, îndeosebi despre
domniile lui Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan.

Una din temele care l-au preocupat pe Miron Costin, căreia i-a consacrat mai multe pagini,
capitole şi o monografie, este proveniența neamului moldovenesc și evoluția lui de-a lungul istoriei.
Chiar în „predoslovia” letopisețului scris se evidențiază dragostea și atașamentul cronicarului față de
neamul moldovenesc („nu va hi pus preavecinicul sfat puternicului Dumnedzău ţării acestea ţenchiu
(capăt) şi soroc de sfîrşire”). Miron Costin afirma ca toată lumea trebuie să știe de unde se trage
poporul Moldovei. Astfel, el a dorit să înobileze originea moldovenilor și să combată afirmațiile
denigratoare la acest subiect. Fiind conștient de faptul că are puține argumente în susținerea
propriilor afirmații, Miron Costin a accentuat: „Cel mai nou nume al moldovenilor noştri este
moldovan, iar al muntenilor – muntean.”.

Istoria în versuri polone despre Moldova şi Ţara Muntenească (poema polonă), scrisă de Miron
Costin în 1684 urmărea scopul de a prezenta magnaților poloni soarta dramatică a Moldovei („Să
înfăţişez maiestăţii sale regale ştiri despre aceste ţări”).

„De neamul moldovenilor” este prima monografie în limba moldovenească scrisă de marele
cronicar. Reprezintă primul studiu ştiinţific despre originea moldovenilor, primul tratat de etnologie
în limba moldovenească. Este, fără nici o îndoială, opera întregii vieţi a lui Miron Costin, în care se
însumează și se generalizează cele mai diverse informaţii (istorice, etnologice, arheologice,
numismatice, filologice ş.a.) acumulate decenii în şir şi care sunt rânduite pentru a demonstra
provenirea moldovenilor din viţă nobilă. „De neamul moldovenilor” rămâne până în ziua de azi
unica monografie despre istoria etnică și geneza moldovenilor.

Fiind nemulțumit de faptul că niciunul dintre istoricii și cronicarii moldoveni nu au scris despre
cucerirea romană a dacilor, Miron Costin a mărturisit „Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă,
să scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor şi seminţie sînt lăcuitorii ţării noastre, Moldovei
(...), de unde sînt veniţi strămoşii lor pe aceste locuri, supt ce nume au fost întîi la descălecatul lor şi
de cînd s-au osăbit şi au luat numele cest de acum, moldovan, în ce parte de lume este Moldova,
hotarele ei pînă unde au fost întîi, ce limbă ţin şi pînă acum (...), scot la ştirea tuturora, care vor vrea
să ştie neamul ţărilor acestora”, astfel demonstrându-și încă o dată dragostea față de patrie și propriul
neam.
 Au trecut mai mult de 300 de ani de la epoca în care a activat Miron Costin, dar lucrările lui vor
rămâne în istorie și vor continua să fie utilizate, deoarece reprezintă adevărate opere de artă ce
ilustrează istoria Moldovei.

Bibliografie:
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin
 https://m.moldovenii.md/md/section/228/content/796