Viața și activitatea lui Alexandru Ioan Cuza

 N 20 martie  1820, Moldova – d. 3 mai 1873,  Imperiul German. A fost

primul domnitor al Principatelor Unite si al statului national România. A participat
activ la miscarea revolutionară de la 1848 din Moldova si la lupta pentru unirea
Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24
ianuarie 1859 si al Tării Românesti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate.
Reformele lui Cuza
După realizarea unirii, domnitorul
Alexandru Ioan Cuza si colaboratorul
său cel mai apropiat, Mihail
Kogălniceanu initiază importante
reforme interne: secularizarea
averilor mânăstiresti (1863), reforma Abdicarea și exilul
agrară (1864), reforma
Regimul personal instituit de Cuza după 2 mai 1864 a provocat
învătământului (1864), reforma
justiției (1864) s.a., care au fixat un nemultumirea liberalilor radicali, care ulterior au făcut cartel cu
cadru modern de dezvoltare al tării. conservatorii; acest fapt a slăbit pozitiile domnitorului si a animat
activitatea monstruoasei coalitii, hotărâtă să-l înlăture. Complotistii au
Întâmpinând rezistentă din partea guvernului si a Adunării Legiuitoare, alcătuite reusit să-si realizeze planurile atrăgând de partea lor o fractiune a armatei,
din reprezentanti ai boierimii si ai marii burghezii, precum si a bisericii, în si l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie
înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui 1866. La aceasta a contribuit însusi Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat
Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstiresti măsuri în privinta factorilor reactionari, ci, într-un discurs, se arăta dispus
(decembrie 1863) si dizolvă Adunarea Legiuitoare (lovitura de stat de la 2 mai să renunte la tron în favoarea unui principe străin precum prevedea una
1864). În acelasi an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o din dorintele divanelor ad-hoc din 1857.
nouă constitutie si o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază
Restul vietii sale si-a petrecut-o în exil, locuind majoritatea timpului
mai largă, si decretează (14 august 1864) legea rurală concepută de Kogălniceanu.
la Paris, Viena si Wiesbaden. A încercat să revină în tară ca persoana
În timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil si Codul penal de inspiratie
privată, dar nu a reutit. A fost înmormântat initial la Biserica
franceză, legea pentru obligativitatea învătământului primar si au fost înfiintate
Domnească de lângă Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform
primele universităti din tară, respectiv cea de la Iasi (1860), care azi îi poartă
dorintei sale. La înmormântarea de la Ruginoasa au participat cel putin
numele, si cea de la Bucuresti (1864). Tot în această perioadă a fost organizată
30.000 țărani
si armata natională.

Hotelul Europa din Strada de Placa memorială de pe

Adenauerplatz, Heidelberg. centură Cuzadin Heidelberg. clădirea
În acest hotel Cuza si-a trăit hotelului Europadin
ultimele zile. Adenauerplatz, Heidelb
erg.

Proiect elaborat de eleva clasei a IX-a C, Grigoraș Carolina