latina

 Legenda: -personaje: Romulus, remus, mars, rhea silvia, zeita vesta, lupoaica, faustulus
pastorul turmelor regale, uzurpatorul amulius, vulturii
-colinele: capitoliu, palatin, aventin, quirinal, viminal, esquilin, caelius
- adevaruri: cele 7 coline (elemen real, economic), tibru (element real), zeii (mars),
rhea silvia (mama lor, personajul cel mai real), lupoaica capitolina (posibil real, symbol etrusc),
faustulus(pastorul regal), vulturii aquilae(simbolul statului), fratricidal(dimensiunile cele mai
reale)

 Magistraturile: -magistraturi ordinare : regulate, ordinarius= consules(cea mai imp),

praetors, censura, questura, aediles
-extraordinare: in conditii speciale= dictatura, tribunalul plebei,
interrex
-majore : imperium maius= consules , praetores
-minore: imperium minus= censores, censura, questura

 Mentalitati: Civitas= calitatea de a fi cetatean: a. ius connubium(dr de a se casatori)

b. ius suffragium(dr de vot)
c. ius commercium(dr de a face afaceri)
Pragmatismul roman: do ut des= dau ca sa mi se dea
Antropocentrismul= cei mai important oameni
Disciplina= set de reguli
Maiestas populi romani= suveranitatea popurului
Imperium= puterea de a decide
Ius= dreptul fundamental
Morala romana= 1. Virtus(calitatea cetateanului) 2. Fides(loialitatea fata de
tara) 3. Pietas(credinta fata de cele sacre)

 Numele romanilor: tria nomina: praenomen, nomen gentile, cognomen > nume de zei,
calitati/defecte, insusiri fizice, foste numerale ordinale, superlative
 Eneida: epopee culta, nationala/ comanda imperiala/ scrisa de vergilius/ ideologie
imperials pt augustus/ idei principale: 1. Roma e facuta de zei sa conduca. 2. Audax
fortuna iuvat! 3. Prin Eneida sunt echilibrate raporturile culturale dintre greci si romani.
4. Proiect de tara si propaganda lui augustus

SUBSTANTIVUL
Declinarea I
Multe feminine, putine masculine, fara neutru
Masculine: nume propria, ocupatii masculine, nume de rauri si fluvii
Pluralia tantum = kalendae, arum; deliciae, arum
- teme în -a, G. sg. este -ae.
sg. N. -a pl. N. -ae
V. -a V.-ae
G. -ae G. -ārum
D. -ae D. -īs
Ac.-am Ac.-ās
Abl.-ā Abl.-īs

Via, -ae s.f.=drum, stradă, cale

Caz Număr singular Număr plural
N. via viae
V. via viae
G. viae viarum
D. viae viis
Ac. viam vias
Abl. Viā viis

Caz Numărul plural

N. Kalendae
V. Kalendae
G. Kalendarum
D. Kalendis
Ac. Kalendas
Abl. Kalendis
Declinarea a IIa
Cuprinde teme în -o/-e; G. sg. –i
Marea lor majoritate de genul masculin şi neutru şi foarte puţine feminine.
S. f. nume de tari,orase,insule; nume de pomi fructiferi, plante; nume de ocupatii feminine,
insusiri; nume de masuri si cuv din greaca
Pluralia tantum; castra, -orum, arma, -orum
sg. N. –(f/m) us, -er, -ir, (n) -um pl. N. -i, (n) -a
V. (f/m)-e, -er, -ir, (n) -um V. -i, (n)-a
G. -ī G. -ōrum
D. -ō D. -īs
Ac. -um Ac. -ōs, (n) -a
Abl. -ō Abl. -īs

Bellum, -i s.n.=război
Caz Număr singular Număr plural
N. bellum bella
V. bellum bella
G. belli bellorum
D. bello bellis
Ac. bellum bella
Abl. Bello bellis

Declinarea a IIIa
Tema este fie consonantică, fie vocalică, după cum urmează:
- la imparisilabice, foarte diversă: -p, -b, -t, -d, -c, -g, -qu, -gu, -l, -m, -n, -r, -s; nu au acelasi nr
de silabe la N si G
- la parisilabice: -i, -u, au acelasi nr de silabe
G. sg. este –is
Număr mare de substantive de toate genurile, în proporţii variabile
Pluralia tantum: Lupercalia, -ium; Caesar, -is;

Terminațiile cazuale:
sg. m.f. n. pl. m.f. n.
N. -s, zero N. -es, -a/-ia
V. =N. V. -es, -a/-ia
G. -is G. -um/-ium
D. -I D. -ibus
Ac. -em, =N. Ac. -es, -a/-ia
Abl. -e Abl. -ibus

Declinarea a IVa
Tema: -u
N. sg. –us (m+f) sau -u (n); G. sg. –us
Număr redus de substantive, dintre care cele mai multe sunt de genul masculin, foarte puţine sunt
feminine şi neutre.
Pluralia tantum: idus,-uun;

Terminațiile cazuale:
sg. m.f. n. pl. m.f. n.
N. -us, -u N. -us, -ua
V. -us, -u V. -us, -ua
G. -us G. -uum
D. -ui D. -ibus (-ubus)
Ac. -um, -u Ac. -us, -ua
Abl. -u Abl. -ibus (-ubus)
Declinarea a Va

Tema: -e
N. sg. – es G. sg. –ei
Număr foarte mic de substantive. Cele mai multe sunt feminine, singurul masculin, dies, dar este
adesea feminin. Nu are substantive de genul neutru. Foarte multe dintre substantive nu au plural
Terminațiile cazuale:
sg. m.f. pl. m. f.
N. -es N. -es
V. -es V. - es
G. -ei G. - erum
D. -ei D. -ebus
Ac. -em Ac. -es
Abl. -e Abl. -ebus

* SUBSTANTIVE SPECIALE: Iuppiter, vis (declinari deosebite); sus, bos (mai multe forme pt
un caz)ș iussu, natu(doar abl sg)ș fas, nefas,secus,instar,mane(nu se declina)

ADJECTIVUL SI COMPARATIA LUI

Adj regulate:
clasa I sunt cele care au o terminaţie pentru fiecare gen, fie în –us, -a, -um, fie în –er, -a, um
clasa a II -a sunt cele care au o singură terminaţie pentru genul masculin şi feminin şi una pentru
neutru: -is, -e
clasa a III-a, găsim adjective care au o singură terminaţie pentru toate genurile:

Certus amicus=prieten sigur

Caz Număr singular Număr plural
Sg N. certus amicus pl certi amici
V. certe amice certi amici
G. certi amici certorum amicorum
D. certo amico certis amicis
Ac. certum amicum certos amicos
Abl. certo amico certis amicis

Comparatia adj regulate

pozitivul sau gradul 0, comparativul şi superlativul

Comparativ: m+f= ior, n=ius, declinarea a III-a imparisilabică

Adjectivul la pozitiv m. f. n. Adjectivul la comparativ m. f. n.

Certus, -a, -um Certior, -ius

Fidelis, -e Fidelior, -ius

Felix Felicior, -ius

Piger, -a, -um Pigrior, -ius

Vetus Vetustior, -ius

Fortior, fortius=mai puternic

Caz Număr singular m. f. /n. Număr plural m. f. /n.

N. fortior/forties fortiores/fortiora

V. fortior/fortius fortiores/fortiora

G. fortioris/fortioris fortiorum/fortiorum

D. fortiori/fortiori fortioribus/fortioribus

Ac. fortiorem/fortius fortiores/fortiora

Abl. fortiore/fortiore fortioribus/fortioribus

Superlativ: -issimus, -issima, -issimum , clasa I

-rimus, -rima, -rimum (întâlnit la adjectivele în –er) clasa I

-limus, -lima, -limum (întâlnit la unele adjective în –lis) clasa II

Dec II m+n dec I f