Modul în care coronavirusul atacă întregul

corp
Mai mult decât o boală respiratorie specifică Covid-19 este o patologie care poate
afecta inima, rinichii, sistemul digestiv precum și creierul. Oamenii de știință
indică rolul enzimei care poate explica răspândirea virusului în organism.

O lecție de smerenie. Probabil este ceea ce te lovește cel mai mult când asculți medicii
care se confruntă cu pacienții care suferă de forme severe de Covid-19.

Deoarece cu cât trec săptămânile cu atât patologia indusă de virusul SARS-CoV-2

pare să arate fețe noi, uneori complet neașteptate. Știam abilitatea sa de a ataca
plămânii, acum descoperim capacitatea sa de a provoca leziuni neurologice, cerebrale,
digestive, renale, hepatice, cardiace dar și vasculare.

„Această boală poate ataca aproape orice organ din corp cu consecințe devastatoare.
Ferocitatea ei este uluitoare”, a spus cardiologul Universității Yale Harlan Krumholz
în revista Science, într-un articol deosebit de amplu despre consecințele dăunătoare
ale virusului.

Fără „pattern”

În ciuda unei literaturi științifice foarte dense – peste 1.000 de articole legate de
Covid-19 deja publicate sau aflate în așteptare -, cercetătorii se luptă în continuare să
înțeleagă cum virusul atacă celulele din corp, mai ales la cei 5% dintre pacienții
bolnavi grav.

„Uneori trebuie să le explicăm pacienților că nu cunoaștem încă toate manifestările

clinice posibile ale acestei boli. În calitate de medic am impresia ca ne-am intors
cu treizeci de ani în urmă, când a apărut SIDA, spune Alexandra Calmy,
specialistă în boli infecțioase la Spitalele Universității din Geneva. Simptomele pot fi
foarte diferite de la un pacient la altul și de multe ori ne îndepărtăm de pneumonia
clasică virală. Acesta este motivul pentru care trebuie să rămânem vigilenți în timpul
evaluărilor noastre clinice. „

Efecte asupra plămânilor și inimii…

Care sunt efectele observate ale SARS-CoV-2 asupra diferitelor noastre organe? Cele
asupra sistemului respirator sunt acum cunoscute. Dacă invazia virală nu este respinsă
de sistemul imunitar în faza inițială a bolii, virusul poate ajunge la plămâni și poate
ataca alveolele, locul unde au loc schimburi de gaze între organism și aer exterior.

„Bătălia sistemului imunitar împotriva virusului invadator poate în sine să perturbe

transferul sănătos de oxigen”, a scris revista Science. Celulele albe din linia frontală
eliberează molecule inflamatorii, care la rândul lor invocă mai multe celule imune
care vizează și ucid celulele infectate cu virus, lăsând în urmă o masă de celule moarte
și de puroi.”.

Aceste leziuni sunt celebrele « pete albe de sticlă înghețată » care pot fi văzute pe
scanerele pacienților cu Covid-19. Față de acest fenomen, unele persoane dezvoltă un
sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), care poate duce la moarte în cazuri
severe.

Pe partea cardiovasculară, atacurile SARS-CoV-2 par de asemenea frecvente. Un

studiu publicat pe 25 martie în JAMA Cardiology pe 416 pacienți internați la Wuhan
a documentat o afectiune cardiacă la aproape 20% dintre pacienți. Printre cei internați
în terapie intensivă se pare că aritmia (perturbarea ritmului cardiac), dar și formarea
cheagurilor de sânge sunt deosebit de frecvente, ceea ce poate duce la embolie
pulmonară atunci când acestea din urmă migrează în plămâni sau la accidente
vasculare cerebrale atunci când sunt depuse în creier.
TOP STORIES

Cum a reușit China să învingă Covid-19 și să revină la normal. "Sistemul chinez este singurul
care funcționează"
Covid-19| Ce medicamente trebuie să eviți și cum te tratezi acasă
Ministrul Educației spune că elevii care locuiesc în case fără electricitate pot urmări lecțiile la
TV
…dar și asupra rinichilor, creierului și tractului digestiv

Insuficiența renală a fost observată într-un procent mare – între 30 și 60% în funcție
de studiu – a pacienților spitalizați. Rezultatele autopsiilor efectuate în China indică
faptul că virusul ar putea ataca direct rinichii, dar leziunile renale ar putea fi
cauzate și de utilizarea îndelungată a respiratoarelor sau, mai rar, de
administrarea de medicamente antivirale precum Remdesivir .

De asemenea, observațiile sugerează că între 5 și 10% dintre pacienții cu Covid-19

suferă de leziuni neurologice, cu apariția encefalitei inflamatorii cerebrale, convulsii,
pierderea cunoștinței sau pierderea gustului sau de miros. Până la o treime dintre
pacienți suferă, de asemenea, de conjunctivită.

În cele din urmă există dovezi care arată că noul coronavirus este capabil să infecteze
mucoasa tractului digestiv inferior. ARN viral a fost astfel găsit la mai mult de 50%
din probele de scaun ale pacienților testați. Între 20% și 50% dintre cei infectați se
spune că suferă de diaree, simptome care sunt uneori trecute cu vederea de către
profesioniștii din domeniul sănătății atunci când caută un Covid-19. În sfârșit, la unii
pacienți a fost observată și afectarea ficatului, deși experții nu au reușit să spună încă
dacă virusul, medicamentele antivirale sau suprainflamarea sistemului imunitar este
adevăratul vinovat.

Poarta de intrare a virusului

Cum se explică varietatea efectelor cauzate de virusul SARS-CoV-2? Pentru mulți

oameni de știință una dintre cheile acestui fenomen este o enzimă numită ACE2 sau
enzima de conversie a angiotensinei II. Într-adevăr, pe acest receptor celular SARS-
CoV-2 se leagă, folosind spiculele situate pe suprafața sa, pentru a intra în celule.

El poate apoi să se multiplice și să invadeze celule noi. Potrivit unui studiu realizat de
oameni de știință francezi, englezi și olandezi, noul coronavirus ar găsi un teren
deosebit de favorabil, de îndată ce intră în corp, în membrana mucoasă a nasului, ale
cărui celule epiteliale sunt deosebit de bogate în ACE2.
Implicați în controlul tensiunii arteriale, receptorii ACE2 sunt, de asemenea, prezenți
pe fața externă a membranelor celulare ale plămânilor, arterelor, inimii, rinichilor și,
de asemenea, a sistemului digestiv unde se află în special aceste enzime, dar și în
cortexul neuronal și trunchiul cerebral, ceea ce ar putea explica diversitatea
simptomelor întâlnite.

Inflamație sistemică

Această ipoteză este susținută în cercetările publicate pe 20 aprilie în The Lancet de

cercetători de la Universitatea din Zurich.

Examinând probele de țesut de la pacienții decedați ei au descoperit că inflamația

afectează endoteliul – mucoasa interioară a vaselor de sânge – ale diferitelor organe.
Pătrunderea SARS-CoV-2 în endoteliu s-ar face cel mai probabil prin intermediul
receptorilor ACE2 care se găsesc aici în număr mare.

„Mult mai mult decât o pneumonie, Covid-19 este o inflamație sistemică a vaselor de
sânge. Aceasta provoacă micro-tulburări grave în circulația sângelui care pot deteriora
inima sau provoca embolii pulmonare sau chiar bloca vasele de sânge din creier sau
din sistemul gastro-intestinal „, se arată într-un comunicat.

Această descoperire ar putea explica disparitățile dintre indivizii care se confruntă cu

noul coronavirus. „În timp ce endoteliul tinerilor se apără bine acesta nu este cazul
grupurilor de risc care suferă de hipertensiune, diabet sau boli cardiovasculare, a căror
caracteristică comună este funcția endotelială redusă”, scriu experții din Zurich.
Aceasta ne face să ne gândim la noi căi terapeutice care ar combina atât lupta
împotriva înmulțirii virusului cât și protecția sistemului vascular al pacienților.
Medicii continuă să descopere noi moduri prin care
coronavirusul atacă organismul uman

Deteriorarea rinichilor, a inimii, a creierului, chiar și „a degetelor de la picioare care pot

prezenta semne de COVID” - toate acestea determină reevaluarea bolii și a tratamentului.
„La început, nu știam cu ce avem de-a face”, spune Valentin Fuster, medic șef, Mount Sinai Hospital
în New York, epicentrul focarului american. „Am văzut pacienți murind în fața noastră. Dintr-o dată,
te afli într-un joc diferit și nu știi de ce”.
Astăzi, există o largă recunoaștere a faptului că noul coronavirus este mult mai imprevizibil decât un
simplu virus respirator. Adesea atacă plămânii, dar poate lovi oriunde, de la creier până la degetele
de la picioare. Mulți medici se concentrează pe tratarea reacțiilor inflamatorii pe care le declanșează
și a capacității sale de a provoca cheaguri de sânge, în timp ce se luptă pentru a ajuta pacienții să
respire.
Baza de date a Organizației Mondiale a Sănătății listează deja mai mult de 14.600 de lucrări despre
Covid-19. Chiar și primele agenții de sănătate publică din lume, inclusiv Centrele pentru controlul și
prevenirea bolilor, și-au modificat constant sfaturile pentru a ține pasul cu noile evoluții.
„Nu știm de ce există atât de multe aspecte ale bolii”, spune Angela Rasmussen, virusolog la Center
for Infection and Immunity at Columbia University’s Mailman School of Public Health. „În concluzie,
este atât de nou încât nu știm prea multe lucruri despre el”.
„Nimeni nu se aștepta la o boală care să nu se potrivească tiparului de pneumonie și boli
respiratorii”, a spus David Reich, anestezist cardiac și președinte, Mount Sinai Hospital, New York.
Atacă inima, slăbindu-i mușchii și perturbând critic ritmul cardiac. Atacă rinichii atât de rău
încât unele spitale au rămas fără echipamente de dializă. Intră în sistemul nervos, distrugând
gustul și mirosul și ajungând ocazional la creier. Creează cheaguri de sânge care pot ucide brusc și
inflamează vasele de sânge din întreg corpul.
Poate începe cu câteva simptome sau deloc, apoi câteva zile mai târziu, dintr-o dată plămânii nu
mai au aer. Cele mai afectate sunt persoanele în vârstă, oamenii slăbiți de o boală anterioară și, în
mod disproporționat, obezii. Afectează bărbații mai mult decât femeile, dar există și semne că ar
complică sarcinile.

Simptomele Covid-19 par să includă:

- Creier: accidente vasculare cerebrale cauzate de cheaguri de sânge, probleme neurologice
- Ochi: ochi roșiatic
- Nas: Pierderea mirosului și a gustului (anosmia)
- Sânge: coagulare neașteptată a sângelui; atacă mucoasa vaselor de sânge
- Sistemul gastro-intestinal: vărsături și diaree la unele persoane
- Plămânii: înfundă și inflamează alveolele, împiedicând respirația; embolie pulmonară provocată de
cheaguri  și microcheaguri de sânge
- Inima: Slăbește mușchiul cardiac; provoacă aritmii periculoase și atacuri de cord din cauza
cheagurilor mici
- Rinichii: Deteriorează structurile care filtrează substanțele reziduale din sânge; pacienții necesită
adesea dializă
- Piele: Degetele de la picioare sau de la mâini prezintă o erupție purpurie în urma atacului asupra
vaselor de sânge
- Sistemul imunitar: impact la scară largă, inclusiv răspuns imun hiperactiv care atacă țesutul
sănătos
Tinerii și copiii nu mai sunt ocoliți
Chiar dacă inițial așa păreau lucrurile, nu se mai întâmplă acest lucru: recent, medicii au avertizat
asupra unei reacții inflamatorii rare, cu complicații cardiace în rândul copiilor care ar putea fi legat de
virus. Vineri, 8 mai, guvernatorul New York, Andrew M. Cuomo (D), a anunțat că 73 de copii s-au
îmbolnăvit grav, iar un băiat de 5 ani din New York a devenit primul copil care a murit din cauza
acestui sindrom. Alți doi copii au decedat de sâmbătă.
Știrile respective au alertat mulți medici, care credeau că în sfârșit au înțeles întreaga dimensiune a
bolii la adulți. „Cu toții ne gândeam că este o boală care ucide oameni în vârstă, nu si copii”, a spus
Reich.
La Spitalul Mount Sinai au fost tratați cinci copii cu această afecțiune. Reich a spus că fiecare a
început cu simptome gastro-intestinale, care s-au transformat în complicații inflamatorii care au dus
la tensiune arterială foarte mică și la dilatarea vaselor de sânge. Aceasta a dus la insuficiență
cardiacă în cazul primului copil care a murit.
„Modelul bolii a fost diferit de ceea ce se stia despre Covid”, a spus el.
Mulți oameni de știință au ajuns să creadă că partea devastatoare a bolii provine din două cauze
întrețesute.
Prima cauza ar fi răul pe care îl produce vaselor de sânge, ducând la formarea de cheaguri
care pot varia de la dimensiuni microscopice la dimensiuni mari. Pacienții suferă accidente
vasculare cerebrale și embolie pulmonară, după ce cheagurile se desprind și pornesc spre creier și
plămâni. Un studiu realizat de Lancet, un jurnal medical britanic, a arătat că acest lucru se poate
datora faptului că virusul vizează direct celulele endoteliale care căptușesc vasele de sânge.
A doua cauză este răspunsul exagerat al propriului sistem imunitar, o furtună de „citokine”
ucigașe care atacă celulele proprii ale corpului împreună cu virusul, deoarece încearcă să
apere corpul de un invadator. Cercetările și terapiile sunt axate pe aceste fenomene. Unele spitale
utilizează mai mult medicamente care subtiaza sângele. O revizuire a fișelor a 2.733 de pacienți,
publicată în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, indică faptul că această medicație i-ar
putea ajuta și pe cei mai grav bolnavi
Odată ajuns în interiorul unei celule, virusul se reproduce, provocând haos. Receptorii ACE2, care
ajută la reglarea tensiunii arteriale, sunt din abundență în plămâni, rinichi și intestine - organe rău
afectate de agentul patogen la mulți pacienți. Acesta este și motivul pentru care tensiunea arterială
ridicată a apărut ca una dintre cele mai frecvente afecțiuni preexistente la persoanele care se
îmbolnăvesc grav de Covid-19.
Receptorii diferă de la o persoană la alta, ceea ce duce la speculații, iar genetica poate
explica o parte din variabilitatea simptomelor și cât de grav se îmbolnăvesc unii oameni.
Aceste celule „sunt aproape peste tot, deci este explicabil că virusul ar afecta tot corpul”, a declarat
Mitchell Elkind, profesor de neurologie la Colegiul Medicilor și Chirurgilor, Universitatea Columbia, și
președinte al Asociației Americane a Inimii.
Inflamația provoacă coagulare pe măsură ce globulele albe din sânge combat infecția. Acestea
interacționează cu trombocitele și le activează într-un mod care crește probabilitatea de coagulare, a
spus Elkind.
„Virusul poate ataca multe părți ale corpului și nu înțelegem de ce provoacă anumite
probleme pentru unii oameni, alte probleme pentru alții și fără să afecteze deloc un procent
mare de oameni”, a spus Elkind.
Sursa: Washington Post

Tabloul simptomelor COVID 19 cunoscute

la acest moment
in Articol, Educație Medicală Iun, 26 2020
Cazurile COVID-19 severe au, în mod frecvent, două faze, ne explică Dr. Desruisseaux, profesor
asociat de medicină internă la Yale University School of Medicine.
De obicei, manifestările bolii dispar în câteva zile deoarece sistemul imunitar dezvoltă un răspuns
adecvat și neutralizează virusul.
Totuși, în anumite cazuri, mai ales în rândul celor de peste 65 de ani și celor cu co-morbidități, dar
câteodată și în rândul adulților sănătoși și chiar al copiilor, apare o a doua fază. Ea este cauzată de
reacția disproporționată a sistemului imunitar, care duce la o inflamație masivă a câtorva organe,
într-un moment în care boala virală pare a fi sub control.
Infecția cu coronavirsul SARS-CoV-2 începe, în principal, în gât și, pentru mulți, nici nu merge mai
departe. În alte cazuri, virusul pătrunde adânc în plămâni. Plămânii conțin multe celule care au
receptori pentru SARS-CoV-2, însemnând că virusul poate pătrunde ușor în aceste celule,
deturnându-le mașinăria genetică pentru a se reproduce. Acest proces afectează sau chiar distruge
celulele pulmonare și declanșează răspunsul imunitar masiv, ceea ce duce, adeseori, la spitalizare.
O altă posibilitate este ca virusul, împachetat în mucus, să alunece din gât în stomac. De acolo, se
poate răspândi oriunde prin intermediul sistemului digestiv, inclusiv în fluxul sanguin. Receptorii
pentru SARS-CoV-2 se găsesc și în vasele de sânge, în intestine și în terminațiile nervoase, ceea ce
poate reprezenta o posibilă explicație a impactului pe care acest virus îl are în atâtea părți ale
corpului.
Febra și durerile de cap pot fi simptomele multor boli și sunt simptome importante și pentru COVID-
19. În plus, mai mulți oameni au mers la spital într-o stare de confuzie sau dezorientare, câteodată
cu febră și dureri de cap, câteodată nu, fiind apoi diagnosticați cu COVID-19.
Conform unui studiu care a inclus aproape 56 000 de cazuri confirmate în laborator, studiu citat într-
un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, simptomul cel mai frecvent, prezent la 88% dintre
cazurile studiate, a fost febra.

Urmează: 1. tusea uscată (68%); 2. oboseala (38%); 3. apariția mucusului (33%); 4. insuficiența
respiratorie (19%); 5. durerea musculară sau articulară; (15%); 6. durerea în gât (14%); 7. durerile
de cap (14%); 8. frisoanele (11%); 9. greața sau vomitatul (5%) și 10. congestia nazală (5%).
Într-un alt studiu, scanurile cerebrale au arătat o inflamare a creierului la un pacient COVID-19, o
condiție despre care se știe că poate duce la alterări ale stării mintale normale. Un studiu implicând
214 de pacienți COVID-19 a arătat că 36.4% au avut simptome neurologice, inclusiv amețeală,
dureri de cap sau crize de apoplexie. Nu este încă confirmat dacă coronavirusul chiar infectează
creierul sau dacă simptomele cerebrale apar ca urmare a impactului virusului asupra plămânilor,
ceea ce poate afecta alimentarea cu oxigen a creierului.
Când oamenii infectați cu COVID-19 dezvoltă simptomul clasic al dificultății în respirație, aceasta
este din cauza infectării plămânilor și a reacției sistemului imunitar.  Majoritatea pacienților se
recuperează. Dar dacă infecția persistă, sistemul imunitar poate răspunde în mod disporporționat,
eliberând o mare de proteine inflamatorii, numite citokine, care contribuie la moartea celulară și pot
duce la sindromul acut de insuficiență respiratorie.
Când izbucnește furtuna de citokine, țesutul pulmonar poate fi afectat în mod ireversibil și plămânii
se pot umple cu fluid, ceea ce duce la moartea pacienților în multe cazuri.  Furtuna de citokine duce
și la o supra-încărcare cu celule albe, care încep să atace celule sănătoase, conform unui studiu
recent publicat pe 13 mai în revista Frontiers in Public Health.
Această supra-reacție a sistemului imunitar cauzează supra-inflamația țesuturilor, ceea ce afectează
și alte părți ale organismului – vasele de sânge, tensiunea arterială sau saturația de oxigen din
sânge.
Unii dintre cei infectați cu COVID-19 dezvoltă niveluri periculos de joase ale saturației de oxigen din
sânge, chiar dacă, la început, nu se simt deosebit de rău, plângându-se de simptome moderate
asemănătoare cu ale gripei și de o ușoară insuficiență respiratorie sau doar oboseală. Această
condiție a fost numită “hipoxia tăcută” și se aseamănă cu saturația scăzută de oxigen care se
resimte la altitudini mari. Aceste persoane se află deja într-o condiție critică, deși nu o realizează,
deoarece saturația scăzută de oxigen poate duce rapid la probleme serioase de respirație și la
vătămarea organelor.
Oamenii de știință nu știu încă ce se întâmplă, dar mulți medici numesc această condiție –
pneumonia COVID. Autopsia unui număr mic de persoane care au murit de COVID a arătat că, din
cauza acumulării de fluide, plămânii cântăreau deosebit de mult, de 2-4 ori mai mult.
De curând, medicii au descoperit că virusul atacă și sistemul sanguin, vătămând vasele de sânge.
Într-un studiu, 31% dintre pacienții de la terapie intensivă din cauza pneumoniei COVID, aveau și
cheaguri de sânge. Aceste cheaguri, pe care organismul le produce în efortul de a opri sângerarea,
se pot rupe și pot călători până la plămâni sau pot bloca fluxul de sânge către creier, cauzând un
atac vascular. Și mai grav, se pare că efectul anti-coagulantelor nu este asigurat în cazul pacienților
COVID, ceea ce face ca pacienți tineri să moară din cauza unui atac vascular.
Prezența cheagurilor de sânge poate fi depistată pe baza nivelului de fragmente de proteină (D-
dimer) care se desprind din cheag. Medicii au observat la mulți pacienți COVID niveluri crescute de
D-dimer, precum și cheaguri mari, dar și mici, care pot afecta inima, plămânii, rinichii și alte organe.
La sfârșit de aprilie și început de mai, s-au raportat potențiale simptome noi, în cazul copiiilor, ceea
ce a dus la câteva decese. Câteva dintre aceste cazuri au putut fi legate de COVID, altele nu.
Simptomele sindromului pediatric inflamator multi-sistem, cum au fost numite aceste simptome,
seamănă cu un sindrom nelegat numit Boala Kawasaki, care este o cauză majoră de decese din
cauze cardiovasculare, la copii. Ambele condiții au în comun febra crescută, erupțiile pe piele,
buzele crăpate și ochii injectați.  Majoritatea specialiștilor cred că aceste simptome sunt cauzate de
o reacție deosebit de puternică a sistemului imunitar în cazul COVID, la fel ca în cazul Bolii
Kawasaki.
Lipsa mirosului, numita anosmia, poate fi cauzată de răceala obișnuită, când congestia umple cu
mucus nasul și pasajele nazele. Alte boli pot duce și ele la anosmie, când nervii olfactivi care se
găsesc în partea de sus a cavității nazale sunt deteriorați. COVID-19 poate avea, de asemenea,
anosmia ca simptom. Epiteliul olfactiv, un strat de piele care conține neuronii care detectează
mirosurile, are și el, precum plămânii sau vasele de sânge, celule receptor pentru SARS-CoV-2.
Un alt simptom relativ bizar al COVID-19 este ischemia degetelor de la mâini sau picioare, o
scădere a fluxului sanguin care cauzează leziuni roșii sau vineții la extremitățile degetelor. Numită
“deget COVID”, această condiție medicală poate fi dureroasă și, dacă nu este tratată, poate duce la
moartea țesutului.  Condiția afectează, în principal, persoanele mai tinere, care pot avea mai puține
dintre celalalte simptome sau chiar deloc. Ca în cazul anosmiei, degetul COVID tinde să se vindece
fără complicații pe termen lung, dar ambele sunt semne că cineva poate avea COVID și poate fi
contagios, chiar dacă nu are alte simptome.  Cercetătorii nu au avut încă timpul necesar să
investigheze care sunt cauzele din spatele acestor simptome, dar se pare că este vorba despre
deteriorarea funcționării vaselor mici de sânge.
Ca orice infecție a tractului respirator superior, inclusiv a gripei și răcelilor, COVID-19 poate cauza
iritarea membranei care acoperă ochiul, o condiție cunoscută drept conjunctivită.
După cum vedem, COVID-19 poate ataca aproape orice parte a organismului, cu consecințe care
pot fi devastatoare, cauzând o paletă amețitor de largă de simptome, ce variază de la unele ușoare
la cele fatale.