Cum sa scrii un text care vinde

17 NOIEMBRIE 2010 / 7 COMENTARII

De cate ori nu vi s-a intamplat sa cititi un mesaj comercial de toata jena, care sa va
faca sa exclamati: Hei, pana si eu puteam sa scriu ceva mai bun!

Ghici ce, chiar puteti sa scrieti un mesaj care vinde, atat timp cat respectati cateva
indicatii simple. Nu sunt expert in copywriting, dar am scris la viata mea cateva
texte pentru brosuri, pliante, reclame radio si tv si alte nimicuri de genul asta, plus
vreo 6000 de posturi pe blogul asta si alte cateva pe alte bloguri si site-uri. Cred ca
am reusit sa deslusesc putin tainele unui mesaj care atrage, care converteste un
cititor intr-un potential client.

Inainte insa de a va apuca sa scrieti textul, ganditi-va la cateva lucruri:

 Cine sunt clientii potentiali?

 De ce ar cumpara acei clienti produsul vostru?
 Ce ar vrea sa stie clientii despre produs?
 Ce face produsul?
 Ce castiga clientii daca cumpara acest produs?
 Oferta pe care o prezinti este atractiva pentru clientii potentiali?

Sfaturi pentru a scrie un text care vinde:

Spune o poveste
Deja am spus totul. Daca realizezi un mesaj care va fermeca cititorul ai facut 50%
din treaba. Restul depinde de produsul pe care il vinzi. Unele produse se vand mai
greu, altele se vand singure.

Evidentiaza avantajele produsului

Ce te face diferit fata de concurenta (pret, avantaje, asistenta acordata clientilor…).

Produsul tau arata mai bine, e mai rapid, mai ieftin, mai usor de folosit, are mai
multe optiuni? Descopera atuurile produsului tau si atrage atentia asupra lor.

Folosesc un limbaj accesibil tuturor

Ati citit vreodata un ziar? Ati remarcat limbajul comun, usor de inteles, pe care il
folosesc jurnalistii? Nu e o coincidenta, ei scriu pentru marele public, pentru
cititorii obisnuiti, de aceea trebuie sa se asigure ca limbajul este accesibil. Acelasi
lucru se aplica si cand pregatesti textul pentru promovarea unui produs. In afara de
cazul in care vinzi rachete spatiale sau alte produse de nisa, cand termenii de
specialitate sunt absolut necesari, asigura-te ca termenii folositi de tine sunt pe
intelesul tuturor. Clientii si departamentul de vanzari iti vor multumi1

Foloseste un limbaj uman, prietenos

Nu ati citit o multime de mesaje promotionale fara personalitate, impersonale, reci,

seci. Urasc reclamele de genul asta, mesaje care nu imi transmit nimic, de parca ar
fi scrise de roboti. Produsul pe care incerci sa il vinzi, brandul pe care il reprezinti,
ei bine, ar trebui sa aiba o personalitate. Mai glumeata, mai serioasa, dar trebuie sa
fie. Oamenii nu cumpara de la firme, ei cumpara de la alti oameni. Asigura-te ca
mesajele tale au sens, ca vorbesc pe intelesul clientilor. Brandul tau trebuie sa aiba
o fata umana.

Incheie cu un indemn la actiune

Ce vrei de la client? Sa iti cumpere produsul, sa se aboneze la un newsletter, sa

testeze produsul, sa descarce un program? Daca transmiti prea multe informatii
risti sa il induci in eroare. Mai ales daca mesajul conceput de tine este lung,
asigura-te ca informatia prezentata este structurata iar la finalul mesajului se afla
un indemn de actiune catre client.

Incepe si termina in forta

Inceputul si finalul mesajului sunt cheia convertirii cititorului in client. Iti trebuie
un inceput puternic, care sa atraga atentia cititorului. Iti trebuie o incheiere
extraordinara, care sa determine clientul sa face ceea ce vrei tu. Normal ca iti
trebuie si un cuprins, dar cele trei parti ale mesajului trebuie sa fie diferentiate. E
ca la compunerea din clasa a 4-a: inceput, cuprins, incheiere. Simplu, nu?
Foloseste bullets

Listele structurate sunt utile deoarece ajuta clientul potential sa inteleaga mai usor
avantajele si beneficiile produsului, mai ales daca sunt mai multe informatii pe care
trebuie sa le prezinti acestuia intr-o maniera simpla.

Probabil ca mai sunt si alte sfaturi pentru a scrie un mesaj comercial care vinde,
dar astea mi se par cele mai importante. Aveti completari? Ce ar mai fi de
adaugat?

Cum să scrii un text care vinde

Documentează-te foarte bine despre produsul pe care vrei să-l vinzi

Află toate caracteristicile produsului, studiază concurenţii, vezi ce oferă produsul tău diferit
faţă de ceilalţi comercianţi de pe piaţă. Sapă cât poţi de adânc. Nu te opri din documentare
până nu simţi că ai devenit un mic expert în domeniu.

Creează o listă amplă cu calităţile produsului tău, apoi tradu-le în beneficii

Clienţii potenţiali nu vor să ştie ce face produsul tău. Clienţii potenţiali vor să ştie ce face
produsul tău PENTRU EI. Înainte să te apuci de scris, pune pe hârtie toate calităţile
 produsului tău, apoi gândeşte-o pe fiecare dintre ele în termenii beneficiilor pe care le
poate aduce.

Beneficiile pot fi prezentate dintr-un perspectivă pozitivă (de exemplu: “Acesta este un soft
care creşte viteza de procesare a datelor”) sau dintr-o perspectivă negativă (“Acesta este un
soft care reduce timpul pierdut cu procesarea datelor”).

Iată un exemplu de text scris foarte bine:

Spre deosebire de tablete, Kindle Paperwhite este concepută să asigure o lectură cât mai
plăcută:

 Fără oglindirea incomodă a luminii pe ecran

 Se poate ţine cu o singură mână – e cu 30 % mai uşoară decât un mini iPad
 Bateriile durează săptămâni întregi, nu doar cateva ore
 Are lumină încorporată, astfel încât să poţi citi fără să-ţi obosească ochii

Alege o tonalitate a vocii potrivită

Foloseşte fraze incitante. Este chiar bine-venită o doză de umor.

Gândeşte-te: dacă ai fi faţă în faţă cu persoana respectivă, ce ton al vocii ai folosi? Încearcă
să foloseşti aceeaşi tonalitate şi în textul tău.

Verifică nivelul de angajare

Urmăreşte să-l angajezi pe cititor în informaţiile pe care le prezinţi. Textul nu trebuie să fie
focalizat pe companie, ci pe client – de aceea urmăreşte să foloseşti cât mai mult cuvântul
“tu”, în loc de “eu”, “noi”, “compania noastră” etc.

Caută să înlocuieşti frazele generice cu detalii specifice

Detaliile specifice cresc credibilitatea. De exemplu: “Un sistem de Client Service excelent”
este o frază generică ce nu sună foarte credibil. În schimb: “Soluţionăm orice problemă în
24 de ore” este o frază mai specifică şi foarte credibilă.

Ori de câte ori poţi, include cifre, pentru ca ele reprezintă fapte concrete si atrag atenţia
cititorului.

Aşadar… spor la scris şi vânzări maxime!

Campanii si mesaje publicitare
Mixul promotional este format din:

1) Publicitate;

2) Vanzarile profesionale;

3) Promovarea vanzarilor;

4) Relatii publice.

Comunicarea eficienta presupune existenta a 9 elemente: emitator / receptor / mesaj /

suport / codificare / decodificare / raspuns / reactie inversa / zgomot.

Exista 6 etape de pregatire a cumpararii pana la achizitia unui produs:

1) Informarea;

2) Cunoasterea;

3) Placerea;

4) Preferinta;

5) Convingerea;

6) Achizitia produsului.

Primele doua etape tin de sfera cognitiva, urmatoarele trei sunt afective, iar ultima
comportamentala.

Exista trei scheme de actiune:

1) Invata – simte – actioneaza: cumparaturi im portante, in care diferentele de marca

sunt puternic percepute (automobile);
 2) Actioneaza – simte – invata: cumparaturi cu implicare mare, dar ijn care nu sunt
constientizate diferentele intre marci (centrale termice);

3) Invata – actioneaza – simte: cumparaturi cu o redusa implicare si fara diferente intre

marci (sare de bucatarie).

Pentru ca un mesaj sa fie eficient, el trebuie sa treaca prin 4 etape (AIDA):

1) Sa retina atentia / A;

2) Sa trezeasca interesul / I;

3) Sa atraga dorinta / D;

4) Sa determine actiunea de cumparare / A,

Altfel spus, sa tina cont de ce spune – continutul mesajului; cum spune, in mod logic
– structura mesajului; si cum spune, in mod simbolic – forma mesajului.

Continutul mesajului trebuie sa cuprinda elemente de atractie:

- rationala – avantaje functionale;

- emotionala – sentimente pozitive / negative puternice;

- morala – legate de ceea ce e corect / bine.

Structura mesajului se refera la argumentatie care poate fi unilaterala sau bilaterala, la

ordinea argumentelor.

Forma mesajului trebuie sa fie neplictisitoare, atractiva, inedita etc.

Mijloacele de comunicare alese pot fi personale (agentii de vanzari) si controlabile

sau impersonale (experienta si comunicarea interpersonala) si necontrolabile.

Valorificarea comunicarii personale se utilizeaza prin:

- vanzarea produselor unor firme prestigioase;

- liderii de opinie;

- „ambasadori”;

- comunicarea orala.

Printre canalele impersonale, se numara mijloacele de comunicare in masa, atmosfera,

evenimentele.

Stabilirea bugetului promotional se poate realiza prin 4 metode:

1) Metoda posibilitatilor – ce isi poate permite financiar organizatia;

2) Metoda procentajului din vanzari – alocarea in avans a unui anume procent;

3) Metoda paritatii competitive – cat dau si competitorii;

4) Metoda obiectivelor si sarcinilor – cat vor sa obtina si cat sunt dispusi sa cheltuiasca.

Stabilirea mixului promotional

Publicitatea

Avantaje:

- are un caracter public;

- mesajul e redundant;

- atinge un public larg / eterogen;

- creeaza imaginea de marca.

Dezavantaje:

- caracter impersonal;

- comunicare unilaterala;

- costuri ridicate.

Vanzarile personale

Avantaje:

- contact direct;

- stabilirea unor relatii / interese pe termen lung;

- mai mare nevoie de a asculta mesajele.

Dezavantaje:

- este cel mai costisitor mod de promovare;

- are efecte mai ales pe termen lung.

Promotiunea vanzarilor

Avantaje:
 - capteaza atentia;

- reactii prompte;

- stimulare puternica a achizitiei.

Dezavantaje:

- efectul de scurta durata.

Relatii publice

Avantaje:

- credibilitate;

- lipsa evidentei comerciale;

- se poate promova o firma, o idee, o persoana etc.

Factorii care influenteaza componenta mixului promotional sunt:

1) tipul produsului / al pietei;

2) strategia push / pull:

- push: impingerea produsului catre consumatorii finali;

- pull: consumatorul final e atras pentru a cumpara produsul.

3) stadiul de pregatire a cumparatorului;

4) etapa din ciclul de viata la care se afla produsul.

Comunicarile de marketing integrate stabilesc rolul pe care urmeaza sa-l joace fiecare
element promotional si masura in care va fi folosit.

Publicitatea este orice forma platita de prezentare / promovare impersonala a ideilor /

bunurilor / serviciilor prin mijloace de informare in masa, de catre un sponsor precizat.

Determina un raspuns de natura perceptuala si / sau comportamentala si presupune o

serie de etape:

Stabilirea obiectivelor

- se refera la o sarcina specifica de comunicare vizavi de un public tinta;

- se refera fie la a informa / a convinge / a reaminti.

Stabilirea bugetului
 - depinde de o serie de factori:

1) etapa din ciclul de viata a produsului;

2) cota de piata;

3) concurenta / aglomeratia;

4) frecventa actiunilor de publicitate;

5) diferentierea produselor.

Stabilirea mesajului

Se refera la mai multe niveluri:

- generarea lui – pozitionarea;

- evaluarea / alegerea – mesajul trebuie sa fie inteligibil, inedit, credibil etc.;

- executia – ton, tema, idee, format.

Alegerea mijloacelor de comunicare

- presupune mai multe etape:

1) stabilirea destinatiei / frecventei / impactului;

- destinatia: ponderea persoanelor vizate / publicul tinta;

- frecventa: numarul de ocazii de expunere la mesaj;

- impactul: valoarea calitativa a expunerii la mesaj.

2) alegerea principalelor tipuri de mijloace publicitare in functie de:

- obiceiurile consumatorilor cu privire la utilizarea de mijloace de informare;

- natura produsului (nu faci reclama la parfum la radio);

- mesajele dificile cer mijloace sofisticate;

- costurile.

3) selectia instrumentelor de informare specifice, ai carei factori determinanti sunt:

 - calitatea audientei;

- atentia audientei;

- calitatea editoriala.

4) media planning / planificarea difuzarii, care poate fi continua sau intermitenta.

Evaluarea campaniilor de comunicare

Exista o serie de tehnici de pre-testare:

- evaluarea directa;

- teste de portofoliu;

- teste de laborator.

Tehnicile de post-testare sunt:

- teste de reamintire;

- teste de recunoastere.

Publicitatea internationala se refera la o activitate de promovare si punere in vanzare a

produselor unei firme in mai multe tari. Se poate miza pe:

- standardizare / diferentiere;

- centralizare / descentralizare,

in functie de o serie de factori:

- obiectivele generale si de marketing;

- uniformitatea produsului;

- atractia produsului;

- sensibilitatea culturala;

- legislatie.

Promotiunea vanzarilor

E de 3 feluri:

1) promovare orientata spre consumator;

2) promotiune comerciala;
3) promotiune orientata spre forta de vanzare.

Cea orientata spre consumator:

- creste vanzarile pe termen scurt;

- determina incercarea unui nou produs;

- este indpendenta de alte produse concurente;

- pastreaza / recompenseaza clientii fideli;

- se utilizeaza la maturitatea produsului si in conditiile unei pozitii stabile pe piata.

- Are ca instrumente: mostrele, cupoanele, ofertele compensate, premii, cadouri,

concursuri, loterii si tombole etc..

Promotiunea comerciala:

- se refera la stimularea detailistilor pentru vanzarea de noi articole;

- dezvolta o relatie de lunga durata;

- are ca instrumente: rabaturi, bonificatii, cadouri promotionale, gratuitati etc.

Promotiunea orientata spre forta de vanzare:

- se refera la incurajarea atragerii de noi clienti;

- structurarea sprijinului pentru produse noi / actuale;

- are ca instrumente: reuniuni si expozitii, concursuri profesionale etc..

Elaborarea programului de promotiune presupune:

- stabilirea marimii stimulentelor;

- conditiile de participare;

- modul de distributie;

- durata actiunii;

- mecanismul de raspuns;

- bugetul.

Relatiile publice

Presupun:
 - stabilirea obiectivelor;

- alegerea mesajelor si a mijloacelor specifice;

- aplicarea planului de RP;

- evaluarea rezultatelor.

C.L. Bovee, W.F. Arens – Contemporary Advertising, Irwin, 1994, pp. 136-171; 202-232;
488-517; 540-573.

Majority fallacy reprezinta eroarea conform careia, pentru a avea succes, un produs
trebuie sa se adresesze tuturor sau cel putin majoritatii.

Segmentarea publicului se face dupa trei criterii:

1) geografic

2) demografic

3) behaviorist / comportamental – tine cont de o serie de variabile:

- variabila achizitiei / ocaziei de achizitie;

- variabila beneficiului cautat;

- variabila statusului utilizatorului (nonuser / new user / regular / ex-user);

- rata de utilizare (light / medium / hard user).

4) psihografic – modelul VALS / values and life style.

Mixul de marketing este alcatuit din:

1) produs – design, pozitionare, branduire, ambalaj;

2) pret;

3) plasare;

4) promovare.

Ciclul de viata a produsului cuprinde 4 etape:

1) debut;
2) crestere;

3) maturitate;

4) declin.

Diferentierea produselor se face in functie de diferentele perceptibile, ascunse si

induse.

Ambalajul unui produs are diferite functii:

- identificare;

- protectie / depozitare;

- convenienta (utilizare confortabila);

- atractie;

- economie.

Pretul e influentat de o serie de factori:

- cerere;

- costuri de productie / distributie;

- competitie;

- obiectivele competitionale;

- influente variabile (nivelul de trai, legislatie etc.).

Plasarea poate fi prin distributie:

- directa;

- intermediata, care este de 3 tipuri: intensiva, selectiva si exclusiva.

Promovarea se poate realiza prin:

- vanzari personale;

- vanzari non-personale – publicitate / direct marketing / PR / promotiunea

vanzarilor / materiale colaterale.

Planul de marketing presupune mai multe etape:

1) analiza situatiei;
 2) stabilirea obiectivelor de marketing;

3) stabilirea strategiilor de marketing – alegerea publicului-tinta, determinarea

mixului de marketing;

4) programele de actiune.

Planul de publicitate cuprinde:

1) revizuirea planului de marketing;

2) obiectivele de publicitate:

- awareness;

- comprehension;

- conviction;

- desire;

- action.

3) strategia / mixul creativ:

- stabilirea publicului-tinta;

- conceptul produsului;

- media folosite;

- mesajul.

Comunicarea integrata de marketing vizeaza construirea si mentinerea unei relatii

reciproc profitabile cu angajatii, clientii, actionarii si alte publicuri prin dezvoltarea si
coordonarea unui program strategic de comunicare ce contine date construite printr-o
varietate de media.

Wang si Shultz considera ca planificarea comunicarii integrate de marketing se face in

7 pasi:

1) segmentarea publicului;

2) analiza informatiei pentru a determina cel mai bun moment / loc / situatie de
comunicare;

3) stabilirea obiectivelor de marketing;

4) stabilirea contactelor de brand / schimbarea in atitudini fata de produs;

 5) stabilirea obiectivelor de comunicare;

6) elementele de mix de marketing;

7) tacticile de comunicare ce vor fi utilizate.

Marketingul direct e orientat spre:

- vanzari directe – vanzari personale sau telemarketing;

- publicitate cu raspuns direct: direct mail, printuri, radio si TV, televiziune

interactiva.

Costin Popescu – Publicitatea: o estetica a persuasiunii, Editura Universitatii din

Bucuresti, 2005, p. 29-190.

Shultz si Barnes considera ca exista doua tipuri de campanii de publicitate:

- orientate spre produs – inside / out;

- orientate spre consumator – outside / in.

Creatia publicitara este o imbinare a persuasiunii estetice si retorice.

Publicitatea este orice forma platita de prezentare / promovare non-personala de idei,

bunuri, servicii pe care o foloseste o firma specifica.

Publicitatea este de 4 tipuri, conform lui Michele Jouve:

1) rationala / economica;

2) integrativa;

3) mecanicista;

4) simbolica.

Caracteristicile discursului publicitar sunt:

- extrema concizie;

- limbajul atat verbal, cat si vizual;

- organizarea mesajului pe mai multe etaje.

Functiile publicitatii sunt:

- pentru emitator:

a) comerciala;
 b) cultural-simbolica.

- pentru public:

a) informativ-utilitara;

b) euforizanta;

c) stimulatorie.

Titlul

Este un construct lingvistic de mica intindere, menit sa atraga atentia destinatarului

asupra produsului recomandat.

Are functia de:

- a atrage atentia;

- a selecta posibilii cumparatori;

- a-i face pe posibilii cumparatori sa- i acorde atentie.

Blanche Grunig realizeaza o tipologie a titlurilor considerand cele trei niveluri de

constructie a acestora:

1) din punct de vedere fonetic, exista titluri:

- rima;

- omofonii;

- cuvinte valiza.

2) din punct de vedere semantic-lexical, avem:

- antonimiile;

- oximoronul;

- polisemia;

- sinonimia;

- modificarea categoriei gramaticale.

 3) din punct de vedere sintactic, exista:

- structuru binare;

- structuri care fug;

- structuri in progresie.

Imaginea

Organizarea camprilor vizuale se face conform unor principii compozitionale: avem

un obiect centric sau excentric, o imagine cu centru dinamic sau geometric.

Exista mai multe trepte de lizibilitate:

1) prima treapta de lizibilitate: imaginea are central o forma compacta, cel mai ades
curbilinie, iar produsul este supradimensionat;

2) a doua treapta de lizibilitate: pe axa campului vizual sunt dispuse forme alungite;

3) a treia treapta de lizibilitate: formele ocupa doua subcampuri egale;

4) a patra treapta de lizibilitate: compozitia se afla intr-un dezechilibru aparent;

5) a cincea treapta de lizibilitate: compozitia este pe diagonala, pe un fundal monocolor,

dand senzatia de adancime;

6) a sasea treapta de lizibilitate: imaginea are o perspectiva centrala;

7) a saptea treapta de lizibilitate: punctele de fuga nu se afla pe axa imaginii.

Exista 2 factori care disciplineaza organizarea imaginii publictare:

- telul comercial;

- timpul foarte limitat de percepere.

Isotopia reprezinta constanta unui parcurs de sens pe care un text o etaleaza cand este
supus regulilor de coerenta interpretativa.

Fotografia publicitara aglomereaza reprezentari ale unor obiecte care se sustin

reciproc in acreditarea valorii recomandate – isotopie – astfel:

1) prin selectarea obiectelor care sa insoteasca produsul pentru a vehicula aceleasi

valori;

2) prin alegerea artificiilor grafice care sa ridice cele mai putine probleme in
receptarea lor.
 Imaginea publicitara merge de la o retorica isotopica pana la una alotopica, in functie
de relatia dintre elementul conceput si acela perceput. Grupul μ formuleaza aceasta relatie in
functie de doua cupluri de parametri:

- in absentia / in praesentia;

- conjunct / disjunct.

Exista, asadar, 4 combinatii posibile:

1) in absentia conjunct: perceputul elimina conceputul;

2) in praesentia conjunct: e o intrepatrundere intre perceput si conceput;

3) in praesentia disjunct: perceputul si conceputul se afla pe o axa de simultaneitate;

4) in absentia disjunct: perceputul are semnificatii care pot fi considerate satisfacatoare.

Textul

Conform lui J.M.Adam, exista 4 tipuri de text: narativ, descriptiv, expozitiv si

argumentativ. Werlich introduce textul prescriptiv, iar Gravelli adauga optativul.

Descrierea presupune 4 operatiuni:

- aspectualizare;

- ancorarea;

- punerea in relatie;

- inserarea.

Utilizarea descrierii in publicitate poate genera efectul de lista.

Textul argumentativ publicitar corespunde in principal genului epidictic antic, avand

ca tipuri de argumente:

- cel al autoritatii – „specialistii nostri…”;

- cel al depasirii;

- comparatia;

- raportul dintre grup si membri – conformarea (publicitatea integrativa);

- raportul dintre persoana si actele sale.

Logotipul
 Reprezinta o structura de grafeme eventual asociata cu un desen, mereu acelasi, fiind
o legatura intre marketing si creatie.

Logotipul este lingvistic si plastic si se asociaza unei reprezentari mentale.

Numele de marca se refera la denmirea unei oferte specifice, identificare specifica a

unui produs perceput ca atare in categoria sa.

Logoul are functii expresive, pe cand numele de marca este un ansamblu de valori cu
o specificitate construita in timp.

Logoul ligvistic poate fi constituit din: substantive – patronime / toponime, sigle etc.,
iar logoul plastic poate fi geometric sau figurativ.

Categoriile de semnificatie asociate logoului sunt:

1) agresivitate;

2) extaz paralizant;

3) excelenta individuala / unicitatea.

Sloganul

Reprezinta un factor de constructie a coerentei, fiind, de obicei, expresia unei idei de

mare generalitate – „Connecting people”.

Strategiile persuasive ale publicitatii se desfasoara pe 2 niveluri:

1) pentru fiecare componenta a mesajului;

2) pentru mesaj, in ansamblul lui.

Exista 4 tipuri de raporturi intre titlu, imagine, text si logotip:

1) ideea e repetata in fiecare element;

2) titlul anunta, iar imaginea etaleaza;

3) o componenta prezinta o idee generala, alta componenta particularizeaza;

4) interdependenta. scrii texte de impact in

 social media


 Cătălin Ionașcu

 Feb 2, 2015

 Marketing Online

Încă din 2012, de când am lansat Romanian Copywriter, am început să

urmăresc activitatea Școlii ADC. Acum, mă bucur să îți spun că am avut
ocazia să particip, alături de colegul meu, Ovidiu, la o întâlnire cu studenții
acestei școli, în cadrul căreia am susținut o prezentare despre cum să scrii
texte de impact în social media.

Este adevărat, în România social media se rezumă în proporție de peste 90%

la Facebook, motiv pentru care subiectul cel mai dezbătut al serii a fost
impactul conținutului pe care îl postezi pe Facebook asupra imaginii
tale profesionale.

Despre ce am vorbit la Școala ADC?

Prezentarea noastră a fost structurată pe 5 pași. Eu am luat rolul

unui copywriter dintr-o agenție, iar Ovidiu a luat rolul omului de social media.
 Practic, am simulat ceea ce facem noi în fiecare zi, în cadrul The

Pharmacy.

Pasul 1 a constat într-o simulare a unei întâlniri cu un client care își dorește o
campanie de social media. În urma discuției, am obținut o serie de informații
pe care le-am analizat în cadrul departamentului de social media, la pasul 2.
Elementele analizate au fost:

 publicul țintă al produselor;

 pagina de Facebook actuală și campaniile derulate;

 mesajele anterioare și nivelul de interacțiune.

 A urmat pasul 3 al prezentării, care a constat în realizarea unui brief pe baza
analizei anterioare. Am trecut în revistă fiecare element pe care îl conține un
brief complet, la fel cum am făcut în acest articol.

Te așteptăm la următorul nostru curs!

2-3 martie, Cluj-Napoca: Curs de inițiere în Content Writing și Copywriting (nivel:

începător)
ÎNSCRIE-TE AICI

16-17 martie, București: Curs de inițiere în Content Writing și Copywriting (nivel:

începător)
ÎNSCRIE-TE AICI

Pasul 4 a constat în realizarea unui plan editorial pentru pagina de Facebook,

plan care constă în:

 stabilirea stilului folosit – în funcție de publicul țintă, determinăm limbajul,

cuvintele cheie cele mai de impact, precum și tipologia de conținut pe care îl
vom crea;

 stabilirea categoriilor de postări – orice plan trebuie bazat pe o serie de

direcții generale; de exemplu, pentru un magazin online de utilaje agricole, al
cărui public țintă este format predominant din bărbați din mediul rural, o serie
de categorii de postări ar fi: știri despre agricultură, imagini sau video cu
produsele în timp ce sunt folosite, impresii / testimoniale de la alți cumpărători,
tips & tricks despre utilizarea produselor, promovarea diferitelor promoții care
apar, sfaturi de întreținerea grădinii, etc.

 reguli de comunicare – în funcție de elementele de branding ale companiei

respective dar și de interesele publicului țintă, trebuie stabilite o serie de reguli
 pe care trebuie să le respectăm când comunicăm: cuvinte pe care nu le putem
folosi, produse pe care nu le putem afișa, sau alte restricții: de exemplu, nu
afișăm pe Facebook prețurile produselor, nu folosim imagini cu alt fundal color
decât cel din logo, etc.

 calendarul editorial – împreună cu departamentul de social media, stabilim

zilele optime pentru postare, perioadele din zi potrivite și ce tip de conținut
plasăm în fiecare zi. Calendarul trebuie să ne indice și frecvența de postare,
împărțită pe zilele unei săptămâni.

Cum punem toate acestea în practică?

Ei bine, aceasta este întrebarea la care ne-am răspuns cu toții la pasul 5. Am

făcut o simulare, însă de data aceasta nu pentru un client real, ci pentru
fiecare participant din sală, bazată pe propriul său profil de Facebook.
 Exercițiul a constat în realizarea principalelor tipuri de postări, dar și câteva
exemple, pentru profilul de Facebook propriu. Pentru exercițiu, trebuie să iei în
considerare: cine sunt prietenii din lista ta și cum vrei să fii perceput de către
ei.

Profilul tău de Facebook este un element puternic de branding personal, iar

fiecare tip de conținut postat pe profil este asociat cu tine, cu felul tău de a fi
care se reflectă atât pe plan personal, cât și profesional.

Intenționat, la exercițiu, am rugat fiecare participant să scrie pe o foaie de

hârtie și apoi să ne ofere foaia, pentru a posta rezultatul pe blogurile noastre.

Așadar, iată câteva din răspunsurile participanților (menționez că la începutul

cursului am întrebat fiecare participant ce își dorește să facă în publicitate –
90% au răspuns că doresc să fie copywriteri):

George:

„Prietenii mei: medie de vârstă 18-25 de ani, locație: majoritatea în România,

din mediul urban.

Cum vreau să fiu văzut:

 entertaining;

 funny;

 inspiraționale;

 profesionale;
 source of new (sursă de informații noi);

 creative / out of the box.

Postări:

 Articole din diverse domenii (personal development, advertising, știri și

noutăți)

 Ted Talks (filmulețe personal improvement)

 Poze funny / ironice / witty

 Oportunități de dezvoltare (cursuri, training-uri, etc)

 Cool music :)”

Cătălin:

„Interviu cu mine…

Reporterul: Cătălin, 27 de ani ți-au trebuit să îți dai seama ce vrei… Ai început
facultatea de Comunicare, ai început Școala ADC. De ce toate astea și de ce
acum?

Eu: Acum, pentru că mi-am dat seama că cel mai bun loc în care îmi pot da
frâu liber creativității este publicitatea. Fac toate astea pentru că vreau să mă
privesc în oglindă și să spun „Uite-l pe unu care a reușit.”

Publicul meu țintă: – marea majoritate persoane pe care le-am cunoscut

personal.
 Cum vreau să fiu văzut: – același om pe care l-au cunoscut.

Postări de publicat:

 Filmulețe Ted,

 Reclame haioase,

 Muzică ambientală,

 Povești de succes.

#morala – Oamenii trebuie să inspire oamenii!”

Diana:

„Categorie – postare:

 Content catchy: imagine cu „It is important to know grammar, in order to

understand the difference between „catastrophe” and „cat ass trophy”.

 Blog related: primul eveniment social media din 2015 – share postare de pe
blog.

 Personal, dar prezentat profesional: plecând de la un eveniment viral, scriu o

povestioară personală legată de el, cu exprimare jucăușă.”

Iosif:

„Vreau să fiu văzut ca un promoter de muzică nouă și/sau bună. Să fiu o

sursă pentru prietenii care și-au tocit toate piesele puse pe repeat.
 Tipuri de postări:

 versuri „puternice” puse în grafică, însoțite de texte scurte care fac referire la
emoția stârnită,

 Youtube videos însoțite de texte amuzante more or less sau de genul

„Mulțumim Skrillex că ai lansat în sfârșit acest clip!”

 Video încărcate direct în Facebook cu mine care fac review-uri scurte (max 2
minute), cât mai natural în exprimare, despre piese/albume”

Adelina:

„Tipuri de postări:

 noutăți și inovații din design, PR, publicitate, tehnologie și muzică

 postări haioase (greșeli gramaticale, glume proprii, lozinci amuzante, poze

absurde)

 evenimente interesante sau poze de la evenimente (aproape niciodată la beție

– am avut 2-3 scăpări)

Și cu aceste postări vreau să ajung director de creație pe Marte. Almost

there…”

Roxana:

„Vreau să devin un copywriter mai bun.

Tipuri de postări:
 Share campanii publicitare cât mai noi / bine realizate / cu insight wow. Ex:
Campania Always: like a girl.

 Lifestyle. Nimănui nu îi place un copy cu o viață plictisitoare. Ex: prezență

(prin dovadă foto/video) la un eveniment / concert / călătorie care mă
caracterizează. Vezi concerte rock, expoziții, cursuri.

 Entertainment. Relatări cu temă sarcastică despre diverse evenimente trăite /

Observații despre branduri și produse. Ex: Oreo cu dublu cremă este ca și
când ar coborî Dumnezeu din cer și ți-ar mai da o viață.”

Cristiana:

„Prin aceste postări vreau să fiu văzută ca o tipă creativă care lucrează la
proiecte cool și BIG, care face parte dintr-o echipă aleasă pe sprânceană.

Tipuri de postări:

 Momente cheie din campaniile pe care le derulez la job.

 Poze din călătoriile pe care le fac.

 Postări fashion cu un touch funny.”

În (loc de) concluzie…

Facebook este locul care ne permite, la o primă vedere, să fim noi înșine și să
ne manifestăm așa cum dorim – așa cum o facem atunci când suntem într-un
grup de prieteni apropiați.
Însă, nu trebuie să îl tratăm așa, pentru că tot ceea ce postăm ne
caracterizează și ne formează brand-ul personal. Același lucru este valabil și
pentru companiile care au pagini de brand – un share irelevant, cu o pisică,
sau o postare clișeică cu un citat nu va ajuta cu nimic brand-ul respectiv, ba
chiar îi poate face rău.

Este bine să menții un echilibru între postările profesionale și cele personale

(dacă ești persoană) și între postările comerciale și cele informative (dacă ești
companie).

Indiferent de caz, dar și indiferent de mijlocul de comunicare folosit, pentru a

crea texte de impact se aplică aceeași rețetă:

Totul pornește de la un brief (o analiză). Aceasta este fundația pentru un plan

de conținut. După ce ai realizat planul, ai toate elementele necesare realizării
unui conținut de impact și relevant (pus în contextul potrivit, oferit persoanelor
potrivite și la timpul potrivit).

Cu aceste cuvinte, am încheiat prezentarea susținută săptămâna trecută, în

cadrul Școlii ADC. Pentru a vedea o altă interpretare asupra prezentării
noastre, din partea „omului” de social media, te invit să citești și articolul lui
Ovidiu.