http://dbp.idebate.org/ro/index.

php/Pagina_principal%C4%83

Pagina principală
[Edit]
Bun venit!

Proiectul Wiki al IDEA (acronim de la „International Debate Education Association”) se doreşte a fi un spaţiu dedicat

lumii debate-ului educaţional. Propunându-şi promovarea cooperării interculturale, a valorilor societăţii deschise şi a

vocii tineretului mondial, IDEA Wiki oferă diverse articole despre istoria, terminologia şi instrumentele necesare celor

ce doresc să exceleze în domeniile gândirii critice (logicii informale), vorbitului (în special în public) şi dezbaterilor.

Pagina în limba română a proiectului îşi propune, în aceeaşi măsură ca şi proiectul părinte, democratizarea cunoaşterii,

în sensul în care toată lumea să o poată folosi şi contribui. De aceea, coordonatorii proiectului invită cluburile de

debate, persoanele implicate în proiecte de tineret şi cele implicate în procesul educaţional din România să contribuie

cu articole despre organizaţiile lor şi chestiunile (atât cele pozitive cât şi cele negative) cu care se confruntă.

Căutaţi cele mai noi articole publicate în seria Teme de Dezbateri dar şi la Articole Teoretice.

[Edit]
Scurt istoric

Dezbaterile au apărut încă din Grecia antică, fiind o expresie a democraţiei populare. Dezbaterile formale au fost

reintroduse ca metoda de educaţie la sfârşitul secolului al XIX-lea, când primele competiţii de dezbateri au fost

organizate în universităţile de pe coasta de est, în vestul Statelor Unite şi în California. În 1960, seriile de dezbateri

publice televizate dintre John F. Kennedy şi Richard Nixon au conferit o popularitate deosebită acestei activităţi şi sute

de cluburi de dezbateri s-au înfiinţat în licee şi colegii pe tot cuprinsul Statelor Unite, elevii de liceu şi studenţii

începând să recunoască valoarea, frumuseţea şi utilitatea tehnicilor de dezbateri formale.

[Edit]
De ce dezbatem?

În societăţile anglo-saxone, competiţiile de dezbateri sunt încurajate în licee şi universităţi. Ca oricare alte competiţii,

acestea se bazează pe reguli explicite. Fiecare dezbatere are unul sau mai mulţi arbitri care decid echipa câştigătoare.

Echipele fie susţin, fie sunt împotriva unei teme propuse anterior. De obicei temele propuse sunt menite să schimbe

starea de lucruri actuală. Excepţii fac anumite tipuri de dezbateri folosite în principal în licee.

Scopul principal al dezbaterilor este dezvoltarea abilităţilor de a argumenta pro şi contra cu aceeaşi uşurinţă. Există

concepţia, greşită, că dezbaterile pun accent doar pe argumentare. Scopul dezbaterii este de a-i face pe oameni să se

informeze asupra unei teme, având ca ţel final ajungerea la un compromis.

[Edit]
Formate

Există numeroase formate sau stiluri de dezbateri: de valoare (Lincoln-Douglas), de strategie (Policy), parlamentare,

factuale şi altele. Toate aceste formate au însă în comun un lucru: abordarea unei teme (afirmaţii) din două

perspective diametral opuse. Astfel, în toate formatele de dezbateri există 2 echipe alcătuite din unul până la 3

membri, dintre care una trebuie să susţină şi cealaltă trebuie să nege/combată tema pusă în discuţie, echipele fiind

denumite afirmatoare (în toate formatele de dezbateri cu excepţia celui parlamentar, unde echipa afirmatoare se

numeste Guvern), respectiv negatoare (cu excepţia formatului parlamentar, unde echipa negatoare se numeşte
Opoziţie). Această abordare, de tip pro-contra, le dezvoltă participanţilor capacităţile de a analiza probleme

controversate din multiple perspective, oferindu-le o imagine nedistorsionată de prejudecăţi, îi obligă să emită judecăţi

asupra unui fenomen sau fapt folosind criterii obiective, şi totodată să apere o poziţie folosind argumente susţinute de

dovezi şi nu de opinii.

Cluburile de dezbateri din cadrul ARDOR utilizează în prezent următoarele formate de dezbateri:

Karl Popper - adresat elevilor de liceu

American si British Parliamentary - adresate studenţilor

World Schools Style - adresat elevilor de liceu

Legislative - lansat cu in cadrul proiectului Tinerii Decid! (Young Decision Makers) co-finanţat de Ambasada USA la

Bucureşti.

http://dbp.idebate.org/ro/index.php/Caz_la_prima_vedere

Caz la prima vedere

[Edit]
Definitie

In terminologia juridica prima facie (la prima vedere in traducere aproximativa) presupune ca exista suficiente dovezi

pentru a demonstra o anumita afirmatie[1]. Aceasta notiune se coreleaza cu "obligatia de a demonstra" (burden of

proof) o anumita pozitie, care in dezbateri revine echipei afirmatoare.

Pentru un caz reusit la prima vedere care sa respecte obligatia de a demonstra motiunea - in cazul dezbaterilor -,

afirmatorul trebuie sa urmareasca prezenta anumitor elemente in discursul primului vorbitor, impreuna cu respectarea

unor standarde in ce priveste aceste elemente.

[Edit]
Elemente ale unui caz la prima vedere
[Edit]
Definitiile

Definirea termenilor motiunii precum si a altor termeni ce vor fi folositi de catre echipa afirmatoare este una dintre

conditiile de baza ale unei bune desfasurari a dezbaterii. De cele mai multe ori cei care dezbat vor trebui sa

construiasca definitii clare ale unor termeni specifici ce tin de motiune ("mass-media", "euthanasia", "cenzura",

"coruptie", "integrare europeana" etc.), cat si a unor termeni intalniti recurent in formularea motiunilor ("a legaliza",

"mai important", "preferabil", "moral" etc.). Este important ca definitiile sa aiba la baza o anumita autoritate in

domeniu (Dictionar EXplicativ al Limbii Romane, Dictionar Enciclopedic, dictionare specializate pe domeniul juricid,

medical, economic etc.), dar este recomandat de multe ori ca definitiile sa fie modelate in asa fel incat sa corespunda

scopurilor echipei afirmatoare. Mai mult, exista cateva principii generale pe care o definitie trebuie sa le respecta in

cadrul unei dezbateri:

 sa fie relevanta scopului dezbaterii: desi o definitie din DEX pentru globalizare are o anumita autoritate, e

posibil ca intr-o dezbatere despre efectele benefice si cele negative ale globalizarii sa fie mai utila o definitie dintr-o

publicatie specializata;
 sa nu fie partinitoare: a defini avortul ca "practica imorala de ucidere a unei fiinte umane" intr-o dezbatere

despre legalizarea avortului va servi cu siguranta afirmatorilor, insa va lasa foarte putin spatiu de argumentare echipei

negatoare;

 sa nu fie prea larga sau prea restransa: in contextul unei motiuni ca "ONU ar trebui sa impuna prevederi

internationale mult mai stricte cu privire la poluarea raurilor", afirmatorul nu va avea foarte multe de castigat definind

"poluare" drept "deversarea de sticle"; in egala masura, nu ar fi o alegere inspirata pentru bunul mers al dezbaterii sa

defineasca "poluare" drept "contaminare cu un corp strain", negatorul putand argumenta ca pana si pestii sau plantele

sunt corpuri straine de apa si ca definitia afirmatoare este mult prea permisiva;

 sa nu fie truistice sau tautologice: afirmatorul nu aduce nici o clarificare in dezbatere daca defineste "dreptul

la viata privata" drept "libertatea de a avea o viata privata" sau "ineficient" drept "care nu indeplineste standardele de

eficienta" si isi creaza toate premisele ca definitiile sa fie puse in discutie de catre negatori.

[Edit]
Criteriul

Criteriul unei dezbateri este standardul propus de o echipa din prisma careia se va judeca demersul acesteia. Intr-o

dezbatere de valoare, criteriul reprezinta unitatea de masura pentru a judeca efectele pozitive si cele negative ale unei

situatii, sau pentru a pune in balanta doua valori care intra in conflict. Intr-o dezbatere de strategie, criteriul - denumit

si scop - este valoare catre care se tinde, iar planul propus de afirmator este modalitatea de atingere a respectivei

valori/respectivului scop.

Un criteriu bine ales trebuie sa respecte si el anumite principii generale:

 sa fie diferit de o simpla reformulare a motiunii: de multe ori echipele sunt tentate sa aleaga drept criteriu

tocmai ceea ce au de demonstrat ca este de dorit. Intr-o dezbatere ca "Siguranta nationala este mai importanta decat

protejarea libertatilor individuale", afirmatorii nu aduc nimic nou in dezbatere alegand drept criteriu "siguranta

populatiei";

 sa fie specific: o alta tendinta des intalnita este adoptarea unui criteriu cu care toata lumea poate fi de acord

si la care se poate ajunge intr-o multime de moduri, nu doar prin cazul afirmator/negator, cel mai cunoscut exemplu in

acest sens fiind "bunastarea populatiei";

 sa fie o valoare elementara si de dorit: criteriul sau scopul trebuie sa fie expresia evidenta a unei valori de

baza; daca echipa adversa trebuie sa va intrebe de ce doriti "o educatie corecta" in calitate de afirmatori pe motiunea

"Cenzura formelor de expresie artistica e justificata", poate e cazul sa va intrebati care e adevarata miza a cazului

dumneavoastr; "protejarea copiilor" poate fi in acest sens o valoare mult mai adecvata ce poate fi inteleasa mai usor si

de catre echipa adversa.

[Edit]
Argumentele

Argumentele pot fi definite ca structuri logice prin care se incearca demonstrarea adevarului unei afirmatii. Exista

numeroase moduri de a defini un argument, si numeroase tipuri de structuri prin care poate fi construit. O intelegere

de baza a argumentului, inspirata de modelul oferit de filosoful Stephen Toulmin[2], cuprinde 3 elemente:

1. Afirmatie

2. Rationament

3. Dovezi
Exista numeroase alte modele de structurare a unui argument, dintre care putem aminti doar SESIC:

 Spune (afirmatia, teza argumentului)

 Explica (rationamentul logic)

 Sustine (prin dovezi sau exemple)

 Impact (care este relevanta argumentului pentru caz?)

 Concluzie

[Edit]
Structura

In cadrul unui discurs, e recomandat ca argumentele sa fie grupate pe o anumita structura, si sa pastreze in orice

moment relevanta fata de criteriu. Argumentele specifice pot fi grupate sub "umbrela" unui argument major, numit si

contentie. Un exemplu despre construirea unui astfel de caz poate fi urmatorul:

Motiune: Cenzura guvernamentala a formelor de expresie artistica e justificata

Criteriu: Protejarea grupurilor sociale vulnerabile

Contentia A: Accesul grupurilor fara discernamant la anumite forme de expresie le pericliteaza dezvoltarea

Argumentul 1: Efectul violentei in mass-media (muzica, film, multimedia) asupra copiilor este unul demonstrat

Argumentul 2: Limitarea accesului minorilor la materiale pornografice are o sustinere psihologica

Contentia B: Sensibilitatile religioase si etnice pot fi foarte usor declansate in societatea contemporana, cu efecte

devastatoare

Argumentul 1: Minoritatile religioase si etnice pot percepe anumite forme de expresie drept sursa de disconfort si

marginalizare

Argumentul 2: Reactia minoritatilor la anumite forme de expresie artisitca se traduce cel mai adesea in actiuni

concrete
[Edit]
Referinte

Abordarea legala: http://www.lectlaw.com/def2/p078.htm

Intrarea generala de pe Wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Prima_facie