Caiet - Practica Drept Spete

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA ,, SPIRU HARET’’

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICǍ CONSTANŢA
Programul de studii DREPT
Coordonator stagiu practică: Conf. univ. dr. Gheorghe ALECU
CAIET DE PRACTICǍ1
Student,
…………………….
CONSTANŢA
2015
1
Parte din acest caiet a fost elaborată în cadrul proeictului ID 132586 „Construiesște-ți practic profesia juridică in
facultate!”, cofinanțat din Fonadul Social European, Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de
intervenţie: 2.1 „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”
Drept Privat
Cuprins
1.Persoanele.Art.25-257 N.Cod civil ________________________________________________

Model practic de acţiune privind înregistrarea tardivă a naşterii ______________________________________
Model practic de acţiune pentru modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă _____________
Model practic. de declaraţii pentru transplant prevăzute de legea nr. 95/2006 – privind reforma în domeniul
sănătăţii _______________________________________________________________________________________
2.Familia. Art.258-534 N.Cod civil; ________________________________________________
Speta de rezolvat: _____________________________________________________________________
Speta de rezolvat _____________________________________________________________________
Model practic de act de desemnare a tutorelui de către părinte - art.114 N.Cod civil _______________________
Model practic de declaraţie de revocare a actului de desemnare a tutorelui – art.114 alin.3 si 4 NCC __________
Model practic de cerere de divort notarial – art.375-378 NCC ________________________________________
Model practic de incheiere de admitere a cererii de divort notarial - art.375-378 NCC _____________________
Model practic de încheiere de respingere a cererii de divorţ - art. 375 alin. (2), art. 378 alin. (2) N.Cod civil
Model practic de certificat de divort notarial - art. 375 alin. (2) N.Cod civil _____________________________
Model practic de acţiune de stabilire a domiciliului minorului, art.92. NCC, art.137 NCC, art.400 NCC,
(art.396-404 NCC) _______________________________________________________________________________
3.Bunurile si drepturile reale. _____________________________________________________
Speta de rezolvat. Accesiunea ___________________________________________________________
Model practic de cerere pentru efectuarea împărţelii voluntare la notarul public, art.670 NCC , art.680 NCC,
art. 786 N.C. civ., (art.669-686 NCC) ________________________________________________________________
Model practic de cerere pentru efectuarea împărţelii voluntare în cadrul partajului în instanţă – art.670 NCC,
art.680 NCC, (art.669-686 NCC), (art. 1143-1163 NCC) _________________________________________________
Model practic de acţiune de partaj succesoral. Art.670 NCC (art.669-686 NCC) _________________________
Model practic de act de împărţeală voluntară în cadrul partajului judiciar - art.670 NCC ___________________
4.Dezmembramintele dreptului de proprietate privata: (art. 693-772 NCC); ________________
Speta de rezolvat. Drept de superficie. Constructie edificata pe terenul altuia cu acordul proprietarului __
Model practic de contract de constituire a dreptului de superficie - art. 693-702 __________________________
Model practic de contract de constituire a unui drept de uzufruct- art.703-748 NCC _______________________
Model practic de contract de constituire a unui drept de abitaţie- art.750-754 NCC _______________________
Model practic de convenţie privind constituirea unui drept de trecere- art.621-625 NCC, art.755-772 NCC ____
Model practic de contract de constituire a unui drept de uz- art. 749- 754 NCC __________________________
5. Posesia. Art.916-952. Uzucapiunea imobiliara art.930-934 ____________________________
Speta de rezolvat: Uzucapiunea _________________________________________________________
Speta de rezolvat: Uzucapiunea __________________________________________________________
6. Despre mostenire si liberalitati. Art.953-1163 ______________________________________
Speta _______________________________________________________________________________
Speta _______________________________________________________________________________
Speta _______________________________________________________________________________
Speta de rezolvat. Mostenire ____________________________________________________________
Model practic de cerere pentru deschiderea procedurii succesorale ____________________________________
Model practic de încheieri pronunţate în cadrul procedurii succesorale _________________________________
 1. Persoanele. Art.25-257 N. Cod civil
1.
 1.Persoanele Aplicarea notiunilor teoretice Prezentarea spetelor,

Art.25-257 N.Cod civil in studii de caz, discutii libere coroborarea notiunilor
si analize pe spete specifice dobandite la curs cu practica de
specialitate prin discutii libere
si dezbateri. Lista materialelor
necesare: Noul Cod civil.
 Model practic de acţiune privind înregistrarea tardivă a naşterii

Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-actiune-privind-inregistrarea-tardiva-a-nasterii
Model de acţiune privind înregistrarea tardivă a naşterii
ACŢIUNE PRIVIND ÎNREGISTRAREA TARDIVA A NAŞTERII
Domnule Preşedinte,
Subsemnatul ................................._ , domiciliat în................_, în calitate de reclamant, chem în
judecată pe ...................................._, domiciliat în................._, în calitate de pârât, pentru ca prin
hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi
Înregistrarea tardivă a naşterii
Minorului......................_, născut la data de..........._, în localitatea............_, fiul lui..........._şi al......._,
în registrul de născuţi vii pe anul.............
De asemenea, vă solicit să dispuneţi întocmirea actului de naştere al minorului.
Motivele acţiunii sunt următoarele:
Motivele de fapt :................................................................................................................................_
Temeiul de drept :…………………………………………………………………………………....
Probe [6]: în dovedirea acţiunii, solicit încuviinţarea probelor cu................... _, pe
aspectul.................._
Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:............................................................................._
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-actiune-privind-inregistrarea-tardiva-a-nasterii
 Model practic de acţiune pentru modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare
civilă
Sursa: http://legeaz.net/modele/actiune-modificare-rectificare-completare-acte-stare-civila
Model de acţiune pentru modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă
MODIFICAREA, RECTIFICAREA SAU COMPLETAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ
Subsemnatul .............................._, domiciliat în........................_, în calitate de reclamant, chem în
judecată pe ................................_, domiciliat în........................_, în calitate de pârât, pentru ca prin
hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi
Modificarea/rectificarea/completarea.............................................................................................._
De asemenea, solicit înscrierea acestei modificări/rectificări/completări prin menţiune pe actul de
stare civilă corespunzător.
Motivele de fapt :..............................................................................................................................._
Temeiul de drept : …………………………………………………………………………………..
Probe : în dovedirea acţiunii, solicit încuviinţarea probelor cu....................... _, pe
aspectul..................._
Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:..................................................................._,
precum
şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de ..... lei şi timbrul judiciar de ......... lei.
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei
Detalii: http://legeaz.net/modele/actiune-modificare-rectificare-completare-acte-stare-civila
 Model practic. de declaraţii pentru transplant prevăzute de legea nr. 95/2006 – privind
reforma în domeniul sănătăţii
Sursa: http://legeaz.net/modele/modele-de-declaratii-pentru-transplant-prevazute-de-legea-nr-
952006-privind-reforma-in-domeniul-sanatatii
Modele de declaraţii pentru transplant prevăzute de legea nr. 95/2006 – privind reforma în domeniul
sănătăţii
DECLARAŢIE
Subsemnatul.....................[1], informat şi conştient asupra riscurilor donării de organe şi/sau
ţesuturi şi/sau celule, în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare, declar că sunt de acord cu
donarea următoarelor organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule:....................................................... pentru
efectuarea procedurilor de transplant către numitul.....................................[2]care este
........................ (gradul de rudenie DA/NU).
Înţeleg gestul meu ca fiind un act profund umanitar. Asupra mea nu au fost făcute nici un fel
de presiuni. Nu condiţionez această donare de obţinerea vreunei recompense materiale pentru mine,
familia mea sau terţe persoane.
Tehnoredactat la ...................., în ....... exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului
notarial şi .......... exemplare s-au eliberat părţii.
Donator,
Semnătura...................
Primitor,
Semnătura, ..................
Membrii comisiei de avizare a donării de la donatorul viu:
1..........................................................................................................
2. ........................................................................................................
3. ........................................................................................................
DECLARAŢIE
Subsemnatul/Subsemnata......................................................[3](tatăl, mama, reprezentantul
legal) al numitului/numitei ......................[4], minor (minoră), informat şi conştient asupra riscurilor
prelevării de celule suşe (stem) hematopoietice medulare sau periferice, în concordanţă cu
dispoziţiile legale în vigoare referitoare la prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule
umane, declar că sunt de acord cu recoltarea şi donarea de celule suşe (stem) hematopoietice
medulare sau periferice în beneficiul numitului..............................................
Înţeleg gestul meu ca fiind un act profund umanitar. Asupra mea nu au fost făcute nici un fel
de presiuni.
Tehnoredactat la .................., în ...... exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului
notarial........................... şi.......................................... exemplare s-au eliberat părţii.
Donator/Reprezentant legal,
Semnătura.................
DECLARAŢIE
Subsemnatul/Subsemnata .........................................[5]informat şi conştient asupra riscurilor şi
beneficiului transplantului de organe, ţesuturi şi celule umane, în concordanţă cu dispoziţiile legale
în vigoare referitoare la prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane, declar că sunt
de acord cu primirea următoarelor organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule umane:
...................................................................................................
Tehnoredactat la .............., în ...... exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului
notarial şi ...... exemplare s-au eliberat părţii.
Primitor,
Semnătura........
DECLARAŢIE
Subsemnatul................................, părinte (copil major, frate, soră, reprezentant legal) al
numitului (numitei) ....................................., minor (handicapat mintal), informat şi conştient asupra
riscurilor şi beneficiului transplantului de organe, ţesuturi şi celule umane, în concordanţă cu
dispoziţiile legale în vigoare referitoare la prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule
umane, declar că sunt de acord cu primirea următoarelor organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule umane:
...................... pentru ……………….........
notarial........................ şi........................... ................. exemplare s-au eliberat părţii.
Primitor,
Semnătura........
Medic şef de secţie,
Semnătura........
[1]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul al donatorului.
[2]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul al primitorului.
[3]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul
donatorului/reprezentantului legal.
[4]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul.
[5]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul al primitorului.
Detalii: http://legeaz.net/modele/modele-de-declaratii-pentru-transplant-prevazute-de-legea-nr-
952006-privind-reforma-in-domeniul-sanatatii
 2.Familia. Art.258-534 N.Cod civil;
 Familia. Art.258-534 Aplicarea notiunilor teoretice in Prezentarea spetelor, coroborarea

N.Cod civil; studii de caz, discutii libere si notiunilor dobandite la curs cu
 Casatoria. Art.258-404; analize pe spete specifice practica de specialitate prin
 Filiatia. Art.408-450; institutiilor de drept privat. discutii libere si dezbateri. Lista
 Autoritatea parinteasca. materialelor necesare: Noul Cod
Art.483-512; civil.
 Obligatia de intretinere.
Art.513-534
 Speta de rezolvat:
Sursa: Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, “Drept procesual
civil, Drept executional civil, Arbitraj, Drept notarial. Curs de baza pentru licenta si masterat,
seminare si examene”, Editura National, Bucuresti 2013, p. 675)
La data de 29 martie 2013, sotii AA si BB s-au prezentat la Biroul Notarial X din Bucuresti
solicitand desfacerea casatoriei lor, prin acord, casatorie din care nu au rezultat copii minori. Sotul
AA a invederat notarului public ca la data de 21 februarie 2013 a depus cerere de divort la
Judecatoria Sector1 Bucuresti, in contradictoriu cu sotul BB. La primul termen de judecata,
respectiv la data de 26 martie 2013, niciuna dintre parti nu s-a prezentat in fata instantei, sens in care
instanta a decis suspendarea procesului in baza art.411 alin.1 pct.2 NCPC.
Intrebare:
1. Ce va decide notarul public cu privire la cererea de divort cu care a fost sesizat?
 Speta de rezolvat
Sursa:INPPA, Subiecte pregatitoare pentru examene, Bucuresti, Editura Universul Juridic, p.233
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Ramnicu Valcea, la data de 22 septembrie 2013
sub nr.1500/2013, reclamanta A.B. a chemat in judecata pe paratul C.D., solicitand instantei ca prin
hotararea ce o va pronunta sa-i incredinteze spre crestere si educare pe minorul E., nascut la data de
4 martie 2008 si sa-l oblige pe parat la plata unei pensii lunare de intretinere in favoarea minorului.
In motivatia in fapt a cererii, s-a aratat ca minorul a rezultat din relatia de concubinaj a partilor si a
fost recunoscut de parat. Pe fondul unor neintelegeri existente intre parti, acestea au incetat sa mai
convietuiasca din anul 2008, minorul ramanad in domiciliul paratului.
Temeiul de drept al cererii nu a fost indicat.
Intrebare:
1.Care este temeiul de drept?
2.Ce solutie va da instanta?
 Sediul materiei:
•Codul civil 1864; corespondent-> Noul Cod civil
•Persoanele, (N.Cod civil: art.25-257), respectiv art.92, art.503-507, art.432, art.429
•Codul Familiei,
•Casatoria, NCC, (art..266-404),
•Bunurile, (art.339-359), art.339, art.340, art.355-359)
•Contractul de vanzare cumparare (art.1650-1762), art. 1709, art.1710, art.1658, art.1690,
art. 1691, art.1755,
•Despre mosteniri si liberalitati (art.953-1163), art.970,
Rezerva succesorala, cotitatea disponibila si reductiunea liberalitatilor excesive, art.1086-
1090, art,1091-1099.
Sursa:INPPA, Subiecte pregatitoare pentru examene, Bucuresti, Editura Universul Juridic, 2010,
p.227
A.A. si B.B. s-au casatorit la data de 31 mai 2000 la Oficiul Starii Civile al sectorului 6
Bucuresti. Din casatoria acestora a rezultat minorul C.C. acum in varsta de 7 ani. Pe data de 31 mai
1999 A.A. a dobandit un apartament situat in Bucuresti cu credit de la o banca comerciala. Din
cauza intarzierilor in finisarea acestui apartament A.A. nu a semnat procesul-verbal de predare-
primire al acestuia, neputand intra efectiv in stapanirea sa decat pe data de 10 iunie 2000. In timpul
casatoriei cu numita B.B. s-au achitat ratele catre banca comerciala unde a fost contractat
imprumutul. La data de 31 mai 2009 reclamanta B.B. introduce la Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti
actiune de divort, actiune la care paratul A.A. nu se opune, hotararea de divort ramanand definitiva
si irevocabila la 31 septembrie 2009. La 1 octombrie 2010, A.A. introduce actiune cu doua capete de
cerere: primul vizeaza impartirea bunurilor comune dobandite de soti in timpul casatoriei iar al
doilea o actiune de tagada a paternitatii prin care a sustinut ca minorul C.C. nascut in timpul
casatoriei sale cu parata B.B. nu ar fi al sau.
La capatul de cerere privind partajarea bunurilor comune se mentioneaza ca patrimoniul
comun al sotilor se compune dintr-o casa cu 5 camere situata in intravilanul comunei Crevedia
judetul Dambovita si ridicata pe terenul proprietatea socrului lui A.A., numitul D.D., in prezent
decedat. In motivarea acestui capat de cerere, reclamantul A.A. a aratat ca din cauza dificultatilor
financiare a fost nevoit sa vanda in timpul casatoriei apartamentul cumparat cu credit de la banca
despre care am facut vorbire mai sus iar cu banii rezultati el si sotia sa B.B. au construit pe terenul
socrului sau o casa cu trei camere si dependinte.
Pe data de 31 mai 2007, parata B.B. nemaiavand posibilitati de intretinere, a plecat la munca in
Spania de unde nu s-a mai intors pana in prezent.
La scurta vreme de la data plecarii sotiei sale, reclamantul A.A. a aflat ca aceasta a intrat in
Spania in relatie de concubinaj cu un cetatean spaniol si ca a ramas si insarcinata cu acesta.
Copilul nascut de B.B. in Spania a fost recunoscut de concubinul acesteia potrivit legii spaniole,
copil care s-a nascut la data de 31 mai 2008.
Desi relatiile sale cu B.B. s-au deteriorat in mod vizibil dupa plecarea acesteia in Spania,
totusi A.A.
A pastrat o buna relatie cu soacra sa, numita E.E. care i-a permis sa mai construiasca inca 2 camere
pe terenul sotului sau D.D. a carui mostenitoare era si ea. De mentionat ca parata B.B. s-a opus
construirii acestor 2 camere sustinand ca tatal sau, numitul D.D., facuse in timpul vietii un partaj de
ascendent prin care ei si fratele acesteia, numitul F.F., le lasase cate 2 suprafete de teren pe care le
mostenise la randul sau de la parintii sai. Parata B.B. a aratat ca terenul pe care sotul sau a construit
cele 2 camere era cel care ii fusese repartizat ei prin partajul de ascendent.
Ulterior, soacra lui A.A., numita E.E, a introdus la judecatoria Racari in raza careia se aflau
terenurile ce au format obiectul partajului de ascendent o actiune in anularea acesteia ca urmare a
faptului ca prin incheierea lui s-a incalcat dreptul de rezerva succesorala pe care il avea in calitate de
sotie supravietuitoare si mostenitoare a sotului sau D.D. Actiunea in anulare a fost admisa de
Judecatoria Racari, ramanand definitiva si irevocabila prin respingerea apelului si respectiv
recursului declarat impotriva ei.
In privinta capatului de cerere privind actiunea in tagada paternitatii, parata B.B solicita
respingerea acesteia intrucat au trecut mai mult de 3 ani de la data nasterii copilului, ba mai mult
decat atat, reclamantul A.A. a prestat intretinere minorului C.C. astfel incat poate fi considerat ca si
tatal acestuia.
Intrebari:
1.Care este regimul juridic al bunurilor dobandite de unul dintre soti inainte de incheierea casatoriei
si care au fost dobandite prin credit bancar, urmand ca ratele acestui imprumut sa fie platite in
timpul casatoriei?
2.Ce semnificatie juridica are procesul-verbal de predare primire a intrarii in stapanire a
apartamentului sub aspectul de bun comun al acestuia?
3.Care este regimul juridic al bunurilor imobile construite de soti in timpul casatoriei pe terenul
altuia?
4.Este vreo diferenta de regim juridic sub acest aspect intre constructorul de buna-credinta si cel de
rea-credinta?
5.Care va fi situatia legala a copilului nascut de parata B.B. in spania?
6.Ce solutie va pronunta instanta de judecata ci privire la capatul de cerere al actiunii in tagada
paternitatii introduse de A.A.?
7.Ce bunuri va retine instanta la masa de partaj avand in vedere ca imobilul compus din 5 camere si
dependinte situat in comuna Crevedia judetul Dambovita a fost construit in 2 etape: primele 3
camere de ambii soti in timp ce locuiau impreuna iar celelalte 2 camere numai de reclamantul A.A.
dupa plecarea lui A.A. in Spania si impotriva interdictiei exprese a acesteia de a mai ridica aceste
camere.
8.Analizati toate aspectele spetei si dati o solutie
9. Indicati temeiurile de drept ale cererilor si indicati corelatia articolelor din Codul civil 1864 cu
articolele din Noul Cod civil, folosite in rezolvarea spetei.
Sediul materiei:
Codul civil
Codul de Procedura civila
Sursa:INPPA, Subiecte pregatitoare pentru examene, Bucuresti, Editura Universul Juridic, 2010,
p.95
A.B. si CD hotarasc sa se casatoreasca. In vederea participarii la ceremonia ocazionata de
acest evenimemt viitorii soti cad de acord sa contacteze o casa de moda, “E.F.”, unde sa-si comande
rochia de mireasa, respectiv costumul de ginere. Fiind prea ocupati cu celelalte pregatiri de nunta si
locuind in Tandarei, tinerii si-au dat seama ca nu mai au timp sa se ocupe si de comandarea
vestimentatiei pentru nunta. De aceea A.B. l-a contactat telefonic pe fratele sau G.H. pe care l-a
rugat sa mearga la Bucuresti la casa de moda “E.F.” si sa comande vestimentatia pentru nunta
dandu-i si detaliile necesare despre cum trebuie sa arate aceasta. I-a pus in vedere sa se ocupe cat
mai repede de acest lucru, dar nu i-a fixat un termen limita pentru efectuarea comenzii, spunandu-i
doar ca ceremonia de nunta va avea loc pe data de 3 iunie.
G.H. fiind administrator la o societate comerciala “I.J”, unde avea foarte multe probleme de
rezolvat, a uitat de solicitarea surorii sale A.B. Si-a amintit de ea abia pe data de 28 mai cand l-a
trimis de urgenta la Bucuresti pe K.L. care ii era foarte bun prieten dar in acelasi timp era angajat la
societatea comerciala “I.J. unde G.H. era administrator. Deplasarea s-a facut cu masina societatii.
Grabindu-se K.L. a facut un accident rutier in urma caruia masina a fost serios avariata. Dupa ce
dadea comanda pentru costumele de nunta, K.L urma sa mearaga si la o societate de asigurari,
“M.N”, unde urma sa achite contravaloarea asigurarii de raspundere civila auto pentru autoturismul
cu care s-a facut deplasarea si care nu fusese platita pentru anul respectiv. In procesul-verbal de
constatare a accidentului, organele de politie au constatat culpa exclusiva a lui K.L. in producerea
accidentului.
Ca urmare a acestei situatii neprevazute, K.L. a ajuns la Bucuresti dupa inchiderea
programului de lucru cu publicul al casei de moda “E.F”.
A doua zi, K.L. a dat comanda pentru accesoriile vestimentare pentru care facuse deplasarea la
Bucuresti dar i s-a spus ca ele nu pot fi gata mai devreme de 4 iunie. Nestiind ca nunta este fixata pe
data de 3 iunie, K.L. a semnat, in calitate de imputernicit al lui A.B. un contract tipizat pus la
dispozitie de casa de moda “E.F.”. In contracte era si o prevedere potrivit careia casa de moda
“E.F.” este exonerata de orice raspundere din momentul in care accesoriile vestimentare au fost
receptionate de catre client.
In ziua nuntii, desi A.B. a acceptat sa semneze actul de casatorie in fata ofiterului de stare
civila, a spus ca ea nu se cununa religios decat imbracata in rochie de mireasa. C.D si parintii
acestuia O.P. si R.S. i-au reprosat ca numai din vina ei accesoriile vestimentare pentru cununia
religioasa nu au fost gata la timp asa ca nu are niciun motiv sa refuze oficierea cununiei religioase.
La raspunsul negativ al lui A.B. preotul ce urma sa oficieze casatoria religioasa le-a spus ca nu mai
poate astepta deoarece mai sunt inca doua perechi de tineri care asteapta sa se cunune religios. Asa
stand lucrurile, C.D. si parintii acestuia O.P. si R.S., i-au reprosat lui A.B. ca nu este normal sa
conditioneze casatoria religioasa de purtarea rochiei de mireasa intrucat ea a mai avut relatii intime
inainte de casatorie si cu alti barbati. Auzind acest lucru A.B a spus ca ea nu mai participa la nunta
si ca in niciun caz nu se va duce sa locuiasca la C.D., asa cum fusese intelegerea initiala. Nunta nu a
mai avut loc. La scurta vreme C.D. se muta la Bucuresti unde intra in relatii de concubinaj cu o alta
persoana.
La data de 3 septembrie a aceluias an, A.B. introduce o actiune de divort la Judecatoria
Sectorului 4 Bucuresti, in raza careia locuia C.D., solicitand totodata si partajarea in cote egale a
darurilor de nunta primite de soti cu ocazia incheierii casatoriei. La primul termen de judecata,
paratul, asistat de avocat a aratat ca nu este de acord cu divortul si ca termenul urmator va formula
cerere reconventionala prin care va solicita anularea acestei casatorii intrucat ea nu s-a consumat.
Tot atunci va depune si intampinare in care isi va preciza punctul de vedere cu privire la partajarea
darurilor de nunta.
La termenul urmator instanta primeste la dosar atat cererea reconventionala, legal timbrata a
paratului, cat si intampinarea acestuia, punandu-i-se in vedere totusi sa o timbreze la valoarea
pretentiilor solicitate. Prin intampinare paratul a aratat ca nunta urma sa fie organizata, conform
intelegerii, de catre parintii sai, astfel ca cei 100.000 lei vechi care s-au primit ca dar de nunta, revin
parintilor sai in exclusivitate. La acelasi termen de judecata a facut cerere de interventie in interes
propriu si in interesul paratului si parintii acestuia O.P. si R.S. prin care solicita sa fie despagubiti de
catre A.B. cu suma de 100.000 lei vechi pentru cheltuielile facute cu pregatirea nuntii si care nu a
mai avut loc din culpa exclusiva a paratei. Cererea a fost primita de instanta, fiind admisa in
principiu. La urmatorul termen reclamanta face o cerere de chemare in garantie a fratelui sau G.H.
sustinand ca prejudiciul cauzat lui O.P. si R.S. se datoreaza culpei exclusive a acestuia. Instanta a
primit aceasta cerere acordandu-se termen pentru ca cel chemat in garantie sa depuna intampinare.
Chematul in garantie G.H. a chemat in garantie la randul sau pe K.L. sustinand ca acesta este
vinovat de producerea prejudiciului intrucat neaducerea la timp a accesoriilor vestimentare i se
datoreaza in exclusivitate avand in vedere ca organele de politie au stabilit culpa exclusiva a lui K.L.
in producerea accidentului. Totodata G.H. a mai chemat in garantie si societatea de asigurari “M.N.”
unde K.L. avea o asigurare facultativa personala de viata. Instanta a respins in principiu aceasta
cerere de chemare in garantie sustinandu-se ca numitul K.L. a actionat in calitate de prepus al lui
G.H., chiar daca era prieten cu acesta, si prin urmare, raspunderea lui este una obiectiva, dincolo de
culpa, astfel incat cererea de chemare in garantie, asa cum este formulata, este inadmisibila. Cererea
de chemare in garantie a societatii de asigurari va fi si ea respins in principiu ca inadmisibila pentru
aceleasi motive.
Cerinte:
1.Identificati actele juridice, lato sensu, pe care le-ati intalnit in speta.
2.Identificati actele juridice, stricto sensu, intalnite in speta.
3.Identificati contractele intalnite in speta. Comentati regimul lor juridic.
4.Identificati greselile de ordin procesual intalnite in speta.
5.Dupa indreptarea erorilor de ordin procesual aratati, motivat, care va fi solutia instantei.
 Model practic de act de desemnare a tutorelui de către părinte - art.114 N.Cod civil
Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-act-de-desemnare-a-tutorelui-de-catre-parinte
Model de act de desemnare a tutorelui de către părinte
Subsemnatul............, în calitate de ..........al minorului/minorilor.........., desemnez pentru cazul în
care este necesară instituirea tutelei minorului/minorilor, în conformitate cu art.114 N.Cod civil,
pe.........să exercite sarcina tutelei pentru minorul/minorii susmenţionaţi.
Am luat la cunoştinţă că prezenta desemnare poate fi revocată oricând, conform art.114 alin. (3)
Cod civil.
Am luat la cunoştinţă că desemnarea tutorelui operează de la data la care sunt îndeplinite
condiţiile legale pentru instituirea tutelei, cu respectarea prevederilor art.110 N.Cod civil.
Prezentul act se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul naţional notarial privind
capacitatea persoanelor (RNCP).
notarial, un exemplar pentru RNCP şi ...... exemplare s-au eliberat părţii.
Declarant,
Semnătura........
[2]Se va completa calitatea: tată sau mamă.
[4]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul tutorelui.Pot fi
desemnate mai multe persoane ca tutore fără vreo preferinţă, urmând ca instanţa de tutelă să
hotărască. Tutori pot fi şi doi soţi.
Sursa: Uniunea Naţionala a Notarilor Publici din România
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-act-de-desemnare-a-tutorelui-de-catre-parinte
 Model practic de declaraţie de revocare a actului de desemnare a tutorelui – art.114 alin.3 si

4 NCC
Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-declaratie-de-revocare-a-actului-de-desemnare-a-tutorelui
Model de declaraţie de revocare a actului de desemnare a tutorelui
Subsemnatul......................, în calitate de ..........al minorului/minorilor................., revoc desemnarea
tutorelui/tutorilor .....................dispusă prin actul de desemnare autentificat sub nr. ...... din
data......., de către................
Prezenta declaraţie se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul naţional notarial
privind capacitatea persoanelor (RNCP).
notarial, un exemplar pentru RNCP şi ...... exemplare s-au eliberat părţii.
Declarant,
Semnătura........

[2]Se va completa calitatea: tată sau mamă.
[4]Revocarea poate să fie totală sau parţială (pentru toate persoanele desemnate sau doar pentru una
dintre ele).
[5]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul tutorelui. Pot fi
desemnate mai multe persoane ca tutore fără vreo preferinţă, urmând ca instanţa de tutelă să
hotărască. Tutori pot fi şi doi soţi.
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-declaratie-de-revocare-a-actului-de-desemnare-a-
tutorelui
 Model practic de cerere de divort notarial – art.375-378 NCC

Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-cerere-de-divort-notarial
Model de cerere de divort notarial
MODEL DE CERERE DE DIVORŢ
RO M Â N I A
BIROUL NOTARIAL..................
Sediu: ................
Operator date cu caracter personal nr. -----...........
Dată în faţa mea azi......
Nr........ din ...............
Onorariu.........TVA........
Achitat cu..............
Notar public............
Termen..............
CERERE DE DIVORŢ[1]
Subsemnatul .......... fiul lui..........şi al .............,născut la data de............. în localitate
.......judeţul ............., titular al actului de identitate/paşaportului seria.........nr. ...........CNP ..........., cu
domiciliul în .........., şi subsemnata ....... fiica lui......... şi a ..........., născută în data de ........, în
localitatea .........., judeţul ..........., titulară a actului de identitate/paşaport seria ............, nr. ..........,
CNP ............, cu domiciliul în .........., căsătoriţi la data de ......., la Primăria localităţii..........,
judeţul......., conform certificatului de căsătorie seria ........... nr............, eliberat în baza actului
nr........../........., cu ultima locuinţă comună în ........., str. .........nr. .........bl. ......... et. .....ap ....,
sector/judeţ ........, de comun acord, rugăm să constataţi desfacerea căsătoriei şi să eliberaţi
certificatul de divorţ.
Luând cunoştinţă de prevederile art.292 V.Cod Penal (art.326 NCP) cu privire la falsul în
declaraţii, declarăm că:
a) ne exprimăm consimţământul liber cu privire la desfacerea căsătoriei;
b) nu avem copii minori din căsătorie sau adoptaţi;
c) avem următorii copii minori comuni rezultaţi din căsătorie/adoptaţi/din afara căsătoriei:
.....................[2]
....................
d) niciunul dintre noi nu este pus sub interdicţie;
e) nu am mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;
f) locuinţa comună este cea declarată mai sus[3];
g) după divorţ dorim să purtăm numele de familie după cum urmează[4]:
fostul soţ ...............................;
fosta soţie ...............................;
h) s-a realizat acordul nostru cu privire la următoarele:
- autoritatea părintească se va exercita în comun de către ambii părinţi;
- copiii minori vor avea după divorţ locuinţa la părintele ……….., cu domiciliul în
……………;
- părintele separat de copil are următoarele drepturi:
-de a avea legături personale cu minorul, după cum urmează: (se stabileşte program de vizită –
săptămânal, lunar etc. conform voinţei părţilor, perioada de vacanţe etc.)
- cu privire la contribuţia la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire
profesională a copiilor acordul nostru este următorul: ………...... .
Ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. 375 alin. (2) cod civil şi suntem de acord cu
efectuarea raportului de anchetă psihosocială şi cu audierea minorului/minorilor (care a împlinit
vârsta de 10 ani), luând cunoştinţă că audierea minorului se va realiza numai în prezenţa noastră,
personal.
Am luat cunoştinţă că nu se pot acorda mai multe termene, decât pentru realizarea
raportului de anchetă psihosocială şi pentru imposibilitatea, din motive temeinice, a audierii
minorului/minorilor, precum şi de împrejurarea că suntem obligaţi să ne prezentăm personal la
îndeplinirea tuturor actelor de procedură.
Semnături: soţ........................
soţie........................
[1] În cazul în care soţii nu au copii minori rubricile cuprinse în cerere cu privire la aceste aspecte,
fie nu se completează, fie modelul de cerere se adaptează în mod corespunzător.
[2]Se va menţiona numele, prenumele, CNP şi actul de naştere al minorului.
[3] În cazul în care nu rezultă din actele de identitate prezentate, dovada ultimei locuinţe
comune se face prin declaraţie autentică care se anexează la cerere.
[4] Potrivit dispoziţiilor legale la desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii se pot învoi ca soţul
care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ, să poarte acest nume şi după
desfacerea căsătoriei.
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-cerere-de-divort-notarial
 Model practic de incheiere de admitere a cererii de divort notarial - art.375-378 NCC

Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-incheiere-de-admitere-a-cererii-de-divort-notarial
Model de incheiere de admitere a cererii de divort notarial
MODEL DE ÎNCHEIERE DE ADMITERE A CERERII DE DIVORŢ
RO M Â N I A
Sediu: ................
Dosar de divorţ nr. ........./20.......
ÎNCHEIERE DE ADMITERE A CERERII DE DIVORŢ[1]
nr. ....... din data ..........
În dosarul de divorţ aflat pe rolul acestui birou notarial, privind pe .............numele şi
prenumele soţilor) .............,înregistrat cu nr. ......... din data de ......., având ca obiect desfacerea
căsătoriei prin acordul soţilor, la apelul nominal au răspuns:
1................, domiciliat în .....
2.............., domiciliat în ........,
cu ultima locuinţă comună în ...................
Soţii, prezenţi în faţa notarului public, declară că îşi menţin cererea de divorţ depusă la data de
........ şi că au convenit ca după desfacerea căsătoriei:
a)soţul:
- să poarte numele ..............., avut înaintea căsătoriei;
- să păstreze şi să poarte numele ........., rezultat din căsătorie;
b)soţia:
- să poarte numele ..............., avut înaintea căsătoriei;
- să păstreze şi să poarte numele .........., rezultat din căsătorie.
c)prin convenţia autentificată sub numărul...., s-a luat act de acordul părinţilor cu privire la:
-exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi
-stabilirea locuinţei copiilor după divorţ astfel: .....
-soţul separat de copil va avea dreptul să păstreze legături personale cu acesta/aceştia, după
cum urmează: .....
-contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a
copilului/copiilor se va executa astfel: .....
d)s-a efectuat raportul de anchetă psihosocială de către ....., care a concluzionat că acordul
soţilor cu privire la exercitarea în comun a autorităţii părinteşti şi cel cu privire la stabilirea locuinţei
copiilor minori la părintele ...... cu adresa în ....... este în interesul copiilor minori;
e)s-a/s-au audiat copilul/copiii minori în şedinţa din data de ........., şi acesta/aceştia şi-a/şi-au
exprimat opinia......., aceasta fiind consemnată în procesul verbal de audiere a minorului/minorilor
din data de ........, opinie care potrivit raportului de anchetă psihosocială este în interesul minorului.
Stăruim în cererea de divorţ:
Semnături:
1 soţ:...................................
2 soţie:................................
Notarul public,
având în vedere declaraţia soţilor că stăruie în cererea de divorţ, precum şi actele depuse la dosarul
de divorţ, văzând că sunt îndeplinite condiţiile pentru desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor,
prevăzute de art. 375 alin. (2) şi urm Cod civil,
CONSTATĂ:
1. Stăruinţa soţilor în cererea de divorţ, pentru desfacerea, la cererea şi prin acordul soţilor, a
căsătoriei încheiate la data de .................. la Primăria ................, judeţul ................, între
..................... şi ..................
2. Învoiala soţilor cu privire la numele pe care îl vor purta după desfacerea căsătoriei:
- soţul.........................................................................;
- soţia........................................................................;
3. Acordul soţilor cu privire la:
- exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi
- stabilirea locuinţei copiilor după divorţ astfel: .....
-soţul separat de copil va avea dreptul să păstreze legături personale cu acesta/aceştia, după
cum urmează: .....
- contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a
copilului/copiilor se va executa astfel: .....
4. Concluziile raportului de anchetă psihosocială, care au stabilit că acordul soţilor este în
interesul minorului/minorilor.
5. Opinia minorululi/minorilor, în sensul de a locui cu părintele ...... la adresa .....

Pentru aceste motive,
DISPUNE:
Admite cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul părţilor.
Eliberează certificatul de divorţ pentru desfacerea căsătoriei, privind pe
soţii............................... şi.................................
Efectuează menţiunea realizării acordului dintre părinţi cu privire la copilul/copiii minori
conform convenţiei autentificate sub nr. .... din data .....
Efectuează pe certificatul de căsătorie menţiunea prevăzută la art. 877 alin. (3) din
Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
adoptat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Onorariu ................................
T.V.A. ................................
Achitat cu ......................
Notar public,
......................
L.S.
[1] În cazul în care soţii nu au copii minori rubricile cuprinse în încheiere cu privire la aceste
aspecte, fie nu se completează, fie modelul de încheiere se adaptează în mod corespunzător.
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-incheiere-de-admitere-a-cererii-de-divort-notarial
 Model practic de încheiere de respingere a cererii de divorţ - art. 375 alin. (2), art. 378 alin.
(2) N.Cod civil
Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-incheiere-de-respingere-a-cererii-de-divort-notarial
Model de încheiere de respingere a cererii de divorţ notarial
RO M Â N I A
Sediu: ................
ÎNCHEIERE DE RESPINGERE A CERERII DE DIVORŢ
nr. ............... din data ......................
În dosarul de divorţ aflat pe rolul acestui birou notarial, privind pe ............ (numele şi
prenumele soţilor)..........., înregistrat cu nr. ........ din data de ............., având ca obiect desfacerea
căsătoriei prin acordul soţilor, la apelul nominal au răspuns:
1.........................., domiciliat în ........................,
2........................., domiciliat în .........................,
care a/au declarat următoarele: ..............................................
Lipsă ......................................................................................
Notarul public,
având în vedere că divorţul prin acordul soţilor nu poate fi constatat prin procedura notarială
prevăzută de art. 375 alin. (2) Cod civil, în sensul că (se vor copia motivele de mai sus, după
caz):...............................................
DISPUNE:
Respinge cererea pentru desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, privind pe soţii ............. şi
..............
Îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată.
Fără cale de atac, conform art. 378 alin. (2) Cod civil.
Onorariu .............................
TV.A. .................................
Achitat cu ......................
Notar public,
.......................
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-incheiere-de-respingere-a-cererii-de-divort-notarial
 Model practic de certificat de divort notarial - art. 375 alin. (2) N.Cod civil
Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-certificat-de-divort-notarial
Model de certificat de divort notarial
MODEL DE CERTIFICAT DE DIVORŢ
RO M Â N I A
Sediu: ................
CERTIFICAT DE DIVORŢ
nr. ............ din data .......................
notar public, ..........................., constat desfăcută prin acordul soţilor căsătoria înregistrată la
Primăria........... judeţul ..........., în Actul de căsătorie nr. ......... din................., dintre ............... (soţul)
.........., născut la data de ................,în localitatea ..................., judeţul ....................., CNP
..................., fiul lui ............... şi al .........., cu domiciliul în localitatea .........., şi ...........(soţia)
.............., născută la data de ........................., în localitatea ....................,judeţul ...................., CNP
..................., fiica lui ............. şi a ................., cu domiciliul în .................. Judeţul ............,în temeiul
art. 375 alin. (2) Cod civil.
Numele după divorţ:
- fostul soţ .............................;
- fosta soţie .............................
S-a realizat acordul părţilor cu privire la minorul/minorii născut/născuţi la data de..., cu privire
la toate aspectele prevăzute de art. 375 alin. (2) Cod civil, conform convenţiei autentificate sub nr. ...
din data de.......
Prezentul certificat de divorţ produce efecte între părţi de azi ................ (zi/lună/an) , data
eliberării, şi va fi transmis autorităţii competente pentru a se face menţiunile corespunzătoare pe
actul de stare civilă.
Notar public,
.......................
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-certificat-de-divort-notarial
 Model practic de acţiune de stabilire a domiciliului minorului, art.92. NCC, art.137 NCC,
art.400 NCC, (art.396-404 NCC)
Sursa: http://legeaz.net/modele/actiune-stabilire-domiciliu-minor
Model de acţiune de stabilire a domiciliului minorului
Subsemnatul(a)..................._, domiciliat în..........................._, în calitate de reclamant, chem în
judecată pe ......._________.........., domiciliat în .........................._, în calitate de pârât(ă), precum şi
pe Autoritatea Tutelară de la domiciliile noastre, pentru ca, prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să
dispuneţi
Stabilirea la mine a domiciliului minorului..........................._, născut la data de..............._, din
căsătoria (sau, după caz, convieţuirea) mea cu pârâta/pârâtul.
De asemenea, solicit să dispuneţi:
- obligarea pârâtului/pârâtei la plata pensiei de întreţinere pentru minor, de la data introducerii
acţiunii şi până la majorat;
- obligarea pârâtului/pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele de fapt :..............................................................................................................................._
Temeiul de drept : îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 92. Civ., art.137 C.civ.
Probe : în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu.................. _, pe aspectul..........._
Anexez, în copie certificată, următoarele
înscrisuri:...................................................................._precum
şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de .............lei şi timbrul judiciar de ............ lei.
Semnătura
Domnului Preşedinte al Judecătoriei ...........................
Detalii: http://legeaz.net/modele/actiune-stabilire-domiciliu-minor
 3.Bunurile si drepturile reale
 Bunurile si drepturile Aplicarea notiunilor teoretice in Prezentarea spetelor, coroborarea

reale. studii de caz, discutii libere si notiunilor dobandite la curs cu
 Proprietatea privata. analize pe spete specifice practica de specialitate prin
 Accesiunea imobiliara institutiilor de drept privat. discutii libere si dezbateri. Lista
 Accesiunea mobiliara. materialelor necesare: Noul Cod
 Proprietatea comuna. civil.
 Coproprietatea obisnuita.
 Coproprietatea fortata.
 Proprietatea comuna in
devalmasie.
 Partajul.
 Speta de rezolvat. Accesiunea
Sursa: https://www.scribd.com/
X, l-a chemat in judecata pe Y, solicitand instantei sa il oblige la plata sumei de 100 mii lei
reprezentand contravaloarea materialelor si a pretului muncii.
X sustine ca a fost de buna credinta la data ridicariii constructiei pe terenul lui Y avand convingerea
ca dobandise terenul de la adevaratul proprietar, si ca avand in vedere producerea de drept a
accesiunii, in calitatea sa de constructor de buna credinta, el este indreptatit sa solicite despagubiri
de la proprietarul terenului pe care a edificat constructia.
Intrebare:
Care va fii solutia instantei? Motivati.
Indicii Solutie:
Instanta va respinge actiunea chiar daca X este de buna de credinta deoarece invocarea accesiunii
apartine proprietarului terenului si de asemenea si posibilitatea de despagubire a constructorului va
fii aleasa tot de catre proprietar.
 Model practic de cerere pentru efectuarea împărţelii voluntare la notarul public, art.670 NCC
, art.680 NCC, art. 786 N.C. civ., (art.669-686 NCC)
Sursa: http://legeaz.net/modele/model-cerere-imparteala-notar
Model de cerere pentru efectuarea împărţelii voluntare la notarul public
Model
DOMNULE notar PUBLIC,
Subsemnaţii:........................._, domiciliaţi în.................._, moştenitorii
defunctului(ei)......................._, decedat (ă) la data de...................._, în......................_, cu ultimul
domiciliu în..........._, succesiune ce formează obiectul dosarului succesoral nr......_, întrucât ne
dovedim calitatea de moştenitori şi am înţeles să ne împărţim prin bună învoială,
In temeiul art. 81 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, vă rugăm
SĂ REDACTAŢI ACTUL DE ÎMPĂRŢEALĂ A AVERII SUCCESORALE,
potrivit învoielii pe care o anexăm_(urmează textul înţelegerii)
Data.................__
Semnăturile tuturor moştenitorilor........................................................................................_
DOMNULUI NOTAR PUBLIC
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-cerere-imparteala-notar
 Model practic de cerere pentru efectuarea împărţelii voluntare în cadrul partajului în instanţă
– art.670 NCC, art.680 NCC, (art.669-686 NCC), (art. 1143-1163 NCC)
Sursa:http://legeaz.net/modele/model-de-cerere-pentru-efectuarea-impartelii-voluntare-in-cadrul-
partajului-in-instanta
Model de cerere pentru efectuarea împărţelii voluntare în cadrul PARTAJULUI în instanţă
Model
ACT DE ÎMPĂRŢEALĂ VOLUNTARĂ
Subsemnaţii............................._, domiciliaţi în.............._, moştenitorii dejunctului(ei)......................_,
decedat(ă) la data de.......... ,în..............._, cu ultimul domiciliu în........................_, care am acceptat
în termen legal moştenirea şi am obţinut certificatul de moştenitor nr......_din declarăm că
AM HOTĂRÂT SĂ ÎMPĂRŢIM PRIN BUNĂ ÎNVOIALĂ BUNURILE CE ALCĂTUIESC
MASA SUCCESORALĂ,
asupra cărora ne aflăm în indiviziune.
Bunurile ce alcătuiesc masa succesorală sunt:..................................................................................._.
Bunurile enunţate am hotărât să le împărţim în modul următor:
1. Moştenitorul........................................._, domiciliat în................_, primeşte următoarele bunuri:
1........................................................................................................................................................._,
2.................................................................................................................................................._, etc.
2. Moştenitorul.........................................._, domiciliat în..............._, primeşte următoarele bunuri:
1......................................................................................................................................................_,
2................................................................................................................................................._, etc.
In baza prezentului act, fiecare dintre noi vom intra în posesia bunurilor începând de astăzi, dată de
când suntem socotiţi proprietarii exclusivi asupra bunurilor ce fac parte din loturile noastre.
Acest act îl vom prezenta instanţei de judecată să pronunţe o hotărâre judecătorească definitivă, prin
care să-l consfinţească.
Declarăm că acest act reprezintă voinţa noastră liberă, neviciată, întocmit astăzi_în_exemplare
Semnăturile moştenitorilor_
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-cerere-pentru-efectuarea-impartelii-voluntare-in-cadrul-
partajului-in-instanta
 Model practic de acţiune de partaj succesoral. Art.670 NCC (art.669-686 NCC)

Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-actiune-de-partaj-succesoral
Model de acţiune de partaj succesoral
Model de cerere de partaj
DOMNULE PREŞEDINTE,
Sub semnatul (a)..............................................._, domiciliat în............................_, chem în judecată şi
personal la interogatoriu pe pârâtul(a)........................_, domiciliat(ă) în......................._, pentru ca,
prin hotărârea ce veţi pronunţa, să dispuneţi
PARTAJUL AVERII SUCCESORALE
privind bunurile rămase la decesul defunctului(ei)......................._urmând să stabiliţi masa bunurilor
de împărţit, cotele ce ni se cuvin în calitate de copărtaşi şi lichidarea stării de indiviziune, prin
individualizarea, atribuirea (şi predarea efectivă a bunurilor ce ni se cuvin.
De asemenea, rog:
1) pârâtul(a) să fie obligat(ă) să raporteze la masa de împărţit bunurile primite de la defunct cu
ocazia căsătoriei;
2) să fie redus testamentul făcut pârâtului(ei);
3) până la definitivarea împărţelii să fie numit un sechestru judiciar pentru conservarea şi
administrarea bunurilor;
4) anularea certificatului de moştenitor eliberat de notarul public......................................................._;
5) obligarea pârâtului(ei) la cheltuieli de judecată.
Motivele acţiunii:
în fapt, defunctul(a)......................................._a decedat la data de......................._cu ultimul
domiciliu
în........................................_.
Moştenitori cu vocaţie la succesiune am rămas eu şi pârâtul, în calitate de fii ai defunctului.
La decesul defunctului au rămas următoarele bunuri: ............................................................................
(se enunţă toate bunurile şi se indică valoarea lor).
Masa bunurilor de mai sus urmează să fie întregită prin raportarea în natură a bunurilor imobile şi
prin raportarea contravalorii bunurilor mobile primite de pârât(ă)........................................... ca
donaţie fără scutire de raport, şi
anume:.......................................................................................................................
De asemenea, pârâtul(a) urmează să fie obligat(ă) la raportul următoarelor datorii:..........................._.
Potrivit art.1091 NCC, art.1099 NCC, cer reducţiunea liberalităţilor care trec peste partea
disponibilă, şi anume: testamentul autentificat sub nr. ....._, din......_, şi actul de donaţie autentificat
sub nr.._, din.._, prin care s-au testat şi donat pârâtului(ei) următoarele
bunuri:..............................................................._
In baza art. 85 din Legea nr. 36/1995, cer anularea certificatului de moştenitor nr..._, din..._, eliberat
de notarul public.................._.
In dovedirea acţiunii, înţeleg să mă folosesc de proba cu următoarele acte:............................_, proba
cu martori, expertiză şi, eventual, proba cu cercetare la faţa locului.
Depun prezenta acţiune în dublu exemplar, la care ataşez copia certificatului de deces a
defunctului(ei) şi copiile certificatelor de naştere ale celor doi moştenitori, timbru fiscal în valoare
de lei pentru partaj, plus........_lei pentru capătul de cerere privitor la..........._şi timbrul judiciar în
valoare de lei.
Data depunerii............... __Semnătura ................._
DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI..........................._
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-actiune-de-partaj-succesoral
 Model practic de act de împărţeală voluntară în cadrul partajului judiciar - art.670 NCC
Sursa: http://legeaz.net/modele/model-act-imparteala-voluntara-partaj-judiciar
Model de act de împărţeală voluntară în cadrul PARTAJULUI JUDICIAR
Pentru efectuarea împărţelii voluntare în cadrul PARTAJULUI JUDICIAR
(presupune existenţa unui proces de partaj pe rolul instanţei de judecată, recomandabil este ca părţile
să se adreseze direct notarului, nu instanţei)
ACT DE ÎMPĂRŢEALĂ VOLUNTARĂ
Subsemnaţii.........................._, domiciliaţi în........................._, moştenitorii
dejunctului(ei)..................._, decedat(ă) la data de.................. ,în....................._, cu ultimul domiciliu
în.............................._, care am acceptat în termen legal moştenirea şi am obţinut certificatul de
moştenitor nr..........._din declarăm că
AM HOTĂRÂT SĂ ÎMPĂRŢIM PRIN BUNĂ ÎNVOIALĂ BUNURILE CE ALCĂTUIESC
MASA SUCCESORALĂ,
asupra cărora ne aflăm în indiviziune.
Bunurile ce alcătuiesc masa succesorală
sunt:......................................................................................._.
Bunurile enunţate am hotărât să le împărţim în modul următor:
1. Moştenitorul........................................_, domiciliat în........................_, primeşte următoarele
bunuri:
1............................................................................................................................................................._
,
2......................................................................................................................................................_,
etc.
2. Moştenitorul......................................._, domiciliat în........................_, primeşte următoarele
bunuri:
1..............................................................................................................................................................
_,
2......................................................................................................................................................._,
etc.
In baza prezentului act, fiecare dintre noi vom intra în posesia bunurilor începând de astăzi, dată de
când suntem socotiţi proprietarii exclusivi asupra bunurilor ce fac parte din loturile noastre.
Acest act îl vom prezenta instanţei de judecată să pronunţe o hotărâre judecătorească definitivă, prin
care să-l consfinţească.
Declarăm că acest act reprezintă voinţa noastră liberă, neviciată, întocmit
astăzi..........._în..._exemplare
Semnăturile
moştenitorilor......................................................................................................................._
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-act-imparteala-voluntara-partaj-judiciar
 4.Dezmembramintele dreptului de proprietate privata: (art. 693-772 NCC);

 Dezmembramintele Aplicarea notiunilor teoretice in Prezentarea spetelor, coroborarea
dreptului de proprietate privata: studii de caz, discutii libere si notiunilor dobandite la curs cu
(art. 693-772 NCC); analize pe spete specifice practica de specialitate prin
 Superficia: art. 693-702 institutiilor de drept privat. discutii libere si dezbateri. Lista
NCC; materialelor necesare: Noul Cod
 Uzufructul: art. 703-748 civil.
NCC;
 Uzul art.747 NCC si
abitatia ar.750 NCC (art.
749- 754 NCC);
 Servitutile: art.755-772
NCC
 Speta de rezolvat. Drept de superficie. Constructie edificata pe terenul altuia cu acordul

proprietarului
Sursa: Corina Dumitrescu, Lucia Uta, Practica judiciara adnotata, Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2005, p.44)
Pin actiunea inregistrata la Judecatoria Galati, sub nr.10321 din 12.08.2002, reclamantii B.I.
si B.A. au chemat in judecata pe paratul consiliul local, solicitand sa se constate existenta dreptului
de superficie pe care il au asupra constructiilor si terenului, situate in localitatea G.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca, in perioada 1973-2000, au realizat lucrari de
constructii, modificari, amenajari, dotari si consolidari la imobil, in urma carora a rezultat un spatiu
de locuit, in suprafata de 131,51 mp, terenul aferent constructiilor fiind de 200 mp.
Prin araritia Legii nr.18/1991, terenul a trecut in proprietatea consiliului local, initial, fiind atribuit
lui C.M. (tatal reclamantei).
In dovedirea actiunii au solicitat proba cu inscrisuri, martori, interogatoriu si expertiza
tehnica.
Prin intampinarea depusa la dosar, paratul consiliul local a invocat exceptia calitatii
procesuale pasive, motivat de faptul ca, prin dispozitia din 11.04.2002 a Prefecturii Galati, s-a
atribuit numitei G.M. proprietatea asupra terenului, iar aceasta ar trebui sa aiba calitatea de parata, in
prezenta cauza.
Pe fond, a solicitat respingerea actiunii, intrucat reclamantii nu detin nici un drept de
folosinta asupra terenului proprietarului.
Reclamantii au solicitat efectuarea unei expertize tehnice imobiliare si au depus la dosar
inscrisuri.
In cauza, s-a efectuat o expertiza tehnico-imobiliara, prin care s-a delimitat si identificat
imobilul in discutie si s-a calculat valoarea de circulatie a acestuia.
La termenul de judecata din 7.01.2003, numita G.M. a formular o cerere de interventie in
nume propriu, prin care a solicitat respingerea actiunii principale, intrucat este proprietara terenului,
compus din teren si casa de locuit, iar reclamantii nu justifica nici un drept.
Fata de cererea de interventie, reclamantii au formulat intampinare si o cerere
reconventionala, solicitand sa se constate dreptul de superficie asupra constructiilor si terenului
aferent acestora, asa cum au fost identificate in raportul de expertiza.
Au mai aratat ca intre ei si intervenienta a avut loc o conventie verbala nerecunoscuta insa in
instanta de catre numita G.M., conventie incheiata in sensul de a le permite sa construiasca pe
terenul ei; in consecinta, s-a nascut dreptul de superficie, materializat in dreptul de proprietate
asupra constructiilor si dreptul de folosinta asupra terenului aferent.
Cerinta:
1.Analizati cu atentie si dati o solutie spetei, avand in vedere modificarile legislative, va subzista o
solutie celei pronuntate in virtutea vechiului Cod civil la o rejudecare astazi?
 Model practic de contract de constituire a unui drept de uzufruct- art.703-748 NCC

Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-contract-de-constituire-a-unui-drept-de-uzufruct
Model de contract de constituire a unui drept de uzufruct
Subsemnaţii:
1.................................., domiciliat în........................ CNP.........................,în calitate de
proprietar al terenului situat în ............................. înscris în cartea funciară nr ......... a localităţii
..........cu număr cadastral ....., denumit in continuare PROPRIETARUL
şi
2. ............................... domiciliat în......................... CNP..........................,în calitate de
beneficiar al dreptului de uzufruct, denumit in continuare UZUFRUCTUARUL
am convenit asupra încheierii prezentului contract în următoarele condiţii :
Eu, Proprietarul, constitui cu titlu gratuit/oneros un drept de uzufruct pe un termen de ........./
viager[1], asupra imobilului[2] (descriere imobil) situat în............................................. înscris în
Cartea Funciară nr........ cu număr cadastral.......... a localităţii............................... în favoarea
uzufructuarului.
Eu, PROPRIETARUL am dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în baza
…………..................................……, înscris în Cartea Funciară la partea a II-a (foaia de proprietate)
sub nr.crt. ...... conform încheierii nr. ......... din..........
Imobilul ce face obiectul prezentului contract de constituire de uzufruct este/nu este liber de
sarcini, aşa cum rezulta din................................................................................................................[3]
Condiţiile constituirii uzufructului[4]:
- întinderea dreptului de uzufruct ( art. 709 Cod civil, art.715 Cod Civil)
- în cazul constituirii cu titlu oneros se va menţiona cuantumul prestaţiei, modalitatea de plata
si termenele de plata,
- efectele nerespectării obligaţiei de plată
- modalitatea de stingere a uzufructului (art 746;747;748 Cod civl)
- uzufructuarul poate/nu poate cesiona uzufructul fără acordul nudului proprietar (art.714 C
civ.) [5].
Noi, părţile contractante solicităm înscrierea dreptului de uzufruct în Partea a III-a, C, a
Cărţii Funciare nr..........., a localităţii .......................................…. [6]
Impozitul şi taxele ocazionate de autentificarea prezentului contract au fost calculate având în
vedere valoarea de evaluare de ...........lei stabilită conform Ghidului privind preţurile orientative ale
proprietăţilor imobiliare (localitatea) Ediţia.............
notarial, un exemplar pentru Biroul de cadastru şi publicitate imobiliară, ..... exemplare s-au eliberat
părţilor.
PROPRIETAR , UZUFRUCTUAR,
[1]Notă: Uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice este cel mult viager. Uzufructul
constituit în favoarea unei persoane juridice poate avea cel mult 30 ani. Uzufructul constituit până la
data la care o altă persoană va ajunge la o anumită vârstă durează până la aceea dată, chiar dacă acea
persoană ar muri înainte de împlinirea vârstei stabilite. (art.708 Cod Civil).
[2]Notă: Uzufructul poate fi constituit asupra unor bunuri imobile, mobile, corporale sau
incorporale, (inclusiv mase patrimoniale, o universalitate de fapt ori o cotă parte din acestea),
creanţe, rentă viageră, fond de comerţ.
[3]Notă: În cazul în care imobilul asupra căruia se constituie dreptul de uzufruct este grevat de
sarcini se va avea în vedere ca drepturile terţilor să nu fie lezate şi să nu fie instituite clauze de
inalienabilitate sau insesizabilitate. În cazul în care asupra imobilului este constituit un drept de
ipotecă se vor pune în vedere părţilor prevederile art. 2376 Cod civil.
[4]Notă: : Constituie clauze generale ce urmează a fi inserate şi detaliate în funcţie de voinţa părţilor
contractante.
[5]Notă: Regula generală este ca uzufructuarul poate ceda dreptul său unei alte persoane, fără
acordul nudului proprietar, caz în care dreptul de uzufruct continuă până la împlinirea termenului
iniţial sau până la decesul uzufructuarului iniţial. (art.714 Cod civil). Ca regulă generală uzufructul
poate constitui obiectul unui contract de ipotecă (art. 2379 alin 1 lit b Cod civil).
[6]Notă: Aşa cum rezultă din prevederile art. 96 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al
birourilor de cadastru şi publicitate imobiliara aprobat prin Ordinul nr.633/2006 al directorului
general al ANCPI cu modificările şi completările ulterioare, dreptul de uzufruct se va înscrie în
partea C a Cărţii Funciare în care este înscris imobilul asupra căruia se constituie. Conform art. 97
din regulament dacă uzufructul are ca obiect doar o parte dintr-un imobil, se vor întocmi schiţe care
să ilustreze această situaţie. Schiţele vor fi întocmite şi vizate de biroul teritorial.
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-contract-de-constituire-a-unui-drept-de-uzufruct
 Model practic de contract de constituire a unui drept de abitaţie- art.750-754 NCC

Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-contract-de-constituire-a-unui-drept-de-abitaie
Model de contract de constituire a unui drept de abitaţie
Subsemnaţii:
1......................................., domiciliat în................................ CNP.............................,în calitate
de proprietar al terenului situat în ................................... înscris în Cartea Funciară nr ......... a
localităţii .......................................... cu număr cadastral ....., denumit in continuare
PROPRIETARUL
şi
2. .................................... domiciliat în................................ CNP..............................,în calitate
de beneficiar al dreptului de uzufruct, denumit in continuare BENEFICIARUL
am convenit încheierea prezentului contract de constituire a unui drept de abitaţie in
următoarele condiţii :
Eu, Proprietarul, constitui cu titlu gratuit/oneros un drept de abitaţie pe un termen de ............../
viager [1] asupra imobilului [2]situat în ........................................................................ înscris in
Cartea Funciară nr........., cu număr cadastral (descriere imobil) in favoarea beneficiarului dreptului
de abitaţie.
Eu, PROPRIETARUL am dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în baza ………………,
înscris în Cartea Funciară conform încheierii nr...........din ..... .
Imobilul ce face obiectul prezentului contract de constituire de abitaţie este/nu este liber de sarcini,
aşa cum rezulta din
................................................................................................................................[3]
Condiţiile constituirii dreptului de abitaţie:[4]
- dreptul beneficiarului abitaţiei poate fi doar de a locui în locuinţa nudului proprietar
împreună cu soţul şi copii săi, precum şi cu părinţii ori alte persoane aflate în întreţinere. -
termenul constituirii abitaţiei.
- in cazul constituirii cu titlu oneros se va menţiona cuantumul prestaţiei, modalitatea de plata
si termenele de plata,
- efectele nerespectării obligaţiei de plată.
- modalitatea de stingere a abitaţiei
- beneficiarul nu poate cesiona integral sau parţial dreptul de abitaţie, iar bunul ce face
obiectul contractului de abitaţie nu poate fi închiriat .
Noi, părţile contractante solicitam întabularea dreptului de abitaţie în Partea a III-A C, a
Cărţii Funciare nr..........a imobilului[5].
vedere valoarea de evaluare de ......... lei stabilită conform Ghidului privind preţurile orientative ale
proprietăţilor imobiliare (localitatea) Ediţia.......
părţilor.
PROPRIETAR , BENEFICIAR,
[1]Dreptul de abitaţie poate fi constituit doar în favoarea unei persoane fizice şi poate fi cel mult
viager.
[2]Dreptul de abitaţie poate avea drept obiect doar un imobil – construcţie cu destinaţia de locuinţă.
[3]În cazul în care imobilul asupra căruia se constituie dreptul de abitaţie este grevat de sarcini se va
avea în vedere ca drepturile terţilor să nu fie lezate şi să nu fie instituite clauze de inalienabilitate sau
insesizabilitate. În cazul în care asupra imobilului este constituit un drept de ipotecă se vor pune în
vedere părţilor prevederile art. 2376 Cod civil.
[4] Constituie clauze generale ce urmează a fi inserate şi detaliate în funcţie de voinţa parţilor
contractante.
[5]Aşa cum rezultă din prevederile art. 96 din Regulamentul de organizare si funcţionare al
birourilor de cadastru şi publicitate imobiliara aprobat prin Ordinul nr.633/2006 al directorului
general al ANCPI cu modificările şi completările ulterioare, dreptul de abitaţie se va înscrie în
partea C a Cărţii Funciare în care este înscris imobilul asupra căruia se constituie. Conform art. 97
din regulament, dacă abitaţia are ca obiect doar o parte dintr-un imobil, se vor întocmi schiţe care să
ilustreze această situaţie. Schiţele vor fi întocmite şi vizate de biroul teritorial.
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-contract-de-constituire-a-unui-drept-de-abitaie
 Model practic de convenţie privind constituirea unui drept de trecere- art.621-625 NCC,
art.755-772 NCC
Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-convenie-privind-constituirea-unui-drept-de-trecere
Model de convenţie privind constituirea unui drept de trecere
Subsemnaţii:
1........................................., domiciliat în............................ CNP.............................,în calitate
de proprietar al terenului situat în ................................................................................... înscris în
Cartea Funciară nr ......... a localităţii .........................................cu număr cadastral ....., denumit in
continuare PROPRIETARUL
şi
2. ..................................... domiciliat în............................. CNP..............................,în calitate
de beneficiar al dreptului de uzufruct, denumit in continuare BENEFICIARUL
am convenit încheierea prezentului contract de constituire a unui drept de trecere (servitute de
trecere) în următoarele condiţii :
Eu, PROPRIETARUL, constitui cu titlu gratuit/oneros un drept de trecere [1], asupra
terenului proprietatea mea, situat în..............................................................înscris în Cartea Funciară
nr........... a localităţii .................... cu număr cadastral............. (descriere imobil) în favoarea
terenului proprietatea BENEFICIARULUI, situat în ........................................... înscris în CARTEA
FUNCIARĂ nr......... a localităţii .......................................... cu număr cadastral ........ (descriere
imobil).
Ca urmare a încheierii prezentului contract, terenul PROPRIETARULUI constituie fond
aservit, [2] iar terenul proprietatea BENEFICIARULUI constituie fond dominant. [3]
Eu, PROPRIETARUL am dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, fond aservit, în
baza ………………, înscris în Cartea Funciară la partea a II-a (foaia de proprietate) sub nr.crt. ......
conform încheierii nr. ......... din.........
Imobilul, fond aservit, ce face obiectul prezentului contract de constituire a unui drept de
trecere este/nu este liber de sarcini, aşa cum rezultă
din................................................................................[4]
Condiţiile constituirii dreptului de trecere[5]:
- întinderea dreptului si modul de exercitare
- în cazul constituirii cu titlu oneros se va menţiona cuantumul prestatiei, modalitatea de plata
şi termenele de plata,
- efectele nerespectării obligaţiei de plată în cazul constituirii cu titlu oneros
- obligaţii asumate de proprietarul fondului aservit
- obligaţii asumate de proprietarul fondului dominant
Noi, părţile contractante, solicitam intabularea dreptului de trecere in Partea a III C, a
CARTEA FUNCIARĂ nr. .............a imobilului Proprietarului (fond aservit), precum şi în Partea a
II-a B, a Cărţii funciare nr............ a imobilului Beneficiarului (fond dominant).[6]
vedere valoarea de evaluare de ............lei stabilită conform Ghidului privind preţurile orientative ale
proprietăţilor imobiliare (localitatea) Ediţia____.
părţilor.
PROPRIETAR , BENEFICIAR,
[1]Dreptul de trecere poate fi constituit atât pentru accesul la drumul public cât şi pentru trecerea
unor reţele edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, conducte de apă, gaz sau
alte asemenea sau pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat.
[2]Fondul aservit este terenul cu acces natural la calea publică. Dacă lipsa accesului provine din
vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, aceasta poate fi cerută numai celor ce au dobândit
partea de teren pe care se făcea anterior trecerea.
[3]Fondul dominant este terenul proprietatea altei persoane pentru utilitatea căruia se grevează
terenul fond aservit cu dreptul de trecere. Utilitatea rezulta din destinaţia economica a fondului
dominant sau consta într-o sporire a confortului acestuia. Servitutea se poate constitui şi în vederea
unei utilităţi viitoare a fondului dominant.
[4]În cazul în care terenul asupra căruia se constituie dreptul de trecere este grevat de sarcini se va
avea în vedere ca drepturile terţilor să nu fie lezate, să nu fie instituite clauze de inalienabilitate sau
insesizabilitate. În cazul în care asupra terenului este constituit un drept de ipotecă se vor pune în
[5] Constituie clauze generale ce urmează a fi inserate şi detaliate în funcţie de voinţa parţilor
contractante.
[6] Aşa cum rezultă din prevederile art. 96 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al
birourilor de cadastru si publicitate imobiliara aprobat prin Ordinul nr.633/2006 al directorului
general al ANCPI cu modificările şi completările ulterioare, dreptul de trecere se va înscrie in
partea C a Cărţii Funciare în care este înscris imobilul asupra căruia se constituie, (fond aservit)
precum şi în cartea funciara a imobilului fond dominant. Conform art. 97 din Regulament dacă
trecerea are ca obiect doar o parte dintr-un teren, se vor întocmi schiţe care să ilustreze această
situaţie. Schitele vor fi întocmite şi vizate de biroul teritorial.
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-convenie-privind-constituirea-unui-drept-de-trecere
 Model practic de contract de constituire a unui drept de uz- art. 749- 754 NCC
Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-contract-constituire-drept-de-uz
Model de contract de constituire a unui drept de uz
Subsemnaţii:
1.................................................., domiciliat în................................ CNP.......................,în
calitate de proprietar al terenului situat în .................................................................. înscris în
Cartea Funciară nr ......... a localităţii ........................................cu număr cadastral .....................,
denumit in continuare PROPRIETARUL
şi
2. .............................................. domiciliat în.................................. CNP.......................,în
calitate de beneficiar al dreptului de uzufruct, denumit in continuare UZUARUL
am convenit încheierea prezentului contract de constituire a unui drept de uz în următoarele
condiţii:
Eu, PROPRIETARUL, constitui cu titlu gratuit/oneros un drept de uz pe un termen de ......../
viager [1], asupra imobilului[2] situat in .......................................... înscris in Cartea Funciară
nr.......... a localităţii ......................... cu număr cadastral ............ (descriere imobil), in favoarea
UZUARULUI.
Eu, PROPRIETARUL am dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în baza
………………, înscris în Cartea Funciară la partea a II-a (foaia de proprietate) sub nr.crt. ......
conform încheierii nr. ......... din..........
Imobilul ce face obiectul prezentului contract de constituire de uz este/nu este liber de sarcini,
aşa cum rezulta din .........................................................................................................................[3]
Condiţiile constituirii uzului:[4]
- dreptul uzuarului poate fi doar de a folosi bunul dat în uz şi de a-i culege fructele naturale şi
industriale, numai pentru nevoile proprii ale lui şi familiei sale. (art.749 Cod civ.)
- întinderea dreptului, obligaţiile uzuarului ( art. 753 Cod civil)
- în cazul constituirii cu titlu oneros se va menţiona cuantumul prestaţiei, modalitatea de plata
si termenele de plată,
- efectele nerespectării obligaţiei de plată
- modalitatea de stingere a uzului (art 746;747;748 Cod civil)
- uzuarul nu poate cesiona dreptul de uz, iar bunul ce face obiectul contractului de uz, nu
poate fi închiriat, iar după caz, arendat (art.752 Cod civil.) .
Noi, partile contractante solicitam intabularea dreptului de uz in Partea a III-a C, a Cartea
Funciară nr. ....... a imobilului.[5]
vedere valoarea de evaluare de ..........lei stabilită conform Ghidului privind preţurile orientative ale
proprietăţilor imobiliare (localitatea) Ediţia .........
părţilor.
PROPRIETAR , UZUAR,
[1]Uzul este cel mult viager. Uzul constituit până la data la care o altă persoană va ajunge la o
anumita vârstă durează până la aceea data, chiar dacă aceea persoana ar muri înainte de împlinirea
vârstei stabilite.
[2]Uzul poate fi constituit asupra unor bunuri imobile, bunuri mobile, creanţe, rentă viageră, fond
de comerţ (inclusiv mase patrimoniale, o universalitate de fapt ori o cota parte din acestea ).
[3]În cazul în care imobilul asupra căruia se constituie dreptul de uz este grevat de sarcini se va avea
în vedere ca drepturile terţilor sa nu fie lezate şi să nu fie instituite clauze de inalienabilitate sau
insesizabilitate. În cazul în care asupra imobilului este constituit un drept de ipoteca se vor pune in
[4]Constituie clauze generale ce urmează a fi înserate şi detaliate în funcţie de voinţa părţilor
contractante.
[5]Aşa cum rezultă din prevederile art. 96 din Regulamentul de organizare si funcţionare al
birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr.633/2006 al directorului
general al ANCPI cu modificările şi completările ulterioare, dreptul de uz se va înscrie în partea C a
Cărţii Funciare în care este înscris imobilul asupra căruia se constituie . Conform art. 97 din
Regulament dacă uzul are ca obiect doar o parte dintr-un imobil, se vor întocmi schiţe care să
ilustreze această situaţie. Schiţele vor fi întocmite şi vizate de biroul teritorial.
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-contract-constituire-drept-de-uz
 5. Posesia. Art.916-952. Uzucapiunea imobiliara art.930-934

 Posesia. Art.916-952. Aplicarea notiunilor teoretice in Prezentarea spetelor, coroborarea
Uzucapiunea imobiliara art.930- studii de caz, discutii libere si notiunilor dobandite la curs cu
934 analize pe spete specifice practica de specialitate prin
institutiilor de drept privat. discutii libere si dezbateri. Lista
materialelor necesare: Noul Cod
civil.
 Speta de rezolvat: Uzucapiunea
Reclamanta VM l-a chemat in judecata pe paratul SP pentru ca instanta sa constate dovandirea
dreptului de proprietate asupra unei constructii prin uzucapiune. In motivare reclamanta a sustinut ca
a locuit in imobilul proprietate a lui SP o lunga perioada de timp, in calitate de chirias, dar ca de-a
lungul timpului a efectuat mai multe imbunatatiri la imobil, lucrari care au avut drept efect
intervertirea precaritatii sale in posesie utila.
Intrebare: Aratati prin raportare la dispozitiile NCC ce a hotarat instanta si cu ce motivare.
 Speta de rezolvat: Uzucapiunea

La data de 3 decembrie 2008 A l-a chemat in judecata, pe paratul municipiul C prin primarul
acestuia, solicitand instantei sa constate ca a dobandit dreptul de proprietate a unui teren de 360 mp
prin uzucapiune prescurtata.
Reclamantul a aratat ca in anul 1997 a cumparat de la B terenul respectiv fara a sti ca acesta a fost
expropriat cu 2 ani inainte, a mai mentionat ca buna sa credinta a fost intarita si de imprejurarea ca
paratul in calitate de expropriator nu a demarat nici pana la data introducerii actiunii lucrarile de
utilitate publica, dezinteresandu-se complet de terenul ce formeaza obiectul actiunii.
Intrebare:
Ce solutie a pronuntat instanta si cu ce motivare?
 6. Despre mostenire si liberalitati. Art.953-1163

 Despre mostenire si Aplicarea notiunilor teoretice in Prezentarea spetelor, coroborarea
liberalitati. Art.953-1163 studii de caz, discutii libere si notiunilor dobandite la curs cu
analize pe spete specifice practica de specialitate prin
institutiilor de drept privat. discutii libere si dezbateri. Lista
materialelor necesare: Noul Cod
civil.
 Speta
Activul brut al mostenirii de cuius-ului X, mostenire deschisa la 15 martie 2008, este de 80.000
de lei, iar pasivul succesoral este de 77.000 de lei. X a facut donatii raportabile copiilor sai C1 si C2,
dupa cum urmeaza: lui C1 i-a donat un bun în valoare de 15.000 de lei la 5 mai 2007; lui C2 i-a
donat un bun în valoare de 22.000 de lei la 15 iunie 2007. Prin testamentul de la 10 aprilie 2005, X
i-a lasat lui L1 un legat cu titlu particular asupra unui bun în valoare de 25.000 de lei, lui L2 un bun
în valoare de 15.000 de lei, iar lui L3 un bun în valoare de 5.000 de lei. C1 a renuntat la mostenire
pentru a pastra donatia. În schimb, în cadrul termenului de optiune succesorala, C2, Ll, L1, L2 si L3
au acceptat mostenirea prin declaratii exprese.
Raspundeti, motivat, la urmatoarele probleme:
a)Care este masa de calcul?
b)Care este soarta celor doua donatii consimtite de catre X?
c)Care este soarta celor doua legate consimtite de catre X?
d)Cum se vor împarti bunurile ce constituie activul brut al mostenirii?
 Speta de rezolvat. Mostenire

Printr-o declaratie autentificata la 4 mai 2008 A a renuntat la mostenirea lui B. Ulterior, la 7
iunie 2008, printr-un inscris sub semnatura privata A a declarat ca revine asupra actului de renuntare
dorind sa recunoasca o parte din mostenirea lui B. Prin actiunea intentata la 19 iulie 2008, A l-a
chemat in judecata pe C si D solicitand instantei sa constate ca a dobandit o treime din mostenirea
lui B. Se mai retine ca B a murit la 12 aprilie 2008 iar C a acceptat mostenirea lui B la 29 aprilie
2008 printr-un act autentic, iar D la 15 iunie 2008 printr-un inscris sub semnatura privata.
Intrebare:
Ce hotarare va lua instanta ?
Printr-o donatie facuta fara scutire de raport, prin act autentic notarial, la data de 12.06.2010,
A l-a gratificat pe fiul sau, B, cu un apartament in valoare de 50.000 Euro la data liberalitatii si
60.000 Euro la decesul lui A, cu sarcina de a pastra bunul pana la moartea sa, dupa care bunul sa
revina lui E, fiul lui B.
Printr-un testament olograf purtand data de 01.09.2010, A l-a gratificat pe al doilea sau fiu, C, cu un
teren intravilan, cu obligatia de a pastra bunul pana la moartea sa, dupa care sa revina lui F, fiul lui
C.
La data de 05.10.2011, B si C decedeaza intr-un accident auto, fara a se putea stabili ordinea
deceselor.
La data de 20.12.2011, A decedeaza, lasand o sotie supravietuitoare, G, care nu este mama lui B si
C, pe care a instituit-o ca legatara universala, precum si o sora, H.
La data decesului sau, pe langa terenul formand obiectul testamentului olograf din data de
01.09.2010, avand valoarea de 40.000 Euro la data decesului lui A, acesta a lasat si suma de 100.000
Euro bani lichizi si datorii chirografare de 20.000 Euro.
In timpul vietii, A l-a imprumutat cu suma de 20.000 Euro pe fiul sau C, suma nefiind restituita pana
la decesul lui A.
Dumneavoastra fiind notar, vi se solicita o consultatie scrisa, de catre F, care a acceptat atat
mostenirea lui A, cat si pe cele ale lui B si C, si care vrea sa stie cine si ce drepturi succesorale are la
fiecare dintre aceste mosteniri si cum le poate valorifica, toti succesibilii cu vocatie succesorala
acceptandu-le in mod expres.
Intrebare:
Ce situatii gasiti in speta data si ce solutionare identificati?
Sursa: Veronica Stoica, Laurentiu Dragu, “Drept cuvil. Contracte speciale. Dreptul la mostenire.
Probleme si exercitii practice pentru seminarii si examene”, Editura Universul Juridic, Bucuresti,
2008, p. 124
Primus a intocmit un testament in forma unei carti postale, fiind scris si semnat de acesta, iar
pentru data a fost trecuta doar ziua saptamanii, “luni”, asa cum in mod obisnuit isi data
corespondenta.
Cartea postala este adresata logodnicei sale si in cuprinsul acesteia arata ca se gaseste in
spital, unde peste cateva zile urma sa fie operat, manifestand regretul ca nu a intocmit un testament.
Totodata arata ca doreste ca autoturismul sau sa revina unui prieten, iar restul bunurilor sa-i revina
ei, destinatara cartii postale.
Cartea postala purta stampila postei cu data de 03.02.1991, iar decesul a survenit la
11.02.1991.
Logodnica defunctului a prezentat notarului testamentul, solicitand sa i se recunoasca prin certificat
de mostenitor calitatea de titulara a drepturilor patrimoniale de autor de la defunct. Prin proces-
verbal notarul a constatat starea testamentului, refuzand eliberarea certificatului de mostenitor, cu
motivarea ca testamentul nu este valabi, nefiind datat.
Logodnica lui Primus a introdus actiune in justitie.
Intrebari:
1.Poate instanta judecatoreasca sa intregeasca sau sa rectifice data incompleta?
2.Care sunt elementele intrinseci si cele extrinseci pe care instanta, in speta, le poate avea in vedere?
3.Daca testamentul este valabil, ce fel de legate cuprinde?
4.Care va fi solutia instantei. Motivati.
Sursa: Veronica Stoica, Laurentiu Dragu, “Drept cuvil. Contracte speciale. Dreptul la mostenire.
Probleme si exercitii practice pentru seminarii si examene”, Editura Universul Juridic, Bucuresti,
2008, p. 134.
Instanta a admis actiunea reclamantului B.T., bunicul defunctului prin care acesta solicita
constatarea faptului ca este unicul mostenitor legal cu vocatie succesorala concreta la succesiune.
Pentru a hotari astfel, instanta a constatat ca fii defunctului au renuntat la mostenire, parintii
acestuia au fost exheredati prin testament, iar unicul frate al defunctului a decedat inaintea acestuia
fara a lasa descendenti.
Intrebari:
1.Este corecta solutia instantei?
2.In speta, cine si in ce cote mosteneste?
3.Daca fratele defunctului ar fi fost in viata, cum s-ar fi impartit mostenirea?
4. Cum s-ar fi impartit mostenirea daca cel putin un descendent ar fi fost exheredat si ar fi acceptat
succesiunea?
 Model practic de cerere pentru deschiderea procedurii succesorale

Sursa: http://legeaz.net/modele/model-de-cerere-pentru-deschiderea-procedurii-succesorale
MODEL DE CERERE PENTRU DESCHIDEREA PROCEDURII SUCCESORALE
ROMÂNIA
BIROUL NOTARIAL .........
Sediu: ............
Operator date cu caracter personal nr. ------.............
Dosar succesoral nr.......................
Rezoluţie notar:
REFERAT, PRIMIT LA .............................
TERMEN LA..............................
DOMNULE NOTAR PUBLIC,
Subsemnatul(a) ...........................domiciliat(ă) în ..................................., solicit deschiderea
producerii succesorale pentru defunctul(a) ........................., decedat(ă) la data de ................, cu
ultimul domiciliu în ........................................
Declar pe propria mea răspundere cunoscând dispoziţiile art. 326 din N.Codul Penal, privind
declaraţiile neadevărate, că această succesiune nu s-a mai dezbătut şi că de pe urma defunctului(ei)
au rămas:
MOŞTENITORI:
1. .........................................., domiciliat ...............................................în calitate de .........................;
Defunctul a fost/nu a fost căsătorit ..............................................
Regimul matrimonial ales...........................................................
MASA SUCCESORALĂ:
I. Activ succesoral:
A) Bunuri mobile ...................................................................................................................................
Evaluare: ......................................................................................................................................
B) Bunuri imobile ..................................................................................................................................
II. Pasiv succesoral: ....................................................................................................................
Anexez următoarele acte:........................................................................................................................
SEMNĂTURA,....................
Detalii: http://legeaz.net/modele/model-de-cerere-pentru-deschiderea-procedurii-succesorale
 Model practic de încheieri pronunţate în cadrul procedurii succesorale

Sursa: http://legeaz.net/modele/modele-incheieri-pronuntate-in-cadrul-procedurii-succesorale
MODELE DE ÎNCHEIERI PRONUNŢATE ÎN CADRUL PROCEDURII SUCCESORALE
MODEL DE ÎNCHEIERE DE ŞEDINŢĂ
ROMÂNIA
Sediu: ............
ÎNCHEIERE
Şedinţa din data de ................
În cauza succesorală privind pe defunctul (a) .............., decedat(ă) la data de ........, cu ultimul
domiciliu în .........,
La apelul nominal a (au) răspuns:
1. ......................................, domiciliat în .........................................., CNP, ........................., în
calitate de ............. identificat cu ..........................
Lipsă[1]:..................................................................................................................................................
.
Notarul Public,
Constatând că:
[2]............................................................................................................................................................
.
DISPUNE:
Amână cauza la termenul de ................, în cunoştinţa pentru cei prezenţi, pentru când[3]
.................................................................................................................................................................
....
Se vor
cita[4]:..............................................................................................................................................
notar PUBLIC,
......................
Semnăturile celor prezenţi,
3.5.2. MODEL DE ÎNCHEIERE DE CONEXARE DOSARE SUCCESORALE
ROMÂNIA
Sediu: ............
ÎNCHEIERE
Şedinţa din data de ..........
În cauza succesorală privind pe defunctul (a) ....................,decedat(ă) la data de .............., cu
ultimul domiciliu în ...............................................,
La apelul nominal a (au) răspuns:
1. ..........................................., domiciliat în ......................................., CNP, ......................., în
calitate de .................... identificat cu ........................
Moştenitorii arată că pe rol se află şi cauza succesorală ce face obiectul dosarului nr. ........./
................ privind pe defunctul(a) ..................................., decedat(ă) data de ........., cu ultimul
domiciliu în .........................., CNP ........................................ şi că, între cele două cauze există o
strânsă legătură, solicitând conexarea lor.
NOTARUL PUBLIC
Având în vedere că în cele două dosare sunt aceleaşi părţi şi că obiectul şi cauza lor au o
strânsă legătură,
În temeiul art. 164 Cod procedură civilă şi art. 83 din Regulamentul de punere în aplicare a
Legii nr.36 / 1995,
DISPUNE
Conexarea dosarului nr. ......./....... la dosar nr........./.........în vederea soluţionării lor împreună.
NOTAR PUBLIC,
......................
3.5.3. MODEL DE ÎNCHEIERE FINALĂ
ROMÂNIA
Sediu: ............
ÎNCHEIERE FINALĂ
Şedinţa din data de ...............
A.
În cauza succesorală privind pe defunctul ........................., decedat la data de ................., cu
ultimul domiciliu ..................................................................., la apelul nominal au răspuns:
1. ..............................................., domiciliat în ...................................., CNP, ........................, în
calitate de ............... identificat cu ..............................
2. ..............................................., domiciliat în ....................................., CNP, ......................., în
calitate de ............... identificat cu ..............................
- Au lipsit: ....................................................................................................................................
.
- Succesibilii prezenţi declară:
.......................................................................................................
- Au acceptat moştenirea
…............................................................................................................
- Au renunţat la moştenire
…..........................................................................................................
- Sunt străini de succesiune prin declaraţie de
neacceptare.....................................…...................
- Defunctul a/nu a lăsat testament(ul)
…........................................................................................
- Defunctul a adoptat regimul matrimonial
al…….............................................………………….
- Regimul matrimonial s-a lichidat prin actul autentic nr.
..........................................................…
Masa succesoralăse compune din următoarele drepturi şi obligaţii :
Activ succesoral :
A) Bunuri mobile …............................................................................................................
;
Evaluare
………........................................……………………………………………......;
B) Bunuri imobile …...........................................................................................................
.
Pasiv succesoral: ...........................……………..la care se adaugă cheltuielile cu ultima boală
şi înmormântare în sumă de ….......lei, au fost suportate de …........................., care au fost şi
susţinătorii defunctului
Cerem eliberarea certificatului de moştenitor.
Semnăturile …..........................
B.
notarul public :
Din declaraţia moştenitorilor, actele de stare civilă, martorii şi celelalte probe ...................
constată că în succesiunea defunctului .................................................
I.
Masa succesorală se compune din următoarele bunuri:
Activ succesoral :
A)Bunuri mobile
…...........................................................................................................................
Evaluare
……....................................................................................................……………..
B)Bunuri imobile
…..........................................................................................................................
Pasiv succesoral ……………………………………………………….la care se adaugă
cheltuielile cu ultima boală şi înmormântare în sumă de …....lei au fost suportate de …................,
care au fost şi susţinătorii defunctului ….....................................
Total activ succesoral: .....................lei.
Pasivul succesoral constă din: ...................., în valoare totală de ................. Lei.
TOTAL ACTIV: ..............................lei.
Scutiri şi reduceri: ............................lei.
II.
A) Au calitatea de moştenitori legali - testamentari, în cotele şi cu taxele arătate în dreptul
fiecăruia, următorii:
1..............................................., domiciliat în .............................., CNP, ................................, în
calitate de ..............., căruia îi revine o cotă de .................... din masă succesorală
2. ............................................., domiciliat în .............................., CNP, ................................, în
calitate de ..............., căruia îi revine o cotă de .................... din masă succesorală
B) Impozit ................lei
Modul de calcul al impozitului ………………………………………………………
C) Onorariul .............lei.
Modul de calcul al onorariului ………………………………………………………
D) Atribuirea în mod distinct a bunurilor s-a făcut potrivit partajului intervenit astfel:
.................................................................................................................................................................
...
Semnăturile .................................
Sunt străini de succesiune prin:
Renunţare în termen:
1. ....................................................................(nume, prenume), calitatea faţă de
defunct……....…….., numărul de înregistare din RNOS……...............………
Aplicarea prezumţiei de renunţare, conform art.1112 N.Cod civil.
1. ....................................................................(nume, prenume), calitatea faţă de
defunct……....…......
Declaraţie de neacceptare
1. ......................................................................(nume, prenume), calitatea faţă de defunct…………..,
numărul de înregistare din RNOS……........………
Sunt nedemni de a moşteni:
1. .......................................................................(nume, prenume), calitatea faţă de
defunct…………..,
În temeiul dispoziţiilor art.1132 cod civil şi ale Legii nr.36/1995, cu modificările şi completările
ulterioare.
DISPUNE:
Eliberarea, în condiţiile legii, a certificatului de moştenitor/legatar.
NOTAR PUBLIC,
......................
[1]Pentru succesibilii absenţi se va menţiona, pentru fiecare, dacă s-a îndeplinit procedura de citare
sau aveau termen în cunoştinţă.
[2]Motive de amânare: lipseşte unul/unii dintre moştenitori; nu s-a îndeplinit procedura de citare; nu
s-au depus la dosar actele necesare soluţionării; moştenitorii prezenţi solicită termen pentru
completarea masei succesorale; şi alte motive întemeiate.
[3]Se vor menţiona cerinţele de natură să ducă la îndeplinirea cauzei.
[4]Se va menţiona data emiterii citaţiilor cu semnătura secretarului care le-a completat.
Detalii: http://legeaz.net/modele/modele-incheieri-pronuntate-in-cadrul-procedurii-succesorale
Drept penal şi procesual penal
Cuprins
Sedinta de practica 1. (1) Cunoaşterea instanţelor de judecată şi a instituţiilor cu activitate

conexă
(1.1)Competenţa în materie penală si procesual-penală, incompatibilitatea şi strămutarea ..........
Ordonanţă de declinare de competenţă ..........................................................................................
Speta rezolvata. ICCJ. Decizia nr. 217/2014. SECŢIA PENALĂ ....................................................
Încheiere de respingere a unei declaraţii de abţinere /cereri de recuzare .......................................
Încheiere de admitere a unei declaraţii de abţinere /cereri de recuzare .........................................
Ordonanţă de soluţionare a abţinerii sau recuzării persoanei care efectuează urmărirea penală ...
Sedinta de practica 2. (2) Înregistrarea şi urmărirea soluţionării unui dosar, cereri, plângeri .......
Plangere Penala – Model ................................................................................................................
Dovedirea plangerii ........................................................................................................................
Model Plangere Prealabila adresata organului de urmarire penala ................................................
Declaraţie de suspect / inculpat ......................................................................................................
Declaraţie de persoană vătămată /parte civilă/parte responsabilă civilmente ................................
Declaraţie de martor .......................................................................................................................
Proces verbal de confruntare ..........................................................................................................
Ordonanţă de dispunere a identificării persoanelor........................................................................
Ordonanţă de dispunere a identificării obiectelor ..........................................................................
Proces verbal de identificare a persoanelor din cadrul unui grup ..................................................
Proces - verbal de cercetare la faţa locului .....................................................................................
Ordonanţa de delegare a efectuării unui act de procedură .............................................................
Declaraţie inculpat – audiere la instanţa de fond ...........................................................................
Declaraţie persoană vătămată .........................................................................................................
Declaraţie parte civilă.....................................................................................................................
Declaraţie parte responsabilă civilmente........................................................................................
Declaraţie martor ............................................................................................................................
Ordonanţă de reţinere .....................................................................................................................
Încheiere de admitere/respingere a propunerii de arest la domiciliu de către judecătorul de
drepturi şi libertăţi ................................................................................................................................
Adresă către autoritatea desemnată cu punere in executare a măsurii reţinerii .............................
Adresă de comunicare a minutei încheierii de luare a măsurii arestului la domiciliu către
organul de poliţie în a cărui circumscripţie se află imobilul în care locuieşte inculpatul (care este
şi organ de supraveghere, conform art. 125 din Legea nr. 254/2013) ..................................................
Adresă de comunicare a copiei de pe încheierea luare a măsurii arestului la domiciliu către
inculpat .................................................................................................................................................
Încheiere de respingere a propunerii de arest la domiciliu şi de luare a măsurii controlului
judiciar ..................................................................................................................................................
 Sedinta de practica 1. (1) Cunoaşterea instanţelor de judecată şi a instituţiilor cu activitate
conexă
o Obiective: Identificarea instantelor de judecata conform gradelor de jurisdictie si a institutiilor cu
activitate conexa, cum ar fi Parchetele care functioneaza pe langa instatele de judecata
Sediul materiei: Codul de procedură penală
ART. 35. Competenţa judecătoriei
ART. 36. Competenţa tribunalului
ART. 37. Competenţa tribunalului militar
ART. 38. Competenţa curţii de apel
ART. 39. Competenţa curţii militare de apel
ART. 40. Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
 (1.1)Competenţa în materie penală si procesual-penală, incompatibilitatea şi strămutarea

o Obiective: Aprofundarea fiecarui caz de incompatibilitate, cazuri de stramutare si procedura incidenta
atat in materie civila cat si penala.
 Sediul materiei: Codul de procedură penală
ART. 35. Competenţa judecătoriei
ART. 36. Competenţa tribunalului
ART. 37. Competenţa tribunalului militar
ART. 38. Competenţa curţii de apel
ART. 39. Competenţa curţii militare de apel
ART. 40. Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
 Competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti
ART. 41. Competenţa pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României
ART. 42. Competenţa pentru infracţiunile săvârşite în afara teritoriului României
 Dispoziţii speciale privind competenţa instanţelor judecătoreşti
ART. 43. Reunirea cauzelor
ART. 44. Competenţa în caz de reunire a cauzelor
ART. 45. Procedura de reunire a cauzelor
ART. 46. Disjungerea cauzelor
ART. 47. Excepţiile de necompetenţă
ART. 48. Competenţa în caz de schimbare a calităţii inculpatului
ART. 49. Competenţa în caz de schimbare a încadrării juridice sau a calificării faptei
ART. 50. Declinarea de competenţă
 Ordonanţă de declinare de competenţă
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ………
Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poştal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator
date cu caracter personal nr. …
DOSAR NR. .../P/…
ORDONANŢĂ
Anul ... luna ...ziua ...
Procuror…din cadrul Parchetului de pe lângă …
Examinând plângerea/denunţul formulat(ă) de ...
C O N S T A T:
La data de ………….. organul de urmărire penală (parchetul/ organul de cercetare penală) a fost sesizat de
către (numele petentului/denunţătorului/organului care face sesizarea) cu (plângere/denunţ/alt mod de
sesizare), prin care a arătat că (prezentarea succintă a situaţiei de fapt care rezultă din actul de sesizare).
În drept, fapta sesizată se încadrează în infracţiunea de (denumirea), prevăzută de art.(textul incriminator).
Potrivit art. (35/36/37/38/39/40, după caz) competenţa (materială/după calitatea persoanei/teritorială) de
judecată în fond a cauzei aparţine (instanţa competentă să judece cauza în fond ).
În mod corespunzător, potrivit art. 63 alin. (3) C. proc. pen., competenţa de efectuare a supravegherii
activităţii organelor de cercetare penală/urmăririi penale aparţine parchetului (unitatea de parchet de pe lângă
instanţa competentă).
Dacă este cazul, în situaţia sesizării concomitente sau succesive a mai multor organe de urmărire penală
competente din punct de vedere teritorial, se va menţiona şi:
Pe de altă parte, în raport cu criteriile prevăzute de art. 41 din C. proc. pen., competenţa teritorială de
soluţionare a cauzei ar aparţine deopotrivă parchetului de pe lângă (instanţa competentă), în a cărui raza de
competenţă se află domiciliul persoanei arătate în plângere ca fiind autor al infracţiunii de ( denumirea)
prevăzută de art.(textul incriminator), cât şi Parchetului de pe lângă Judecătoria (instanţa competentă), sesizat
concomitent/ulterior, la data de …………..., în a cărui rază de competenţă s-a comis infracţiunea.
Cum, potrivit art. 41 alin. (4)/ alin.(5) din C. proc. pen., cele două parchete au fost sesizate succesiv/simultan,
ordinea de prioritate stabilita de text conferă competenţa de efectuare a urmăririi penale parchetului mai întâi
sesizat/ corespunzător instanţei în raza căreia se află locul săvârşirii infracţiunii, adică cel de pe lângă
(instanţa competentă), în a cărei rază de competenţă domiciliază făptuitorul.
În cazul în care schimbarea competenţei a avut loc în cursul urmăririi penale, ca urmare a dobândirii de
către suspect/inculpat a uneia dintre calităţile prevăzute de art. 40 alin.(1):
Prin ordonanţa din data de ... s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de (denumirea),
prevăzută de art. (textul incriminator), constând în aceea că (prezentarea succintă a situaţiei de fapt cu
privire la care s-a început urmărirea penală).
Prin ordonanţa din data de ... s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul (numele
şi prenumele).
Prin ordonanţa din data de… s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului (numele şi prenumele)
pentru săvârşirea infracţiunii de (denumirea), faptă prevăzută de art. (textul incriminator).
La data de ... suspectul/inculpatul a dobândit calitatea de (senator/deputat/ membru din România în
Parlamentul European/membru al Guvernului/judecător al Curţii Constituţionale/ membru al Consiliului
Superior al Magistraturii/ judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie/procuror de la Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), conform (actul de numire în funcţia respectivă).
Având în vedere această situaţie, competenţa de a efectua urmărirea penală revine Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Faţă de cele expuse,
În temeiul art. 58, art. 63 alin. (1), cu referire la art. 35/36/37/38/39/40/ 41/48 C. proc. pen. (după caz)
D I S P U N:
Declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă (instanţa
competentă)
P R O C U R O R,
(numele şi prenumele, semnătura şi ştampila)

ART. 51. Conflictul de competenţă
ART. 52. Chestiunile prealabile
 Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară

ART. 53. Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi
ART. 54. Competenţa judecătorului de cameră preliminară
 Organele de urmărire penală şi competenţa acestora
ART. 55. Organele de urmărire penală
ART. 56. Competenţa procurorului
ART. 57. Competenţa organelor de cercetare penală
ART. 58. Verificarea competenţei
ART. 59. Extinderea competenţei teritoriale
ART. 60. Cazurile urgente
ART. 61. Actele încheiate de unele organe de constatare
ART. 62. Actele încheiate de comandanţii de nave şi aeronave
ART. 63. Dispoziţii comune
Sursa:http://www.scj.ro/s_penala.asp#competenta2
 Competenţa ICCJ
Conform Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Codului de procedură penală, Secţia penală a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
1. în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie;
Conform art. 40 din Codul de procedură penală, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă în
primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile svârşite de senatori, deputaţi şi membri din
România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii
Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
2. apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară
de Apel;
3. contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară
de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 31 din Legea nr. 304/2004;
4. apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot
fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
5. recursurile în casaţie împotriva hotărârilor penale definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
Recursul în casaţie este reglementat în art. 433 – art. 451 din Codul de procedură penală.
Potrivit art. 437 din Codul de procedură penală, cererea de recurs în casaţie se formulează în scris şi va
cuprinde:
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii, numele, prenumele şi domiciliul profesional al
avocatului sau, după caz, numele şi prenumele procurorului care exercită recursul în casaţie, precum şi
organul judiciar din care acesta face parte;
b) indicarea hotărârii care se atacă;
c) indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestora;
d) semnătura persoanei care exercită recursul în casaţie şi/sau semnătura avocatului.
La cerere se anexează toate înscrisurile invocate în motivarea acesteia.
Cererea de recurs în casaţie împreună cu înscrisurile anexate se depun, însoţite de copii pentru procuror şi
părţi, la instanţa a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 439 alin. (1) din Codul de procedură penală , care
reglementează procedura de comunicare.
Admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format din un
judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal
îndeplinită, conform art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală.
Art. 440 din Codul de procedură penală reglementează admiterea în principiu.
6. sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
7. conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict.
8. cererile de strămutare de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel.
9. alte cauze anume prevăzute de lege.
 Speta rezolvata. ICCJ. Decizia nr. 217/2014. SECŢIA PENALĂ
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 217/2014
Dosar nr. 460/43/2013
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2014
Deliberând asupra cauzei de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 17/ME din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru
cauze cu minori şi de familie, s-au hotărât următoarele:
În conformitate cu art. 88 alin. (2) lit. c1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională
în materie penală, s-a refuzat executarea mandatului european de arestare nr. Szv. 369/2012/9 emis la data de
27 septembrie 2013 de Tribunalul Szeged, secţia executare a pedepselor, pe seama persoanei solicitate G.P.
În temeiul art. 88 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 au fost recunoscute:
- Sentinţa nr. 2.B.520/2011/61 din 25 octombrie 2011 a Tribunalului judeţului Csongrad, Republica Ungaria;
- Sentinţa nr. Bf.II.20/2012/17 din 3 mai 2012 a Curţii de Apel Szeged şi, în consecinţă:
S-a hotărât substituirea restului de pedeapsă de 3 ani, 3 luni şi 26 zile închisoare, rămas de executat din
pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, aplicată persoanei solicitate G.P. prin Sentinţa nr. 2.B.520/2011/61 din
25 octombrie 2011 a Tribunalului judeţului Csongrad, rămasă definitivă la data de 3 mai 2012 prin Sentinţa
nr. Bf.II.20/2012/17 a Curţii de Apel Szeged, Republica Ungaria.
S-a hotărât ca pedeapsa principală de 3 ani, 3 luni şi 26 de zile închisoare, pe care G.P. o va executa în
România, să fie în regim de detenţie.
Alături de pedeapsa principală s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute
de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
A fost scăzută din pedeapsa închisorii de 3 ani, 3 luni şi 26 zile, durata reţinerii de 24 de ore, din 11
decembrie 2013.
S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei la data, de pronunţării prezentei hotărâri.
S-a constatat că faţă de persoana solicitată G.P. prin încheierea penală nr. 16/ME din 11 decembrie 2013 a
acestei instanţe, a fost luată măsura obligării de a nu părăsi localitatea B., jud. Mureş, măsură care expiră la
data de 9 ianuarie 2014.
Potrivit art. 80 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului, iar
onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoana solicitată, în cuantum de 320 RON, s-a dispus a se
plătii din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a se hotărî astfel s-a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş sub nr.
460/43/2013, procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş a sesizat instanţa cu
propunerea de luare a măsurii arestării persoanei solicitate G.P. şi de predare a acesteia în baza mandatului
european de arestare nr. Szv. 369/2012/9 emis la data de 27 septembrie 2013 de Tribunalul Szeged, secţia
executare a pedepselor, Republica Ungaria.
Referitor la motivului facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 88
alin. (2) lit. c1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală instanţa a
reţinut că:
Prin mandatul european de arestare nr. Szv. 369/2012/9 emis la data de 27 septembrie 2013 de Tribunalul
Szeged, secţia executare a pedepselor, Republica Ungaria, autoritatea judiciară emitentă competentă, a
solicitat arestarea şi predarea d-nei G.P. în vederea executării restului de pedeapsă de 3 ani, 3 luni şi 26 zile
închisoare, rămas de executat din pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, aplicată persoanei solicitate prin
Sentinţa nr. 2.B.520/2011/61 din 25 octombrie 2011 a Tribunalului judeţului Csongrad, rămasă definitivă la
data de 3 mai 2012 prin Sentinţa nr. Bf.II.20/2012/17 a Curţii de Apel Szeged, Republica Ungaria, pentru
săvârşirea infracţiunii de tentativă la linşaj comis în complicitate şi infracţiunea de primejduire a minorului.
În fata instanţei la data de 11 decembrie 2013, d-na G.P. s-a prevalat de motivul opţional de refuz al
executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 88 alin. (2) lit. c 1) din Legea nr. 302/2004, vizând
cetăţenia sa, şi a refuzat expres să execute pedeapsa în statul membru emitent.
Instanţa a reţinut că actele dosarului confirmă cetăţenia română a d-nei G.P. şi pornind de la manifestarea de
voinţă a acesteia şi de la faptul că persoana solicitată locuieşte şi are familia pe teritoriul României, astfel că
legăturile sale cu statul român sunt semnificative, executarea pedepsei privative de libertate pe teritoriul
Republicii Ungaria s-a apreciat ca fiind o măsură disproporţionată în raport de viaţa sa privată şi familială.
Prin urmare, pentru protejarea propriului cetăţean, prin asigurarea unei mai bune reinserţii sociale, fără ca d-
na G.P. să fie îndepărtată de mediul său familial, cultural şi social, instanţa de fond a dat eficienţă motivului
facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare.
Asupra recunoaşterii sentinţei nr. 2.B.520/2011/61 din 25 octombrie 2011 a Tribunalului judeţului Csongrad,
şi a Sentinţei nr. Bf.II.20/2012/17 din 3 mai 2012 a Curţii de Apel Szeged, Republica Ungaria instanţa a
reţinut cele ce urmează:
Principiile recunoaşterii şi încrederii reciproce impun autorităţii judiciare române ca, în caz de refuz al
executării mandatului european de arestare, să recunoască hotărârea de condamnare pronunţată în statul
emitent, dacă, bine-nţeles răspunde condiţiilor specifice acestei din urmă forme de cooperare judiciară
internaţională în materie penală, acordând astfel un grad ridicat de încredere calităţii hotărârii străine de
condamnare şi obligându-se să pună în executare imediat pe teritoriul României pedeapsa pronunţată prin
acea hotărâre.
S-a constatat că, prin sentinţa nr. 2.B.520/2011/61 din 25 octombrie 2011 a Tribunalului judeţului Csongrad,
rămasă definitivă la data de 3 mai 2012 prin Sentinţa nr. Bf.II.20/2012/17 a Curţii de Apel Szeged, Republica
Ungaria, d-na G.P. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea unui cumul
de infracţiuni: tentativă de linşaj comis în complicitate, prevăzută de art. 273 alin. (1) şi alin. (2) pct. b C. pen.
maghiar şi infracţiunea de primejduire a minorului prevăzută de art. 195 alin. (1) C. pen. maghiar. Din
pedeapsa aplicată, au fost deduse perioada reţinerii, din 16 octombrie 2011 - 19 octombrie 2011, rămânând de
executat un rest de pedeapsă de 3 ani, 3 luni şi 26 de zile închisoare.
În fapt, în esenţă, s-a reţinut că, în data de 16 octombrie 2010, persoana căutată, împreună cu numiţii B.L.,
G.Ş. şi S.T. s-au deplasat la domiciliul părţii vătămate M.Ş. (din Ungaria) pentru a recupera o sumă de bani
(400.000 de forinţi) pe care considerau că acesta le-o datorează şi, pentru a determina partea vătămată să
plătească, au folosit violenţe şi ameninţări. Persoana solicitată G.P. i-a sprijinit pe ceilalţi participanţi la faptă,
îndemnându-i să pună partea vătămată în maşină, să o ducă în România, unde să o lege de un stâlp şi să-i
"scoată" ochii. Faptele au fost săvârşite în prezenţa copilului minor G.Ş., fiul numitei G.P.
Deşi art. 88 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 nu trimite expres la condiţiile de fond specifice recunoaşterii
hotărârilor penale străine, examenul acestora se impune, din moment ce textul legal invocat nu afirmă expres
recunoaşterea şi executarea automată şi necondiţionată a hotărârii străine de condamnare.
Întrucât, prin Sentinţa nr. Bf.II.20/2012/17 din 3 mai 2012 a Curţii de Apel Szeged a fost menţinută Sentinţa
nr. 2.B.520/2011/61 din 25 octombrie 2011 a Tribunalului judeţului Csongrad, au fost supuse exigenţelor
recunoaşterii ambele hotărâri.
Analiza condiţiilor prescrise de art. 116 din Legea nr. 302/2004 prin prisma particularităţilor cauzei duce la
concluzia că acestea sunt întrunite cumulativ. Astfel:
a) prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţia recunoaşterii hotărârilor
provenind de la autorităţile statelor membre ale Uniunii;
b) în faţa instanţelor statului străin emitent, a fost respectat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din
Convenţia europeană asupra drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
În acest sens, în primul rând, cât priveşte faptul că, la judecata în apel, d-na G.P. nu a fost citată să se
înfăţişeze, un asemenea procedeu nu este contrar Convenţiei europene, de vreme ce, aşa cum s-a specificat în
mandatul european de arestare, legislaţia statului emitent - art. 408 C. proc. pen. maghiar, conţine remedii de
rejudecare a cauzei în prezenţa celui judecat în lipsă, un asemenea remediu fiind revizuirea, iar, potrivit art.
122 alin. (3) din Lege, statul străin îşi păstrează dreptul să decidă asupra oricărei căi extraordinare de atac.
În al doilea rând, având în vedere că atât în prim grad cât şi în faţa instanţei de apel, şedinţa de judecată a fost
publică, garanţiile de echitate a procedurii au fost satisfăcute şi în privinţa publicităţii şedinţei.
Independenţa şi imparţialitatea instanţelor maghiare nu au fost puse la îndoială în faţa Curţii de Apel Târgu
Mureş şi, nedispunând de vreun element care să le combată, constatăm că şi din această perspectivă, dreptul
la un proces echitabil a fost asigurat persoanei solicitate;
c) condamnarea nu a fost pronunţată pentru o infracţiune politică sau pentru o infracţiune militară;
d) hotărârile în cauză respectă ordinea publică a statului român, respectiv este conformă cu principiile
fundamentale ale statului de drept, aşa cum sunt ele înscrise în Constituţia României, intrând aici şi dubla
incriminare. Privind dubla incriminare, privită atât in abstracto, cât şi in concreto. Determinarea dublei
incriminări in abstracto presupune ca fapta să fie considerată infracţiune atât în statul solicitant, cât şi în statul
solicitat, fără să fie necesar ca infracţiunea să fie identic incriminată, fiind suficient să existe o corespondenţă
între elementele constitutive esenţiale ale infracţiunii, aşa cum este ea concepută în fiecare din cele două
sisteme de drept. Aprecierea dublei incriminări in concreto implică nu numai ca fapta să fie infracţiune în
legislaţia ambelor state, dar, în egală măsură, făptuitorul să fie sancţionabil, conform legii statului solicitat.
Faptele pentru care d-na G.P. a fost condamnată la o singură pedeapsă de 3 ani şi 4 luni închisoare îşi găsesc
corespondentul în dreptul pozitiv în conţinutul infracţiunilor de complicitate la tâlhărie prevăzute de art. 26
raportat la art. 211 C. pen. şi rele tratamente aplicate minorului prevăzută de art. 306 C. pen. român şi nu
există nici un impediment ca d-na G.P. să execute pedeapsa închisorii care i-a fost aplicată. Prescripţia
executării pedepsei este exclusă la acest moment atât în raport cu această durată, cât şi în raport de durata
restului rămas de executat;
e) în România hotărârile autorităţilor judiciare maghiare sunt apte să producă efecte juridice, cel puţin pentru
executarea pedepsei privative de libertate în mediul de origine şi pentru evitarea derulării unei noi proceduri
pentru acelaşi fapt;
f) potrivit extrasului după cazierul judiciar, care nu a fost combătut în cauză, împotriva d-nei G.P. nu s-a
pronunţat o condamnare pentru aceleaşi fapte nici în România şi nici într-un alt stat, cu recunoaşterea acesteia
din urmă în România. Astfel, regula ne bis in idem nu este periclitată prin recunoaşterea celor două hotărâri
străine.
Constatând incidenţa condiţiilor recunoaşterii şi având în vedere că instanţa română nu se substituie instanţei
străine de condamnare, astfel încât nu este abilitată să analizeze şi să dispună asupra vinovăţiei celui în cauză
şi asupra pedepsei de executat, aceste aspecte fiind dezlegate anterior în faţa autorităţilor judiciare maghiare,
chiar dacă nu există un text legal expres de trimitere la dispoziţiile art. 117 alin. (4) din Lege, acestea sunt
aplicabile şi în ipoteza recunoaşterii hotărârii străine pe cale incidentală în procedura executării mandatului
european de arestare. În caz contrar dispoziţia de recunoaştere ar rămâne lipsită de efecte juridice pe teritoriul
României, ceea ce nu a fost în intenţia legiuitorului.
Substituirea pedepsei sau a restului de pedeapsă la care se referă art. 117 alin. (4) din Lege, pe de o parte, nu
reprezintă în realitate o conversiune a condamnării, ci o adaptare a pedepsei, în acest fel fiind evitate formele
greoaie ale exequatorului specific conversiunii. Pe de altă parte, observând că legiuitorul nu a stipulat expres
că pedepsei aplicate în statul de condamnare ori restului de pedeapsă rămas de executat i se substituie o
pedeapsă principală, ci a folosit termenul generic de "pedeapsă", plecând şi de la natura pedepselor accesorii
care decurg din pedeapsa principală privativă de libertate, pedepsei sau restului de pedeapsă i se substituie o
pedeapsă principală şi una accesorie, potrivit dreptului român, chiar dacă instanţa străină nu a aplicat
accesoria. Pedeapsa principală substituită în cazul d-nei G.P. este cea a închisorii de 3 ani, 3 luni şi 26 de zile,
iar pedeapsa accesorie este cea a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a
doua şi lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a prezentei şi până la executarea sau considerarea ca
executată a pedepsei principale.
Prin excepţie de la regula după care hotărârile interne sunt executorii la data rămânerii lor definitive,
necesitatea executării imediate a sancţiunii aplicate în statul membru emitent a impus ca, în cazul refuzului
executării mandatului european de arestare urmat de recunoaşterea hotărârii străine de condamnare,
dispoziţiile din sentinţă privind pedeapsa principală să fie executorii la data pronunţării hotărârii, potrivit art.
88 alin. (3) din Lege.
S-a mai reţinut că prin încheierea penală nr. 16/ME din 11 decembrie 2013, faţă de numita G.P. s-a dispus
pentru 30 de zile măsura obligării ei de a nu părăsi localitatea B., jud. Mureş, măsură care va expira în 9
ianuarie 2014, iar, dacă mandatul de executare a pedepsei închisorii va fi executat anterior acestei date,
măsura va rămâne lipsită de efecte.
Împotriva acestei sentinţe, persoana solicitată G.P. a declarat recursul de faţă solicitând, reducerea
cuantumului pedepsei aplicate.
Examinând sentinţa contestată prin prisma criticilor formulate de persoana solicitată şi a dispoziţiilor legale
în materie, Înalta Curte de Casaţie constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în
continuare:
Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se
pot sustrage justiţiei pe întreg teritoriul Uniunii Europene, el reprezentând instrumentul de aducere a
persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent pentru instrumentarea procedurilor penale.
În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate
judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face
sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la
temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării
persoanei solicitate.
Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte prin prisma dispoziţiilor Legii
nr. 302/2004, modificată şi completată, asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce în prealabil a
verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, la identificarea persoanei solicitate, a dublei incriminări
a faptelor penale ce se impută acesteia sau dacă există situaţii ce se constituie în motive de refuz, făcând
incidente dispoziţiile art. 88 din lege.
Analizând sentinţa recurată, Înalta Curte constată că instanţa de fond a refuzat executarea mandatului
european de arestare, a recunoscut sentinţele de condamnare, a substituit restului de pedeapsă (3 ani, 3 luni şi
26 zile) rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin hotărârile instanţelor străine
pedeapsa principală (în cuantumul menţionat) şi pedeapsa accesorie (interzicerea unor drepturi, pe durata
prevăzută de art. 71 C. pen.) şi a dispus ca persoana solicitată G.P. să execute pedeapsa principală de 3 ani, 3
luni şi 26 zile închisoare într-un penitenciar din România.
Cererea condamnatei de reducere a pedepsei nu poate fi primită întrucât, în procedura de recunoaştere a
hotărârilor judecătoreşti, potrivit Legii nr. 302/2004, instanţa nu poate interveni asupra cuantumului pedepsei
aplicate, acesta neputând constitui obiectul procedurii speciale reglementat de art. 88 din sus-arătata lege.
Faţă de considerentele expuse, recursul declarat de persoana solicitată G.P. împotriva Sentinţei penale nr.
17/ME din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de
familie, va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Potrivit art. 80 din Legea nr. 302/2004 cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 320 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată G.P. împotriva Sentinţei penale nr. 17/ME din
20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 320
RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 ianuarie 2014.
Procesat de GGC - GV
Detalii: http://legeaz.net/spete-penal-iccj-2014/decizia-217-2014
Sursa: http://www.iccj.ro/cautare.php?id=94536
 Incompatibilitatea şi strămutarea
ART. 64. Incompatibilitatea judecătorului
ART. 65. Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare penală, a magistratului-asistent
şi a grefierului
ART. 66. Abţinerea
ART. 67. Recuzarea
ART. 68. Procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării
ART. 69. Procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării persoanei care efectuează urmărirea
penală
ART. 70. Procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării procurorului
 Încheiere de respingere a unei declaraţii de abţinere /cereri de recuzare
Sediul materiei:
Art. 64 – 68 C. proc. pen.
DOSAR NR. …
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ( Se va înlocui, după caz, cu instanţa care soluţionează cererea, respectiv tribunal, curte de
apel sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie )…….....
ÎNCHEIERE
Şedinţa din camera de consiliu din data de ..........
Instanţa constituită din ( În situaţia în care cererea de recuzare sau de abţinere este soluţionată de către
judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de către judecătorul de cameră preliminară, nu se va mai menţiona
acest lucru, ci direct: Judecãtor de drepturi ºi libertãþi/Judecãtor de camerã preliminarã: ............ Grefier:
.................):
În situaţia în care cererea de recuzare sau de abţinere este soluţionată de către judecătorul de drepturi şi
libertăţi sau de către judecătorul de cameră preliminară, nu se va mai menţiona acest lucru, ci direct:
Judecător de drepturi şi libertăţi/Judecător de cameră preliminară: ............ Grefier: .................
Deşi nu se prevede în mod expres, acest fapt ar putea să rezulte având în vedere redactarea art. 68 alin. (5) C.
proc. pen, precum şi celeritatea cu care aceasta se soluţionează, respectiv în cel mult 24 de ore; situaţia este
diferită în ipoteza aplicării dispoziţiilor art. 68 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen.
10 Se va înlocui după caz: JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI/JUDECĂTORUL DE
CAMERĂ PRELIMINARĂ/TRIBUNALUL/CURTEA/ÎNALTA CURTE
PREŞEDINTE: ..........
GREFIER : ..........
Pe rol soluţionarea cererii de recuzare a judecătorului ............. formulată la data de ........ de către inculpatul
............ , în cauza penală având ca obiect ........ .
Fără citarea părţilor (Deşi nu se prevede în mod expres, acest fapt ar putea să rezulte având în vedere
redactarea art. 68 alin. (5) C. proc. pen, precum şi celeritatea cu care aceasta se soluţionează, respectiv în
cel mult 24 de ore; situaţia este diferită în ipoteza aplicării dispoziţiilor art. 68 alin. (5) teza a II-a C. proc.
pen. ).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a declaraţiei de abţinere având în vedere
motivul invocat, respectiv ........ [Dacă s-a apreciat că este necesar a fi ascultat; în situaţia în care se
formulează declaraţie de abţinere sau este recuzat procurorul de şedinţă, indiferent de momentul procesual,
aceasta se va soluţiona de către procurorul ierarhic superior (a se vedea dispoziţiile art. 70 C. proc. pen.) ] .
I N S T A N Ţ A ( Se va înlocui după caz: Judecătorul de drepturi şi libertăţi/Judecătorul de cameră
preliminară/tribunalul/curtea/înalta curte de casaţie şi justiţie )
Prin cererea formulată la data de ..............., inculpatul ....... a formulat cerere de recuzare a judecătorului
........... invocând cazul de incompatibilitate prevăzut de art. ...... C proc. pen., întrucât ..................... .
Examinând cererea de recuzare formulată constată că aceasta este nefondată, având în vedere ................ .
Faţă de aceste considerente, în baza art. .... C. proc. pen. constată că în cauză nu este incident niciunul dintre
cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. ..........
C. proc. pen., astfel că va respinge cererea de recuzare a judecătorului ......... formulată de inculpatul ...... .
În baza art.275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga inculpatul la plata către stat a sumei ..... de lei cu titlu de
cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În baza art. ...... C. proc. pen., raportat la art. .... C. proc. pen., respinge ca nefondată cererea de recuzare a
judecătorului ................ , formulată de inculpatul ....... .
În baza art.275 alin. (2) C. proc. pen. obligă inculpatul ....... la plata către stat a sumei ..... de lei cu titlu de
cheltuieli judiciare.
Definitivă. (Conform art.68 alin. (7) C. proc. pen. )
Pronunţată în şedinţă publică, azi, ..........
PREŞEDINTE, (Se va înlocui după caz: Judecător de drepturi şi libertăţi/ Judecător de cameră preliminară
) GREFIER,
 Strămutarea
ART. 71. Temeiul strămutării
ART. 72. Cererea de strămutare şi efectele acesteia
ART. 73. Procedura de soluţionare a cererii de strămutare
ART. 74. Soluţionarea cererii
ART. 75. Alte dispoziţii
ART. 76. Desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei
 INCOMPATIBILITATEA
 Încheiere de admitere a unei declaraţii de abţinere /cereri de recuzare

Sediul materiei:
Art. 64 -68 C. proc. pen.
DOSAR NR. …
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA (Se va înlocui, după caz, cu instanţa care soluţionează cererea, respectiv tribunal, curte de
apel sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie )…….
3 Deşi nu se prevede în mod expres, acest fapt ar putea să rezulte având în vedere redactarea art. 68 alin. (5)
C. proc. pen, precum şi celeritatea cu care aceasta se soluţionează, respectiv în cel mult 24 de ore; situaţia
este diferită în ipoteza aplicării dispoziţiilor art. 68 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen.
4 Dacă s-a apreciat că este necesar a fi ascultat; în situaţia în care se formulează declaraţie de abţinere sau
este recuzat procurorul de şedinţă, indiferent de momentul procesual, aceasta se va soluţiona de către
procurorul ierarhic superior (a se vedea dispoziţiile art. 70 C. proc. pen.)
5 Se va înlocui după caz: JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI/JUDECĂTORUL DE
CAMERĂ PRELIMINARĂ/TRIBUNALUL/CURTEA/ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
ÎNCHEIERE
Instanţa constituită din (În situaţia în care cererea de recuzare sau de abţinere este soluţionată de către
judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de către judecătorul de cameră preliminară, nu se va mai menţiona
acest lucru, ci direct: Judecător de drepturi şi libertăţi/Judecător de cameră preliminară: ............ Grefier:
.................):
PREŞEDINTE: ..........
GREFIER : ..........
Pe rol soluţionarea declaraţiei de abţinere formulată de judecătorul ........... la data de ..............., în dosarul nr.
......... privind pe inculpatul ........... , având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. ...... C. pen.
Fără citarea părţilor (Deşi nu se prevede în mod expres, acest fapt ar putea să rezulte având în vedere
redactarea art. 68 alin. (5) C. proc. pen, precum şi celeritatea cu care aceasta se soluţionează, respectiv în
cel mult 24 de ore; situaţia este diferită în ipoteza aplicării dispoziţiilor art. 68 alin. (5) teza a II-a C. proc.
pen. ).
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a declaraţiei de abţinere având în vedere
motivul invocat, respectiv ....... [ Dacă s-a apreciat că este necesar a fi ascultat; în situaţia în care se
formulează declaraţie de abţinere sau este recuzat procurorul de şedinţă, indiferent de momentul procesual,
aceasta se va soluţiona de către procurorul ierarhic superior (a se vedea dispoziţiile art. 70 C. proc. pen.) ]
I N S T A N Ţ A (Se va înlocui după caz: Judecătorul de drepturi şi libertăţi/Judecătorul de cameră
preliminară/tribunalul/curtea/înalta curte de casaţie şi justiţie )
Prin cererea formulată la data de ..............., judecătorul .......... a formulat declaraţie de abţinere invocând
cazul de incompatibilitate prevăzut de art. ...... C proc. pen., întrucât ..................... .
Examinând declaraţia de abţinere formulată constată că aceasta este întemeiată, având în vedere ................ .
Faţă de aceste considerente, în baza art. .... C. proc. pen. constată că în cauză este incident cazul de
incompatibilitate prevăzut de art. .......... C. proc. pen., astfel că va admite declaraţia de abţinere formulată de
judecătorul ........... .
În baza art. 68 alin. (6) C proc. pen. va menţine/nu va menţine actele şi măsurile dispuse.
În baza art. 98 şi art. 95 alin. (1) şi (2) din Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti al Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările
ulterioare, se va dispune trimiterea dosarului la Registratura instanţei pentru repartizarea aleatorie a cauzei,
după blocarea completului iniţial investit.
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În baza art. ...... C. proc. pen., raportat la art. .... C. proc. pen., admite cererea de abţinere formulată de
judecătorul ............. .
În baza art. 68 alin. (6) C proc. pen. menţine/nu menţine actele şi măsurile dispuse.
În baza art. 98 şi art. 95 alin. (1) şi (2) din Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti al Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările
ulterioare, dispune trimiterea dosarului la Registratura instanţei pentru repartizarea aleatorie a cauzei, după
blocarea completului iniţial investit.
Definitivă. (Conform art.68 alin. (7) C. proc. pen. )
Pronunţată în şedinţă publică, azi, .......... .
PREŞEDINTE, ( Se va înlocui după caz: Judecător de drepturi şi libertăţi/ Judecător de cameră
preliminară)
GREFIER,
 Strămutarea. Competenţa instanţei
Strămutarea, sub aspect procesual, are caracterul unei deplasări de competenţă teritorială între instanţe de
acelaşi grad. Admiterea cererii de strămutare produce efecte in rem şi erga omnes, cauza penală fiind
strămutată în întregul ei şi pentru toate părţile. Cauza strămutată intră în ciclul normal de judecată la
instanţele din circumscripţia unde s-a strămutat iar instanţa investită iniţial cu judecarea cauzei, pierde
definitiv competenţa de a judeca pricina. Astfel, dacă în urma restituirii cauzei la procuror pentru refacerea
urmăririi penale, se emite un nou rechizitoriu, va fi sesizată instanţa la care s-a strămutat iniţial cauza sau,
dacă regulile de competenţă materială ori personală au fost modificate între timp, la o instanţă din
circumscripţia celei sesizate în urma strămutării.
 Ordonanţă de soluţionare a abţinerii sau recuzării persoanei care efectuează urmărirea penală
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ……………
Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poştal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator date
cu caracter personal nr. …
DOSAR NR. .../P/…
ORDONANŢĂ
Procuror…din cadrul Parchetului de pe lângă … ……………….

Având spre soluţionare cerere de abţinere/recuzare formulată de către (numele şi prenumele persoanei care a
formulat cererea de abţinere), organ de cercetare penală în cauza cu nr. de mai sus/(numele, prenumele şi
calitatea subiectului procesual care a formulat cererea de recuzare),
C O N S T A T:
Prin ordonanţa din data de ... s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de (denumirea),
prevăzută de art. (textul incriminator), constând în aceea că (prezentarea succintă a situaţiei de fapt cu
Prin ordonanţa din data de ... s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul ( numele
şi prenumele).
Şi, dacă este cazul:
Prin ordonanţa din … s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului (numele şi prenumele) pentru
săvârşirea infracţiunii de (denumirea), faptă prevăzută de art. (textul incriminator).
La data de......, (numele şi prenumele persoanei care formulează cererea de abţinere), care efectuează
cercetările în cauză/(subiectul procesual care formulează cererea de recuzare) a formulat o cerere de abţinere
de la efectuarea în continuare a cercetărilor în cauza privind (numele şi prenumele
suspectului/inculpatului)/de recuzare a (numele, prenumele şi calitatea persoanei care efectuează
cercetările), arătând că se află în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. (indicarea cazului de
incompatibilitate dintre cele prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) - d) şi f) În motivarea cererii de abţinere/de
recuzare s-a arătat că (expunerea situaţiei pe care se sprijină cazul de incompatibilitate invocat). Analizând
actele dosarului şi cererea de abţinere/recuzare formulată de către (numele, prenumele şi calitatea/persoanei
care formulează cererea de abţinere/recuzare), se constată că în cauză nu este incident cazul de
incompatibilitate invocat, întrucât (arătarea motivelor care susţin neincidenţa cazului de incompatibilitate).
Sau:
Analizând actele dosarului şi cererea de abţinere/recuzare formulată de către (numele, prenumele şi
calitatea/persoanei care formulează cererea de abţinere/recuzare), se constată că în cauză este incident cazul
de incompatibilitate invocat, întrucât (arătarea motivelor care susţin incidenţa cazului de incompatibilitate).
Faţă de cele expuse,
În temeiul art. 69 alin. (1), cu referire la art. 65 alin (1) şi art. 64 alin. (1)( lit. a) - d) şi f) din C. proc. pen.
D I S P U N:
Respingerea cererii de abţinere formulată (numele, prenumele şi calitatea persoanei care a formulat cererea
de abţinere)/cererii de recuzare a (numele, prenumele şi calitatea persoanei care efectuează cercetările),
formulată de (numele prenumele şi calitatea subiectului procesual care formulează cererea de recuzare) ca
nefondată.
Sau, după caz:
Admiterea cererii de abţinere formulată (numele, prenumele şi calitatea persoanei care a formulat cererea de
abţinere)/cererii de recuzare a (numele, prenumele şi calitatea persoanei care efectuează cercetările),
formulată de (numele prenumele şi calitatea subiectului procesual care formulează cererea de recuzare).
Menţinerea actelor îndeplinite şi a măsurilor dispuse în cauză de (numele şi prenumele organului de cercetare
penală) până la momentul constatării incidenţei cazului de incompatibilitate/desfiinţarea actele îndeplinite şi
a măsurilor dispuse în cauză până la momentul constatării incidenţei cazului de incompatibilitate, care vor fi
refăcute în condiţiile legii.
P R O C U R O R,
 Sedinta de practica 2. (2) Înregistrarea şi urmărirea soluţionării unui dosar, cereri, plângeri
o Obiective: Formularea unor cereri de chemare in judecata sau plangeri, care sunt inregistrate la
instanta competenta, ulterior se urmareste care este procedura preliminara in civil si care este cursul
urmaririi penale.
 Urmărirea penală
Art. 285 - Obiectul urmăririi penale
Art. 286 - Actele organelor de urmărire penală
Art. 287 - Păstrarea unor acte de urmărire penală
 Sesizarea organelor de urmărire penală
Art. 288 - Modurile de sesizare
Art. 289 - Plângerea
Art. 290 - Denunţul
Art. 291 - Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane
Art. 292 - Sesizarea din oficiu
Art. 293 - Constatarea infracţiunii flagrante
Art. 294 - Examinarea sesizării
 Plângerea prealabilă
Art. 295 - Plângerea prealabilă
Art. 296 - Termenul de introducere a plângerii prealabile
Art. 297 - Obligaţiile organului de urmărire penală în procedura plângerii prealabile
Art. 298 - Procedura în cazul infracţiunii flagrante
 Conducerea şi supravegherea activităţii organelor de cercetare penală de către procuror
Art. 299 - Obiectul supravegherii
Art. 300 - Modalităţile de exercitare a supravegherii
Art. 301 - Trimiterea la organul competent
Art. 302 - Trecerea cauzei de la un organ de cercetare penală la altul.
Art. 303 - Dispoziţiile date de procuror
Art. 304 - Infirmarea actelor procesuale sau procedurale
Sursa: http://www.avocat-drept-penal-bucuresti.ro/stiri-juridice/plangere-penala-model.html
 Plangere Penala – Model
PLANGERE PENALA
(introdusa la organul de urmarire penala)
Domnule Prim Procuror,
Subsemnatul …………………………, domiciliat in ……….., str. ………., nr. …, bl. …, ap. …,
judetul …………, formulez prezenta plangere penala impotriva faptuitorului
……………………., domiciliat in …………, str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………..,
pentru savarsirea infractiunii de ……………., prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.
Motivele plangerii:
In fapt, la data de …………., ora …, locul ………….., faptuitorul ………………………, a savarsit
…………………… .
Prejudiciul pe care faptuitorul mi l-a creat prin savarsirea infractiunii este de …………. si
se compune din ………………………….. .
In drept, fapta constituie infractiunea de ………………, prevazuta si pedepsita de art. … C.penal.
In dovedirea plangerii, inteleg sa ma folosesc de urmatoarele probe: proba cu acte si
urmatorii martori:
- ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………;
- ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………….
Data …………….
Semnatura reclamantului
………………..
DOMNULUI PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA
……………………
http://www.avocat-drept-penal-bucuresti.ro/tag/dovedirea-plangerii
 Dovedirea plangerii
PLANGERE PENALA
(introdusa la organul de urmarire penala)
Domnule Prim Procuror,
Subsemnatul …………………………, domiciliat in ……….., str. ………., nr. …, bl. …, ap. …,
judetul …………, formulez prezenta plangere penala impotriva faptuitorului …………………., domiciliat in
…………, str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………..,
pentru savarsirea infractiunii de ……………., prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.
Motivele plangerii:
In fapt, la data de …………., ora …, locul ………….., faptuitorul ………………………, a savarsit
…………………… .
Prejudiciul pe care faptuitorul mi l-a creat prin savarsirea infractiunii este de …………. Si se compune din
………………………….. .
In drept, fapta constituie infractiunea de …………………, prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.
In dovedirea plangerii, inteleg sa ma folosesc de urmatoarele probe: proba cu acte si urmatorii martori:
- ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………;
- ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………….
Data …………….
Semnatura reclamantului
………………..
DOMNULUI PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA
JUDECATORIA ……………………
Sursa: http://eacte.ro/model-plangere-prealabila-adresata-organului-de-urmarire-penala.html
 Model Plangere Prealabila adresata organului de urmarire penala
DOMNULE PRIM-PROCUROR,
Subsemnatul(a) …………., domiciliat(a) in ………….., formulez:
PLANGERE PREALABILA DE PUNERE IN MISCARE A ACTIUNII PENALE
impotriva faptuitorului(oarei) ……………, domiciliat(a) in ………….. pentru savarsirea infractiunii
prevazute si pedepsite de art. 187 C. pen., comisa la data de ………….
De asemenea, cer obligarea respectivului(ei) la plata despagubirilor civile in suma de ……. lei, cat si la
cheltuielile judiciare pe care le voi efectua.
In fapt, la data de ………, faptuitorul(oarea) m-a lovit cu ……….., cauzandu-mi leziuni, pentru a caror
vindecare am avut nevoie de ……. zile ingrijiri medicale, asa cum rezulta din certificatul medico-legal.
Datorita incapacitatii de a munci, am suferit un prejudiciu in suma de ………. lei, reprezentand veniturile pe
care le puteam realiza daca nu eram victima agresiunii faptuitorului(oarei).
In drept, fapta constituie infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 C. pen.
Dovada plangerii o fac cu certificatul medico-legal nr. ……… din ……… eliberat de ……….. si cu
declaratiile martorilor: ………..
Data depunerii
…………..
Semnatura,
……….
DOMNULUI PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA …………….
Judetul ……………………..
 Declaraţie de suspect / inculpat
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ …………….
DOSAR NR. .../P/…
DECLARAŢIE DE SUSPECT / INCULPAT
Anul ... luna ... ziua ...

Nume…………………………………………………………………………………….
Prenume…............................................................ posesor al actului de identitate.........., seria..........., nr.
........................., eliberat de ..........................., la data de .....................,
C.N.P...................................................................................................................................
Numele şi prenumele purtat anterior ……………………………………………………
Porecla.................................................................................................................................
Data naşterii, anul …………. luna………........ziua……..................................................
Locul naşterii ......................................................................................................................
Numele şi prenumele tatălui ...............................................................................................
Numele şi prenumele mamei ..............................................................................................
Cetăţenia..............................................................................................................................
Starea civilă……………………………………………………………………………..
Situaţia militară……………………………………………………………………………
Studii………………………………………………………………………………………
Profesia ori ocupaţia……………………………………………………………………....
Locul de muncă…………………………………………………………………………...
Domiciliul şi adresa unde locuieşte efectiv (reşedinţa) ......................................................
.............................................................................................................................................
Adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură………………………...…….
Antecedente penale..............................................................................................................
Alt proces penal aflat in desfăşurare împotriva sa .............................................................
.............................................................................................................................................
Alte date pentru stabilirea situaţiei personale ...........................................................
.........……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
Mi s-a adus la cunoştinţă că urmează să fiu audiat în calitate de (suspect/inculpat) pentru săvârşirea
infracţiunii de ... prevăzute de art. ... constând în aceea că (prezentarea succintă a situaţiei de fapt )
După ce mi-au fost aduse la cunoştinţă drepturile prevăzute de art.10 şi art. 83 din C. proc. pen., precum şi
obligaţiile prevăzute de art. 108. din C. proc. pen.
În prezenţa apărătorului ales/din oficiu ............. cu delegaţia nr. .......................................
declar următoarele ………………………………………………………………………
.............................................................................................................................................
Întrebare: ............
Răspuns: ...........
Declaraţia a fost luată între orele....şi ....
Declaraţia a fost/nu a fost înregistrată audio/audiovideo (cu indicarea concretă a motivului pentru care
înregistrarea nu a fost posibilă)
PROCUROR, AVOCAT, INTERPRET, SUSPECT/INCULPAT,
(semnăturile se vor insera pe fiecare pagină a declaraţiei)
 AUDIEREA PERSOANEI VĂTĂMATE, A PĂRŢII CIVILE ŞI A PĂRŢII RESPONSABILE

CIVILMENTE
ART. 111 . Modul de audiere a persoanei vătămate
ART. 112 . Modul de audiere a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente
ART. 113. Protecţia persoanei vătămate şi a părţii civile
 Declaraţie de persoană vătămată /parte civilă/parte responsabilă civilmente
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
DOSAR NR. .../P/…
DECLARAŢIE DE PERSOANĂ VĂTĂMATĂ /PARTE CIVILĂ/PARTE RESPONSABILĂ
CIVILMENTE
Nume…………………………………………………………………………………….
Prenume…............................................................ posesor al actului de identitate.........., seria...........,
nr. ........................., eliberat de ..........................., la data de .....................,
C.N.P...................................................................................................................................
Numele şi prenumele purtat anterior ……………………………………………………
Porecla.................................................................................................................................
Data naşterii, anul …………. luna………ziua……………………...................................
Locul naşterii ......................................................................................................................
Numele şi prenumele tatălui ...............................................................................................
Cetăţenia..............................................................................................................................
Starea civilă……………………………………………………………………………..
Studii………………………………………………………………………………………
Locul de muncă…………………………………………………………………………...
.............................................................................................................................................
Adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură ..............................................
………………….................................................................................................................
Alte date pentru stabilirea situaţiei personale ...........................................................
.........………………………………………………………………………………………
După ce mi s-au adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 81 alin. (1) / art. 85 alin. (1) / art. 87 alin.(1), art. 111 alin.
(2) / art. 112 alin. (2), art. 111 alin. (5) şi art.113 din C. proc. pen.,
Declar următoarele:
................................................................................................................................................................................
........................................................................................................
Întrebare: ............
Răspuns: ...........
Declaraţia a fost luată între orele .....şi ........
Declaraţia a fost/nu a fost înregistrată audio/audiovideo.1
1 Pentru situaţia în care “organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a
solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă.”
PROCUROR, AVOCAT, INTERPRET, PERSOANĂ VĂTĂMATĂ,
PARTE CIVILĂ,
PARTE RESPONSABILĂ
CIVILMENTE,
 AUDIEREA MARTORILOR
ART. 114. Persoanele audiate ca martor
ART. 115. Capacitatea de a fi martor
ART. 116. Obiectul şi limitele declaraţiei martorului
ART. 117. Persoanele care au dreptul de a refuza să dea declaraţii în calitate de martor
ART. 118. Dreptul martorului de a nu se acuza
ART. 119. Întrebările privind persoana martorului
ART. 120. Comunicarea drepturilor şi obligaţiilor
ART. 121. Jurământul şi declaraţia solemnă a martorului
ART. 122. Modul de audiere a martorului
ART. 123. Consemnarea declaraţiilor
ART. 124. Cazurile speciale de audiere a martorului
 Declaraţie de martor
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
DOSAR NR. .../P/…
DECLARAŢIE DE MARTOR
Nume…………………………………………………………………………………….
Prenume…........................................................................................................................
posesor al actului de identitate.........., seria..........., nr. ......................................................,
eliberat de ..........................., la data de ...................., C.N.P............................................
Numele şi prenumele purtat anterior ……………………………………………………..
Porecla.................................................................................................................................
Data naşterii, anul …………. luna………ziua……..
Locul naşterii ......................................................................................................................
Numele şi prenumele tatălui ……………………………………………………………...
Cetăţenia..............................................................................................................................
Starea civilă…...…………………………………………………………………………..
Studii………………………………………………………………………………………
Locul de muncă…………………………………………………………………………...
............................................................................................................................................
Adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură ...............................................
............................................................................................……………………………….
Calitatea procesuală anterioară în cauză………...………………………………………...
Mi s-a adus la cunoştinţă faptul că urmează să fiu audiat în calitate de martor cu privire la (indicarea faptei
sau împrejurărilor de fapt pentru dovedirea cărora este audiat)
………………………………………………………………………………….………..
Raporturile dintre martor şi subiecţii procesuali principali (membru de familie sau fost soţ al suspectului,
inculpatului, persoanei vătămate ori al celorlalte părţi din procesul penal, dacă se află în relaţii de prietenie
sau de duşmănie cu aceste persoane)...............
Dacă martorul este în situaţia prevăzută de art. 117 alin. (1):………………………………
Mi s-a adus la cunoştinţă că am dreptul de a refuza să dau declaraţii în calitate de martor şi declar că nu
sunt/sunt de acord să dau declaraţie.
Paguba suferită în urma săvârşirii infracţiunii ....................................................................
Alte date pentru stabilirea situaţiei personale ……………………………………..........
Mi-a fost adusă la cunoştinţă obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea, atrăgându-mi-se atenţia că
legea pedepseşte infracţiunea de mărturie mincinoasă, precum şi celelalte dispoziţii prevăzute de art. 120,
art.125 şi art.130 din C. proc. pen.
Înainte de a fi ascultat ca martor am depus jurământul religios/declaraţia solemnă:
"Jur că voi spune adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
.............................................................(semnătura martorului)
"Mă oblig că voi spune adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.”.....................................
(semnătura martorului)
Declar următoarele: ............................................................................................................
Întrebare: .............................................................................................................................
Răspuns: ..............................................................................................................................
Declaraţia a fost luată între orele.........şi .................
Declaraţia a fost/nu a fost înregistrată audio/audio video.
PROCUROR, AVOCAT, INTERPRET, MARTOR,
 ART. 131. Confruntarea
 Proces verbal de confruntare
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
DOSAR NR. .../P/…
PROCES - VERBAL
Procuror... de la Parchetul ... constatând că există contraziceri între declaraţiile date în cauză de către:
1. ....
2. …
Pentru lămurirea cauzei, în temeiul art.131 din C. proc. pen., am procedat la confruntarea acestora, în
prezenţa apărătorilor (dacă este cazul) rezultatul fiind după cum urmează:
1. Întrebare pentru numitul (numele, prenumele şi calitatea)
.............................................................................................................................................
Răspuns:...............................................................................................................................
2. Întrebare pentru numitul (numele, prenumele şi calitatea)
.............................................................................................................................................
Răspuns……………………………………………………………………………………
OBSERVAŢII:
1.
................................................................................................................................................................................
......................................................................................
2.
................................................................................................................................................................................
......................................................................................
PROCUROR, AVOCAT, PERSOANE CONFRUNTATE
1. ........................ 1. .............................
2. ......................... 2...............................
 IDENTIFICAREA PERSOANELOR ŞI A OBIECTELOR

ART. 132. Scopul şi obiectul măsurii
ART. 133. Audierea prealabilă a persoanei care face identificarea
 Ordonanţă de dispunere a identificării persoanelor
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ……………..
DOSAR NR. .../P/…
ORDONANŢĂ
Examinând actele de urmărire penală din dosarul penal cu numărul de mai sus, privind...
C O N S T A T:
Prin ordonanţa din data de ... s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de ...(denumirea),
prevăzută de art. ...(textul incriminator), constând în aceea că ... (prezentarea succintă a situaţiei de fapt cu
Prin ordonanţa din data de ... s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale cu privire la această faptă
faţă de suspectul/a ... (numele şi prenumele).
Prin ordonanţa din data de… s-a pus în mişcare a acţiunea penală împotriva inculpatului... (numele şi
prenumele) pentru săvârşirea infracţiunii de…(denumirea), faptă prevăzută şi pedepsită de art. …(textul
incriminator).
În fapt ...
Având în vedere că în scopul clarificării împrejurărilor cauzei, pentru stabilirea următoarelor
fapte/împrejurări ... este necesară identificarea persoanei/persoanelor…
În temeiul art.132 din C. proc. pen.,
D I S P U N:
1. Identificarea persoanei/persoanelor…
2. Constituirea unui grup format din 4-6 persoane cu trăsături asemănătoare celor ce urmează a fi descrise, în
cadrul procedurii audierii prealabile de către persoana care va face identificarea, în care va fi inclus – se
menţionează datele persoanei ce urmează a fi identificată -, în vederea prezentării lui….se înscriu datele
persoanei ce urmează să facă identificarea,
Sau Întocmirea unei planşe fotografice compusă din 4-6 fotografii ale unor persoane cu trăsături
asemănătoare celor ce urmează a fi descrise, în cadrul procedurii audierii prealabile de către persoana care va
face identificarea, în care va fi inclusă fotografia persoanei ce urmează a fi identificată – se menţionează
datele persoanei ce urmează a fi identificată - , în vederea prezentării lui….se înscriu datele persoanei ce
urmează să facă identificarea
Prezenta ordonanţă va fi menţionată în cuprinsul procesului-verbal de identificare, potrivit dispoziţiilor
art.134 alin. (5) din C. proc. pen.
PROCUROR,
 IDENTIFICAREA OBIECTELOR
ART. 135. Identificarea obiectelor
 Ordonanţă de dispunere a identificării obiectelor
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ …………………..
DOSAR NR. .../P/…
ORDONANŢĂ
Procuror……din cadrul Parchetului de pe lângă …
Examinând actele de urmărire penală din dosarul penal cu numărul de mai sus, privind...
C O N S T A T:
faţă de suspectul/a ... (numele şi prenumele).
prenumele) pentru săvârşirea infracţiunii de…(denumirea), faptă prevăzută şi pedepsită de art. …(textul
incriminator).
În fapt .....................
Având în vedere că în scopul clarificării împrejurărilor cauzei, pentru stabilirea următoarelor
fapte/împrejurări .... este necesară identificarea obiectelor ce pot contribui la aflarea adevărului în legătură cu
săvârşirea infracţiunii de…. ce face obiectul prezentei cauze.
În temeiul art.135 din C. proc. pen.,
D I S P U N:
1. Identificarea se indică (obiectul/obiectele despre care se presupune că pot contribui la aflarea adevărului ce
urmează a fi identificate)
2. Prezentarea în vederea identificării a următoarelor obiecte despre care se presupune că pot contribui la
aflarea adevărului în legătură cu săvârşirea infracţiunii de…..
-
-
Identificarea obiectelor menţionate urmează a fi efectuată la sediul….sau la locul unde se află obiectele,
întrucât acestea nu pot fi aduse pentru a fi prezentate, de către – se menţionează datele persoanei ce urmează
să facă identificarea - după ce persoana care va face identificarea le va descrie în prealabil,.
Prezenta ordonanţă va fi menţionată în cuprinsul procesului-verbal de identificare, potrivit dispoziţiilor
art.135 alin.2 din C. proc. pen.
PROCUROR,
 IDENTIFICAREA PERSOANELOR
ART. 134. Identificarea persoanelor
 Proces verbal de identificare a persoanelor din cadrul unui grup
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
DOSAR NR. .../P/…
PROCES -VERBAL
Azi, data de mai sus, în temeiul art. 134 Cod procedură penală, în baza ordonanţei de dispunere a identificării
persoanelor din data de….dispusă în dosarul penal nr. ... am procedat la constituirea unui grup, alcătuit din…
(se indică numărul minim 4 maxim 6) persoane cu trăsături asemănătoare cu cele ale persoanei ce urmează a
fi identificată în care a fost inclusă şi persoana supusă identificării şi, care s-au aşezat în mod liber, de la
stânga la dreapta, după cum urmează :
1. numele, prenumele şi adresa persoanei introdusă în grup
3. numele şi prenumele persoanei supusă identificării
În continuare a fost invitată se menţionează datele persoanei ce va face identificarea în camera nr. …
prevăzută cu oglindă ce nu permite vizualizarea persoanei ce face identificarea de către persoanele aflate în
grupul supus identificării
Persoana – se indica numele celui care face identificarea - a fost rugată să privească cu atenţie înfăţişarea
tuturor celor aflaţi în camera de recunoaştere şi să precizeze dacă recunoaşte vreuna dintre persoanele aflate
în camera de recunoaştere şi în ce împrejurări anterioare a cunoscut-o.
Fără să se facă nici un fel de presiuni asupra sa, ori să i se sugereze ceva, după ce a privit grupul timp de…
ne-a declarat că, recunoaşte persoana din grup de la poziţia nr. … ca fiind „…” Procedând la identificarea
celui recunoscut si indicate de … am stabilit că acesta are următoarele date de identitate:…
Cu prilejul efectuării identificării persoanei din grup, întreaga activitate a fost înregistrarea audio-video cu
aparatul … ,în condiţii de lumină naturală şi artificială, iar înregistrarea stocată pe suportul…..,constituie
anexă la prezentul proces verbal ca parte integrantă a acestuia.
Persoanele care au participat la activitatea de identificare, nu au de făcut obiecţii cu privire la modul în care s-
a desfăşurat întreaga operaţiune, începută la ora….. şi terminată la ora……. şi nici cu privire la cele
consemnate în prezentul proces verbal.
Pentru care am întocmit prezentul proces verbal într-un singur exemplar.
PROCUROR , ORGAN DE POLIŢIE, AVOCAT,
(persoane participante)
 CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI
ART. 192. Cercetarea la faţa locului
ART. 194. Prezenţa altor persoane la cercetarea la faţa locului şi la reconstituire
ART. 195. Procesul-verbal de cercetare la faţa locului sau de reconstituire
ART. 199. Cuprinsul şi forma procesului-verbal
 Proces - verbal de cercetare la faţa locului
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
DOSAR NR. .../P/…
PROCES – VERBAL
Procuror ... din cadrul Parchetului de pe lângă ...
Azi, data de mai sus, împreună cu (denumirea organului judiciar care a participat, alături de procuror, la
efectuarea actului),
Fiind în continuarea cercetărilor în cauza privind...
Având în vedere aspectele sesizate prin ... (plângerea/denunţul/alt mod de sesizare) din care rezultă...
(prezentarea pe scurt a aspectelor sesizate), prin încheierea/ordonanţa din data de ... s-a dispus efectuarea
cercetării la faţa locului faptei în scopul determinării/ clarificării împrejurărilor de fapt ce prezintă importanţă
pentru stabilirea adevărului.
În temeiul sesizării şi în conformitate cu prevederile art. 192 din C. proc. pen. ne-am deplasat la... ( se indică
adresa/locul) însoţiţi de: ( se va consemna datele de identificare ale persoanelor care s-au deplasat la faţa
locului, cu menţionarea calităţii acestora)( de ex: medicul legist/specialistul criminalist)
Ajunşi la faţa locului, în prezenţa martorilor asistenţi: (se va consemna numele, prenumele, codul numeric
personal şi adresa persoanelor ce au fost prezente la cercetare şi la întocmirea procesului-verbal, cu
menţionarea calităţii în care participă precum şi numele şi prenumele suspectului sau inculpatului, dacă este
cazul)
am constatat următoarele:
(descrierea amănunţită a situaţiei locului)
după caz:
(se va consemna şi numele, prenumele, codul numeric personal şi adresa persoanelor la care se referă
procesul-verbal, obiecţiile şi explicaţiile acestora în măsura în care acestea au fost făcute)
La faţa locului s-au descoperit, relevat, fixat, examinat, ridicat şi ambalat următoarele urme/obiecte/ mijloace
materiale de probă ... (se vor descrie poziţia şi starea lor astfel încât acestea să fie redate cu precizie şi pe cât
posibil cu dimensiunile respective.)
(se vor descrie amănunţit activităţile efectuate cu ocazia cercetării şi măsurile dispuse) Constatările făcute la
faţa locului:
Medicul legist/expertul a făcut următoarele constatări: ... (se vor consemna activităţile desfăşurate şi
constatările expertului)
Cercetarea a început la ora... şi a fost terminată la ora...
La faţa locului au fost efectuate schiţe/desene/ fotografii judiciare cu cameră foto..(dacă au fost efectuate), iar
principalele momente ale activităţii au fost filmate video cu ...(dacă este cazul)
Cei prezenţi au făcut /nu au făcut obiecţiuni cu privire la modul în care s-a făcut constatarea /cu privire la cele
consemnate mai sus.
Prezentul proces-verbal a fost întocmit la ... (locul) între orele ... şi ..., fiind citit tuturor persoanelor.
Procuror, Organ de Poliţie, Martori asistenţi, cei în cauză,
1. 1.
2. 2 .
(semnăturile se vor insera pe fiecare pagină şi la sfârşitul procesului verbal)
Sursa http://www.scribd.com/doc/120312049/Proces-verbal-de-cercetare-la-fata-locului
 DELEGAREA
Sediul materiei: C.proc.pen.
ART. 201
Model de cercetare la fata locului
 Ordonanţa de delegare a efectuării unui act de procedură
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
DOSAR NR. .../P/…
ORDONANŢĂ
Procuror ... de la Parchetul de pe lângă Tribunalul …/Curtea de Apel …/Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Examinând actele de urmărire penală din dosarul cu nr. de mai sus,
C O N S T A T:
Prin ordonanţa din data de ... s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunea prevăzută de art.
..., reţinându-se că (expunere succintă a situaţiei de fapt).
Dacă este cazul:
Prin ordonanţa din data de … s-a dispus ca urmărirea penală să se efectueze cu privire la suspectul (numele).
Prin ordonanţa din data de … s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de suspectul (numele)
pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. …
Având în vedere că efectuarea (se indică actul procedural) nu se poate efectua în bune condiţii de către
organul care efectuează/supraveghează urmărirea penală întrucât(se arată motivul concret care împiedică
efectuarea actului),
În temeiul art. 201 alin. (3) din C. proc. pen.,
D I S P U N:
Delegarea Parchetului de pe lângă Judecătoria/Tribunalul/Curtea de Apel … în vederea efectuării (se indică
actul procedural).
P R O C U R O R,
 Declaraţie inculpat – audiere la instanţa de fond
Sediul materiei:
Art. 378 C. proc. pen.
Art. 382 C. proc. pen. ( Art. 378 şi 379 nu fac trimitere la dispoziţiile art.107 şi urm. C. proc. pen. spre
deosebire de audierea persoanei vătămate, a părţii civile, etc. unde se face trimitere la textele de lege care
reglementează Cap. II – Audierea persoanelor, secţiunea I – Reguli generale în materia audierii persoanelor
)
JUDECĂTORIA ……………..
Şedinţa ………… din data de ………
DECLARAŢIE DE INCULPAT
Nume .............................. , prenume ........................ , poreclă ......................... , data şi locul naşterii
............................... , codul numeric personal .........................., numele şi prenumele părinţilor
................................. , cetăţenia ............................ , starea civilă ....................... , situaţia militară
......................... , studii ......................... , profesia ori ocupaţia ................... , locul de muncă ...........................
, domiciliul şi adresa unde locuieşte efectiv .................................... , adresa la care doreşte să îi fie comunicate
actele de procedură ...................................... , antecedente penale/împotriva sa se desfăşoară un alt proces
penal .............................. , alte date (pentru stabilirea situaţiei personale) ............................................... .
Conform art. 83, art. 108 alin. (1) şi (2) şi art. 374 alin. (2) C. proc. pen. s-au adus la cunoştinţă:
- fapta prevăzută de legea penală pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi încadrarea juridică a
acesteia;
- dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea
declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca
mijloace de probă împotriva sa;
- dreptul de a pune întrebări coinculpaţilor, persoanei vătămate, celorlalte părţi, martorilor, experţilor şi de a
da explicaţii în tot cursul cercetării judecătoreşti, când socoteşte că este necesar.
- dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
- dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
- dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul
de a i se desemna un avocat din oficiu;
- dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune
concluzii;
- dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;
- dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu
poate comunica în limba română;
- dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;
- dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
- alte drepturi prevăzute de lege;
- obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii
acestei obligaţii, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judecătorul poate
dispune arestarea sa preventivă;
- obligaţia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenţia că, în
cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, citaţiile şi orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile şi se
consideră că le-a luat la cunoştinţă;
- posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevăzute de lege cu o treime în cazul pedepsei închisorii,
iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime, ca urmare a recunoaşterii învinuirii; ( Art.108 alin.(4) raportat la
art.374 alin.(4), art.375 alin.(1) şi (2) şi art.396 alin.(10) C. proc. pen. cu precizarea că dacă s-a depăşit
momentul procesual nu se mai poate aduce la cunoştinţa inculpatului procedura simplificată)
După ce s-a explicat inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, fapta prevăzută de legea penală pentru
care s-a dispus trimiterea în judecată şi încadrarea juridică a acesteia, i se pune în vedere să declare tot ce ştie
despre aceasta.
Ora începerii ascultării inculpatului: ………….
Întrebare ………………………………………………………………………….
Răspuns ...................................................................................................................
Întrebare ............................................................................................................
Răspuns .............................................................................................................
Ora finalizării ascultării inculpatului: ………………….
PREŞEDINTE, GREFIER,
INCULPAT,
Semnat după ce a citit şi este de acord cu conţinutul,
Proces – verbal
Inculpatul nu poate/refuză să semneze ( Dacă inculpatul nu poate sau refuză să semneze declaraţia)
Avocatul inculpatului,
Avocatul persoanei vătămate,
Avocatul părţii civile,
Avocatul părţii responsabile civilmente, ( Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile şi al părţii
responsabile civilmente numai în situaţia în care au fost prezenţi; dacă declaraţia a fost luată prin interpret,
acesta va semna şi ştampila declaraţia pentru a certifica cele consemnate)
 Declaraţie persoană vătămată
Sediul materiei:
Art.380 C. proc. pen.
DECLARAŢIE PERSOANĂ VĂTĂMATĂ
......................... , studii ......................... , profesia ori ocupaţia ................... , locul de muncă ......................... ,
domiciliul şi adresa unde locuieşte efectiv .................................... , adresa la care doreşte să îi fie comunicate
Conform art. 111 alin.(2) C. proc. pen. s-au adus la cunoştinţă următoarele drepturi şi obligaţii:
- dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat
din oficiu;
- dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;
- dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, în condiţiile
prevăzute de lege;
- dreptul de a fi încunoştinţată cu privire la desfăşurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă,
precum şi dreptul de a se constitui parte civilă;
- obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare;
- obligaţia de a comunica orice schimbare de adresă.
De asemenea i s-a adus la cunoştinţă dreptul prevăzut de art.111 alin. (5) C. proc. pen.:
- în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate,
aceasta poate să fie informată cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod.
I se pune în vedere să arate tot ceea ştie despre fapta care face obiectul judecăţii.
Ora începerii ascultării persoanei vătămate: ………….
Întrebare ………………………………………………………………………….
Răspuns ...................................................................................................................
Întrebare ............................................................................................................
Răspuns .............................................................................................................
Ora finalizării ascultării persoanei vătămate: ………………….
PERSOANĂ VĂTĂMATĂ,
Proces – verbal
Persoana vătămată nu poate/refuză să semneze (Dacă persoana vătămată nu poate sau refuză să semneze
declaraţia)
Avocatul părţii responsabile civilmente, ( Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile şi al părţii
 Declaraţie parte civilă
Sediul materiei:
DECLARAŢIE DE PARTE CIVILĂ
Conform art. 112 alin.(2) C. proc. pen. s-au adus la cunoştinţă următoarele drepturi:
din oficiu;
- dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii în legătură cu
soluţionarea laturii civile a cauzei, în condiţiile prevăzute de lege.
Ora începerii ascultării părţii civile: ………….
Întrebare ………………………………………………………………………….
Răspuns ...................................................................................................................
Întrebare ............................................................................................................
Răspuns .............................................................................................................
Ora finalizării ascultării părţii civile: ………………….
PARTE CIVILĂ,
Proces – verbal
Partea civilă nu poate/refuză să semneze (Dacă partea civilă nu poate sau refuză să semneze)
Avocatul părţii responsabile civilmente. ( Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile şi al părţii
 Declaraţie parte responsabilă civilmente
Sediul materiei:
DECLARAŢIE DE PARTE RESPONSABILĂ CIVILMENTE
penal .............................. , alte date (pentru stabilirea situaţiei personale)................................. .
Conform art. 112 alin.(2) C. proc. pen. s-au adus la cunoştinţă următoarele drepturi:
din oficiu;
- dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii în legătură cu
soluţionarea laturii civile a cauzei, în condiţiile prevăzute de lege.
Ora începerii ascultării părţii responsabile civilmente: ………….
Întrebare ………………………………………………………………………….
Răspuns ...................................................................................................................
Întrebare ............................................................................................................
Răspuns .............................................................................................................
Ora finalizării ascultării părţii responsabile civilmente: ………………….
PARTE RESPONSABILĂ CIVILMENTE,
Proces – verbal
Partea responsabilă civilmente nu poate/refuză să semneze (Dacă partea nu poate sau refuză să semneze
declaraţia)
Avocatul părţii responsabile civilmente,
Avocatul părţii civile. (Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile şi al părţii responsabile civilmente numai
în situaţia în care au fost prezenţi; dacă declaraţia a fost luată prin interpret, acesta va semna şi ştampila
declaraţia pentru a certifica cele consemnate)
 Declaraţie martor
Sediul materiei:
Art. 119 - art. 124 C. proc. pen.
DECLARAŢIE DE MARTOR (Dispoziţiile privind audierea martorului se aplică şi în situaţia audierii
expertului)
34 Dispoziţiile privind audierea martorului se aplică şi în situaţia audierii expertului
35 A se vedea dispoziţiile art.118 C. proc. pen.
penal .............................. , alte date (pentru stabilirea situaţiei personale) ............................................... , dacă
este membru de familie sau fost soţ al suspectului, inculpatului, persoanei vătămate ori al celorlalte părţi din
procesul penal ................................... , dacă se află în relaţii de prietenie sau de duşmănie cu aceste persoane
.................................. , dacă a suferit vreo pagubă în urma săvârşirii infracţiunii ......................................... ,
calitate procesuală anterioară (dacă este cazul) ................................................... (A se vedea dispoziţiile
art.118 C. proc. pen. ).
Conform art. 120 alin.(1) şi (2) C proc. pen. se comunică martorului calitatea în care este audiat şi faptele sau
împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, precum şi următoarele drepturi şi
obligaţii:
- dreptul de a fi supus măsurilor de protecţie şi de a beneficia de restituirea cheltuielilor prilejuite de
chemarea în faţa organelor judiciare, atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
- obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii
acestei obligaţii, se poate emite mandat de aducere împotriva sa; 27
- obligaţia de a comunica în scris, în termen de 5 zile, orice schimbare a adresei la care este citat, atrăgându-i-
se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate dispune împotriva sa sancţiunea amenzii;
- obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea, atrăgându-i-se atenţia că legea pedepseşte infracţiunea de
mărturie mincinoasă.
I se pune în vedere să declare tot ceea ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea
cărora a fost propus.
Ora începerii ascultării martorului: ………….
Întrebare ………………………………………………………………………….
Răspuns ...................................................................................................................
Întrebare ............................................................................................................
Răspuns .............................................................................................................
Ora finalizării ascultării martorului: ………………….
MARTOR,
Proces – verbal
Martorul nu poate/refuză să semneze (Dacă nu poate sau refuză să semneze declaraţia)
Avocatul părţii civile, (Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile şi al părţii responsabile civilmente
numai în situaţia în care au fost prezenţi; dacă declaraţia a fost luată prin interpret, acesta va semna şi
ştampila declaraţia pentru a certifica cele consemnate)
Avocatul părţii responsabile civilmente,
 REŢINEREA
Model de cerecetare la fata locului
Sediul materiei : C.pr. pen.
ART. 202. Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive
ART. 203. Organul judiciar competent şi actul prin care se dispune asupra măsurilor preventive
ART. 209. Reţinerea
 Ordonanţă de reţinere
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGÃ ..................
Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poºtal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator date cu
caracter personal nr. …
DOSAR NR. .../P/…
ORDONANŢĂ
de reţinere
Anul ... luna ... ziua...
Procuror … din cadrul Parchetului de pe lângă …
Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu numărul de mai sus, privind…
C O N S T A T:
faţă de suspectul ... (numele şi prenumele).
prenumele) pentru săvârşirea infracţiunii de…(denumirea), faptă prevăzută de art. ... (textul incriminator).
(dacă este cazul)
În cursul urmăririi penale faţă de pe suspectul(a)/inculpatul(a). ..... au fost dispuse următoarele măsuri
asigurătorii/de siguranţă cu caracter medical/preventive .... (se menţionează, dacă este cazul, datele
necesare privind măsurile respective).
În fapt s-a reţinut că ...... (se prezintă elementele esenţiale ale stării de fapt, precum şi elementele care
motivează îndeplinirea scopului şi a condiţiilor necesare pentru dispunerea reţinerii, conform prevederilor
art. 202, alin. (1)-(3) din C. proc. pen.).
Având în vedere că în cauză există probe/indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că
suspectul(a)/inculpatul(a) a săvârşit infracţiunea de ......, prevăzută şi pedepsită de art. ...... din ......, că măsura
reţinerii este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal/al împiedicării sustragerii
suspectului(ei)/inculpatului(ei) de la urmărirea penală/al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni (se
menţionează cazul/cazurile incidente dintre cele prevăzute la art. 202, alin. (1) din C. proc. pen.), că nu
există nicio cauză care împiedică punerea în mişcare/exercitarea acţiunii penale, precum şi că măsura
reţinerii este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse suspectului(ei)/inculpatului(ei) .......,
În temeiul prevederilor art. 202, art. 203, alin. (1) şi (4) şi art. 209, alin. (1), (3), (10) şi (11) din C. proc. pen.
şi art. 108 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse
de organele judiciare în cursul procesului penal,
D I S P U N:
1. Reţinerea suspectului(ei)/inculpatului(ei) ......., fiul/fiica lui ...... şi al/a ...... născut(ă) în anul....., luna ....,
ziua ...., în ......., jud./sect. ......., domiciliat(ă) în ......, str. ......, nr. ......, bl. ......, sc. ......, et. ......, ap. ......,
jud./sect. ....., ....., cetăţenia ....., profesia ......, ocupaţia......, locul de muncă ......., studii ....., situaţia militară
...., antecedente penale ....., posesor(oare) al/a BI/CI seria ......, nr. ......, având C.N.P. ......, pe o durată de ......
ore, începând de la data de ........, ora ......, până la data de ......., ora ......
2. Potrivit dispoziţiilor legale organele de poliţie îl/o vor reţine şi îl/o vor preda pe suspectul(a)/inculpatul(a)
....... la Centrul de reţinere şi arestare preventivă .......
3. Administraţia centrului de reţinere şi de arestare preventivă va primi şi va reţine pe suspectul(a)/inculpatul
(a)....... pe timp de ...... ore şi ne va înainta dovada de executare a măsurii reţinerii.
4. Un exemplar al prezentei ordonanţe se comunică Centrul de reţinere şi arestare preventivă ....., în vederea
punerii în executare, şi un exemplar....... i se înmânează, de îndată, suspectului(ei)/inculpatului(ei) ......
P R O C U R O R,
 Încheiere de admitere/respingere a propunerii de arest la domiciliu de către judecătorul de

drepturi şi libertăţi
Sediul materiei:
DOSAR NR. ….
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA …….
ÎNCHEIERE
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI: ..........
GREFIER : ..........
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria................ a fost reprezentat de procuror ............
Pe rol soluţionarea propunerii de luare a măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul A.B., formulată de
Parchetul de pe lângă Judecătoria ................. .
La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu a răspuns inculpatul A.B., personal şi asistat de
avocat ales cu împuternicire avocaţială nr…/avocat din oficiu cu delegaţie pentru asistenţă juridică
obligatorie nr. …
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la audierea inculpatului, conform art. 219 alin. (5) C. proc.
pen., declaraţia acestuia fiind consemnată si ataşată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, se acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de luare a măsurii arestului la
domiciliu faţă de inculpatul A.B.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că ………..
Apărătorul din oficiu/ales al inculpatului A.B., solicită …………
Inculpatul A.B., având ultimul cuvânt, arată că ………………..
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,
Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ........................... sub nr. ....../....../........... ,
Parchetul de pe lângă Judecătoria ... a solicitat luarea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul A.B.,
cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de ………, prevăzută de art. .... .
În fapt, s-a reţinut că ……………………...
Inculpatul a fost reţinut de la data de ........ ora … de către ………, pentru 24 de ore, până la data de .............
ora …., iar prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria ... nr. ............/P/................... din
........................ s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul A.B. pentru săvârşirea infracţiunii de
………, prevăzute de art. .... ………….
Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată, în conformitate cu
dispoziţiile art. 218, art. 219 C. proc. pen., că în cauză sunt îndeplinite/nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute
de lege pentru luarea măsurii arestului la domiciliu a inculpatului.
Astfel, potrivit art. 218 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., „(1) Arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul
de drepturi şi libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată, dacă
sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 223 şi luarea acestei măsuri este necesară şi suficientă pentru
realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art. 202 alin. (1). (2) Aprecierea îndeplinirii condiţiilor
prevăzute la alin. (1) se face ţinându-se seama de gradul de pericol al infracţiunii, de scopul măsurii, de
sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura.”
Potrivit art. 223 C. proc. pen., “ (1) Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de
drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de
cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai
dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre
următoarele situaţii:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori
a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau
să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă
persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă
cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a
săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.
(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă
că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea
corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi
alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism,
spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj,
ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o
altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării
gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care
acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că
privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”.
Analizând dispoziţiile legale invocate, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în cauză,
………...............................................
Faţă de aceste considerente, în baza art. 218, art. 219 C. proc. pen., va admite propunerea Parchetului de pe
lângă Judecătoria ….. şi, în baza art. 219 C. proc. pen. raportat la art. 218 C. proc. pen. şi art. 223 alin. ... C.
proc. pen va dispune luarea măsurii arestului la domiciliu a inculpatului, pe o durată de ..... zile, de la ............
la ............ inclusiv.
În baza art. 221 alin. (1) C. proc. pen. va impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul (imobilul unde
locuieşte inculpatul) din ….., fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se
află cauza.
124 această obligaţie impusă inculpatului este facultativă, fiind lăsată la aprecierea judecătorului de drepturi
şi libertăţi
În baza art. 221 alin. (2) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul va avea următoarele
obligaţii:
a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului
de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să nu comunice cu persoana vătămată … sau membrii de familie ai acesteia, respectiv …., cu alţi
participanţi la comiterea infracţiunii, respectiv…..................... cu martorii …...... ori experţii ........…..,
precum şi cu .................................................… (alte persoane stabilite de organul judiciar)
În baza art. 221 alin. (3) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul va purta permanent un
sistem electronic de supraveghere (această obligaţie impusă inculpatului este facultativă, fiind lăsată la
aprecierea judecătorului de drepturi şi libertăţi)
În baza art. 221alin. (4) C. proc. pen. va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a
măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării
preventive.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de …. lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria ...
În baza art. 219 C. proc. pen. raportat la art. 218 C. proc. pen. şi art. 223 alin. ... C. proc. pen., dispune luarea
măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul A.B. (date prevăzute de art. 107 alin. (1) C. proc. pen.), pe o
durată de ... zile, de la data de ... la data de ...., inclusiv.
În baza art. 221 alin. (1) C. proc. pen. impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul (imobilul unde
locuieşte inculpatul) din .............….., fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa
căruia se află cauza.
În baza art. 221 alin. (2) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:
a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului
de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să nu comunice cu persoana vătămată … sau membrii de familie ai acesteia, respectiv …., cu alţi
participanţi la comiterea infracţiunii, respectiv……………... cu martorii …………. ori experţii ……..,
precum şi cu ………………………………. (alte persoane stabilite de organul judiciar)
În baza art. 221 alin. (3) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul va purta permanent un
sistem electronic de supraveghere ( această obligaţie impusă inculpatului este facultativă, fiind lăsată la
aprecierea judecătorului de drepturi şi libertăţi).
În baza art. 221alin. (4) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a
măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării
preventive.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de … lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare/comunicare.
Pronunţată în camera de consiliu (conform art. 203 alin. 5 C. proc. pen., în cursul urmăririi penale şi al
procedurii de cameră preliminară, cererile, propunerile, plângerile şi contestaţiile privitoare la măsurile
preventive se soluţionează în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunţă în camera de
consiliu), azi, …, ora ...
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI, GREFIER,
 Minută de respingere a propunerii:
Respinge propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria ….. de luare a măsurii arestului la domiciliu a
inculpatului A.B., ca neîntemeiată.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de … lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare/comunicare.
Pronunţată în camera de consiliu, azi …., ora ….
PROCES-VERBAL
încheiat astăzi ........................ ora ............
După pronunţarea în camera de consiliu, inculpat(ul/a)/procurorul arată că înţelege să (nu) formuleze
contestaţie împotriva încheierii de şedinţă din data de ..................... prin care s-a dispus luarea măsurii
arestului la domiciliu faţă de inculpat pentru o perioadă de ...... zile/s-a respins propunerea de luare a măsurii
arestului la domiciliu faţă de inculpat, ca neîntemeiată.
Punerea în executare:
- comunicarea copiei de pe încheierea de luare a măsurii, către inculpat, către organul de poliţie în a cărui
circumscripţie se află imobilul în care locuieşte inculpatul, stabilit prin încheiere (care este şi organ de
supraveghere, conform art. 125 din Legea nr. 254/2013), către serviciul public comunitar de evidenţă a
persoanelor şi organelor de frontieră - (în condiţiile art. 221 alin. (8) C. proc. pen. şi art. 125 şi 128 din Legea
nr. 254/2013)
- proces-verbal de comunicare a drepturilor prevăzute la art. 83, la art. 210 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.,
dreptul de acces la asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a contesta măsura şi dreptul de a solicita
revocarea sau înlocuirea arestului la domiciliu cu o altă măsură preventivă/ proces-verbal - nu poate ori refuză
să semneze – art. 218 alin. (4) C. proc. pen.
 Adresă către autoritatea desemnată cu punere in executare a măsurii reţinerii
ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGÃ ..................
Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poºtal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator
DOSAR NR. .../P/…
Data:
Către…
CENTRUL DE REŢINERE ŞI ARESTARE PREVENTIVĂ ...
- Domnului ... -
Conform prevederilor art. 108 şi art. 109, alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal vă trimitem, alăturat
prezentei adrese, pentru a fi pusă în executare, ordonanţa nr. ..../P/......din ......, prin care s-a dispus reţinerea
suspectului/inculpatului ..... pe o durată de ...... ore, începând de la data de ........, ora ......, până la data de
......., ora .......
PROCUROR GENERAL/ PROCUROR ŞEF/PRIM PROCUROR,
 Adresă de comunicare a minutei încheierii de luare a măsurii arestului la domiciliu către

organul de poliţie în a cărui circumscripţie se află imobilul în care locuieşte inculpatul (care
este şi organ de supraveghere, conform art. 125 din Legea nr. 254/2013)
Sediul materiei: art. 221 alin. (8) C. proc. pen.

R O M Â N I A Dosar nr. .......... /...../..........
(INSTANŢA) ..................................... Emisă la data de .................
Sediul ...........
Tel...............
Fax ......................
Operator de date cu caracter personal nr.
Către,
DGPMB/IPJ …
Vă facem cunoscut că prin încheierea din data de ….., pronunţată în dosarul nr….., definitivă prin …., s-a
dispus luarea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul.............., porecla ............... născut(ă) la data
de ................în …………….. CNP ........................, fiul/fiica lui ................ şi al ................. , cetăţenia
……..............., starea civilă ………., studii .................., situaţia militară .............., studii ………..,
profesia/ocupaţie .............., loc de muncă ............., cu domiciliul în ......................... şi reşedinţa/f.f.l. în
......................, cu adresa pentru comunicarea actelor de procedură în…... (ne)cunoscut(ă) cu antecedente
penale.
Vă înaintăm alăturat copia minutei încheierii din data de …., în vederea punerii în executare a măsurii.
 Adresă de comunicare a copiei de pe încheierea luare a măsurii arestului la domiciliu către

inculpat
Sediul materiei: art. 221 alin. (8) C. proc. pen.

R O M Â N I A Dosar nr. .......... /...../..........
(INSTANŢA) ..................................... Emisă la data de .................
Sediul ...........
Tel...............
Fax ......................
Operator de date cu caracter personal nr.
Către,
…….. …
Vă facem cunoscut că prin încheierea din ….. a Judecătoriei ….., pronunţată în dosarul nr….., definitivă prin
…., s-a dispus faţă de dvs. luarea măsurii arestului la domiciliu.
Vă înaintăm alăturat copia încheierii din data de……………...
Dreptul Muncii
Concepte: Codul muncii, ordonanţele şi hotărârile
Guvernului; ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de miniştri şi conducătorii altor
organe centrale, muncii forţate, egalitatea de tratament, nediscriminare, libertatea muncii , buna-
credinţă şi consensualitatea, , protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de
respectarea demnitatii si a constiintei sale, dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor
cu caracter personal, precum si dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale, raspunderii
civile contractuale
 principiul inalienabilităţii
 principii generale de prevenire,
 principiul nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii,
 principiul raspunderii civile contractuale
 Sediul materiei:
 -Constitutia României, Art.41- 42, 43, 49.
 -Ordonanţa nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare
 -Declaratia universală a drepturilor omului- Adoptată de Adunarea Generală a Organizatiei
Natiunilor Unite în anul 1948
 -Conventiei pentru protectia drepturilor omului şi
libertătilor fundamentale- Document al Consiliului Europei, adoptat în 1950 şi intrat în vigoare în anul
1953, ratificat de către România prin Legea nr. 30/1994 (publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994).
 -Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.
105/1957- Ratificată de România prin Legea nr. 140/1998, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 245 din 6 iulie 1998
 -Ordonanta nr. 137 din 31 august 2000, art. 1, alin. 2,
lit. e, pct. ( i ), art. 3 lit. a, b, privind prevenirea şi sanctionarea tuturor formelor de discriminare,
publicată în Monitorul Oficial al României. partea I, nr. 431 din data de 2 septembrie 2000, (aprobată
cu modificări prin Legea nr. 48/2002). Actul normativ a fost modificat ulterior prin Ordonanta nr.
77/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobată prin
Legea nr. 27 din 5 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 11 martie
2004.
 -Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între
femei şi bărbati, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002,
republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 1 martie 2007, Cap. I, art. 1-14, şi
art.1 punctul 1 din Ordonanta de urgentă nr. 55 din 30 august 2006, privind modificarea şi completarea
Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 18
septembrie 2006.
 -Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social,
 -Legea nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români
care lucrează în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 4 august
2000, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 5 august 2002, aprobata prin Legea nr. 592/2002, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 7 noiembrie 2002.
 -Dreptul la liberă circulaţie (art. 2 Protocolul nr. 4 CEDO);
 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,
art.15, art.21, art.23, art.27 -34;
 Codul muncii
 2.Sisteme internaţionale de protecţie a drepturilor
economice-şi sociale
2.Sisteme internaþionale de Aplicarea notiunilor teoretice in Prezentarea spetelor,
protecþie a drepturilor studii de caz, discutii libere si coroborarea notiunilor
economice -ºi sociale: analize pe spete specifice dobandite la curs cu practica de
Organizaþia Internaþionalã a institutiilor de dreptul muncii. specialitate prin discutii libere
Muncii ºi Consiliul Europei si dezbateri
 Sediul materiei:
 Constitutia Romaniei: Articolul 49 – Protecţia copiilor şi
a tinerilor, alin.3 si alin.4
 Legea nr. 203/2000 - pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.
182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor si actiunea imediata in
vederea eliminarii lor, adoptata la cea de-a 87-a sesiune a Conferintei Generale a Organizatiei
Internationale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 577 din 17 noiembrie 2000
 Convenţia europeană pentru apărarea Drepturilor
Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Roma, 4.XI.1950, Articolul 4. Interzicerea sclaviei şi a
muncii forţate
 Organizaţia Internaţională a Muncii
Cele 8 convenţii fundamentale ale OIM sunt următoarele:
 Convenţia nr.29/1930 privind munca forţată;
 Convenţia nr. 87/1948 privind libertatea sindicală;
 Convenţia nr. 98/1949 privind dreptul la organizare şi
negociere colectivă;
 Convenţia nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare;
 Convenţia nr.105/1957 privind abolirea muncii forţate;
 Convenţia nr. 111/1958 privind discriminarea (angajare şi
profesie);
 Convenţia nr. 138/1973 privind vârsta minimă;
 Convenţia nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai
grave forme ale muncii copiilor.
 Convenţia nr. 81/1947 privind Inspecţia Muncii
 Convenţia nr. 129/1969 privind Inspecţia Muncii (în
agricultură)
 Convenţia nr. 144/1976 privind consultările tripartite
(standardele internaţionale ale muncii)
 Convenţia nr. 122/1964 privind Politica de Ocupare
Consiliul de administraţie a desemnat alte 4 convenţii ca instrumente prioritare, încurajând statele să
le ratifice din cauza importanţei lor în funcţionarea sistemului internaţional de standarde în domeniul
muncii.
 -Principiul salarizarii egale de munca – directiva 75/117/CEE, munca egala
remuneratie egala, pentru o munca prestata indiferent de sex, rasa, religie
persoanele trebuie sa primeasca remuneratie egala:
 Directiva 76/2007/CEE, privind obligatia statelor
membre de a insera in dispozitiile interne norme care sa asigure egalitatea de tratament intre barbati
si femei cu privire la formarea profesionala, accestul la incadrarea in munca, raporturile juridice de
munca sau desfasurarea acestora.
 Directiva 2000/43 privind inlaturarea oricaror discriminari pe temei de rasa
sau etnie.
 Directiva 2000/78 privind egalitatea de tratament in materie de ocupare a
fortei de munca.
 Directiva Consiliului nr. 98/59/CE privind armonizarea legislaţiei statelor membre cu privire
la concedierea colectivă,
 Directiva Consiliului 2001/23/CE privind apropierea legislaţiei statelor membre referitoare la
menţinerea drepturilor salariaţilor în cazul transferului de întreprinderi, afaceri sau părţi de
întreprinderi sau afaceri.
 Dreptul la liberă circulaţie (art. 2 Protocolul nr. 4 CEDO);
 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art.15, art.21, art.23, art.27 -34;
 Speta
Sursa: http://www.apador.org/publicatii/manual-DO-proof.pdf
Dreptul de a nu fi supus sclaviei şi muncii forţate (art. 4 CEDO)
Articolul 4 al Convenţiei europene interzice sclavia şi munca forţată şi precizează care sunt
cazurile ce nu pot fi considerate ca fiind muncă forţată sau obligatorie:
i) munca prestată de persoanele condamnate penal aflate într-o detenţie legală sau în libertate
condiţionată;
ii) munca depusă de persoanele care execută serviciul militar obligatoriu sau forme similare acestui
serviciu;
iii) munca depusă în situaţii de criză sau de calamităţi care ameninţă viaţa sau bunăstarea
comunităţii;
iv) orice muncă ce face parte din obligaţiile civice normale.
În cauza Siliadin c. Franţei, Curtea europeană a analizat situaţia unei minore togoleze care
fusese adusă în Franţa de către rude pentru a avea grijă de locuinţa şi copiii unei familii de cetăţeni
francezi. Minora a prestat această muncă timp de mai mulţi ani fără remuneraţie, fără a avea un
statut legal pe teritoriul francez. În acest timp, nu a putut merge la şcoală şi nici nu a avut perioade
de vacanţă. Datorită unor lacune ale legii penale franceze, persoanele vinovate de această situaţie au
fost achitate. Curtea europeană a apreciat că reclamanta fusese ţinută în sclavie şi a sancţionat
faptul că dreptul penal francez nu incrimina în mod precis şi eficace asemenea fapte. (CEDO,
Siliadin c. Franţei, hotărârea din 26 iulie 2005.)
Model actiuni si insusirea aspectelor de ordin teoretic

Întâmpinare desfiinţare post 2
Concediere ca urmare a desfiinţării postului.
Caracterul real şi efectiv al reorganizării.
Lista locurilor de muncă vacante în unitate. Ofertă de posturi vacante făcută cu bună-credinţă.
Curgerea termenului de preaviz.

TRIBUNALUL BUCUREŞTI – secţia a VIII-a, conflicte de muncă şi asigurări sociale1
dosar: 11111/3/2013
ONORATĂ INSTANŢĂ
BANCA DE CREDIT SA
cu sediul în Bucureşti, sector 1, str. Primăverii nr. 1, înmatriculată în registrul comerţului sub nr.
J40/33333/1997, cod unic de înregistrare 33333, cont 33333 deschis la Banca Naţională a României, tel.
+40.000.000.000, fax +40.000.000.000, e-mail banca@e-mail.ro
cu domiciliul ales în Bucureşti, sector 3, str. Marcus nr. 2
la sediul SCPA AURELIUS ŞI ASOCIAŢII, av. Marcus Aurelius
prin subsemnatul av. Marcus Aurelius, cu sediul profesional în Bucureşti, sector 3, str. Marcus nr. 2, tel.
+40.000.000.000, fax +40.000.000.000, e-mail marcus@e-mail.ro
formulăm prezenta
ÎNTÂMPINARE
prin care solicităm respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată
ASPECTE DE FAPT
De ce banca a desfiinţat postul ocupat de reclamantă?
1. Banca este o instituţie cu implicaţii sociale extrem de importante, iar menţinerea bunei reputaţii şi a
nivelului optim de eficienţă sunt repere esenţiale în domeniul în care activează.
2. În contextul economic actual, în care piaţa serviciilor bancare a suferit o recesiune masivă, adevăr unanim
acceptat şi cunoscut inclusiv de reclamantă prin prisma poziţiei de director executiv pe care aceasta a ocupat-
o, soluţia optimă în eficientizarea activităţii băncii a fost reorganizarea acesteia.
3. Reorganizarea, în cadrul căreia s-a desfiinţat şi postul reclamantei, a îmbrăcat o formă cu mult mai amplă
decât ne-a lăsat reclamanta să înţelegem prin cererea sa de chemare în judecată.
Astfel, Banca:
– a închis integral şapte agenţii
– a reproiectat toate structurile aflate în subordinea vicepreşedintelui executiv, în cadrul reorganizării intrând
şi desfiinţarea postului deţinut de reclamantă
– a desfiinţat posturile de agent de compensare din cadrul sucursalelor judeţene
– a desfiinţat Divizia Reţea Teritorială şi Direcţia Canale de Distribuţie
– a făcut limitări de costuri

– a schimbat politica internă de la orientarea pe vânzări la orientarea pe client.
4. Faţă de anvergura măsurilor dispuse, este limpede că reorganizarea nu avea cum să vizeze numai persoana
reclamantei, aşa cum aceasta încearcă să sugereze, fiind imposibil să ne imaginăm că banca a închis şapte
unităţi teritoriale, a redus cheltuielile, şi-a schimbat politica internă, a restructurat departamente întregi şi au
apărut în presă numeroase articole numai pentru a o putea înlătura pe reclamantă. În acelaşi timp, după cum
vom arăta, cu toate că nu avea obligaţie legală în acest sens, banca i-a oferit reclamantei posturi de director
remunerate cu sume impresionante.
5. În realitate, fireşte că restructurarea nu a avut legătură nici cu persoana reclamantei şi nici cu vreun alt
salariat2. Banca, nu a făcut altceva decât să ia măsurile pe care le-a considerat potrivite pentru menţinerea
standardelor care au consacrat-o.
Banca a dat în mod constant dovadă de bună-credinţă în relaţiile cu reclamanta
6. Deşi avocaţii extrem de experimentaţi ai reclamantei încearcă să sugereze un prezumtiv conflict, ştiind că
în măsura în care reuşesc să creeze această iluzie, reorganizarea ar putea fi pusă sub semnul îndoielii,
realitatea, cunoscută inclusiv de reclamantă, este cu totul alta.
Astfel, întotdeauna banca a dat dovadă de disponibilitate şi deschidere în raporturile cu reclamanta. Atât în
timpul desfăşurării activităţii, cât şi în urma reorganizării la nivel intern, banca nu a avut niciun moment o
conduită negativă, ci dimpotrivă, a promovat-o şi a susţinut-o în permanenţă pe reclamantă, încercând
păstrarea acesteia în interiorul organizaţiei, prin oferirea unor posturi remunerate cu sume deosebite.
Care a fost situaţia reală a reclamantei înainte de reorganizare?
Faptul că relaţiile dintre părţi erau unele extrem de pozitive, este reflectat şi de natura impresionantă a
beneficiilor de care reclamanta s-a bucurat înainte de reorganizare:
BENEFICIILE RECLAMANTEI
Perioada şi funcţia Nivelul de salarizare

17.09.2010 – 01.04.2010
9.000 euro/lună
Director
01.04.2011 – 21.07.2012 11.000 euro/lună
Director Executiv Divizia Reţea
Suplimentar salariului, reclamanta mai beneficia şi de:
primă de instalare, al 13-lea salariu (respectiv încă
prime aprox. 11.000 euro), primă de performanţă, primă de
Paşte, primă de Crăciun
card pentru cheltuieli de afaceri (ex: prânz de
valoarea cardului: 500 lei/lună
afaceri etc.)
maşină de serviciu Mercedes C220, combustibil deductibil 178 litri
telefon de ultimă generaţie Blackberry, decontat integral şi acces la internet
servicii medicale şi stomatologice decontate integral
servicii medicale de top
inclusiv pentru membrii familiei
asigurare de viaţă suma asigurată: 1.000.000 lei (noi)
ASPECTE DE DREPT
Ce invocă reclamanta?
8. În încercarea de a obţine foloase necuvenite, reclamanta contestă decizia, arătând că, după părerea sa:
– banca nu a respectat „procedura” privind încetarea contractului de muncă, întrucât oferta de posturi vacante
a fost una fictivă
– nu s-a respectat termenul de preaviz
– cauza nu este una reală şi serioasă.
Vom răspunde punctual celor arătate de reclamantă, în cele ce urmează.
Nu există obligaţie legală de a oferi post vacant în cazul încetării contractului de muncă în baza dispoziţiilor
art. 65 C. muncii.
9. Deşi înţelegem interesul pecuniar al reclamantei în invocarea unor astfel de argumente, dispoziţiile legale
în materie sunt clare.
Conform art. 64 C. muncii3, există obligaţia oferirii unor posturi vacante numai în cazurile clar şi limitativ
prevăzute de textul de lege, respectiv numai atunci când contractul individual de muncă încetează pentru:
– inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză
medicală
– necorespundere profesională
– ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal
sau pentru motive neîntemeiate.
10. Dispoziţiile art. 76 C. muncii, care stabilesc forma deciziei de concediere, precizează expres că cerinţa
privitoare la menţionarea în cuprinsul deciziei de concediere a listei tuturor locurilor de muncă disponibile în
unitate şi a termenului în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, se referă
numai la concedierea efectuată în condiţiile art. 64 C. muncii.4 În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a soluţionat un recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 6/09.05.2011, stabilind fără echivoc că
dispoziţiile art. 76 alin. (1) lit. d) C. muncii nu se aplică în situaţia în care concedierea s-a dispus pentru
motive ce nu ţin de persoana salariatului, în temeiul art. 65 C. muncii.
11. Faţă de cele mai sus arătate, aceste dispoziţii nu sunt discriminatorii. Discriminarea presupune aplicarea
unui tratament diferenţiat în situaţii identice. Or, aşa cum am arătat, este limpede că situaţiile salariaţilor
prevăzute în cuprinsul dispoziţiilor art. 64 C. muncii nu sunt identice cu cele avute în vedere de art. 65 din
acelaşi cod.
Ca dovadă a bunei-credinţe, fără a avea obligaţie legală, banca a oferit reclamantei posturi vacante
12. Având în vedere buna-credinţă a băncii şi bunele relaţii existente între părţi, banca a oferit reclamantei
posturi de director cu beneficii care şi într-un context economic favorabil sunt realmente impresionante.
Ce posturi vacante a oferit banca reclamantei?

OFERTĂ FUNCŢIE SALARIU AFERENT
DIRECTOR Direcţia Relaţii Publice, Comunicare 25.000 lei/lună – aprox. 6000 euro/lună
DIRECTOR Direcţia Personal Banking 23.700 lei/lună – aprox. 5.629 euro/lună
DIRECTOR Direcţia Distribuţie pentru Companii
22.000 lei/lună – aprox. 5.225 euro/lună
Mici
DIRECTOR Direcţia Persoane Juridice 13.500 lei/lună – aprox. 3.206 euro/lună
Important: la toate posturile mai sus oferite, reclamantei i se păstrau toate beneficiile anterioare, respectiv i
se punea la dispoziţie maşină personală de serviciu (Mercedes), inclusiv decontarea benzinei, telefon de
serviciu de ultimul tip (Blackberry), decontat integral, prime, facilităţi.
13. Atât prin prisma oferirii unor posturi vacante, cât şi prin nivelul remuneraţiei pentru posturile oferite, se
face încă o dată dovada deplinei bune-credinţe a băncii în ceea ce priveşte raporturile reale existente între
părţi. Ce interes ar fi avut banca, în cazul unei eventuale conduite de înlăturare a reclamantei, să îi ofere
acesteia posturi şi salarii extrem de motivante?
Care a fost atitudinea reclamantei faţă de oferta sus arătată?
14. În contextul în care, deşi nu există obligaţie legală în acest sens, reclamantei i-au fost oferite numai
posturi de director, conforme pregătirii sale, toate posturile beneficiind de condiţii salariale şi avantaje
realmente impresionante, reclamanta a refuzat toate ofertele băncii, motivând că posturile vacante erau deja
oferite sau ocupate.
15. Fireşte că afirmaţiile reclamantei sunt neîntemeiate şi rău-voitoare. În realitate, într-un mod exagerat de
pragmatic, contestatoarei i s-a părut că este o afacere mult mai profitabilă să încerce să anuleze decizia de
concediere, cu consecinţele patrimoniale ce decurg din aceasta.
Oferta de posturi a fost făcută cu bună-credinţă
16. Faţă de susţinerile reclamantei în sensul că oferta referitoare la posturile vacante a mai fost făcută şi unui
alt coleg al cărui post a fost de asemenea supus reorganizării, arătăm că afirmaţia este reală, însă conduita
băncii în acest sens este perfect legală.
17. Astfel, fireşte că, de vreme ce respectivele posturi nu erau nici ocupate, nici acceptate de reclamantă şi
nici de vreo altă persoană, acestea erau vacante. Or, având în vedere că aceeaşi reorganizare a implicat două
persoane – reclamanta şi colegul căruia i-au fost oferite posturile -, ambele deopotrivă competente pentru
ocuparea posturilor, banca a făcut singurul lucru firesc, legal şi nediscriminatoriu pe care îl putea face,
oferind cele patru posturi şi celuilalt coleg menţionat de reclamantă, respectiv domnului Georgescu George.
18. Desigur, oferta nu echivalează cu ocuparea postului, astfel încât, până la eventualitatea acceptării
acestora, posturile erau vacante şi apte a fi oferite.
De asemenea, în ofertă se menţiona în mod clar că în cazul în care există mai multe persoane în situaţii
identice, şi ambele optează pentru ocuparea aceluiaşi post, poziţia pe funcţie se va face prin interviu.
19. De ce invocă însă reclamanta aceste aspecte? În realitate, avocaţii reclamantei încearcă să sugereze că
posturile, cu rea intenţie au fost oferite şi dlui Georgescu, iar consecinţa ar fi fost o imposibilitate a
reclamantei de a ocupa în mod efectiv respectivele posturi.
20. Arătăm însă că niciunul dintre posturile oferite şi dlui Georgescu nu a fost acceptat de acesta şi nici de
către reclamantă.
De altfel, inclusiv dl Georgescu, ce în prezent este în relaţii de prietenie cu reclamanta, deşi în timpul în care
aceştia au lucrat în cadrul Băncii au avut numeroase divergenţe, a contestat decizia de reorganizare. Pe cale
de consecinţă, nu se poate ajunge la concluzia pe care încearcă să o inducă reclamanta în sensul că domnul
Georgescu ar fi un agreat al băncii, posturile fiindu-i rezervate acestuia.
21. Mai mult, observăm că au fost oferite patru posturi vacante pentru două persoane, astfel încât, chiar dacă
una dintre persoane şi-ar fi manifestat intenţia de a ocupa un post vacant, cealaltă nu ar fi fost exclusă din
bancă, rămânând încă trei posturi libere. De asemenea, numai după ce reclamantei îi expirase cu mult
termenul de acceptare, posturile oferite au fost ocupate de alte persoane.
22. Tot în încercarea de a contura o realitate distorsionată, reclamanta invocă şi faptul că mai existau încă trei
posturi vacante, ce nu i-au fost însă oferite.
Fireşte, şi aceste afirmaţii sunt eronate. Astfel, la data când reclamantei i-a fost comunicată oferta,
prezumtivele posturi fie nu erau vacante, fie nu erau conforme cu pregătirea acesteia.
De altfel, postul de vicepreşedinte executiv Operaţiuni Centrale care, sugerează reclamanta, nu i-a fost oferit
cu rea-credinţă, întrucât era un post pe care l-ar fi acceptat, a fost chiar desfiinţat prin hotărârea Consiliului de
Administraţie din data de 18.10.2012, respectiv încă dinainte să i se comunice acesteia decizia de concediere.
Fireşte, având în vedere că reclamanta era încă în interiorul băncii, ştie extrem de bine şi aceste aspecte.
23. În acelaşi sens, arătăm şi că în adresa prin care i se ofereau reclamantei posturi vacante, era specificat în
mod clar că lista completă a tuturor posturilor vacante poate fi consultată pe intranetul băncii, la care aveau
acces toţi salariaţii, tocmai pentru a avea posibilitatea ca în cazul în care se considera că este mai atractiv un
alt post, reclamanta să poată aduce solicitarea la cunoştinţa băncii.
Cu toate acestea, reclamanta nu şi-a manifestat niciodată interesul de a solicita un alt post. Ea se mulţumeşte
numai să susţină acum, strict în faţa instanţei, că ar fi prezentat interes şi alte posturi – despre care am arătat
mai sus că fie nu erau vacante, fie nu erau compatibile cu pregătirea acesteia.
Termenul de preaviz a fost respectat
24. Reclamanta continuă să facă afirmaţii neîntemeiate, sugerând că termenul de preaviz nu a fost respectat,
întrucât încetarea contractului său de muncă s-a făcut mai devreme decât ar impune textul de lege, fapt ce i-ar
fi produs un prejudiciu prin lipsirea sa de drepturile ce i s-ar fi cuvenit pentru respectiva perioadă de timp.
Arătăm că decizia de încetare a contractului de muncă nu conţine o astfel de menţiune.
25. Considerăm că reclamanta a ajuns la această „concluzie” pe baza unei adrese prin care era informată să se
prezinte la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă.
Fireşte, însă, adresa de la resurse umane nu constituie decizie de încetare a contractului de muncă.
În acelaşi sens este şi cartea de muncă a reclamantei, ce prevede cu claritate data la care a încetat contractul
individual de muncă, fiindu-i plătite toate drepturile salariale până la acest moment.
Pe cale de consecinţă, având în vedere că reclamanta ştie exact când i-a încetat contractul de muncă, aceste
afirmaţii sunt pur speculative şi rău-voitoare.
26. Cu referire la termenul de preaviz arătăm că:

– reclamantei i-a fost comunicată decizia de la care începea să curgă termenul de preaviz de 20 de zile
lucrătoare în data de 10.12.2012
– termenul de preaviz nu a fost suspendat de la comunicarea deciziei şi până la împlinirea sa
– dispoziţiile referitoare la termenul de preaviz prevăzute în legislaţia muncii se completează cu dispoziţiile

din legislaţia civilă5, acestea nefiind incompatibile cu specificul de protecţie al raporturilor de muncă.
– în cele 20 de zile ale termenului de preaviz intră numai zilele lucrătoare (conform dispoziţiilor regăsite în
legislaţia muncii), însă fără a se lua în considerare prima şi ultima zi de împlinire a termenului, calculându-se
pe zile libere (conform dispoziţiilor de calcul al termenelor procedurale regăsite în Codul civil6)
Rezultă că termenul de preaviz a fost pe deplin respectat, reclamanta beneficiind de plata tuturor drepturilor
până la expirarea acestuia, aspecte ce rezultă cu claritate din cartea de muncă a reclamantei şi din anexele
privind plata tuturor drepturilor.
Cauza reorganizării este reală şi serioasă
27. În încercarea de a obţine sume de bani nemeritate, reclamanta sugerează că reorganizarea nu ar fi bazată
pe o cauză temeinică şi serioasă, argumentând că activitatea desfăşurată la nivelul Băncii era una profitabilă.
Trecând peste împrejurarea că reclamanta prezintă date din 2008, deci înainte de declanşarea crizei, dar
pentru o măsură luată în 2012-2013, ne vom referi la chestiunile care, potrivit legii, trebuie cercetate de
instanţa de judecată în cadrul prezentului proces: dacă reorganizarea s-a întemeiat pe o cauză efectivă şi dacă
cauza reorganizării este reală şi serioasă.
Ne vom referi iniţial la temeinicia aplicării măsurii, urmând ca ulterior să facem aprecieri şi asupra
caracterului efectiv al reorganizării.
28. Potrivit legii, lipsa unei cauze reale şi serioase presupune, în realitate, existenţa relei-voinţe a
angajatorului care ar fi urmărit, cu ocazia concedierii, numai înlăturarea unui salariat incomod, iar nu însăşi
desfiinţarea postului. În lipsa unei astfel de intenţii a angajatorului, decizia de concediere are o cauză reală şi
serioasă.
29. Tot astfel, în aprecierea cauzei reale şi serioase nu se poate lua în considerare eficienţa efectivă a
măsurilor de reorganizare, eficienţă care, desigur, fiind de multe ori rezultatul unei evoluţii îndelungate, nu ar
putea face obiectul cercetării în cadrul unui proces.
30. Atât doctrina, cât şi jurisprudenţa, au tranşat aceste aspecte în sensul celor mai sus arătate:
Ca urmare a modificării dispoziţiilor art. 65 C. m., instanţa nu mai trebuie să verifice existenţa dificultăţilor
economice, ci numai dacă desfiinţarea postului a fost efectivă şi s-a întemeiat pe o cauză reală şi serioasă.
(Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru
cauze cu minori şi de familie, decizia nr. 436/R-CM din 25 septembrie 2007, în Revista română de dreptul
muncii nr. 2/2008, p. 204)
Concedierea în temeiul art. 65 C. m. permite cenzura instanţei numai în ceea ce priveşte existenţa caracterul
efectiv al desfiinţării şi a cauzei reale şi serioase. Prin urmare, este legală concedierea dacă postul desfiinţat
nu se mai regăseşte în organigrama angajatorului. Instanţa nu este chemată să se pronunţe cu privire la
aprecierea criteriilor de rentabilitate avute în vedere de angajator la luarea măsurii concedierii şi nici cu
privire la planul economic al acestuia. (Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, minori şi familie, litigii de
muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 158/CM din 22 mai 2007, în Revista română de dreptul muncii
nr. 1/2008, p. 199)
Instanţa judecătorească sesizată de salariat poate să verifice numai împrejurarea dacă reorganizarea are ca
scop menţinerea competitivităţii angajatorului, nefiind îndrituită să se implice în elaborarea şi aplicarea
strategiei de reorganizare a angajatorului. (O. Ţinca, Despre concedierea salariatului pentru motive
economice, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2005, p. 82)
Noţiunea de „reorganizare a activităţii”, la care se referă art. 65 alin. (1) (deşi opinia autorului se referă la
varianta iniţială a art. 65 alin. (1) C. m., anterioară modificării prin O.U.G. nr. 55/2006, totuşi aceasta îşi
păstrează interesul teoretic şi practic şi sub imperiul actualei reglementări, având în vedere că
reorganizarea activităţii poate fi luată în considerare ca motiv fără legătură cu persoana salariatului, care
poate justifica concedierea, în temeiul art. 65 alin. (1) C. m., nu este circumscrisă noţiunii de reorganizare a
persoanei juridice, incluzând comasarea şi divizarea, ci are un sens mult mai larg, privind orice
reorganizare internă şi orice măsuri de ordin organizatoric (I. T. Ştefănescu, Ş. Beligrădeanu, Prezentare de
ansamblu şi observaţii critice asupra noului Cod al muncii, în Dreptul nr. 4/2003, p. 39).
Reorganizarea are un caracter efectiv
31. Postul reclamantei nu se mai regăseşte în organigrama societăţii.
Directa subordonare a departamentelor care anterior se subordonau şi reclamantei numai vicepreşedintelui

executiv, post deja existent în interiorul băncii, ce avea atribuţii cu mult mai numeroase decât reclamanta,
este perfect legală; însuşi acest aspect face ca măsura reorganizării să îmbrace un caracter real şi serios.
Astfel, în vederea optimizării şi eficientizării activităţii, având în vedere contextul economic general şi cel
existent la nivel intern, Banca a desfiinţat postul ocupat de reclamantă cu realocarea directă a tuturor
departamentelor ce se subordonau direct acesteia către nivelul superior ierarhic, măsură ce, pe de o parte, a
redus cheltuielile, iar pe de altă parte a optimizat gestionarea departamentelor. Toate aceste aspecte au putut fi
făcute fără niciun cost suplimentar.
32. Redăm opinii doctrinare şi jurisprudenţă în acelaşi sens:
Condiţiile impuse de art. 65 C. m. sunt desfiinţarea locului de muncă şi existenţa unei cauze efective, reale şi
serioase (I. T. Ştefănescu, Concedierea salariaţilor pentru motive care nu ţin de persoana lor, individuală şi
colectivă, în Revista română de dreptul muncii nr. 3/2006, p. 8-11)
Desfiinţarea locului muncii este efectivă, astfel cum cere legea, dacă locul de muncă în cauză a fost eliminat
din statul de funcţii. Pe de altă parte, condiţia caracterului efectiv al desfiinţării locului de muncă este
inerentă unei cauze reale şi serioase, astfel cum cere legea, ceea ce face inutilă menţionarea ei separată (I.
T. Ştefănescu, Tratat de dreptul muncii, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 519)
Pentru a fi efectivă desfiinţarea locului de muncă, este necesară înlăturarea acestuia din structura
angajatorului, deci să nu se mai regăsească în organigrama sau în statul de funcţii al angajatorului. (Al.
Ţiclea, A. Popescu, C. Tufan, M. Ţichindelean, O. Ţinca, Dreptul muncii, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2004, p.
499, Al. Ţiclea (coordonator), Codul muncii – adnotat şi comentat, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 277)
Desfiinţarea postului este efectivă, dacă postul în cauză a fost definitiv înlăturat din organigrama şi statul de
funcţii al angajatorului. (L. Z. Körösi, Decizia de concediere pentru motive ce nu ţin de persoana
salariatului, în Revista română de dreptul muncii nr. 4/2003, p. 72)
33. Din cele de mai sus rezultă cu claritate că decizia de reorganizare care face obiectul prezentului dosar nu
are cum să se bazeze pe o cauză nereală sau neserioasă. NU a existat rea-voinţă din partea angajatorul, care,
în virtutea principiului firesc al disponibilităţii în gestionarea propriei sale afaceri7, a aplicat măsura care i s-a
părut mai potrivită având în vedere contextul economic general.
Reclamanta a ales să distorsioneze realitatea – dovedim contrariul celor arătate de aceasta
34. Ne vom referi în continuare la câteva dintre pretinsele adevăruri prezentate de reclamantă, deşi cele mai
multe nu prezintă relevanţă pentru problema de drept dedusă judecăţii. Vom arăta că împrejurările la care se
referă reclamantă nu sunt nici pe de parte corecte:
– Reclamanta susţine că se doreşte o diminuare a conducerii româneşti cu consecinţa instituirii unei majorităţi
a numărului de cetăţeni francezi în conducere. În realitate în bancă sunt 66 directori/vicepreşedinţi români în
comparaţie cu 5 cetăţeni francezi cu funcţie de conducere. Având în vedere că lucrurile sunt clare, nu vom
intra în detalii asupra acestor afirmaţii eminamente rău-voitoare ale reclamantei, care în tot acest timp a lucrat
şi cu cetăţenii francezi, neavând niciodată până la reorganizare această opinie
– Reclamanta precizează că posturile oferite erau ocupate. Am arătat clar că posturile oferite acesteia erau
vacante şi contractele de muncă pentru ocuparea acestor posturi au fost încheiate cu mult după ce reclamantei
îi expirase termenul de acceptare. Reclamanta ştia însă aceste aspecte
– Reclamanta precizează că nu s-a respectat termenul de preaviz. Am arătat că reclamanta „nu şi-a mai
amintit corect” nici acest aspect, în ciuda faptului că a fost notificată în acest sens
Daunele morale nu sunt datorate
35. Şi această solicitare este neîntemeiată şi, pe cale de consecinţă, vă rugăm să o respingeţi ca atare.
Reclamantei nu i s-a adus niciun prejudiciu prin măsura, care, din păcate, a fost impusă de realităţile interne.
Aceasta pozează în postura de victimă, în încercarea de a-şi face mai credibilă solicitarea, care, în realitate,
ascunde o cerere de bani nemeritaţi.
36. Pentru o imagine de ansamblu, redăm pe scurt, în format tabelar, reperele prezentei întâmpinări:
PROBLEMA DE DREPT CONSECINŢE

Contextul mondial dificil din punct de vedere
Nu există motiv de anulare a deciziei.
economic este unul de notorietate.
Contextul intern în care Banca a făcut restructurarea
este limpede.
Reorganizarea nu a vizat-o pe reclamantă. Nu există motiv de anulare a deciziei.
Reorganizarea a fost dispusă în vederea eficientizării
activităţii.
Nu există obligaţia de a-i oferi un post vacant în
cazul concedierii întemeiate pe dispoziţiile art. 65 C.
m.
Cu toate acestea, banca a avut în permanenţă toată
disponibilitatea faţă de reclamantă, oferindu-i
acesteia posturi ale căror salarii şi beneficii erau
impresionante.
Banca a fost de bună-credinţă.
Termenul de preaviz a fost respectat. Reclamanta nu Nu există motiv de anulare a deciziei.
a suferit vreun prejudiciu.
Decizia de desfiinţare a postului îndeplineşte toate
condiţiile prevăzute de lege.
Vă rugăm să respingeţi cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Suntem siguri că puterea de pătrundere a instanţei va trece dincolo de neadevărurile rostite de fosta
directoarea de bancă, care în condiţii de criză refuză un post remunerat cu 6.000 euro/lună dar, în acelaşi
timp, acuză banca de rea-voinţă.
în drept
art. 205 C. pr. civ.
art. 40, art. 65 şi urm. C. muncii.
PROBE
înscrisuri
interogatoriu
martori
– Georgescu George, domiciliat în Bucureşti, sector 1, Aleea Verii nr. 1, tel. +40.000.000.000, fax
+40.000.000.000, e-mail georgescu.george@e-mail.ro
– Mihăescu Mihai, domiciliat în Bucureşti, sector 3, Aleea Toamnei nr. 1, tel. +40.000.000.000, fax
+40.000.000.000, e-mail georgescu.constantin@e-mail.ro
orice alte probe a căror necesitate va reieşi din cercetarea judecătorească
Vă mulţumim.
Bucureşti, 6 martie 2013
pentru BANCA DE CREDIT SA
av. Marcus Aurelius

1
N.A.: precizăm că data limită de referinţă avută în vedere la redactarea prezentului document este 15
februarie 2013, chiar dacă, din motive obiective, în cuprinsul acestuia veţi găsi referiri la date calendaristice
ulterioare. Prin urmare, orice modificare legislativă intervenită după 15 februarie 2013 ar putea afecta
acurateţea juridică a prezentului document.
2
De altfel, în afară de două persoane, toţi ceilalţi angajaţi ce au fost vizaţi de reorganizare, au acceptat
posturile oferite fiind redistribuiţi în alte funcţii.
3
Art. 64 C. muncii: „(1) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c) şi
d), precum şi în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 lit. f),
angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu
pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii.
(2) În situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (1), acesta are
obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea redistribuirii
salariatului, corespunzător pregătirii profesionale şi/sau, după caz, capacităţii de muncă stabilite de medicul
de medicină a muncii.
(3) Salariatul are la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului, conform
prevederilor alin. (1), pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la noul loc de muncă oferit.
(4) În cazul în care salariatul nu îşi manifestă consimţământul în termenul prevăzut la alin. (3), precum şi
după notificarea cazului către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă conform alin. (2), angajatorul
poate dispune concedierea salariatului.
(5) În cazul concedierii pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiază de o compensaţie, în
condiţiile stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă, după
caz.”
4
În cazul desfacerii contractului individual de muncă, în temeiul art. 65 C. muncii, angajatorul nu are
obligaţia de a oferi un loc de muncă salariatului concediat. (C. Ap. Constanţa, secţia civilă, minori şi familie,
litigii de muncă şi asigurări sociale, dec. civ. nr. 158/CM din 22 mai 2007, în RRDM nr. 1/2008, p. 198-199).
5
Art. 278 alin. (1) C. muncii: „(1) Dispoziţiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziţii cuprinse în
legislaţia muncii şi, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de
prezentul cod, cu dispoziţiile legislaţiei civile.”
6
Art. 2553 alin. (1) C. civ.: „Când termenul se stabileşte pe zile, nu se ia în calcul prima şi ultima zi a
termenului.”
7
Art. 40. alin. (1) lit. a) C. muncii: „(1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii”.
Întâmpinare modificarea contractului de muncă
Înţelesul noţiunii de modificare a contractului de muncă.
Clauze de confidenţialitate şi neconcurenţă. Legalitate.
Discriminare nedovedită. Daune morale.
dosar: 11111/3/2013
ONORATĂ INSTANŢĂ
IMPORT-EXPORT SRL
J40/33333/1997, cod unic de înregistrare 33333, cont 33333 deschis la Banca Privată SA, tel.
+40.000.000.000, fax +40.000.000.000, e-mail import-export@e-mail.ro
depunem prezenta
ÎNTÂMPINARE
faţă de cererea de chemare în judecată formulată de către
GEORGESCU GEORGE
prin care vă solicităm:
– să respingeţi cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată
– să obligaţi reclamantul la plata cheltuielilor de judecată pricinuite de prezentul proces
Vom răspunde susţinerilor din cererea introductivă urmând succesiunea lor:
1. Cu privire la solicitarea ca instanţa să constate modificarea unilaterală nelegală şi abuzivă a contractului

individual de muncă
1.1. Reclamantul a fost concediat de IMPORT-EXPORT SRL pentru că desfăşura în timpul programului o
activitate similară concurenţială, dar a câştigat în instanţă contestaţia împotriva concedierii, din lipsă de
probe2.
1.2. După ce a obţinut hotărârea judecătorească definitivă şi executorie de reintegrare (la data de 24.01.2012 –
anexăm hotărârea) reclamantul nu s-a prezentat însă la serviciu, fără nicio motivare, nici până în ziua cererii
de chemare în judecată care face obiectul prezentului proces. Într-o singură zi, la data de 2 mai 2012 (într-o zi
de luni), reclamantul a sosit la locul de muncă la ora 11:00, prezentând un certificat medical pentru perioada
25-28.04.2012. A fost trimis să-şi facă examenul medical necesar la reintegrare3 şi i s-a înmânat recipisa de
consemnare a banilor pe care IMPORT-EXPORT SRL trebuia să-i plătească potrivit hotărârii judecătoreşti de
reintegrare (8.274 lei – anexăm recipisa de consemnare a banilor de către IMPORT-EXPORT SRL şi
procesul-verbal de predare către Georgescu). De asemenea, reclamantului Georgescu i s-a prezentat biroul în
care urmează să-şi desfăşoare activitatea. S-a arătat nemulţumit şi a plecat să-şi facă examenul medical.
1.3. Până la data introducerii cererii de chemare în judecată reclamantul a fost în permanenţă în concediu
medical, cu excepţia perioadei 8-12 mai 2012, când a cerut şi i s-a aprobat concediu fără plată.
Aşadar din anul 2012 până în prezent reclamantul nu a mai lucrat o singură zi în cadrul societăţii.
Nemulţumirile sale se referă la viitorul său birou.
După părerea noastră, cererea reclamantului întemeiată pe modificarea contractului de muncă prin
modificarea ilegală a condiţiilor de muncă este neîntemeiată, întrucât reclamantul nu a lucrat deocamdată
deloc în noile condiţii puse la dispoziţie de societate.
1.4. Ne vom referi totuşi şi la aceste condiţii, întrucât şi în această privinţă susţinerile reclamantului sunt
neîntemeiate.
Pentru reluarea activităţii, salariatului i s-a atribuit un birou (cameră). Aici el este singur, la un birou (masă de
lucru) cu scaun ergonomic (Mobexpert).
Camera de lucru are suprafaţa de 14,71 mp (2,75/5,35). Într-o încăpere de exact aceleaşi dimensiuni îşi
desfăşoară activitatea ceilalţi doi agenţi de vânzări ai societăţii. Aşadar într-o încăpere cu aceeaşi suprafaţă îşi
desfăşoară activitatea două persoane, în vreme ce Georgescu este singur în birou.
Biroul de lucru nu are lungimea de 60 cm, cum susţine reclamantul, ci lăţimea este de 60 de cm, iar lungimea
de 1 metru. Societatea consideră că această dimensiune a biroului este suficientă pentru agenţii de vânzări.
Este adevărat, Directorul General al societăţii are biroul mai mare.
1.5. Pe de altă parte, nu constituie o modificare a condiţiilor de muncă şi, implicit, nici a contractului
individual de muncă, modificările pe care le aduce angajatorul spaţiului de muncă, mobilierului etc. 4.
2. Cu privire la solicitarea constatării încetării de drept a raporturilor juridice de muncă născute între
reclamant şi IMPORT-EXPORT SRL, întemeiată pe dispoziţiile art. 3 şi art. 4 C. m.
2.1. Articolele indicate de reclamant, care se referă la libertatea muncii, nu-şi găsesc aplicare în speţă.
2.2. Nu putem răspunde la imprecaţiile din cererea introductivă de felul „munca inumană pe care sunt
obligat să o prestez”, întrucât reclamantul nu a muncit deloc în societate nici anul acesta şi nici anul trecut,
iar pe de altă parte, aşa cum am arătat, condiţiile de muncă au fost şi sunt normale. Dacă veţi aprecia
necesitatea pentru soluţionarea cauzei, solicităm instanţei proba cu cercetare la faţa locului.
3. Cu privire la legalitatea clauzelor de confidenţialitate şi neconcurenţă, cuprinse în contractul individual de

muncă (anexăm textul integral)
3.1. În ce priveşte clauza de confidenţialitate, reclamantul apreciază că este nelegală definiţia informaţiilor
confidenţiale, definiţie care este prea largă, întrucât cuprinde şi informaţii care „nu sunt legate de Angajator
şi/sau furnizorii săi de clienţi”. Într-adevăr, definiţia informaţiilor confidenţiale cuprinde această exprimare,
dar această definiţie nu are semnificaţia obligaţiei salariatului de a păstra confidenţialitatea absolută cu privire
la aceste informaţii, ci salariatul are obligaţia să se abţină de la divulgarea informaţiilor confidenţiale – aşa
cum au fost ele definite în actul adiţional la contractul individual de muncă – „privind activitatea
Angajatorului (subl. noastră) precum şi alte informaţii care ar putea să nu fie confidenţiale, dar care pot
afecta activitatea Angajatorului în cazul în care sunt dezvăluite unor persoane concurente sau unui terţ.”
De asemenea, „Angajatul se obligă să nu comunice sau să facă publice în niciun mod informaţii
confidenţiale sau orice alte informaţii care pot afecta Angajatorul”.
Aşadar definirea noţiunii de „informaţii confidenţiale” este utilizată în contract prin raportare la angajator, iar
nu în mod absolut. Salariatul are obligaţia de a nu divulga ACELE INFORMAŢII CONFIDENŢIALE, care
pot afecta activitatea angajatorului. De aceea, noi apreciem că obligaţia de confidenţialitate este reglementată
de contract în mod legal.
3.2. În ce priveşte clauza de neconcurenţă, în realitate reclamantul apreciază că nu este vorba despre o clauză
de neconcurenţă, ci despre o clauză de exclusivitate, care este ilegală. Clauza de exclusivitate reprezintă
clauza în temeiul căreia se interzice salariatului exercitarea oricărei activităţi în perioada derulării contractului
individual de muncă5. Dar în contractul de muncă al reclamantului nu există o clauză de exclusivitate, ci doar
reglementarea neconcurenţei. Din redactare rezultă cu limpezime că nu este vorba despre o clauză de
exclusivitate, adică de interzicere a oricărei activităţi pentru salariat.
4. La solicitarea reclamantului în sensul cenzurării de către instanţă a „clauzelor abuzive cuprinse în anexa la
contractul individual de muncă...” tocmai ne-am referit mai sus.
5. Cu privire la solicitarea reclamantului de a obliga IMPORT-EXPORT SRL la daune morale de 10.000

EURO pentru încălcarea dispoziţiilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor
de discriminare
5.1. Potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, „prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere,
restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri,
sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o
categorie defavorizată, care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau
exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a drepturilor
recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii
publice.”
În acelaşi sens, potrivit art. 5 C. m., „Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe
criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie,
religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori
activitate sindicală, este interzisă.”
5.2. Salariatul reclamant nu a fost discriminat în niciun fel, şi, de altfel, nici nu precizează în cererea
introductivă la ce fel de discriminare se referă, motiv pentru care nu putem să formulăm, în acest moment,
apărări sub acest aspect.
5.3. Aşa după cum am arătat, reclamantul nu a lucrat deloc în acest an în cadrul societăţii, drept pentru care
acest capăt de cerere este lipsit de obiect.
6. Cu privire la solicitarea de obligare a IMPORT-EXPORT SRL la plata cheltuielilor de judecată
Faţă de motivele menţionate, pentru care vă rugăm să respingeţi celelalte capete de cerere, vă rugăm să
respingeţi şi acest capăt de cerere.
Vă rugăm să respingeţi cererea reclamantului ca neîntemeiată.
PROBAŢIUNE
înscrisuri
martori
– Georgescu George, domiciliat în Bucureşti, sector 1, Aleea Verii nr. 1, tel. +40.000.000.000, fax
+40.000.000.000, e-mail georgescu.george@e-mail.ro
– Georgescu Constantin, domiciliat în Bucureşti, sector 3, Aleea Toamnei nr. 1, tel. +40.000.000.000, fax
+40.000.000.000, e-mail georgescu.constantin@e-mail.ro
interogatoriu
orice altă probă a cărei necesitate ar reieşi din cercetarea judecătorească
Depunem prezenta întâmpinare şi înscrisuri în două exemplare.
pentru IMPORT-EXPORT SRL Anexa 1

– contract individual de muncă Georgescu George
 Anexa 2
o av. Marcus Aurelius – hotărârea Curţii de Bucureşti nr. 222/2012 (dosar
2222/LM/2012)
Anexa 3
– decizie reintegrare în funcţie Georgescu George
Anexa 4
– documente medicina muncii – apt pentru postul de agent de
vânzări
Anexa 5
– documente concediu medical şi concediu fără plată Georgescu
George pentru perioada
Anexa 6
– clauzele de confidenţialitate şi neconcurenţă din contractul de
muncă
1
2
Activitatea concurenţială se desfăşura în mod informal, soţia reclamantului fiind unic asociat şi
administrator în societatea pentru care reclamantul lucra în timpul orelor de program la IMPORT-EXPORT
SRL. Faţă de faptul că instanţa de judecată i-a dat câştig de cauză lui Georgescu George, nu vom insista în
prezenta întâmpinare în legătură cu această chestiune, ci vom face apărările fără să ne mai referim la
această chestiune, deşi în fapt reclamantul şi soţia sa lucrează împreună în continuare.
3
Rezultatul examenului medical a fost „apt” (anexăm certificatul).
4
Al. Athanasiu, L. Dima, Dreptul muncii, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005, p. 83.
5
O astfel de clauză ar veni în coliziune cu art. 41 alin. (1), art. 56 alin. (1) şi (2) din Constituţie, cu art. 3
alin. (1) teza a II-a, art. 35 şi art. 38 C. m., cu Carta Socială Europeană Revizuită, cu Declaraţia Universală
a Drepturilor Omului, cu Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Economice, Sociale, Culturale şi
Politice (I. T. Ştefănescu, Tratat de dreptul muncii, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 423-424; Al.
Athanasiu, L. Dima, Dreptul muncii, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005, p. 65; O. Ţinca, Unele clauze specifice
contractului individual de muncă, în RDC nr. 6/2003, p. 60; O. Macovei, Conţinutul contractului individual
de muncă, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 338-340).
http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=08003595 - #
Cerere anulare decizie de concediere desfiinţare post 2
Desfiinţare post în temeiul art. 65 C. m. Lipsa cauze reale şi serioase. Motivul abstract al „crizei economice
mondiale”. Încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la termenul de preaviz.
ONORATĂ INSTANŢĂ
IONESCU ION
cu domiciliul în Bucureşti, sector 1, str. Primăverii nr. 1, ap. 1, CNP 11111, tel. +40.000.000.000, fax
+40.000.000.000, e-mail ionescu@e-mail.ro
în contradictoriu cu
IMPORT-EXPORT SRL
cu sediul în Bucureşti, sector 2, str. Verii nr. 1
înmatriculată în registrul comerţului sub nr. J40/44444/1992, cod unic de înregistrare 44444, cont 44444,
deschis la Banca Privată SA
formulăm prezenta
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
prin care solicităm
– anularea deciziei de concediere nr. 111/24.01.2013, emisă de pârâta IMPORT EXPORT SRL
– repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul reintegrării contestatorului în postul deţinut anterior, de
Business Development Manager – Manager de Proiect în cadrul Departamentului ST – Sisteme de Securitate
– obligarea pârâtei IMPORT EXPORT SRL la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi
reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, de la data concedierii până la
reintegrarea efectivă
– obligarea pârâtei IMPORT EXPORT SRL la plata cheltuielilor de judecată
MOTIVARE
I. SITUAŢIA DE FAPT
Prin contractul individual de muncă încheiat la 31.10.2009, înregistrat sub nr. 158 în Registrul General de
Evidenţă a Salariaţilor, contestatorul Lazăr Eduard-Florin a fost angajat la societatea pârâtă, IMPORT
EXPORT SRL, pe durată determinată de 3 luni, în funcţia de Manager Proiect (Business Development
Manager).
Ulterior, prin actul adiţional nr. 1 din 04.02.2010, contractul de muncă a fost transformat într-un contract pe
durată nedeterminată.
De-a lungul timpului, contractul de muncă al contestatorului a fost modificat succesiv, cu privire la drepturile
salariale.
La data de 18.06.2012, contestatorul a primit nota de preaviz, intitulată Notificare/Preaviz nr. 222 din data de
18.06.2012, prin care i-a fost comunicat termenul de preaviz de 20 de zile lucrătoare.
La data de 05.07.2012 contestatorul a intrat în concediu medical, fiind supus mai multor intervenţii
chirurgicale. Concediul medical a încetat la data de 19.01.2013.
La data de 14.02.2013, contestatorul a primit Decizia nr. 111/24.01.2013, prin care i s-a comunicat încetarea
contractului individual de muncă, ca urmare a desfiinţării postului pe care îl ocupa.
Aşa cum vom arăta în continuare, Decizia de concediere nr. 111/24.01.2013, pe care o contestăm prin
prezenta cerere, este lovită de nulitate absolută de fond şi de formă.
II. NULITĂŢI DE FOND
1. Concedierea nu s-a întemeiat pe o cauză reală
Vom arăta că la baza concedierii nu a stat o cauză reală2, întrucât:
A. Altele au fost motivele reale ale concedierii
B. Angajatorul nu trece prin dificultăţi economice
C. Angajatorul nu şi-a restrâns activitatea economică
D. Angajatorul nu s-a reorganizat
E. Activitatea contestatorului era eficientă.
A. Motivele reale ale concedierii
Aşa-zisa reorganizare prin reducerea postului contestatorului este doar pretextul, iar nu cauza. S-a redus
postul special pentru a fi concediat contestatorul, care a avut probleme de sănătate. Indiscutabil, este incomod
pentru orice angajator să aibă un salariat bolnăvicios, dar situaţia este cu mult mai incomodă pentru salariat;
din păcate, contestatorul a mai avut şi în trecut, la fostul loc de muncă, probleme semnificative de sănătate,
care s-au prelungit şi l-au afectat în continuare.
Astfel, se ştia, întrucât contestatorul nu a ascuns aceasta, ci, dimpotrivă, şi-a făcut cunoscute problemele de
sănătate, că acesta urma să se interneze pentru mai multe intervenţii chirurgicale, fiind iminentă o absenţă
mai îndelungată de la serviciu: o problemă veche la piciorul drept – de rezecţie de unghie la degetul mare –,
deviaţie de sept, problemă datând încă din 2006, o suferinţă mai veche la gleznă, acum recidivată, şi apnee în
somn. Probleme au fost amânate ani de zile de reclamant până nu s-a mai putut; trebuiau rezolvate; din
nefericire, arareori problemele de sănătate ale salariaţilor îl interesează pe angajator; poate numai dacă pun în
pericol viaţa salariatului. Indiscutabil, problemele de sănătate ale contestatorului nu i-au pus în pericol viaţa,
însă, ca pentru orice om, ele erau importante şi trebuiau rezolvate. După ce a primit preavizul, contestatorul,
care tocmai urma să se interneze pentru mai multe operaţii, a suferit şi o cădere psihică.
De altfel, situaţia contestatorului la locul de muncă era delicată şi dintr-o altă perspectivă. Astfel, fostul coleg
al contestatorului, care îndeplinea aceeaşi funcţie ca şi el – Alexandru Alexandrescu – a fost avansat ca şef
direct al contestatorului, respectiv în funcţia de Manager de Vânzări Sisteme de Securitate.
În perioada cât contestatorul şi actualul şef erau colegi, nu au fost puţine situaţiile în care s-au ivit divergenţe
de opinii pe problemele legate de strategii şi politici de lucru. Probabil că fostul coleg – actual şef – este
deranjat de existenţa unui subaltern care în trecut şi-a dovedit idei ferme, dar diferite. Actualul şef şi fostul
coleg şi-ar dori un subaltern ”nou”, care să nu îl cunoască decât în calitate de şef, iar nu şi de fost coleg.
Începând cu toamna anului 2011, când fostul coleg a fost promovat şef, acesta din urmă i-a solicitat
reclamantului raport zilnic de activitate. Nu este o problemă în sine faptul că un salariat trebuie să
întocmească raport zilnic de activitate; în multe companii se practică acest lucru. Însă, ceea ce frapează în
speţă este faptul că din toata divizia Sisteme de Securitate, compusă din 7 persoane, numai reclamantului i s-a
solicitat aceasta! De către cine? De către fostul său coleg, acum şef. În plus, contestatorul este incomod
pentru actualul şef şi pentru că este la curent cu interese personale ale acestuia din urmă, prejudiciabile pentru
societatea angajatoare; în ianuarie 2013 contestatorul a adus la cunoştinţa conducerii aceste împrejurări. După
părerea noastră, noul şef a dorit înlăturarea reclamantului.
Aceste două împrejurări la care ne-am referit mai sus – bolile contestatorului (pentru care urmau internările
iminente cu absenţele corespunzătoare de la serviciu) şi avansarea fostului coleg – au constituit motivele reale
ale concedierii contestatorului.
B. Angajatorul nu trece prin dificultăţi economice
În anul 2011, în plină ”criză economică mondială”, societatea angajatoare IMPORT EXPORT SRL, a avut o
cifră de afaceri brută de 248.465.479 lei şi un profit net de 4.534.729 lei.
Prin urmare, în anul care ar fi trebuit să fie afectat de criza economică, invocată de angajator ca motiv al
concedierii contestatorului, angajatorul nu a avut pierderi, ci dimpotrivă, a înregistrat un profit net de peste 1
milion euro.
De asemenea, situaţia economică foarte bună a societăţii angajatoare, IMPORT EXPORT SRL, rezultă şi din
împrejurarea că aceasta nu ezită să facă noi angajări. Astfel, dăm numai câteva exemple de anunţuri de
angajare care au apărut pe internet (nu cunoaştem câte angajări a efectuat IMPORT EXPORT SRL în cursul
anilor 2012-2013, însă apreciem că este important ca societatea pârâtă să facă precizările exacte):
– la 29.10.2012 – anunţ de recrutare (www.ejobs.ro) pentru postul de Suport Manager for Regional Sales
Manager
– la 10.11.2012 – anunţ de recrutare (www.ejobs.ro) pentru Business Developer Measuring Tools. Un anunţ
similar, pentru acelaşi post apare şi pe site-ul societăţii pârâte cu termen de aplicare până la data de
31.01.2011.
– la 10.11.2012 – anunţ de recrutare (www.ejobs.ro) pentru Senior Key Account Manager.
De asemenea, pe site-ul societăţii pârâte au fost postate trei anunţuri de recrutare, astfel:
– Sales Engineer Test & Diagnostics Equipment – termen de aplicare până la data de 31.01.2013
– Business Developer Measuring Tools – termen de aplicare până la data de 31.01.2013
– Senior Key Account Manager – termen de aplicare până la data de 31.03.2013.
Observăm că este vorba despre posturi importante similare cu cel ocupat de contestator. Dincolo de faptul că
toate aceste posturi ar fi putut fi oferite şi contestatorului, ele demonstrează faptul că societatea pârâtă nu
simte nevoia să restrângă cheltuielile cu personalul, ci, dimpotrivă, se extinde şi investeşte în dezvoltare 3.
C. Angajatorul nu şi-a restrâns activitatea economică
Societatea angajatoare nu a renunţat la anumite activităţi economice pe care le desfăşura. Nu şi-a restrâns
obiectul de activitate nici de facto, nici de jure.
D. Angajatorul nu s-a reorganizat
Nu au avut loc restructurări sau desfiinţări de departamente. Aşa zisa reorganizare este pur simbolică, de
vreme ce concedierea unui salariat nu constituie o reorganizare în sine. Concedierea trebuie să fie efectul unei
reorganizări, iar nu însăşi reorganizarea...
E. Activitatea contestatorului era eficientă
Contestatorul avea rezultate bune, postul său era important şi aducea beneficii importante companiei.
Mărturie stau fluturaşii de salariu, în care se arată că targetul era atins. Contestatorul şi-a primit bonusurile
pentru că era eficient.
Spre exemplu, cu nici două săptămâni înainte de comunicarea preavizului, contestatorul a reuşit realizarea
unui parteneriat de afaceri care va conduce la creşterea cu 25% pe an a cifrei de vânzări a Diviziei Sisteme de
Securitate a societăţii pârâte.
De altfel, divizia Sisteme de Securitate, din care făcea parte contestatorul, a cunoscut o creştere permanentă
din 2008 până în prezent, în 2013, atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi personalul angajat.
2. Concedierea nu s-a întemeiat pe o cauză serioasă
Dacă eficientizarea activităţii angajatorului s-a realizat prin concedierea contestatorului, iar în această
manieră s-a obţinut o reducere a cheltuielilor (egală cu salariul contestatorului), atunci vă rugăm să observaţi
că suntem în prezenţa unei cauze neserioase a concedierii. În plus, caracterul neserios al desfiinţării postului
contestatorului rezultă cu claritate şi din faptul că angajatorul pârât continuă angajările, deci continuă să îşi
crească, nu să îşi diminueze, cheltuielile salariale.
În acelaşi sens, în doctrină se arată că suntem în prezenţa unei cauze serioase dacă aceasta prezintă o anumită
gravitate proporţională cu importanţa măsurii adoptate. Seriozitatea cauzei trebuie raportată atât la situaţia
angajatorului, în sensul de a se stabili interesul său legitim pentru concedierea salariatului, faţă de
împrejurările de fapt, cât şi la situaţia personală a salariatului, pentru a se stabili dacă sunt sau nu posibile şi
alte soluţii în afara concedierii4.
III. NULITĂŢI DE FORMĂ
1. Decizia de concediere cuprinde o motivare insuficientă, care este echivalentă cu o lipsă a motivării
”Motivarea” deciziei de concediere este pur formală, pentru că în realitate angajatorul fie foloseşte expresii
tip, fie trimite la acte externe.
Astfel, primul aşa-zis motiv al concedierii este ”reorganizarea companiei ca urmare a restrângerii activităţii
economice datorată crizei economice mondiale”. Nu se explică în ce constă reorganizarea companiei şi nici
ce activităţi nu mai desfăşoară compania.
Iar în ceea ce priveşte criza economică mondială, aceasta a devenit un fel de leitmotiv al deciziilor de
concediere abuzive; este simplu de motivat o concediere prin trimitere la criza mondială, pentru că l-ar scuti
pe angajator de explicaţii. Dar desigur, în realitate, criza mondială nu explică nimic; este o expresie generală,
care nu are niciun fel de legătură cu situaţiile concrete din practică; ar trebui ca angajatorul să arate în decizia
de concediere în cel fel criza economică mondială i-a influenţat activitatea şi profitabilitatea.
În ceea ce priveşte trimiterea la aşa zisele ”studii privind eficienţa unor compartimente/activităţi”, observăm
aceeaşi exprimare generală. Bara oblică care desparte ”compartimentele” şi ”activităţile” are semnificaţia
”sau”, ceea ce este extrem de relevant: nici măcar emitentul deciziei de concediere nu s-a hotărât, la data
emiterii ei, dacă este vorba despre ineficienţa unor compartimente sau a unor activităţi... Pe de altă parte, în
doctrină şi jurisprudenţă s-a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 79 C. m., decizia de concediere nu
poate fi completată cu alte acte sau înscrisuri exterioare5. Din acelaşi motiv, trimiterea la nota de preaviz din
data de 18.06.2012 este nerelevantă, iar pe de altă parte, nici măcar aceasta nu conţine o motivare mai
detaliată, ci este la fel de lapidară şi lacunară.
Lipsa motivării sau motivarea insuficientă, pur formală, cum este cea din speţă, atrage nulitatea absolută a
deciziei de concediere.
2. Decizia de concediere încalcă dispoziţiile legale privind perioada de preaviz
Nu este vorba despre o eroare materială în cuprinsul deciziei; în realitate angajatorul nu a respectat
dispoziţiile legale referitoare la termenul de preaviz.
În practica judiciară se arată că decizia de concediere trebuie să conţină durata în zile a preavizului, dar şi
data începerii şi epuizării acestui termen6.
Decizia de concediere pe care o contestăm a fost emisă la data de 24.01.2013.
În cuprinsul ei se precizează că termenul de preaviz a expirat la data de 22.01.2013.
Pe de altă parte, decizia a fost comunicată contestatorului la data de 14.02.2013.
Care a fost situaţia legală a contestatorului în tot acest interval de timp?
La rândul ei, nota de preaviz, comunicată contestatorului la data emiterii ei, adică 18.06.2012, precizează că
termenul de preaviz de 20 de zile lucrătoare va expira la data de 26.07.2012, depăşindu-se, astfel, cele 20 de
zile lucrătoare.
Nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la acordarea termenului de preaviz atrage nulitatea deciziei de
concediere.
Vă solicităm să admiteţi cerere de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Decizia contestată este lovit de nulitate absolută pentru motivele arătate. Contestatorul a fost înlăturat din
funcţie din raţiuni care nu au nimic comun cu legea.
ÎN DREPT
art. 194 şi urm. C. pr. civ.
art. 65, art. 76, art. 79, art. 266 şi urm. din Codul muncii
ÎN PROBAŢIUNE
înscrisuri
martori:
– Mihăiescu Mihai, cu domiciliul în Bucureşti, sector 1, str. Toamnei nr. 1, tel. +40.000.000.000, fax
+40.000.000.000, e-mail mihaiescu@e-mail.ro
– Dumitrescu Dumitru, cu domiciliul în Bucureşti, sector 1, str. Iernii nr. 1, tel. +40.000.000.000, fax
+40.000.000.000, e-mail dumitrescu@e-mail.ro
interogatoriu
orice altă probă a cărei necesitate ar rezulta din cercetarea judecătorească
ANEXE
– Decizia de concediere nr. 111/24.01.2013
– Notificare/Preaviz nr. 222 din 18.06.2012
– CIM încheiat la 31.10.2009, înregistrat sub nr. 158 în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor
– Acte adiţionale la CIM
– Fişa postului contestatorului
– Carnet de muncă al contestatorului
– Anunţuri recrutare
– Fluturaşi salariu
– Interogatoriu – (solicităm prorogarea completării interogatoriului după depunerea întâmpinării de către

pârâtă)
– Împuternicire avocaţială.
În temeiul art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi al art. 270 din Codul
muncii, prezenta cerere este scutită de taxă de timbru.
pentru Ionescu Ion
av. Marcus Aureliu

1
2
Cauza este reală şi serioasă dacă are un caracter obiectiv, ceea ce înseamnă că nu trebuie să dea expresie
unor motive de ordin subiectiv ale angajatorului, ci trebuie să nu aibă legătură cu persoana salariatului. (I.
T. Ştefănescu, Concedierea salariaţilor pentru motive care nu ţin de persoana lor, individuală şi colectivă, în
Revista română de dreptul muncii nr. 3/2006, p. 12)
3
Desfiinţarea postului de director-adjunct nu are o cauză reală, având în vedere că după numai două luni a
fost înfiinţat un post nou, de director vânzări grup, remunerat similar cu cel desfiinţat, şi a fost angajat un
consilier juridic. Prin urmare, aşa-zisele economii la bugetul de salarii, efectuate prin desfiinţarea postului
de director-adjunct au fost anihilate de înfiinţarea celor două posturi noi. (Curtea de Apel Bucureşti, secţia a
VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 769/R din 10 februarie
2010 – Selecţie şi prelucrare de judecător Petrică Arbanaş, în Revista română de dreptul muncii nr. 3/2010,
http://legal.sintactonline.ro)
4
I. T. Ştefănescu, Concedierea salariaţilor pentru motive care nu ţin de persoana lor, individuală şi
colectivă, în Revista română de dreptul muncii nr. 3/2006, p. 12.
5
L. Z. Körösi, Decizia de concediere pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, în Revista română de
dreptul muncii nr. 4/2003, p. 80.
6
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări
sociale, decizia nr. 527R din 1 februarie 2010, Selecţie şi prelucrare de judecător Dragoş Călin, în Revista
română de dreptul muncii nr. 5/2010, http://legal.sintactonline.ro.
Întâmpinare pretenţii ore suplimentare, bonus de performanţă
Ore suplimentare nesolicitate de angajator.
Proba orelor suplimentare.
Bonus de performanţă necuvenit.
dosar: 11111/3/2013
ONORATĂ INSTANŢĂ
BANCA DE CREDIT SA
J40/33333/1997, cod unic de înregistrare 33333, cont 33333 deschis la Banca Naţională a României, tel.
+40.000.000.000, fax +40.000.000.000, e-mail banca@e-mail.ro
formulăm prezenta
ÎNTÂMPINARE
prin care solicităm respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată
SITUAŢIA DE FAPT
De ce reclamanta a formulat prezenta cerere?
1. Reclamanta nu este victima acestui dosar aşa cum încearcă să sugereze. Nici nu a suferit vreo vătămare a
drepturilor sale, ci dimpotrivă.
În realitate, directoarea de bancă este un om de business care, trecând peste orice barieră morală, solicită în
prezent sume nedatorate al căror cuantum este fabulos.
2. De altfel, momentul în care reclamanta a ales să-şi formuleze pretenţiile nu este unul întâmplător.
Astfel, cu toate că reclamanta pretinde plata pentru prezumtive ore suplimentare începând cu anul 2011,
aceasta îşi alege tocmai anul 2013, pentru formularea pretenţiilor sale.
Fireşte, faţă de perioada mare de timp în care directoarea de bancă a avut relaţii contractuale cu entitatea de la
care în prezent cere bani retroactiv, apare ca firească întrebarea: de ce tocmai acum?
În realitate, momentul solicitărilor sale se suprapune, ca printr-o „coincidenţă”, cu momentul în care

directoarea contestă decizia de reorganizare ce a avut drept consecinţă încetarea contractului său de muncă.
Astfel, în realitate, prezentul dosar are o miză dublă pentru reclamantă:
obţinerea unor foloase patrimoniale nemeritate;
conturarea unui context din care să reiasă o atitudine rău voitoare a băncii în ceea ce o priveşte, în scopul
măririi şanselor de câştig pentru celălalt dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti în care reclamanta
solicită anularea deciziei de reorganizare.
3. Tot în sensul celor de mai sus, conduita pe care reclamanta înţelege să o adopte nu numai că este contrară
legii, dar conturează perfect şi realitatea ce se ascunde în spatele solicitărilor acesteia. Astfel, aşa cum vom
arăta pe larg în cuprinsul prezentei întâmpinări, directoarea de bancă doreşte plata a 100% din salariul de
11.000 euro/lună pentru mese festive la restaurant…
Care a fost conduita băncii?
4. În ciuda afirmaţiilor reclamantei care, în prezent, pentru a da un plus de credibilitate solicitărilor sale,
sugerează un pretins conflict între ea şi bancă, arătăm că relaţiile între părţi au fost în permanenţă extrem de
pozitive.
Directoarea de bancă a beneficiat, de-a lungul timpului, de sume impresionante.
BENEFICIILE RECLAMANTEI
Perioada şi funcţia Nivelul de salarizare
17.09.2011 – 01.04.2012 9.000 euro/lună

Director
01.04.2012 – 21.02.2013 11.000 euro/lună
Director Executiv Divizia Reţea
Suplimentar salariului, reclamanta mai beneficia şi de:
prime primă de instalare, al 13-lea salariu (respectiv încă
aprox. 11.000 euro), primă de Paşte, primă de Crăciun
card pentru cheltuieli de afaceri (ex: prânz de afaceri
valoarea cardului: 500 lei/lună
etc.)
maşină de serviciu Mercedes C220, combustibil deductibil 178 litri
telefon de ultimă generaţie Blackberry, decontat integral şi acces la internet
servicii medicale şi stomatologice decontate integral
servicii medicale de top
inclusiv pentru membrii familiei
asigurare de viaţă suma asigurată: 1.000.000 lei (noi)
SITUAŢIA DE DREPT
Ref. ore suplimentare
5. Deşi cunoaşte foarte bine realitatea, reclamanta nu are reţineri în a rosti neadevăruri.
De altfel, modalitatea în care reclamanta înţelege să invoce dreptul la plata unor prezumtive ore suplimentare
este cel puţin stranie. Aceasta solicită în prezent sume de bani în baza unei prezumtive agende personale
ţinute în format electronic, pe calculator…
6. Fireşte, „agenda” personală a directoarei nu poate fi luată în considerare ca probă. Printurile depuse de
aceasta în dovedirea pretenţiilor sale nu provin de la angajator, nu constituie solicitări ale acestuia, nu sunt
semnate sau ştampilate de angajator şi nici nu fac dovada existenţei prezumtivelor activităţi ori a realizării
efective a vreuneia din activităţile arătate.
De asemenea, printurile din calculator ce constituie „agenda personală” a directoarei sunt întocmite pro
causa.
7. Edificatoare pentru realitatea existentă este şi natura prezumtivelor activităţi arătate de reclamantă.
Dăm numai câteva exemple de activităţi pe care reclamanta le pretinde ca fiind ore suplimentare:
– cină festivă cu directorii de sucursale
– cină cu echipa McNam
– cină membrii ImCo
– mers la restaurant cu directorii regionali
– convorbiri telefonice
– şedinţe cu subalternii doamnei director pe care aceasta îi convoca în şedinţe.
8. Deşi îşi prezintă agenda ca pe o anexă la cererea de chemare în judecată, dovedind, chipurile, orele
suplimentare prestate, reclamanta, în realitate, se referă la întreaga activitate prestată în interiorul băncii din
2011 şi până în 2013.
Aşadar, considerăm că se impune ca reclamanta să îşi precizeze clar cererea de chemare în judecată,
menţionând: pentru care dintre activităţile arătate în agenda dânsei doreşte remuneraţie sub formă de ore
suplimentare, cum a cuantificat numărul orelor solicitate şi suma totală pe care această o solicită spre plată.
9. De altfel, în privinţa orelor suplimentare aspectele de drept au fost tranşate în doctrină şi jurisprudenţă,
reglementările în materie fiind clare.
Astfel, pentru a fi considerate drept ore suplimentare, activităţile desfăşurate trebuie să îndeplinească în mod
cumulativ următoarele condiţii:
Orele suplimentare trebuie să fie solicitate de angajator cu această intenţie. Simpla solicitare de desfăşurare a
unor activităţi, necoroborată cu intenţia clară a angajatorului de a se desfăşura activităţi peste cele opt ore de
program, fireşte că nu poate fi considerată drept solicitare de ore suplimentare, ci dă expresie dreptului
angajatorului de a-şi gestiona activitatea, înţelegându-se că activitatea de serviciu trebuie efectuată în
cuprinsul celor opt ore de program, iar nu peste acest interval.
Orele suplimentare trebuie să fie solicitate în scopul desfăşurării unor activităţi ce au legătură cu munca
prestată de salariat şi care să fie în beneficiul angajatorului. Astfel, orice întruniri, discuţii de orice altă natură,
chiar şi cu reprezentanţi ai angajatorului, inclusiv eventuale solicitări de lămuriri din partea salariatului a unor
aspecte în legătură cu munca sa, pe care însă acesta trebuia şi putea să le cunoască, nu pot fi considerate drept
ore suplimentare.
Pentru a nu se ajunge la o îmbogăţire fără justă cauză şi pentru ca salariatul să poată beneficia de remuneraţie
în acest sens, solicitarea angajatorului trebuie dusă la îndeplinire în mod efectiv de către salariat. În caz
contrar, intenţia angajatorului nedublată de desfăşurarea activităţii nu poate fi considerată acceptare din partea
salariatului şi, în consecinţă, nici nu poate fi remunerată. Astfel, nu este suficient să se constate simpla
prezenţă a salariatului în interiorul instituţiei, prezenţă ce putea fi generată de diverse motive, ci trebuie
dovedit că în această perioadă de timp, salariatul a desfăşurat efectiv acele activităţi solicitate de angajator cu
titlu de ore suplimentare.
Fireşte, reclamanta nici nu precizează condiţiile în care i-ar fi fost solicitate prezumtivele ore suplimentare şi
nici nu aduce vreo probă din care să reiasă aceste aspecte.
10. Arătăm doctrină şi jurisprudenţă în sensul celor mai sus menţionate:

Întrucât munca suplimentară se efectuează la solicitarea angajatorului, activitatea desfăşurată de salariat,
din iniţiativa sa, peste programul său de muncă, pentru recuperarea rămânerilor în urmă, nu constituie
muncă suplimentară (I.T. Ştefănescu, Ş. Beligrădeanu, Înţelesul şi sfera de aplicare a noţiunilor de forţă
majoră şi caz fortuit în dreptul muncii, în Dreptul nr. 6/2008, p. 33)
Întrucât orele suplimentare se efectuează la solicitarea angajatorului, rezultă că cele efectuate de salariat
din iniţiativa sa nu au regimul juridic al orelor suplimentare, neconferindu-i salariatului dreptul la
compensare sau plată (V. Zanfir, Noul Cod al muncii – evoluţie reală sau formală, în Raporturi de muncă nr.
5/2003, p. 42-43)
Nu va face obiectul muncii suplimentare activitatea pe care salariatul trebuia să o desfăşoare în cadrul
programului normal de muncă (Al. Athanasiu, L. Dima, Dreptul muncii, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005, p.
169)
Pentru a fi în prezenţa muncii suplimentare, este necesar ca iniţiativa prestării activităţii peste programul
normal de muncă să aparţină angajatorului, iar nu salariatului (R. Dimitriu, Consideraţii în legătură cu
flexibilizarea timpului de muncă al salariaţilor, în Dreptul nr. 7/2008, p. 119-120)
Analizând recursul, tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente: în ce
priveşte cererea recurentului reclamant de a fi obligată intimata pârâtă la plata celor 16 ore suplimentare,
tribunalul în recurs apreciază că în mod corect prima instanţă a respins-o iar instanţa de apel a menţinut
această dispoziţie având în vedere că aceste ore suplimentare nu au fost dispuse de conducerea unităţii
(Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 749/R/2000)
Ref. conduita reclamantei
11. Conduita reclamantei conturează clar realitatea existentă.
Astfel, aşa cum am arătat în partea introductivă a prezentei întâmpinări, reclamanta solicită de-abia în anul
2013 sume de bani inclusiv pentru anul 2011.
Să nu fi ştiut oare directoarea de bancă de drepturile care i s-ar fi cuvenit? Fireşte, directoarea cunoştea
chestiunea orelor suplimentare. Plata orelor suplimentare, în măsura în care acestea erau datorate, constituia
practica uzuală şi firească a băncii. De altfel, însăşi reclamanta, prin prisma poziţiei pe care o ocupa, a
aprobat şi completat formulare de ore suplimentare pentru subalternii săi.
Faţă de faptul că reclamanta deţinea toate informaţiile ce i-ar fi permis să ia toate măsurile necesare în cazul
în care acestea se impuneau, lipsa oricărui demers al directoarei în a-şi solicita vreme de atâţia ani de zile
prezumtivele drepturi ridică un semn clar de întrebare asupra existenţei acestor pretenţii invocate în acest
moment.
12. De altfel, pasivitatea salariatului în solicitarea drepturilor pretinse este apreciată în consecinţă inclusiv în
jurisprudenţă:
„Deşi în cauză s-au administrat toate probele solicitate de reclamant pe aspectul dovedirii efectuării orelor
suplimentare pe care reclamantul susţine că le-a făcut, acesta nu a putut face dovada efectuării acestor ore
(…) Pârâta a achitat toate drepturile salariale cuvenite reclamantului aşa cum reiese din ştatele de plată
anexate la dosar, ştate pe care reclamantul le-a semnat fără a face vreo menţiune la data respectivă că nu i
s-ar fi achitat şi drepturile cuvenite pentru orele suplimentare pe care susţine că le-a efectuat.” (Curtea de
Apel Bucureşti Secţia a VII-a civilă şi litigii de muncă, dec. nr. 774/LM din 28 septembrie 2004).
Ref. bonusul de performanţă

13. În ceea ce priveşte bonusul solicitat de reclamantă, afirmaţiile acesteia sunt pur speculative.
Pentru munca prestată, directoarea de bancă era remunerată.
Implicând performanţa, bonusul de performanţă se acorda numai atunci când activitatea standard pentru care
salariatul era remunerat cu salariu era depăşită.
Din evaluările făcute, nu s-a desprins ideea că s-ar fi ajuns la nivelul pe care îl implică bonusul de
performanţă.
De altfel, reclamanta a fost chemată în mod sistematic să îşi ridice fişa de evaluare. De fiecare dată, aceasta a
refuzat primirea evaluării, motivând fie că nu doreşte să o primească, fie că nu are timp să o ridice…
Atitudinea directoarei de bancă este limpede. În realitate, aceasta urmăreşte ca, independent de realitatea
existentă, atât să obţină sume fabuloase, însă nemeritate, cât şi să contureze societăţii angajatoare un portret
distorsionat negativ, pentru ca susţinerile sale din cadrul litigiului de muncă privind anularea deciziei de
concediere să capete un plus de credibilitate.
Vă rugăm să nu încurajaţi o astfel de atitudine. Aceasta nu este nici legală şi nici morală. Directoarea de
bancă a beneficiat pentru munca depusă de un salariu de 11.000 euro/lună + PRIME ŞI FACILITĂŢI.
Aceasta a fost respectată, susţinută şi s-a bucurat de un regim extrem de pozitiv din partea băncii.
Avem pe deplin convingerea că puterea de pătrundere a Instanţei va trece dincolo de neadevărurile rostite de
directoarea de bancă, ce încearcă chiar şi prin această modalitate să obţină bani nemeritaţi de la instituţia ce i-
a fost prietenă vreme de atâţia ani de zile şi de la care a beneficiat de avantaje realmente impresionante.
FAŢĂ DE CELE MAI SUS ARĂTATE, VĂ RUGĂM SĂ RESPINGEŢI CEREREA DE CHEMARE ÎN
JUDECATĂ CA NEÎNTEMEIATĂ.
în drept
art. 205 C. pr. civ.
art. 120 şi urm. C. muncii.
PROBE
Înscrisuri,interogatoriu, martori– Georgescu George, domiciliat în Bucureşti, sector 1, Aleea Verii nr. 1, tel.
+40.000.000.000, fax +40.000.000.000, e-mail georgescu.george@e-mail.ro, – Mihăescu Mihai, domiciliat în
Bucureşti, sector 3, Aleea Toamnei nr. 1, tel. +40.000.000.000, fax +40.000.000.000, e-mail
georgescu.constantin@e-mail.ro, expertiză orice alte probe a căror necesitate va reieşi din cercetarea
judecătorească
Vă mulţumim.
pentru BANCA DE CREDIT SA
av. Marcus Aurelius

1
Societatea C a desfascut contractul de munca pe motive disciplinare, salariatului sau T care
indeplinind functia de dulgher, care a absentat de la lucru 9 saptamani. T a atacat decizia unitatii la
Tribunal, solicitand reintegrarea sa in functia detinuta, cu plata despagubirilor cuvenite incepand din
perioada in care a absentat nemotivat, perioada pentru care unitatea nu i-a mai platit salariul, precum
si anularea deciziei contestate. Unitatea s-a aparat sustinand ca nu trebuie sa ii plateasca nimic lui T,
desfacerea contractului de munca operand retroactiv si pentru perioada absentelor nemotivate din
moment ce salariatul a hotarat sa nu mai vina la lucru.
Intrebari:
1.In ce conditii se poate desface contractul de munca din cauza absentelor nemotivate?
2.Ce se intampla cu contractual de munca in perioada acestor absente?
3.In calitate de judecator, ce solutie ati da?

Caiet - Practica Drept Spete

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet - Practica Drept Spete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA ,, SPIRU HARET’’

1.Persoanele.Art.25-257 N.Cod civil ________________________________________________

 1.Persoanele Aplicarea notiunilor teoretice Prezentarea spetelor,

 Model practic de acţiune privind înregistrarea tardivă a naşterii

 2.Familia. Art.258-534 N.Cod civil;

 Familia. Art.258-534 Aplicarea notiunilor teoretice in Prezentarea spetelor, coroborarea

 Model practic de declaraţie de revocare a actului de desemnare a tutorelui – art.114 alin.3 si

[1]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul.

 Model practic de cerere de divort notarial – art.375-378 NCC

 Model practic de incheiere de admitere a cererii de divort notarial - art.375-378 NCC

5. Opinia minorululi/minorilor, în sensul de a locui cu părintele ...... la adresa .....

 3.Bunurile si drepturile reale

 Bunurile si drepturile Aplicarea notiunilor teoretice in Prezentarea spetelor, coroborarea

 Model practic de acţiune de partaj succesoral. Art.670 NCC (art.669-686 NCC)

 4.Dezmembramintele dreptului de proprietate privata: (art. 693-772 NCC);

 Speta de rezolvat. Drept de superficie. Constructie edificata pe terenul altuia cu acordul

 Model practic de contract de constituire a unui drept de uzufruct- art.703-748 NCC

 Model practic de contract de constituire a unui drept de abitaţie- art.750-754 NCC

 5. Posesia. Art.916-952. Uzucapiunea imobiliara art.930-934

 Speta de rezolvat: Uzucapiunea

 6. Despre mostenire si liberalitati. Art.953-1163

 Speta de rezolvat. Mostenire

 Model practic de cerere pentru deschiderea procedurii succesorale

 Model practic de încheieri pronunţate în cadrul procedurii succesorale

Sedinta de practica 1. (1) Cunoaşterea instanţelor de judecată şi a instituţiilor cu activitate

 (1.1)Competenţa în materie penală si procesual-penală, incompatibilitatea şi strămutarea

 Ordonanţă de declinare de competenţă

 Sediul materiei: Codul de procedură penală

 Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară

 Încheiere de respingere a unei declaraţii de abţinere /cereri de recuzare

 Încheiere de admitere a unei declaraţii de abţinere /cereri de recuzare

 Strămutarea. Competenţa instanţei

Procuror…din cadrul Parchetului de pe lângă … ……………….

 Plangere Penala – Model

 Model Plangere Prealabila adresata organului de urmarire penala

 Declaraţie de suspect / inculpat

Anul ... luna ... ziua ...

 AUDIEREA PERSOANEI VĂTĂMATE, A PĂRŢII CIVILE ŞI A PĂRŢII RESPONSABILE

 Declaraţie de persoană vătămată /parte civilă/parte responsabilă civilmente

 ART. 131. Confruntarea

 Proces verbal de confruntare

 IDENTIFICAREA PERSOANELOR ŞI A OBIECTELOR

 Ordonanţă de dispunere a identificării persoanelor

 Ordonanţă de dispunere a identificării obiectelor

 Proces verbal de identificare a persoanelor din cadrul unui grup

 Proces - verbal de cercetare la faţa locului

Model de cercetare la fata locului

 Ordonanţa de delegare a efectuării unui act de procedură

 Declaraţie inculpat – audiere la instanţa de fond

 Declaraţie persoană vătămată

 Declaraţie parte civilă

 Declaraţie parte responsabilă civilmente

 Încheiere de admitere/respingere a propunerii de arest la domiciliu de către judecătorul de

 Adresă de comunicare a minutei încheierii de luare a măsurii arestului la domiciliu către

Sediul materiei: art. 221 alin. (8) C. proc. pen.

 Adresă de comunicare a copiei de pe încheierea luare a măsurii arestului la domiciliu către

Sediul materiei: art. 221 alin. (8) C. proc. pen.

Model actiuni si insusirea aspectelor de ordin teoretic

Concediere ca urmare a desfiinţării postului.

Caracterul real şi efectiv al reorganizării.

Curgerea termenului de preaviz.

cu domiciliul ales în Bucureşti, sector 3, str. Marcus nr. 2