Subiecte – Petrochimie

1. Explicati diferenta dintre o schema tehnologica de operare si o schema tehnologica de

fabricatie
Schema tehnologica de operare - reprezinta operatiile unitare scrise in dreptunchiuri,
substantele implicate se scriu pe de o parte sau alta a dreptunghiurilor, indicandu-se
daca intra sau ies din acestea.
Schema tehnologica de fabricatie – cuprinde partile componente ale instalatiei:
pompe, compresoare, coloane de distilale , coloane de extractie…., reactoare, etc,
reprezentate in ordinea de succesiune, reprezentarea utilajelor se face prin scheme
ce sugereaza forma si marimea la scara a acestora.

2. Principalele etape de obtinere a produselor petrochimice

- In prima etapa se obtin produsi cu reactivitate ridicata, numiti intermediari

de prima generatie: metan, hidrogen, amoniac, hidrocarburi
olefinice(etena, propena, izopren, stiren, etc), diene, hidrocarburi
aromatice(benzen, toluen xileni, etc), acetilena, etc.

- In etapa a doua se urmareste introducerea heteroatomilor doriti in

produsul final(oxigen, sulf, azot, clor).

- In etapa a treia se urmareste obtinerea de produsi cu o anumita

proprietate, corespunzand unor intrebuintari: - mase plastice
- fibre sintetice
- ingrasaminte
- elastomeri
- detergenti, etc
 3. Enumerati instalatiile cheie pentru productii petrochimice si ce produse se obtin din
aceste instalatii cheie

Instalatii cheie pentru productii petrochimice (reformarea cu abur, piroliza, reformarea

catalitica)

Gaze naturale Hidrogen

Reformare cu abur Gaz de sinteza

Metan Metanol

Etan

Propan Etena Mase

plastice
Benzina (nafta) Propena
Piroliza
Butadiena
Elastomeri
Stiren
Motorina

Reformare catalitica
Aromatice
Sinteze
(B, T, X) petrochimice

Titei

Figura nr 1. Instalatii cheie pentru productii petrochimice

Plecand de la materiile prime titeiul si gazele naturale, folosind cele trei instalatii se
obtin o serie de intermediari , apoi produsele petrochimice finite .
 4. Enumerati principalele materii prime pentru petrochimie

Produsele petrochimice contin in molecula elemente organogene: C, H, S, Cl.

Carbonul se gaseste in natura in componenta carbunilor de pamant, gazelor naturale,
titei, substante vegetale si animale, carbonati, CO2 etc.

5. Surse pentru producerea hidrogenului si gazului de sinteza

Cele mai importante surse de obtinere a hidrogenului sunt:

- Reformarea cu abur a hidrocarburilor
- Oxidarea partial a hidrocarburilor
- Gazeificarea carbunilor
Gazul de sinteza este un amestec de H2 si CO si se obtine in principal prin
reformarea cu abur a hidrocarburilor sau prin gazeificarea carbunilor

6. Ce produse se obtin prin reformarea catalitica cu vapori de apa (reactii)

Termodinamica procesului
In cazul in care se utilizeaza in process CH 4 sau hidrocarburi parafinice care se
fragmenteaza la CH4 (in conditiile de reactie) formarea produsilor de reactive poate fi
descrisa prin mai multe reactii. Principalele reactii sunt:
1. CH4 + H2O CO + 3H2
2. CO + H2O CO2 + H2 Reactii independente (1, 2, 3)
3. CH4 C + 2H2
4. CH4 + 2H2O CO2 +4H2
5. CH4 + CO2 2CO + 2H2 Reactii dependente (4, 5, 6, 7) sunt
6. 2CO CO2 + C combinatii liniare ale primelor trei
7. C + H2O H2 + CO
Analog , functiile termodinamice urmeaza o combinatie liniara. Analiza termodinamica
poate fi facuta prin analiza reactiilor 1, 2, 3:

1. Reactie puternic endoterma , Δ H = +53 kcal/mol

2. Reactie usor exoterma, ΔH = - 11 kcal/mol
3. Reactie endoterma, ΔH = + 17,8 kcal/mol

7. Ce inseamna oxidare partiala si ce se obtine din acest proces (reactii)

Oxidarea parțială este un proces exoterm - eliberează căldură. Procesul este, de

obicei, mult mai rapid decât reformarea cu abur și necesită un reactor mai mic.
După cum se poate observa în reacțiile chimice de oxidare parțială, acest proces
produce inițial mai puțin hidrogen pe unitate de combustibil de intrare decât se
obține prin reformarea cu abur a aceluiași combustibil.
 For chemists:

Partial oxidation of methane reaction

CH4 + ½O2 → CO + 2H2 (+ heat)

Water-gas shift reaction

CO + H2O → CO2 + H2 (+ small amount of heat)

8. Ce inseamna reformare autoterma (reactii)

Este o combinație dintre reformarea catalitică cu vapori de apă și oxidare parțială în

scopul măririi randamentului. Astfel ca materie primă, se poate utiliza methanol sau
orice fel de hidrocarbură respectiv amestec de hidrocarburi (gaz metan, benzină,
motorină, etc.).
În acest caz cele două procedeuri se combină în așa fel, încât avantajele oxidării
parțiale (degajarea de căldură) completează avantajele reformări catalitice cu vapori
de apă (un grad mai mare de extragere de hidrogen). Reformarea autotermă are loc
în condițiile unei precise dozări a alimentării cu aer și abur.

 Catod (reducere) 2H2O (l) + 2e- H2(g) + 2OH-(aq)

 Anod: -(oxidare) 4OH-(aq) O2 (g) + 2H2O (l) + 4e-

9. Cand se foloseste o instalatie cu un asa zis ,,prereformer”

Daca in loc de metan la reformare se folosesc fractiuni de benzina nafta cu final

maxim 135°C se foloseste o instalatie cu un asa zis PREREFORMER – care
transforma hidrocarburile superioare metanului la un gaz cu o compozitie
aproximativa:
Hidrogen, 22 %
Oxid de carbon, 0,1 %
Bioxid de carbon, 6,3 %
Metan, 71,6 %
Gazul astfel rezultat este introdus mai departe in instalatia de reformare cu abur.

10. Ce limitatii se impun materiilor prime folosite in reformarea cu abur, pentru obtinerea de
hidrogen sau gaz de sinteza
 In functie de scopul fabricarii gazului de sinteza (pentru obtinerea de metanol,
sinteza oxo, sinteza Fisher-Tropsh, hidrogen, amoniac, etc), instalatia opereaza adecvat
pentru obtinerea unui gaz de sinteza cu un continut variabil de CO, de exemplu mai putin
pentru amoniac, mult pentru metanol.
Daca in loc de metan la reformare se folosesc fractiuni de benzina nafta cu final
maxim 135°C se foloseste o instalatie cu un asa zis PREREFORMER – care transforma
hidrocarburile superioare metanului la un gaz cu o compozitie aproximativa:
Hidrogen, 22 %
Oxid de carbon, 0,1 %
Bioxid de carbon, 6,3 %
Metan, 71,6 %

11. Cum se elimina CO2 din compozitia gazului de sinteza

Industrial conținutul de CO2 se poate reduce prin spălare cu metan lichid.

Mai nou, se foloseste un proces de adsorbtie selectiva cu presiune oscilanta (PSA), unde
moleculele mai mari (CO, CO2, H2O), care sunt mai usor retinute (decat hidrogenul) pe
adsorbanti – site moleculare ?

12. Ce catalizatori se folosesc in reformarea cu abur

catalizator de nichel/alumina sau Ca-Mg/alumino-silice,

13. Ce diferenta exista intre reformarea catalitica cu abur si procesul autotermal

Reformarea cu abur sau reformarea cu metan cu abur este o metodă de producere a gazelor sintetice (
hidrogen și monoxid de carbon ) prin reacția hidrocarburilor cu apa. De obicei, gazul natural este
materia primă. Scopul principal al acestei tehnologii este producția de hidrogen . Reacția este
reprezentată de acest echilibru: CH 4 + H 2 O ⇌ CO + 3 H 2 Reacția este puternic endotermă.
Reformarea autotermală (ATR) folosește oxigen și dioxid de carbon sau abur într-o reacție cu metan
pentru a forma syngas . Reacția are loc într-o singură cameră în care metanul este parțial oxidat.
Reacția este exotermă datorită oxidării. Când ATR folosește dioxid de carbon, raportul H 2 : CO produs
este 1: 1; când ATR folosește abur, raportul H 2 : CO produs este de 2,5: 1 Reacțiile pot fi descrise în
următoarele ecuații, folosind CO 2 : 2 CH 4 + O 2 + CO 2 → 3 H 2 + 3 CO + H 2 O Și folosind abur: 4 CH 4
+ O 2 + 2 H 2 O → 10 H 2 + 4 CO Temperatura de ieșire a syngas-ului este între 950-1100 ° C și
presiunea de ieșire poate fi de până la 100 de bari . Principala diferență între SMR și ATR este că SMR
folosește aerul doar pentru combustie ca sursă de căldură pentru a crea abur, în timp ce ATR folosește
oxigen purificat. Avantajul ATR este că H 2 : CO poate fi variat, ceea ce poate fi util pentru producerea
de produse de specialitate
14. Ce se obtine din oxidarea partiala a hidrocarburilor (reactii)

Oxidarea partial a hidrocarburilor este o alta metoda importanta de obtinere a hidrogenului.

In aceasta variant hidrogenul poate fi obtinut pornind de la o gama larga de materii prime: de
la metan, la rezidii grele.
15. Enumerati principalele intrebuintari ale gazului de sinteza si hidrogenului

la fabricarea gazului de sinteza, daca acesta este folosit pentru fabricarea de ammoniac, trebuie
sa avem un continut mai mare in hidrogen si mai putin oxid de carbon. O proportie mare de oxid
de carbon deranjeaza procesul, apar problem de indepartare a lui din produsul de reactie.

Reactia se amorseaza la temperaturi ridicate, apoi se scade treptat temperatura, pe masura ce

amestecul de reactie iese din reactor. Studiile cinetice recomanda un raport hidrogen/azot de
2,5/1.

16. Procese de obtinere a metanolului

Principala sursa de obtinere a metanolului este gazul de sinteza (CO +H 2), dar
sunt si alte metode, dupa cum urmeaza:
- Oxidarea uscata a lemnului
- Oxidarea partial a hidrocarburilor
Din biomasa, prin fermentatie

17. Enumerati o intrebuintare importanta a metanolului

În industria chimică, metanolul servește ca materie primă sau ca furnizor de
energie

Metanolul este materia prima pentru obtinerea aldehidei formice, a

dimetiltereftalatului, acidului acetic, metacrilatului de metil, obtinerea compusilor
sintetici din benzene (MTBE, TAME). De asemenea, metanolul constituie materia
prima pentru obtinerea de hidrocarburi aromatice, parafinice, olefine, etc.,
folosind in reactia de sinteza catalizatori zeolitici (cu caracter acid).

18. In ce consta procesul MTG – reactii posibile

Procesul MTG converteste metanolul in alchene (olefine) usoare care pot fi

transformate la randul lor in hidrocarburi cu limite de fierbere in intervalul
unor benzine.
Reactii posibile:
2CH3OH H3C – O - CH3 + H2O (DME - dimetileter)
H3C – O - CH3 alchene C2 – C5 + H2O
alchene C2 – C5 alchene C6+
alchene C6+ alcani, cicloalcani, aromatice C6+

19. Ce este procesul de oxosinteza si la ce se foloseste (reactii)

Hidroformilarea, sau oxosinteza, este utilizată pe scară largă pentru

producerea de aldehide din compuși alchenici. Reacția este catalizată de
 compuși organometalici pe baza de rodiu sau cobalt și adaugă un atom de
hidrogen la legătura C = C pentru a forma o legătură C-C și o grupare
formil la moleculă, creând o aldehidă. Compușii aldehidici formați prin
hidroformilare stau la baza sintezei multor altor compuși, inclusiv alcooli,
amine și acizi carboxilici.

R-CH=CH2 + CO + H2 R-CH2-CH2-CH=O
R-CH-CH3
CH=O
In acest caz gazul de sinteza trebuie sa aibe un raport H 2/CO de
aproximativ 1:1. Reactiile prezentate implica aparitia grupei functionale
-CH=O, numita si ,,grupa formil”. Din acesta cauza reactia se mai
numeste si hidroformilare. Olefinele cu dubla legatura in pozitia alta
decat ,,alfa”, conduc la distributii ale produsilor de reactie care depind atat
de pozitia dublei legaturi cat si de structura moleculara a olefinei.
Hidroformilarea este, de asemenea, utilizată în produse chimice de
specialitate, relevante pentru sinteza organică a parfumurilor și a
produselor naturale.
20. Ce inseamna reactia Fischer-Tropsch si la ce se utilizeaza

Procesul Fischer-Tropsch este un procedeu industrial de obținere

a hidrocarburilor combustibile din monoxid de carbon și hidrogen. Reacțiile
chimice care au loc sunt realizate în prezența unui catalizator metalic, și se
realizează de obicei la o temperatură de 150-300 °C și la o presiune de câteva mii
de atmosfere. Procesul Fischer-Tropsch are o mare importanță în producerea de
hidrocarburi lichide.[3] Monoxidul de carbon și hidrogenul, materia primă pentru
acest procedeu, sunt obținute la rândul lor din:
-  gazeificarea cărbunelui, 
- din gaze naturale sau biomasă, prin reformare cu abur
- oxidarea partial a hidrocarburilor reziduale
- din titei de sist (bitum greu)

21. Hidrogenarea – reactii principale – la ce se foloseste

Hidrogenarea este o reacție chimică prin care un compus chimic sau un element

chimic reacționează cu hidrogenul molecular(H2), de obicei în prezența
 unui catalizator metalic de nichel, paladiu sau platină. Hidrogenarea poate fi
ori reducere (ca parte a unei reacții redox), ori reacție de hidrogenarea a
unor compuși organici nesaturați, prin care aceștia devin saturați.
De cele mai multe ori, hidrogenarea presupune adiția unor perechi de atomi de hidrogen la
o moleculă, caz în putem avea compuși nesaturați (alchene, alchine,
etc.). Catalizatorii sunt importanți pentru desfășurarea reacției, iar hidrogenarea necatalitică
nu are loc decât la temperaturi ridicate

RCH=CH2 + D2 → RCHDCH2D

1.Reacţia de hidrogenare

1.1. Hidrogenarea alchenelor

Schema generală:

_____________________________________________________________________________________________

Exemplu:
 -hidrogenarea etenei

22. De ce este necesara hidrogenarea benzinelor de piroliza

Hidrogenarea benzinelor de piroliza se poate face in doua etape succesive:

- Hidrogenarea selectiva a dienelor, alchenilaromaticelor, a dimerilor de tip
dicloropentadiena – de unde rezulta benzina stabilizata cu cifra octanica
ridicata
- Hidrogenarea totala a compusilor cu sulf, odata cu saturarea olefinelor ce
permite obtinerea unui concentrat aromatic, C 6 – C8 (B, T, X).

23. De ce este necesara hidrogenarea gazelor de piroliza

- Fractiunile gazoase de piroliza contin in principal etena si propena. In alte
fractiuni este prezenta si acetilena. Indepartarea acesteia este necesara,
deoarece in procesele de obtinere a etilenoxidului, respective
propilenoxidului (din etena si propena) se utilizeaza un catalizator de Ag,
care in reactie cu acetilena formeaza acetiluri de Ag (compusi cu proprietati
explozive). Hidrogenul necesar procesului este present in gaze
- Odata cu acetilena se hidrogeneaza si acetilenele superioare, precum si
faptul ca produsele de hidrogenare rezultate se separa odata cu etena,
propena...etc, nefiind nevoie de instalatii suplimentare.
24. Principalele utilizari ale benzenului in petrochimie
 ca solvent industrial, mai ales pentru degresarea metalelor însă din
cauza toxicitatii sale ridicate
 Principala sa întrebuințare este cea de reactiv intermediar pentru sinteza
altor compuși chimici.
 Derivații benzenului care se produc în cantități importante sunt stirenul,
utilizat în fabricarea polimerilor și a materialelor plastice, fenol, din care se
prepară rășini și adezivi, ciclohexanul, folosit pentru prepararea nylonului.
Cantități mai mici de benzen sunt utilizate la
fabricarea pneurilor, lubrifianților, coloranților, detergenților, medicamente
lor, explozibililor sau pesticidelor

 În anii 1980, principalii compuși obținuți din benzen

erau etilbenzenul, în proces folosindu-se 48%
benzen, cumenul 18%, ciclohexan 15% și nitrobenzen 7%.
 Ca aditiv al benzinei, benzenul îi mărește cifra octanică și
reduce detonația. În consecință, În ultimii ani, ca urmare a scăderii
producției de benzină cu plumb, s-a reintrodus benzenul ca aditiv

25. Ce se intelege prin interconversia olefinelor (cateva exemple)

 Înțelegem oligomerizarea.Din olefine ca materii prime, putem obține, de asemenea,
olefine cu aceleași greutăți moleculare sau diferite. Dacă se obțin olefine cu aceeași
greutate moleculară, acestea sunt izomeri. Aceste procese oferă flexibilitate și oferă o mai
mare varietate de materii prime și produse petrochimice. De exemplu: oligomerizarea in
faza gaz a propenei: catalizator de tip P 2O5/silice, temperatura de 220 0C, presiuni
de 50 bar, obtinandu-se oligomeri : di, tri, tetra ( adica cu 6, 9, 12 atomi de carbon
in molecula).
Mai nou, se utilizeaza pentru oligomerizare catalizatori organometalici, de
exemplu: ( M= Ni, Ti...) (dimerizare)

Etena butena
Propena n-hexena si 2-metil pentena
Butene izooctene

26. Ce se intelege prin metateza olefinelor

Metateza olefinelor este o reacție organică în care redistribuirea fragmentelor
nesaturate a două olefine (numite și olefine) are loc prin ruperea și regenerarea
legăturilor duble carbon-carbon din cei doi compuși. Datorită simplității relative a
acestei reacții, de obicei rezultă mai puține subproduse nocive sau toxice
comparativ cu alte reacții organice alternative.
Metateza simplă apare între două molecule ale aceleiași molecule Metateza mixtă
apare între două molecule diferite Din punct de vedere termodinamic, entalpia de
reacție a reacției de metateză este redusă, deoarece numărul de rulmenți înainte și
după reacția de metateză este același.

27. Ce este un catalizator de tip Ziegler – Natta si la ce se foloseste

Catalizatori Zigler – Natta modificati, formati din amestecuri de saruri ale

metalelor tranzitionale (LiAlH4, NaBH4, etc)
 Cei mai importanti pentru utilizare practica sunt catalizatorii de tip oxizi
metalici si cei de tip Zigler – Natta. Catalizatorul Zigler – Natta este un catalizator
organometalic, bicomponent:

[TiCl4 – Al(C2H5)3], tetraclorura de titan – trietil-aluminiu

In timpul reactiilor, pot avea loc depuneri de cocs (din cauza prezentei
dublei legaturi), din aceasta cauza catalizatorii trebuie, dupa o perioada de
functionare, regenerati, prin arderea controlata a depunerilor de cocs. Acesti
catalizatori se pot otravi reversibil/ireversibil in prezenta unor compusi nesaturati
sau compusi cu azot.

28. Izomerizarea olefinelor – 2 exemple

Izomerizarea olefinelor, de exemplu- izomerizarea butenelor:

- pot avea loc reactii de migrare a dublei legaturi
- pot avea loc reactii de izomerizare de catena
- transformarile pot fi determinate atat kinetic, cat si termodinamic, drumul
parcurs de reactie fiind conditionat de tipul de cataliza si de conditiile de
lucru (temperatura, presiune, timp de contact, viteza volumara).
Din punct de vedere termodinamic, conversia la echilibru a produselor de
reactie (reactie slaba ca efect termic) contine toate tipurile de hidrocarburi. In
ceea ce priveste cinetica si mecanismul reactiei, acestea depend de functiile
catalizatorului: (acida sau bazica)
- cea mai importanta izomerizarea, are loc in cataliza acida
- izomerizarea are loc prin catalizatori carbocationici.

29. Ce sunt alfa – olefinele liniare (un exemplu)

Alfa olefinele liniare (LAO) sau alfa olefinele normale (NAO) sunt olefine sau
alchene cu formula chimică CxH2x, distinse de alte mono-olefine cu o formulă
moleculară similară prin liniaritatea lanțului de hidrocarburi și poziția legăturii
duble la nivelul primar sau poziția alfa.

Alfa olefinele liniare sunt o serie de alfa-olefine importante din punct de vedere
industrial, incluzând 1-butenă, 1-hexenă, 1-octenă, 1-decenă, 1-dodecenă, 1-
tetradecenă, 1-hexadecenă, 1-octadecenă și amestecuri de olefine superioare,
C20-C24, C24-C30 și C20-C30.

30. Surse de obtinere a alfa – olefinelor

Din punct de vedere industrial, α-olefinele liniare sunt de obicei produse prin două căi principale:
oligomerizarea etilenei și sinteza Fischer-Tropsch, urmată de purificare. O altă abordare a alfa-
olefinelor liniare care a fost utilizată la scară mică în industrie este deshidratarea alcoolului. Înainte
de anii 1970, olefinele alfa liniare erau de asemenea produse prin crăparea termică a parafinelor, iar
olefinele interne liniare erau de asemenea produse prin clorurarea / deshidroclorarea parafinelor.
Există șapte metode comerciale pentru oligomerizarea etilenei în alfa-olefine liniare. Cinci dintre
aceste metode produc o distribuție largă de alfa olefine liniare. . Acestea sunt procesul Ethyl
Corporation (Ineos), Golful (Chevron Phillips Chemical Company), Shell Oil Company
Procesul SHOP, Procesul petrochimic Idemitsu și Procesul SABIC-Linde α-Sablin.
Cel mai nou proces comercial de obtinere de alfa olefină liniară este procesul
Sabic-Linde α-Sablin, comercializat de SABIC în Arabia Saudită

31. Intrebuintarile alfa – olefinelor liniare (LAO)

1-Octena intră în toate reacțiile tipice alfa olefinelor. Poate fi folosita drept
comonomer în obtinerea de poliolefine și ca intermediar în producția de
 alcooli oxo, octil mercaptani, amine, compuși organici de aluminiu, acizi grași
sintetici și oligomeri hidrogenați.
1-Decena intră în toate reacțiile tipice ale olefinelor alfa. Poate fi folosita drept
comonomer în anumiți copolimeri și ca intermediar în producția de epoxizi,
amine, alcooli oxo, lubrifianți sintetici, acizi grași sintetici și aromatici
alchilați.
1-Dodecena intră în toate reacțiile tipice ale olefinelor alfa. Poate fi utilizata în
producția de amine și oxizi de amină, mercaptani, alcooli oxo, aromatici alchilați,
lubrifianți sintetici, epoxizi și acizi grași sintetici.

1-Tetradecena intră în toate reacțiile tipice alfa olefinelor. Poate fi utilizata în

producția de amine și oxizi de amină, mercaptani, alcooli oxo, aromatici alchilați,
alfa olefine sulfonate, lubrifianți sintetici, epoxizi, uleiuri de bronzare (vopsele) și
acizi grași sintetici.

32. Intrebuintarile olefinelor inferioare (un exemplu)

Cele inferioare, 1-butenă, 1-hexenă și 1-octenă sunt utilizate majoritar ca

comonomer în producția de polietilenă. Polietilena de înaltă densitate (HDPE)
și polietilena liniară de joasă densitate (LLDPE) utilizează aproximativ 2-4%,
respectiv 8-10% din comonomeri.

33. Intrebuintarile alcoolului etilic (de sinteza) si izopropilic

utilizare Etanolul este utilizat la fabricarea băuturilor spirtoase, la conservarea
fructelor, la industria explozivilor și la funcționarea motoarelor (combustibil
amestecat cu benzină etc.). Poate fi folosit ca solvent și extractant în industria
cosmetică, parfumuri, lacuri și vopsele. Formează esteri cu acizi organici și sunt
căutați ca solvenți. Acetaldehida se formează prin oxidare. Poate fi folosit și pentru
fabricarea butadienei, care este apoi transformată în cauciuc sintetic. Acetona
poate fi fabricată și din etanol/
Utilizări ale izopropanolului -Producerea acetonei prin dehidrogenare catalitică
-Fabricarea antigelului (60% izopropanol + 40% apă), tc = -26 0C -Solvent (solvent)
-Cosmetice, parfumuri -Se folosește pentru formulări de benzină aeriană cu număr
octanic crescut și temperatură de îngheț scăzută
34. Ce este un detergent
Detergentul este produs sintetic și structura sa este similară cu săpunul. Prin
urmare, sunt agenți de spălare și curățare care modifică tensiunea superficială a
apei de spălare. Se poate înțelege că detergentul are o putere de spălare mai mare
decât săpunul. Acestea includ de obicei o combinație de elemente chimice și
substanțe active de curățare, cum ar fi agenți tensioactivi, acizi, alcali și enzime,
care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. Detergenții produși special
pot fi folosiți pentru diverse activități de spălare și curățare, cum ar fi: Curățați și
 spălați hainele. Curățarea ustensilelor de bucătărie. Curățarea și curățarea pieselor
mașinilor industriale. Podeaua este curată.

35. Principalele caracteristici ale unui detergent

Curăţarea suprafeţelor se realizează prin acţiunea combinată a

următoarelor fenomene coloidale:

• adsorbţie la interfeţe;
• modificarea tensiunilor interfaciale;
• solubilizare;
• emulsionare;
• apariţie sau distrugere de sarcini electrice superficiale.

36. Detergenti sintetici din fractii petroliere, clasificare, mod de actiune

Dupa natura grupei hidrofile detergentii se clasiifca in
Anionici
Cationici
Neionici

Anionici Grupa polara este SO3-(sau SO3Na) Spre deosebire de sapunuri,detergentii din aceasta clasa
pot fi utilizati in solutie acida sau in apa dura (caci sulfonatii decalciu si magneziu sunt solubili in apa).
Alchilbenzensulfonaţii sunt cei mai utilizaţi surfactanţi în compoziţiile detergenţilor granulaţi şi a celor
lichizi sunt alchilbenzensulfonaţii, datorită proprietăţilor superficiale bune şi a preţului de cost scăzut
comparativ cu a celorlalţi surfactanţi.

R–CH2–C6H4SO3ˉNa+ unde: R – radical alchilic cu 8-12 atomi de C.

În compoziţiile detergente se folosesc liniar alchilbenzensulfonaţii deoarece prezintă o

biodegradabilitate foarte bună. Ei se obţin cu randamente foarte bune prin sulfonarea alchilbenzenilor
urmată de neutralizarea acizilor sulfonici rezultaţi.
III.Agenti cationici. Toti produsii din clasa de mai sus, inclusiv sapunurile, contin o grupa polara anionica.
Compusii din prezenta clasa contin, legata de o catena lunga, o grupa cuaternara de anioni si se numesc,
de aceea si “sapunuri inverse” sau “agenti cation-activi”. Sapunurile inverse sunt dezinfectanti deosebit
de eficace, caci floculeaza proteinele (sarcina negativa) din bacterii.
În sinteza surfactanţilor cationici un rol important îl prezintă alchilaminele
grase C10 – C18. Majoritatea acestor alchilamine grase provin din trei tipuri de
materii prime: grăsimi şi uleiuri naturale, - olefine cu catenă lungă şi alcooli
graşi.

III.Agenti neionici. Compusii din clasa aceasta contin o grupa polara neionica, compusa din mai multi
atomi de oxigen eterici si o grupa OH alcoolica marginala. Neavand sarcina electrica, actiunea
detergenta a acestor compusi este independenta de PH-ul solutiei sau de prezenta altor ioni.
Compuşii neionici polietoxilaţi au proprietăţi detergente bune, sunt buni agenţi de umectare şi
emulgatori. Unii dintre ei au proprietati bune de formare a spumei. Unele categorii prezintă o toxicitate
foarte scăzută şi sunt folosite în produsele farmaceutice, cosmetice şi alimentare.
Alcooli graşi polietoxilaţi sunt utilizaţi pe scară largă în detergenţii de rufe şi în detergenţii lichizi de
spălat vase (co-surfactant cu agenţii tensioactivi anionici). Ca surfactanţi primari sunt de obicei folosiţi în
produsele de curăţare pentru suprafeţe dure.
Aminele etoxilate au o gamă largă de aplicaţii ca inhibitori de coroziune (aplicaţii petroliere), emulgatori
(asfalturi) şi ca agenţi de umectare, agenţi antistatici şi lubrifianţi (textile).
Mono şi digliceridele acizilor graşi se prepară pornind de la acizi graşi sau de la materii grase prin
esterificare directă, respectiv transesterificare.

37. Enumerati principalii monomeri si polimeri (utilizari)

UTILIZARILE PRINCIPALILOR POLIMERI:
POLIETILENA folosita la filme, jucarii, ambalaje de plastic
PVC folosit la discuri, sticle, linoleum,ventile, corpuri de pompe, tevi siconducte, benzi de transport; in
constructii la confectionarea depardoseli,acoperisuri,pervaze pentru geamuri si tuburi pentru instalatii
electrice
POLISTIRENUL este cunoscut in comert si sub numele de trolit saustyroflex,este utilizat la jucarii,
ambalaje, cartoane de oua,ca materialelectroizolant în electronică;la fabricarea poroplastelor (bureţi);a
polistirenului(expandat sau extrudat,ce e un foarte bun izolator termic şi fonic;pentruambalaje.
POLITETRAFLUORETENA, cunoscut şi sub denumirea de TEFLON esteutilizata ca material
electrizolant, la confecţionarea unor echipamente speciale şila acoperirea vaselor de bucătărie.
POLIACRILONITRIL utilizat la fabricarea blanurilor sintetice,paturi si altemateriale sintetice
POLIETENA este utilizată la fabricarea foliilor pentru ambalaje, pungi, saci,pentru izolarea cablurilor
electrice, la obţinerea de butelii, butoaie, ţevi,conducte, obiecte de uz casnic, etc.
POLICLORURA DE VINIL este folosită la fabricarea foliilor, muşamalelor,linoleumului, înlocuitorilor
de piele, tuburilor, conducelor, jucării, materialei zolatoare, etc
Glucoza , clorura de vinil, aminoacizii și etilenă sunt exemple de monomeri. Fiecare monomer se
poate lega în diferite moduri pentru a forma o varietate de polimeri. În cazul glucozei, de
exemplu, legăturile glicozidice pot lega monomerii de zahăr pentru a forma astfel de polimeri ca
glicogenul, amidonul și celuloza.