UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

BRUTARU SILVIA-ANDREEA
TOLUEN GRUPA 30211
ANUL III

CHIMIE ORGANICA
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

1. INTRODUCERE………………………………………..2

2. METODA DE OBTINERE……………………………..2

3. PROPRIETATILE TOLUENULUI…………………….3

4. FORMULA STRUCTURALA A TOLUENULUI…….4

5. EFECTUL SINERGIEI AL BENZOATULUI DE BENZIL

ASUPRA OXIDARII SELECTIVE A TOLUENULUI IN
BENZALDEHIDA:
5.1 ABSTRACT…………………………………………..5
5.2 INTRODUCERE……………………………………..6
5.3 SECTIUNEA EXPERIMENTALA…………………8
5.4 REZULTATE SI DEZBATERI: ……………………8
OXIDAREA TOLUENULUI N SOLVENT……….8
T20 ȘI TOLERANȚA BENZALDEHIDĂ…………..9
EFECTUL SINERGIC AL COMPONENTELOR CHEIE
ASUPRA STABILITĂȚII BENZALDEHIDEI……11
6. CONCLUZII…………………………………………..17

7. BIBLIOGRAFIE………………………………………...18

1|Page
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

1. INTRODUCERE

Toluenul sau toluolul este o hidrocarbură aromatică lichidă, incoloră, inflamabilă,

insolubilă în apă, din seria benzenului. Toluenul se extrage din gazele de cocserie și
din gudroanele cărbunilor de pământ. Se întrebuințează la prepararea unor coloranți,
a unor medicamente etc. În combinație cu alte elemente poate deveni extrem de
periculos; de exemplu prin nitrarea toluenului se obține trinitrotoluenul (trotilul) -
TNT, un exploziv puternic. Asupra organismului uman are efecte nocive dacă este
inhalat, dar spre deosebire de benzen, care este cancerigen, toluenul nu prezintă
asemenea efecte, datorită prezenței radicalului metil (CH3-), ce scade caracterul său
aromatic făcându-l mai ușor asimilabil. De asemenea, toluenul este utilizat ca si drog
halucinogen, cu efecte devastatoare pentru sistemul nervos.

2. METODA DE OBTINERE

Toluenul apare in mod natural în concentrații mici în petrol și este produs în mod
industrial în cadrul procesului de obținere a benzinei prin reformare catalitică sau
prin cocsificarea cărbunilor de pământ.

2|Page
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

3. PROPRIETATILE TOLUENULUI

3|Page
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

4. FORMULA STRUCTURALA A TOLUENULUI

4|Page
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

5. EFECTUL SINERGIEI AL BENZOATULUI DE BENZIL

ASUPRA OXIDARII SELECTIVE A TOLUENULUI IN
BENZALDEHIDA

Informatiile Articolului 5.1 ABSTRACT

Istoria articolului
Pentru a rezolva defectele solvenților acidului acetic în
Primit pe 28 mai 2018 cazul oxidării în fază lichidă a toluenului cu benzaldehidă
Primit si revizuit din 9 octombrie 2018
cu oxigen, s-a dezvoltat o metodă slabă corozivă și verde
prin introducerea benzoatului de benzil în reacție. S-a
Acceptat pe 14 octombrie 2018
constatat că, în comparație cu cazul acidului acetic,
Disponibil online 23 octombrie 2018
benzoatul benzil a avut un efect satisfăcător asupra
oxidării toluenului la benzaldehidă. Reacția a fost mai
Cuvinte cheie: activă în etapa inițială de oxidare, iar benzaldehida
Benzaldehida generată a fost protejată de oxidare suplimentară datorită
efectului sinergic al benzoatului de benzil, împreună cu
Oxidare
produsele derivate din toluen, alcool benzilic și bromură
Efectul sinergiei
de benzil.
Touen
Benzoatul benzilic a inhibat esterificarea alcoolului
benzilic, în timp ce bromura benzil a promovat formarea
alcoolului benzilic. Prin urmare, s-ar putea menține o
concentrație considerabilă de alcool benzilic și s-ar putea
obține o selectivitate crescută de benzaldehidă în cadrul
conversiei în toluen.

5|Page
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

5.2 INTRODUCERE

Benzaldehida (BA) este utilizată pe scară largă în medicină, pesticide, coloranți și alte
domenii. Există mai multe moduri de a produce benzaldehidă din toluen. Clorurarea
toluenului urmată de hidroliza suferită de poluarea grea și de clorul rezidual din produs
(Partenheimer, 1995).
Oxidarea eterogenă a fazei de vapori a toluenului necesită condiții dure de reacție, cum
ar fi o temperatură ridicată de 600–700 K (Bulushev, 2000; Xue et al., 2008), în timp ce
oxidarea fazei lichide preferă catalizatorii omogeni, ceea ce duce la o activitate de reacție
excelentă în condiții relativ ușoare (Jiang et al., 2011).
În ceea ce privește oxidarea toluenului cu catalizatorul MC tipic, datorită reactivității
ridicate, produsul principal este acidul benzoic (BAC), iar randamentul benzaldehidă
este, de obicei, sub 10%. (Donati et al., 1968;Partenheimer, 2011). S-a raportat că
activitățile toluenului, alcoolului benzilic și benzaldehidă au fost de 0.05, 0.85 și,
respectiv, 290, prin urmare, era destul de greu să se obțină un randament considerabil de
benzaldehidă prin oxidare de toluen (Partenheimer, 2006). S-au depus multe eforturi
pentru a crește selectivitatea și randamentul de benzaldehidă. Îmbunătățirile aduse
oxidării fazei lichide a toluenului au fost realizate prin adăugarea de componente active,
cum ar fi metal de tranziție Zirconiu (Partenheimer, 2003), metal alcalin (Jhung et al.,
2002) sau guanidină (Cheng et al., 2005).Folosind un sistem optimizat de acid acetic
Co(OAc)2/MnSO4-Mn(OAc)2/C2H2Br4/ conversia toluenului de 48.69% și randamentul
benzaldehidă de 21.02% au fost obținute de grupul nostru (Yan et al., 2014).
Deși acidul acetic este un solvent excelent pentru sistemul cu catalizator MC, are o
sciziune evidenta. Acidul acetic este foarte coroziv, materialul de titaniu este necesar
pentru echipamentele care intră în contact cu acidul acetic, inclusiv reactoarele,
schimbătoarele de căldură și dispozitivele de separare.
În plus, separarea acidului acetic și a apei produse este un proces dificil, care necesită un
cost energetic ridicat al dispozitivelor și al funcționării. În consecință, mulți cercetători au
încercat să înlocuiască parțial sau total acidul acetic cu solvenți precum apa-dioxan (Nair
et al., 2004), acidul acetic-apa (Hu et al., 2007; Guohuan et al., 1999) sau lichidul ionic
specific (Welton, 1999). Recent, Gaster et al (2017) a raportat că utilizarea catalizatorilor
NHPI si Co(OAc)2 ca si catalizatori, HFIP ca solvent, oxidarea aerobă a toluenului la
benzaldehidă ar putea obține o selectivitate ridicată. Grupul nostru de cercetare a încercat
un grav de derivați de acid acetic.Adăugarea unei anumite cantități de acetat de etil (ea)
sau acetat de butil (BAT) ar putea reduce coroziunea acidului acetic.Cand VEA/VHAc= 1/10
sau VBAt/VHAc= 1/4, performanța reacției a fost mai bună decât cea a acidului acetic pur,

6|Page
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

ceea ce indică posibilitatea înlocuirii parțiale a acidului acetic cu acești esteri. Cu toate
acestea, atunci când cantitatea de ester a crescut, reacția s-a înrăutățit, deoarece
solubilitatea catalizatorului în solventul mixt a fost slăbită (Yan et al., 2014). S-a părut
dificil să se oxideze toluenul în acești acetați în absența acidului acetic.

FIG.1 Compararea performanțelor de reacție între benzoatul de benzil și HAC. Condiții de reacție: Benzoat de benzil:

NCO/ntoluen= 2.5%, ntoluen/nbenzil benzoat= 0.50, NBR/NCO=1.2, temperatură: 110 ◦C, debit de
oxygen:60ml/min;HAC:NCO/Ntoluen=2.5%,Ntoluen/nHAc=0.54,NCO/nNCO=3,NBR/NCO=0.24,
n(MnSO4)/n(Mn(OAc)2)=1:1,temperature=98⸰C,debitul de oxygen=60mL/min.

Benzoatul de benzil este un subprodus al oxidării în fază lichidă a toluenului, obținut

prin esterificarea alcoolului benzilic cu acid benzoic. Un brevet a prevăzut o metodă care
a produs o cantitate mică de acid benzoic din benzoatul de benzil condensat la
temperatură și presiune ridicata (Sidi și Hughes, 1981). S-a constatat că aplicarea
benzoatului de benzil ca solvent alternativ si a avut un efect considerabil. Punctul său de
fierbere ridicat și compatibilitatea excelentă au oferit o modalitate verde și directă de a
trata toluenul. În plus, coordonarea esterilor, alcoolului benzilic și a bromurii de benzil
poate duce la stabilitatea relativă a alcoolului benzilic în sistem pentru a obține o
selectivitate ridicată a benzbenzaldehidei în solventul neutru. În plus, s-a construit un
nou sistem promițător pentru reacția selectivă a toluenului și s-a discutat efectul sinergic
al benzoatului de benzil asupra oxidării toluenului.

7|Page
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

5.3 SECTIUNEA EXPERIMENTALA

Toluen, benzaldehidă, p-terț-butiltoluen, p-xilen, acid benzoic, 1,1,2,2-tetrabrometan, bromură de sodiu,

benzoate de benzil și alți reactivi au fost toți analitici. Toate au fost achiziționate de la Aladdin Industrial
Corporation. În experimente, catalizatorii, reacționanții și solvenții au fost introduși într-un balon gol de
trei ori (250 ml) și încălziți la temperatura programată. Apoi, oxigenul pur ( >99.9%) a fost introdus în
fundul vasului la un anumit debit.În timpul oxidării, probele au fost prelevate din oră în oră și analizate
de Shimadzu GC-30°C, care a fost echipat cu o coloană capilară WondaCap de 0.32 m × 0.32 m × 0.5 µm.
Temperatura cuptorului a fost programată între 100 și 280 ◦C.Azotul a fost utilizat ca gaz purtător și cu
flacără iar ionizarea a fost efectuată la 300 ◦C .Identificarea produselor s-a realizat cu ajutorul metodei de
analiză a CG-TOF GC-MS.

5.4
5.5

5.4 REZULTATE SI DEZBATERI:

5..1.1● OXIDAREA TOLUENULUI IN SOLVENT

Pentru sistemul de acid acetic,cantitatea optima a cobaltului(II),acetatului tetrahidrat

(Co(OAc)2·4H2O),acetatului tetrahidrat de mangan(II) (Mn(OAc)2·4H2O),sulfatului de
mangan(MnSO4) ,1,1,2,2-Tetrabromoetan sau bromură de sodiu au fost utilizate la
oxidarea toluenului cu oxigen (Wu et al., 2014; Yan et al.,2014). Datorită solubilității
reduse a acestor catalizatori de sare în benzoate de benzil, cobalt naftenat și 1,1,2,2-
tetrabrometan unde combinate cu benzoatul de benzil pentru construirea unei noi reactii
I sistemul de oxidare a toluenului.Au fost comparate performanțele de reacție ale acidului
acetic și ale benzoatului de benzil in Fig.1.
S-a demonstrat că cele două reacții au urmat regula generală a oxidării toluenului.Cu
timpul, conversia dintre toluen și selectivitatea acidului benzoic a crescut, în timp ce
selectivitatea benzaldehidei a atins vârful în curând. Diferit de cazul sistemului de acid
acetic, s-a observat o fază de inițiere radicalistă liberă mai scurtă (aproximativ 4 h) în
sistemul de benzoat de benzil, care indică faptul că reacția a fost mai mult decât sistemul
de acid acetic. După 4 ore, conversia toluenului a accelerat în mod semnificativ, fiind
însoțită de formarea rapidării acidului benzoic și de o scădere a selectivității
benzaldehidă.

8|Page
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

● T20 ȘI TOLERANȚA BENZALDEHIDĂ

Pentru a evalua în continuare performanțele de reacție ale sistemelor menționate anterior,

au fost prezentați în vederea comparării doi parametri: T20, care a fost definit ca momentul
în care 20% din toluen a fost convertit, și toleranța benzaldehidă care a fost egală cu
raportul molar al toluenului față de benzaldehidă la cea mai mare selectivitate a
benzaldehidă.

După cum se arată în tabelul 1, t20 pentru sistemul de benzoat de benzil și sistemul de
acid acetic au fost 4.93 și, respectiv, 5.10, implicand o reactie initiala mai rapida in
sistemul de ester.

Timpul tSmax, care reprezintă timpul în care reacția a atins cea mai mare selectivitate de
benzaldehidă și ntoluen/NBA la tSmax, au fost enumerate în tabelul 2.

9|Page
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

Deși tSmax a sistemului de esteri era puțin mai lungă decât cea a sistemului de acid
acetic, conversia toluenului și selectivitatea benzaldehidă erau ambele mai
mari. Sensibil, toleranța benzaldehidă a fost de 12 pentru noul sistem, aproximativ o
treime din ntoluen/NBA pentru sistemul de acid acetic. Aceasta a indicat faptul că
benzaldehida are nevoie de o protecție mai redusă a moleculelor de toluen din sistemul
benzilic și, prin urmare, s-ar putea obține o selectivitate crescută de benzaldehidă în
cadrul conversiei în toluene.

FIG 2 Posibil mecanism de descompunere a benzoatului de benzil.

10 | P a g e
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

●EFECTUL SINERGIC AL COMPONENTELOR CHEIE ASUPRA STABILITĂȚII

BENZALDEHIDEI

În general, oxidarea în fază lichidă a toluenului cu oxicomen urmează un mecanism de

reacție în lanț cu radicali liberi. Pentru a obține o selectivitate crescută a benzaldehidei,
este necesar, de obicei, să se păstreze o concentrație ridicată de toluen sau alcool
benzilic. Excesul de moleculă de toluen poate izola benzaldehida de oxidanți și alcoolul
benzilic poate împiedica oxidarea ulterioară a benzaldehidei.

S-a dovedit că benzaldehida este mai stabilă în sistemul benzilic benzoat, deoarece este
necesară o cantitate mai mică de toluen pentru a proteja benzaldehida de oxidare, după
cum se arată în tabelul 2. Acest lucru se poate explica prin coordonarea componentelor
cheie, inclusiv benzoatul de benzil, alcoolul benzilic și bromura de benzil.
Chen și Chou (1994) au raportat că piroliza benzoatului de benzil ar putea oferi
oligoelemente pentru alcoolul benzilic și ben-zaldehidă. Pentru a dezvălui mecanismul
de descompunere a benzoatului de benzil, au fost efectuate o serie de experimente de
verificare. După cum se arată în tabelul 3, atunci când oxigenul a fost introdus în
amestecul de benzoat de benzil și catalizatori pentru o perioadă de timp, alcoolul de
benzil și benzaldehidă au fost detectate prin GC. Bilanțul material a arătat că rata de
descompunere a benzoatului de benzil în condiții experimentale actuale a fost mai mică
de 1%, dezvăluind
stabilitatea relativă a
solventului. În plus, atunci
când p-terț-butiltoluen sau
p-metoxitoluen au fost
oxidate în benzoat de
benzil timp de 8 h, s-au
format, de asemenea,
urme de benzoat de p-terț-
butil sau, respectiv, de
benzil p-metoxibenzoat. În
consecință, un posibil
mecanism a fost speculat
în Fig. 2.

11 | P a g e
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

Fig 3 Efectul cantității de alcool benzilic asupra selectivității benzaldehidă. Condiții de

reacție:
Ntoluen/n benzylbenzoat= 0.50,
NCO/nt oluen= 2.5%,NBR/NCO= 1.2,
temperatură: 110⸰ C, timp de
reacție: 8 h, debit de oxigen: 60
ml/min.

În sistemul benzilic benzoat,

benzozatul benzilic ar inhiba esterificarea alcoolului benzilic, ducând la o concentrație
relativ ridicată de alcool benzilic în timpul oxidării toluenului. Se poate, de la 1 mai la
30 mai (2014) s-a sugerat ca pres-ul alcoolului benzilic sau al altor alcooli ar putea
inhiba oxidarea benzaldehidă si ar putea astfel mentine o selectivitate mai mare a
benzbenzaldehidă. Ca în Fig.3, evoluția conținutului de alcool benzilic și selectivitatea
benzaldehidă semănau între ele, dezvăluind faptul că alcoolul benzilic a avut un efect
esențial asupra formării benzaldehidă. De asemenea, cantitatea de alcool benzilic a fost
suficientă pentru a inhiba oxidarea suplimentară a benzaldehidă (Sankar et al., 2014),
care ar fi generată favorabil.

În timpul oxidării toluenului, inițiatorul, brom com ponent poate fi convertit în

bromură de benzil inactivă (Hu et al., 2006). Partenheimer (2004) a sugerat că bromura
de benzil s-a format direct în sfera de coordonare a metalului, iar bromura a fost un
amestec de bromură direct legată de perechile de metal și ioni din sfera de
coordonare. Se considera ca bromura de benzil este formata de reactia (1). Bromura de
benzil generată poate fi consumată prin hidroliză (2) sau oxidare (3).
PhCH3 + [Co(III)Br]2→ PhCH2Br + [Co(II)Br]2 (1)
PhCH2Br + H2O → PhCH2OH + HBr (2)
PhCH2Br + PhCH2OO• → PhCHBr• + PhCH2OOH (3)

12 | P a g e
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

In general, se consideră că bromura de benzil inhibă multe oxidări catalitice ale

toluenului în ceea ce privește Br. Diferit de sistemul de acid acetic, nu a avut loc o
scădere rapidă a conversiei toluenului odată cu creșterea nBr/nCo in sistemul de benzoat
de benzil.Fig 4
Cresterea continutului de brom parea sa provoace o mica interferenta la reactie.

Fig.4 Efectul NBR/NCO asupra oxidării toluenului în benzoatul de benzil și HA C. Condiții de

reacție: Benzoat de benzil: ntoluen/nbenzilbenzoat= 0.50, nCo/ntoluen= 2.5%, temperatura: 110
◦C, timpul de reactie: 8 h,debit de oxigen: 60 mL/min; HAc:ntoluen/nHAc= 0.54, nCo/ntoluen=
2.5%, nCo/nMn= 3, temperatura: 98◦C, n(MnSO4)/n(Mn(OAc)2)= 1:1, timpul de reactie: 10 h,
debit de oxigen: 60 mL/min.

Efectul nBr/nCo pe randamentul bromurii de benzil a fost prezentat în fig. 5. Se poate

observa că, odată cu reacția pro-gibatul, cantitatea de bromură de benzil a crescut treptat,
iar după 8 ore, aproape 60% din Br a fost transformată în bromură de benzil. În
conformitate cu legislația generală, acumularea bromurii de benzil de activitate scăzută
ar trebui să fie dăunătoare oxidării. În mod surprinzător, în sistemul benzilic al
benzoatului, conversia încă considerabilă a toluenului și a randamentului benzaldehidă
s-a realizat la conținut ridicat de bromură de benzil.

13 | P a g e
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

Se speculează că oxidarea toluenului este supusă unui alt mod de la sistemul de acid
acetic.Yuan et al (2016) a analizat schimbările intermediare din sistemul de acid acetic
(fig.6). Alcoolul benzilic ar putea reacționa cu acid acetic pentru a produce esterul relativ,
care ar putea fi oxidat la benzaldehidă. Bromura de benzil ar putea fi hidrolizată pentru
a obține alcool benzilic sau transformată în acetat în stare acidă. În sistemul benzilic al
benzoatului, mediul neutru și esterii abundente ar inhiba esterificarea alcoolului
benzilic. În plus, datorită prezenței bromurii de benzil, activitatea sistemului a fost
redusă, alcoolul benzilic se putea acumula astfel la o anumită concentrație înainte de a fi
oxidat profund.

Fig 5
Efectul NBR/NCO asupra formarii de bromura de benzilin oxidarea toluenului. Condiții
de reacție:
ntoluen/nbenzilbenzoat= 0.50, nCo/ntoluen= 2.5%,temperatura: 110◦C, timpul de reactie: 8 h, debitul de oxigen:60
mL/min.

14 | P a g e
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

Într-un cuvânt, în sistemul benzilic, efectul synor-gistic al benzoatului de benzil,

împreună cu alcoolul benzilic și bromura de benzil ar putea juca un rol ca în Fig.7.
O mare cantitate de benzoat de benzil a avut o mare influență asupra conținutului de
alcool benzilic și, prin urmare, a afectat existența benzaldehidă.

Fig.6 Mecanismul posibil de oxidare catalitică Co-Mn-Br în acid acetic

15 | P a g e
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

Fig.7 Efectul sinergic al componentelor cheie în sistemul de benzoat de benzil

16 | P a g e
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

6. CONCLUZII
În activitatea actuală, oxidarea selectivă a toluenului la benzaldehidă în sistemul benzilic
a fost de investigat.Comparat, cu performanța de reacție în sistemul de acid acetic,
sistemul benzilic prezintă avantaje semnificative, inclusiv absența coroziunii, reacții
secundare mai reduse, condiții de funcționare moderate și activitate stabilă. În sistemul
benzilic benzoat, reacția inițială este mai rapidă decât cea din sistemul de acid acetic și
benzaldehidă este mai stabilă. Toleranta benzaldehidă a fost de 12 pentru sistemul
benzilic al benzoatului de aproximativ o treime din ntoluene/nBA pentru sistemul acidului
acetic. S-a constatat că efectul sinergic al benzoatului de benzil cu alcool benzilic și
bromură de benzil contribuie la menținerea unei concentrații ridicate de alcool benzilic
și, prin urmare, induce o selectivitate considerabilă a benzaldehidei în timpul reacției.

CONFIRMARE DE PRIMIRE

Activitatea a fost sprijinită de Fundatia Nationala a Stiintelor Naturale din China (Nr.
91634104, Nr. 21476105 și Nr. 21776122) si Fondurile Fundamentale de cercetare pentru
Universitățile Centrale.

17 | P a g e
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

7. BIBLIOGRAFIE

 Yuan, H., Fang, X., Ma, Q., Mao, J., Chen, K., Chen, Z., Li, H., O nouă
perspectivă mecanică asupra oxidării aerobe a compușilor
metilaromați catalizat de Co-Mn-Br și a aplicațiilor sale. anul 2016 J.
Catal. 339, pag. 284-291;
 Wu, X.K., Deng, Z.L., Yan, J.J., Zhang, F., Zhang, Z.B., Efectul
anhidridei acetice asupra oxidării toluenului la benzaldehidă cu
catalizatori metalici/bromură,anul 2014 Ind. Ing Chem. Rez 53,pag.
14601-14606.;
 Xue, M., Yu n, J., Chen, H., Shen, J., Proprietăți acide și redox ale
catalizatorilor V-Ag–O/TiO2 pentru oxidarea selectivă a toluenului în
benzaldehidă; anul 2008 Cateral. Lett. 128, pag. 373-378.
 Yan, J., Wu, X., Zuo, G., Zhang, F., Zhang, Z., O metodă nouă de
oxidare a fazei lichide a toluenului-benzaldehidă cu o selectivitate
mai mare. J. Nanjing Univ. 50, anul 2014; pag.129-134.

 Partenheimer, W., Metodologia și domeniul de aplicare al

austotoxicitării hidrocarburilor. Catal. Today, anul 1995,23,pag 69-
158;

 Partenheimer, W. Efectul zirconiului in catalizatorii metalici/bromura

asupra autoxidarii p-xilenului: Partea II Metale alternative la zirconiu
și efectul zirconiului asupra formării dioxidului de mangan (IV) și
precipitatării cu acid piromelitic. J Mol Catal A: Chem anul 2003;206,
pag.131–144;
 Partenheimer, W. Sinergia complexă a apei din austenizarea
metalelor/bromură a hidrocarburilor cauzată de formarea bromurii
de benzilic. Adv. Sintaxă. Catal. anul 2004;346, pag. 297-306;

18 | P a g e
UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

 Partenheimer, W., Sinteza de mare randament a aldehidelor din

alcoolii oxici care utilizează oxidarea aerobă omogenă în acidul
acetic. Adv. Sintaxă. Catal.348 anul 2006, pag.559–568;
 Partenheimer, W. Chimie a oxidării acidului acetic în timpul oxidării
aerobe omogene, catalizată prin metal, a compușilor alchilaromați.
Appl. Cateral. A: Gen. 409-410 ; anul 2011,pag. 48-54;

 Bulushev, D., Formarea siturilor active pentru oxidarea selectivă a

toluenului în timpul sintezei catalizatorului prin reacția în stare
solidă a V2O5 cu TiO2. J. Catal. 193, anul 2000, pag.145-153;
 Gaster, E., Kozuch, S., Pappo, Oxidarea aerobă selectivă a
metilarenelor la benzaldehidele catalizate de acetat de n-
hidroxitftalimidă și de cobalt(II) în hexafluorpropan-2-ol. Angew.
Chem. Int. Ed 56, anul 2017, pag.5912-5915;
 M. Avram, „Chimie Organica”,editura Zecasin, Bucuresti,vol I,anul
1994.
 https://www.wikizeroo.org/index.php?q=aHR0cHM6Ly9yby53aWtpc
GVkaWEub3JnL3dpa2kvVG9sdWVu

19 | P a g e