LP-uri SEMIO

LP 6
medicala
1. Examenul obiectiv general
2. Inspectia
3. Palparea
4. Percutia
5. Ascultatia
1.1 Atitudinea:
– Ortopnee (AB)
– Decubit lateral de
partea afectiunii
(pleurezie)
– Pneumonic-facies congestiv cu roseata
pometului de partea afectata,herpe nazo-
labial.
– BPOC (bronşitic, emfizematos)
– Ftizic
• Periferic – CPC
Frecventa normala a respiratiilor
16-18/min la adult
30-40/min la n.n.
Tipul respirator:
Costal superior – F
Costal inferior – B
Abdominal – copil, la adult în somn
1. Bilaterale simetrice
 Torace emfizematos/in butoi-apare in emfizem
pulmonar.,
 -Torace astenic/paralitic:- TB, neoplasm pulmonar.
 Torace infundibuliform (de pantofar): congenital,
profesional, traumatic, sechele de rahitism
 Torace conoid/in clopot: ascita, T.
abdominale,sarcina.
 Torace rahitic (stern proeminent, în
carenă, cifoza, matanii costale, Santul
Harrison): rahitism
2. Unilaterale, asimetrice
De origine vertebrala:
- cifoza, scolioza, cifo-scolioza):
- congenital, traumatic, inflamator, TBC .
Dilatarea unui hemitorace:
- pleurezie masivă, tumori mari, cardiomegalie
Retractia unui hemitorace:
- atelectazii, pahipleurite, simfize pleuro-
pericardice
1. De frecventa:
Tahipnee-cresterea frecventei respiratorii.
Bradipnee-scaderea frecventei respiratorii.
2. De amplitudine:
– Creste -viroze
– Scade: -emfizem pleurezie, fracturi,
pneumotorax
– Absenta miscarilor unui hemitorace:
pleurezie masiva, atelectazie totala,
pneumotorax sub tensiune
Zona Zoster
Fracturi
Circulatie venoasa colaterala
Edem local
Cicatrici
Eruptii
Adenopatii
• Tehnica –se face comparativ si simetric pe ambele
Hemitorace.
• Date semiologice obtinute:
 Alaturi de inspectie:
Verifica conformatia toracica
Exploreaza tegumentele toracelui
 Adenopatii
 Durerea provocata: sediu, intensitate
 ritmul si amplitudinea respiratiilor
 Frecatura pleurala
 Transmiterea vibratiilor vocale
• Amplitudine
• Simetrie
1. Directa-se realizeaza fara
interpunerea unui deget cu rol de
Plesimetru si se efectueaza cu
ultimele 4 degete direct pe
suprafata examinata.
2. Indirecta- foloseste mediusul mainii stangi ca plesimetru
,palma stanga fiind lipita de torace ,iar cu mediusul mainii
drepte se percuta pe falanga mijlocie a mediusului mainii
stangi.
• NORMAL: sonoritate netimpanica.

 Metode:
1. directa
(apicarea ureghii pe
toracele bolnavului)
2. Mediata (folosirea stetoscopului)
La ascultatie se apreciaza:
-zgomote respiratorii normale.
-transmitere patologica a zgomotelor normale
-zgomote patologice supraadaugate.
-modificari ale tusei si vocii.
1. De intensitate:
Diminuat:
 obezitate, pleurezie, pneumotorax
 respiratie superficiala (fracturi costale, nevralgii),
 obstacole pe caile respiratorii (corpi straini,T
mediastinale),
Abolit:
– pleurezie masiva, pneumotorax masiv,
– atelectazie
Accentuat: sdr de condensare pulmonară cu

bronșie liberă (pneumonie), bronsiolita
1. Raluri
2. Frecatura pleurala
Mecanism de producere:
Punerea in miscare a secretiilor de catre
coloana de aer
Clasificare:
1. Uscate
2. Umede
RONFLANTE - apar in bronhile mari –sunt zgomote
intense asemanatoare cu un sforait sau vibratia corzii de
contrabas.
SIBILANTE – apar in bronhiile mici

“suieratoare”.Prezenta ralurilor sibilante da
caracterul particular de”zgomot de porumbar”
Se aud in inspir si expir
Se modifica cu tusea
1. CREPITANTE (alveolare)
• fine
• egale ca amplitudine
• in inspir
-au fost comparate cu “calctul pe zapada
inghetata’
Pneumonie, bronhopneumonie, infarct
2. SUBCREPITANTE (bronsice) = conflict
aer-secretii
– comparate cu Barbotarea aerului in apa
– In inspir+expir
– Se modifica cu tusea
1. Examenul obiectiv al aparatului
respirator
2. Metode complementare de investigare a
aparatului respirator
Metode radiologice
1. parenchimatoase:
 Opacitati
 Claritati
Se descrie la fiecare:
• Topografia
• Aspectul: forma, marime, numar, contur,
intensitate
imagini opace:
– Nodulare:
• unice sau multiple,
• rotunde, circumscrise,
• dimensiuni variate (micronodulare, macronodulare)
– Sistematizate: lob/segment
– Nesistematizate/difuze
imagini clare/hipertransparente:
– Chistice
– Buloase
– Cavitare
– Hidroaerice
2. pleurale:
Clare/hipertransparente = pneumotorax
Opace = pleurezie, pahipleurită.
• Jugulare turgescente
• Utilizarea muschilor accesori
• Circulație colaterală tip cavo-cav superior
A. Este un torace conoid
B. Este un torace înfundibuliform
C. Apare în tumori mediastinale
D. Poate fi congenital
E. Se mai numește “de pantofar”
A. Este un torace conoid
B. Este un torace înfundibuliform
C. Apare în tumori mediastinale
D. Poate fi congenital
E. Se mai numește “de pantofar”
A. Este un torace emfizematos
B. Diametrul AP < diam transversal
C. Se mai numeste “in butoi”
D. Apare în pneumotorax
E. Asociaza faciesul pink puffer
A. Este un torace emfizematos
B. Diametrul AP < diam transversal
C. Se mai numeste “in butoi”
D. Apare în pneumotorax
E. Asociaza faciesul pink puffer
A. Este un torace cifotic
B. Este un torace scoliotic
C. Este un torace cifo-scoliotic
D. La inspectie se identifica
un nev pigmentar
E. La inspectie se identifica
o efelida
A. Este un torace cifotic
B. Este un torace scoliotic
C. Este un torace cifo-scoliotic
D. La inspectie se identifica
un nev pigmentar
E. La inspectie se identifica
o efelida
A. Bronhografia
B. Bronhoscopia
C. Tomografia convențională
D. Radioscopia pulmonară
E. Radiografia pulmonară
A. Ia naștere la nivelul sfincterului bronsiolelor
supralobulare
B. Este un zgomot fiziologic
C. Este diminuat în sdr de condensare cu
bronșie liberă (pneumonie)
D. Este accentuat în fracturi costale cu
respirație superficială
E. Este abolit în pleurezii masive
A. sunt raluri bronșice
B. Iau naștere la nivelul alveolelor
C. Apar ca urmare a mobilizării secrețiilor
bronșice
D. Apar numai în inspir
E. Se modifică după tuse
A. sunt raluri bronșice
B. Iau naștere la nivelul alveolelor
C. Apar ca urmare a mobilizării secrețiilor
bronșice
D. Apar numai în inspir
E. Se modifică după tuse
A. Emfizem pulmonar
B. Torace hiperinflat din criza de astm bronșic
C. Pneumotorax
D. Pleurezie masivă
E. Emfizem subcutanat
A. Emfizem pulmonar
B. Torace hiperinflat din criza de astm bronșic
C. Pneumotorax
D. Pleurezie masivă
E. Emfizem subcutanat
`
SEMEIOLOGIE MEDICALĂ
LP 8
APARATUL DIGESTIV
Semiologia aparatului digestiv
1. Simptome majore
2. Examenul obiectiv al aparatului digestiv
3. Metode complementare de investigare
1. Simptome majore
1. Simptome majore
Simptome si semne majore
1. Durerea
2. Hemoragia digestivă
3. Icterul
4. Edemul
5. Meteorismul abdominal
1. Durerea
Cel mai frecvent simptom

Origini diferite
- hepatică
 biliară
 pancreatică
 gastro-duodenală
 intestinală
 splenică
Durerea hepatică
Rară
 abces hepatic
 ficat de stază acută
Durerea gastroduodenală
Anamneza este totul!

 UG
 UD
 NG
 gastrite
Durerea biliară
Colica biliară
 LBV
 Colecistite nelitiazice
Durerea pancreatică
În bară (în centură)

Exacerbată postprandial/continuă
Accentuată de alcaline
 PA, PC
 Cancer de pancreas
Durerea splenică
Rară
 Hematoame
 Torsiuni pediculare
 Tumori
Durerea intestinală
Asociază tulburări de tranzit

Ameliorate uneori de evacuarea intestinală
• Ocluzie intestinală
• Tumori
• Diverticulite
• Polipi
2.Hemoragia digestivă (HDS)
Forme de manifestare a HDS:
 Hematemeza
 Melena
 Hematochezia
Forme de manifestare a HDI:
 Rectoragia
Hematochezia
 Hemoragie cu sânge vişiniu
 Melena
Cauzele HDS
 Ulcer
 Varice esofagiene
 Gastrită hemoragică
 Sindrom Mallory-Weiss
 Cancere
 Hemobilie
Cauzele HDI
 Tumori
 Hemoroizi
 Fisuri anale
 Diverticulite
 Polipi
Aspect clinic
 Paloare
 Sindrom anemic: dispnee de efort,

astenie, sincope
 Şoc hemoragic: puls crescut, TA scăzută
 Simptome şi semne ale bolii de bază

Atitudinea de urgenţă
o Bilanţ hemodinamic
o Linie venoasă: Hb, Ht, reechilibrare
o Grup sangvin: ABO şi Rh
o EDS sau EDI
Diagnosticul diferenţial
Hemoptizie
Epistaxis înghiţit
3. Icterul
= coloraţia galbenă a tegumentelor şi

mucoaselor
 Leziuni de grataj
 semne clinice de afectare hepatică

Nuanţele icterului
• deschis, palid = anemie hemolitică

• verde, cenuşiu = neoplazic
• portocaliu intens = obstructiv
Icter conjunctival
Icter tegumentar
Icter conjunctival şi tegumentar
Leziuni de grataj (icter)
Leziuni de grataj (icter)
4. Edemul
În bolile digestive:
• Hepatic
• Carenţial
• Renal
• Cardiac
• Venos
• Limfatic
caractere
• Alb
• Moale
• Decliv
• Godeu
• Anasarcă
Edemul hepatic: godeu
Edem hepatic cu echimoze
1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore
Examenul obiectiv al aparatului digestiv
1. Examenul fizic general

2. Examenul fizic local
 Inspecţia
 Palparea
 Percuţia
 Auscultaţia
1. Examenul fizic general
Starea generală
 influenţată: OI, peritonite, cancere, CH
 comă: hepatică, metabolice
 etilism acut
Starea de nutriţie
 caşexie: cancere, malabsorbţie, stenoze
esofagiene/pilorice
 obezitate
Caşexie
Examenul local abdominal I
N
S
Poziţia: decubit dorsal şi ortostatism P
Normal: E
C
 simetric, participă la mişcările respiratorii,
culoare normală
Ţ
I
 nou-născut  globulos
A
 copil  plat
 adult  convex
 multipare  flasc, cu vergeturi
Tegumentele peretelui abdominal I
N
● Vergeturi S
● Cicatrici postoperatorii P
● Erupţii: zona zoster, urticarie E
C
● Plăgi Ţ
● Hemoragii subcutanate: purpură, echimoze I
● Circulaţie venoasă colaterală A
● Pigmentări: sarcină.
● Angioame, nevi
● Fistule
Modificări globale ale peretelui abdominal I
N
S
 Lipoame P
E
 Metastaze
C
 Hernii Ţ
I
 Eventraţii
A
 Hematoame/seroame
Metastaze subcutanate I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Plagă operatorie I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Plagă operatorie I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Deshidratare – pliu cutanat persistent I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Circulaţie venoasă colaterală + vergeturi I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
PANH: Semnul Gray-Turner şi Cullen I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
PANH: Necroza peretelui abdominal I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Hernie ombilicală + ascită I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Ascită, circulaţie colaterală, h. ombilicală I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Ascită + circulaţie colaterală I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Abdomen de batracian I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Ascită + hernie ombilicală I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Tumoră abdominală gigantă I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Tumoră abdominală gigantă I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Hepatocarcinom I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Eventraţie + vergeturi I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Eventraţie I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Eventraţie I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Hernie ombilicală gigantă I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Hemoroizi I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
Examenul local abdominal P
A
L
 poate cea mai importantă metodă de P
examen clinic abdominal A
R
Tipuri: E
A
1) superficială
2) profundă
Metode P
A
→ Monomanuale: clasică, acroşaj, digitală, L
semnul Murphy. P
A
 Bimanuale: clasică, acroşaj, balotare, R
compresivă E
A
Indiferent de metodă – cea mai bună este

cea care oferă cele mai multe informaţii !
Palparea monomanuală superficială P
A
L
P
A
R
E
A
Palparea monomanuală profundă P
A
L
P
A
R
E
A
Palparea în hipocondrul stâng P
A
L
P
A
R
E
A
Palparea în flancul stâng P
A
L
P
A
R
E
A
Semnul Murphy P
A
L
P
A
R
E
A
Palparea bimanuală P
A
L
P
A
R
E
A
Examenul local abdominal P
◙ Poziţia  ca şi la palpare E
◙ Digito-digitală R
C
Normal = sunet sonor timpanic U
Patologic: Ţ
 hipersonoritate: ocluzie intestinală, dilatatie, I
pneumoperitoneu A
 matitate: ascită, tumori, glob vezical, sarcină,
organomegalie
Semnul valului
P
E
R
C
U
Ţ
I
A
Percuţia identificării matităţii hepatice P
E
R
C
U
Ţ
I
A
Percuţia identificării matităţii P
deplasabile pe flancuri E
R
C
U
Ţ
I
A
Semnul valului P
E
R
C
U
Ţ
I
A
Examenul local abdominal A
U
Valoare limitată S
Ocluzie: zgomote hidroaerice exagerate C
Pareză intestinală: absenţa zgomotelor U
L
Peritonită: absenţa zgomotelor T
Anevrisme vasculare: sufluri A
Ţ
I
A
Tuşeul rectal
Examinare digitală obligatorie pentru

un examen complet.
 Permeabilitatea rectală (atrezie, stenoze)

 Hemoroizi, tromboze, fisuri
 Tumori rectale
 Afecţiuni prostatice sau utero-ovariene
Principalele sindroame digestive
1. Sindromul esofagian
2. Sindromul ulceros
3. Sindromul insuficienţei evacuatorii gastrice
4. Sindromul hemoragic
5. Sindromul peritoneal acut
6. Sindromul ocluziv
7. Sindromul diareic
8. Sindromul constipaţiei
9. Sindromul algo-dispeptic biliar
10. Sindromul pancreatitic
11. Sindromul icteric
12. Sindromul ascitic
13. Sindromul de HTP
Sindromul esofagian
• Disfagie
• Pirozis
• Regurgitaţii acide şi alimentare
Sindromul ulceros
• Durere epigastrică relaţionată meselor

• Greaţă
• Vărsături acide precoce
Sindromul hemoragic digestiv
• Hematemeză
• Melenă
• Rectoragie
• Hematochezie
Sindromul peritoneal acut
• Durere difuză abdominală atroce

• Pozitie antalgică
• Apărare şi contractură musculară
“abdomen de lemn”
• Pneumoperitoneu la Rx pe gol
Sindromul ocluziv
• Durere difuză abdominală

• Distensie abdominală
• Vărsături
• Oprirea tranzitului pentru gaze şi
materii fecale
• Nivele hidro-aerice la Rx pe gol
Sindromul diareic
• Peste 3 scaune/zi
• Consistenţă redusă
• Produse patologice: mucus, sânge, puroi
• Repercursiuni nutriţionale
• CRONIC = peste 3 săptămâni
Sindromul constipatiei
• Sub 1 scaun la 3 zile

• Dureri
• Consecinţe: fisuri anale, indispoziţie
Sindromul algo-dispeptic biliar
• Dureri biliare  colică

• Gust amar
• Vărsături bilioase
Sindromul pancreatitic
• Dureri de etaj superior abdominal cu

iradiere dorsală stângă sau circumferenţială
• Tablou acut
• Postprandial
• Vărsături
• Ileus
• Şoc
Sindromul icteric
• Coloraţia galbenă a tegumentelor

şi mucoaselor
Sindromul ascitic
= lichid în cavitatea peritoneală
• abdomen mare, difuz, simetric
• matitate declivă şi deplasabilă pe flancuri
• semnul valului
Cauze:
 CH
 cancere (MTS peritoneale)
 anasarcă
 tuberculoză
Sindromul de hipertensiune portală (HTP)
• Varice esofagiene şi gastrice

• Splenomegalie
• Ascită
• Circulaţie venoasă colaterală abdominală
Cauze pre-, intra- sau posthepatice

LP 9
medicala
SEMIOLOGIA APARATULUI
RENAL
Semiologia aparatului renal
1. Simptome majore in bolile aparatului renal
2. Examenul obiectiv
3. Metode complementare de explorare a aparatului

renal
1. Simptome majore in bolile
aparatului renal
1. Durerea
2. Tulburari ale diurezei
3. Tulburari in emisia urinii
4. Simptome generale
durerea
1. Lombara
2. Hipogastrica
3. Pelvi-perineala
1. Durerea lombara
• Acuta:
Colicativa
Necolicativa
• Cronica
Colica renala
• Mecanism: distensia acuta a cailor urinare superioare
secundara unui obstacol
• Cauze:
 Litiaza renala
 Neoplasm renal
 Infarctul renal
 Traumatisme renale
Colica renala: caracteristici
1. Debut: brusc
2. Sediul: lombar unilateral sau in zonele de iradiere
3. Iradierea:
– Tipica: descendent anterior
– Atipice: epigastru, difuz abdominal, retrograd, lomba
controlaterala
4. Intensitatea: mare
5. Caracterul: colicativ
6. Durata: minute, ore, zile
7. Factori favorizanti: trepidatii, deshidratare
8. Factori amelioranti: antispastice, antalgice
9. Acompaniament: greturi, varsaturi, paloare, transpiratii,
bradicardie
obiectiv
• Pacient agitat
• Transpirat
• Anxios
• Apiretic !!
• Sensibilitate lombara unilaterala

Durerea lombara necolicativa
• Acuta:
 Bilaterala: GNA, PNA
 Unilaterala: flegmonul sau abcesul renal, NR
• Cronica:
 GNC, TBC renal, Neo renal
Diagnosticul diferential al durerii
lombare
• dureri vertebrale
• dureri musculare
• afectiuni ale vezicii biliare
• afectiuni pancreatice (de corp si coada)
• procese apendiculare (apendice ectopic)
• suferinte genitale
2. Durerea hipogastrica: cistalgia
 Sediul: hipogastru
 Iradiere: meatul urinar
 Tenesme vezicale = necesitatea imperioasa,
dureroasa de mictiune
Cauze: cistite acute sau cronice, litiaza vezicala,

Tumori vezicale
3. Durerea pelvi-perineala
• localizare si iradiere: localizare in bazin, iradiere in perineu, de-a
lungul uretrei
• fenomene de insotire:
– tulburari de mictiune,
– modificari macro-si microscopice ale urinii
• etiologie - suferinte ale: ureterului terminal, vezicii urinare, prostatei,

uretrei posterioare
• diagnostic diferential
 afectiune utero-anexiala, sacroiliaca
 nevralgie sacrata si coccigiana (coccigodinie), vezicala (cistalgie)

tulburari ale diurezei
• Volumul urinar normal: 1-2 l/24 ore
• Variatii cu:
– Volumul de lichide consumat
– Temperatura mediului si a corpului
– Gradul de activitate fizica
– Pierderile digestive sau repiratorii

Tulburari ale diurezei
1. Poliuria
2. Oliguria
3. Anuria
4. Nicturia
Poliuria (D>2l/24 ore)
1. Tranzitorie
 Fiziologica: aport de lichide crescut, expunere
la frig
 Patologica: dupa TPSV, astm bronsic,
epilepsie, convalescenta bolilor infectioase,
faza poliurica a IRA, diuretice
2. Permanenta: DZ, diabet insipid renal, IRC

compensata
Oliguria (D=150-800ml/24 ore)
1. Fiziologica: lipsa de apa, pierderi prin alte
cai (transpiratii, diaree, varsaturi)
2. Patologica - produsa prin:

 Scaderea filtrarii glomerulare:
 scaderii suprafetei de filtrare (GNA, GNC)
 Scaderea debitului sangvin renal (soc, ICC)
 Scaderea presiunii eficace de filtrare (deshidratari)
 Cresterea reabsorbtiei tubulare

 toxice, hipercorticism
 Obstructii ureterale (calculi, stenoze,

compresiuni)
Anuria (D<150 ml/24 ore)
• = suprimarea formarii de urina la nivelul rinichilor
!!! Intotdeauna patologica
! Diagnostic diferential cu retentia de urina (glob vezical)

Cauzele anuriei
1. Prerenala
• Deshidratari severe
• Şoc hemoragic
2. Renala
• GNA
• Necroze tubulare acute ischemice sau toxice
3. Reflexa
interventii chirurgicale, colici diverse
Nicturia = schimbarea ritmului nictemeral
al formarii si eliminarii de urina
Cauze:
• Renale: IRC, prostatite, cistite cronice
• Extrarenale: ICC, Ciroza hepatică
mecanism = ameliorarea circulatiei renale in

clinostatism
tulburari de emisie a urinii / de
diureza
1. Polakiurie
2. Disurie
3. Mictiune dureroasa
4. Mictiune imperioasa
5. Retentia de urina
6. Incontinenta de urina
Polakiuria = mictiuni frecvente fara
raport cu volumul urinar
Cauze:
 Ingestia masiva de lichide:
 DZ, diabet insipid.
Micsorarea volumului vezical
 efectiv: tumori, calculi, rezectii chirurgicale
 relativ: compresii sau invazii tumorale, sarcina
 Obstacol subvezical:
 Adenom de prostată, stricturi uretrale
Disuria = dificultatea de a urina
Forme de manifestare:
1. Depunerea de efort pentru initierea,
desfasurarea si terminarea mictiunii
2. Reducerea presiunii si jetului urinar
3. Mictiune intrerupta
Cauzele disuriei
1. Vezicale: tumori, litiaza, cistite

2. Uretrale: uretrite, stricturi
3. Extravezicale: Adenom periuretral, Neo
prostată sau alte tumori pelvine
compresive/invazive
Mictiunea dureroasa =
durere/usturime
• Cistite
• Uretrite
• Prostatite
Retentia de urina = incapacitatea
vezicii urinare de a-si goli continutul
1. Acuta completa
2. Cronica incompleta
1. Completa
Simptome:
– Senzatia de mictiune
– Dureri hipogastrice
– Agitatie, anxietate, transpiratie
Obiectiv: GLOB VEZICAL
• INSP: bombare hipogastrica simetrica
• PALP: formatiune tumorala dureroasa, elastica
• PERC: matitate hipogastrica cu concavitatea in jos

2. Incompleta = prezenta unui reziduu vezical
la sfirsitul mictiunii
Cu/fara glob vezical
Simptome: polakiurie, disurie, febra
Sondajul vezical/punctia suprapubiana »

dispar simptomele si globul vezical
Incontinenta urinara = pierderea
involuntara de urina
• Enurezis = la copil
Semiologia aparatului renal
1. Particularitatile anamnezei
2. Simptome majore in bolile aparatului
renal
4. Metode complementare de explorare
a aparatului renal
Examenul obiectiv general
• Atitudinea: colica nefretica
• Facies: edematiat (buhait) – GNA, IRC
• Tegumente:
– palid-teroase
– Leziuni de grataj
– Hemoragii subcutanate
• Edemul renal: alb, moale, nedureros
inspectia
• Bombari lombare cu tumefierea tegumentelor »
flegmon perinefretic
• Bombare lombara sau abdominala » Tumoră renala
• Bombarea regiunii hipogastrice » glob vezical
• examenul meatului urinar: hipospadias/epispadias,
fimoza, parafimoza
• examenul perineului: fistule, abcese
• varicocel (pe partea dreapta)
palparea
N: rinichi = nepalpabili
Palpabili:
• 1. ptoza sau ectopie
• 2. marire de volum de diferite cauze
conditii: in decubit dorsal, lateral si in

ortostatism, in inspir profund
metode: bimanuale
Monomanuala
palparea rinichilor
1. Marirea de volum:
– Hidronefroza
– Tumori
– Boala polichistica
– Abcese/flegmoane
– Amiloidoză
– Diabet zaharat
2. Ptoza renala
3. Suprafata rinichilor
– Neregulata: NR, boala polichistica
– Regulata: ptoze, hidronefroze
4. Consistenta
– Elastica: hidronefroza
– Dura: cancer
5. Sensibilitatea
- Dureros: hidronefroza, supuratii
palparea regiunii hipogastrice:
globul vezical
tuseul pelvin: tuseul rectal (prostata)
si tuseul vaginal (combinat cu
palpare hipogastrica)
percutia
rinichiului: in procese tumorale (matitate)
vezicala: glob vezical
lombara: manevra Giordano
ascultatia
sufluri patologice in unghiul costolombar

si/sau paraombilical » HTA reno-
vasculara
Anuria prezintă următoarele caracteristici
cu o excepţie:
A. diureza < 100-150 ml/ 24 h

B. nu este exclusiv patologică
C. caracter tranzitoriu – IRA
D. caracter definitiv – IRC
E. apare în GNA
Anuria prezintă următoarele caracteristici
cu o excepţie:
A. diureza < 100-150 ml/ 24 h

B. nu este exclusiv patologică
C. caracter tranzitoriu – IRA
D. caracter definitiv – IRC
E. apare în GNA
Polakiuria prezintă următoarele caracteristici
cu o excepţie:
A. se caracterizează prin micţiuni frecvente fără

raport direct cu volumul urinar / 24h
B. se caracterizează prin efort la micţiune
C. poate fi cauzată de DZ, diabetul insipid
D. poate fi cauzată de tumori, cistite
E. poate fi cauzată de adenom de prostată
Polakiuria prezintă următoarele caracteristici
cu o excepţie:
A. se caracterizează prin micţiuni frecvente fără

raport direct cu volumul urinar / 24h
B. se caracterizează prin efort la micţiune
C. poate fi cauzată de DZ, diabetul insipid
D. poate fi cauzată de tumori, cistite
E. poate fi cauzată de adenom de prostată
Retenţia completă de urină NU se
caracterizează prin:
A. Durere hipogastrică
B. Agitaţie, anxietate
C. Senzaţie imperioasă de micţionare
D. Pierdere involuntară de urină la efort
E. Constituirea unui glob vezical
Retenţia completă de urină NU se
caracterizează prin:
A. Durere hipogastrică
B. Agitaţie, anxietate
C. Senzaţie imperioasă de micţionare
D. Pierdere involuntară de urină la efort
E. Constituirea unui glob vezical
LP7
medicala
Semiologia aparatului
cardiovascular
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitatiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor si venelor
cardiovascular
palpitatiile
3. Examenul obiectiv local
Particularitatile anamnezei
Virsta-influenteaza incident afectiunilor CV
• De la nastere: -cardiopatii congenitale
• Copil si adolescent-: cardita
reumatismala
• Batrini:- HTA, CPC,cardiopatie ischemica
sexul:F-SM, prolaps de valva mitrala,
• B- CIC,CPC.
Antecedente personale
 RAA-aparitia valvulopatiilor.
 Infectii acute (difterie, viroze, scarlatina) »
miocardita
 Lues » aortita,coronarita.
 TB » -pericardita
 Boli cronice respiratorii » CPC
 Obezitatea » HTA, CIC,
Antecedente heredo-colaterale
Factor genetic: HTA, CIC
Conditii de viata
sarea » HTA
Fumatul » -IM,AP,arteriopatie obliteranta
periferica.
Etilismul »-cardiomiopatie cronica
dilatativa .
Conditii de munca
Locul de munca rece » reumatism
Noxe » CPC
Stress » IMA
cardiovascular
palpitatiile
3. Examenul obiectiv local
1. DUREREA
Cauza = ateroscleroza coronariana, spasm
coronarian.
Forme clinice: AP si IMA

Angina pectorala
• Sediul- retrosternal/precordial
• Iradiere: umar sting, fata interna a bratului,
antebratului si ultimele 2 degete
• Caracter: constrictiv
• Apare:- efort,frig,mese copioase,emotii
puternice.
• Cedeaza: repaus/nitroglicerina
• Durata: 5-20 min
Infarctul miocardic acut
• Durata: peste 20-30 min » ore
• Intensitatea: mare, atroce
• Nu cedeaza la repaus si nitroglicerina ci la
antalgice opiacee
• Asociaza soc, transpiratii, anxietate, tulb
de ritm, varsaturi.
Durerea precordiala de natura vegetativa
In nevroze
• Intepatura precordiala
• De obicei la apex
• Aratata cu virful degetului
• Durata: secunde
• Necorelata cu efortul
• La emotie sau surmenaj
• Asociaza: iritabilitate, valuri de caldura,
cefalee, insomnie, astenie
Diagnosticul diferential
• Bolile umarului: PSH, nevralgia de plex

brahial
• Boli pleuro-pulmonare: pleurita,

pneumonie, pneumotorax, infarct pulmonar
• Boli digestive: esofagita, PA.

2. DISPNEEA
Dispnee intilnita la bolnavii cardiaci:
1. De efort/progresiva
2. De repaus-apare brusc noaptea si care
trezeste pacientul.
3. Paroxistica- apare la eforturi mari .
4.Ortopneea-dispnee aparuta in pozitie
culcat ,care obliga bolnavul sa se ridice
in pozitie sezand.
2.1 dispneea paroxistica: astmul
cardiac
• Atac brusc, noaptea / dupa efort

• Ortopnee
• Tuse seaca,wheezing
• Pulmonar obiectiv normal / citeva
subcrepitante bazal
• Max. 30 min
2.2 dispneea paroxistica: edemul
pulmonar acut
• Urgenta majora
• Brusc, noaptea sau dupa efort
• Ortopnee
• Anxios, agitat, transpirat, palid-cianotic
• Tuse seaca » umeda (abundenta,
spumoasa,alb-rozata)
• Tahicardie, aritmii.
• Raluri crepitante si subcrepitante, cu evolutie
ascendenta
3. PALPITATIILE
=senzatie neplacuta de percepere a propriilor
batai cardiace
Normal: efort, emotii
Patologic in boli:
• cardiace: ES, fA, TPSV…
• pulmonare: pleurezie
• digestive: LBV
• nervoase: nevroze
cardiovascular
palpitatiile
3.1 atitudinea
• Ortopnee: IVS
3.2 faciesul
• Mitral: SM-roseata pometilor,cianoza
buzelor,ureghilor,nasului.
• Edematiat, cu cearcane: ICC
• Edematiat, cu cianoza severa: CPC
• Anxios, inspaimintat: EPA
3.3 paloarea
Generalizata
• Anemie.
• Soc/colaps: IMA, embolie pulmonara,
disectie de AO
• HTA
Localizata
• Persistenta: arterite
• Tranzitorie: sindrom Raynaud
Examenul cordului
• Inspectia
• Palparea
• Percutia
• Ascultatia
INSPECTIA
Modificari ale toracelui
1.Bombarea regiunii precordiale (la copil)
Cardiopatii congenitale
Valvulopatii severe
Pericardita exsudativa
Anevrismul de AO
2. Retractia regiunii precordiale
Simfize pleuro-pericardice severe
PALPAREA
Tehnica
Relatii obtinute:
1. Socul apexian
2. Pulsatii anormale in regiunea toracica
anterioara
3. Clacmente
4. Freamat
5. Refluxul hepato-jugular
Socul apexian
Normal: sp V ic stg (adult), sp IV ic stg

(copil), pe lmc
Uneori neperceptibil
Se deplaseaza cu pozitia subiectului
Socul apexian - patologic
• Abolit: pericardita exsudativa cu cantitate
mare de lichid,emfizem pulmonar.
• Deplasat in sus sp 4 -pleurezii masive, T
abdominale,sarcina,ascita
abundenta,obezitate.
• Soc apexian in regiunea parasternala
dreapta-Dextrocardie sau situs inversus.
PERCUTIA
• Putine date diagnostice
• Percutia regiunii toracice aflate in raport

direct cu inima determina sunet
mat=Aria matitatii cardiace .
ASCULTATIA
TEHNICA: ascultatia bolnavului se face in diferite
pozitii:
• decubit dorsal
• decubit lateral stang
• pozitie sezanda cu trunchiul usor aplecat anterior
• ortostatism
A
EXAMENUL ARTERELOR
R
T Examenul obiectiv
E INSPECŢIA
R
E 1.Modificări de culoare a
L tegumentelor
E  paloare – aspect marmorat –
cianoză
2. Temperatura  răcire
3. Tulburări trofice: atrofia pielii,
hipopilozitate, amiotrofie, ulcere,
gangrenă
Sindromul Raynaud
Aspect marmorat
Paloare  cianoză
Paloare  cianoză
Gangrena
A
EXAMENUL ARTERELOR
R
T Examenul obiectiv
E PALPAREA
R
E Depinde de:
L • mărimea arterei
E • situaţia sa superficială
• poziţionarea pe un plan dur
A
EXAMENUL ARTERELOR
R
T Examenul obiectiv
E Tehnica palpării pulsului
R
 reperarea locului
E
L  presiune uşoară cu 2-3 degete
E  examen comparativ
V
EXAMENUL VENELOR
E
N Examenul obiectiv
E
L INSPECŢIA
E  Tromboflebită superficială:
cordon venos .
 Circulaţie colaterală
superficială
 Varice ale membrelor
inferioare
 Tulburări trofice cutanate
V
E
N
E Vena jugulară
L
E
V
E
N Stadiile insuficienţei venoase
E
L cronice
E
V
E Tromboflebita superficială
N
E
L
E
V
E
N
E
L
E
V
E Insuficienţă venoasă tratată
N
E
L
E
V
E
N
E
L
E
Tromboflebit
ă profundă
Care dintre urmatoarele afectiuni sunt
mai frecvente la sexul feminin?
A. Stenoza mitrala
B. Arteriopatia obliteranta
C. Prolapsul de valva mitrala
D. Cardiopatia ischemica cronica
E. Cardiomiopatia dilatativa alcoolica

Care dintre urmatoarele afectiuni sunt
mai frecvente la sexul feminin?
A. Stenoza mitrala
B. Arteriopatia obliteranta
C. Prolapsul de valva mitrala
D. Cardiopatia ischemica cronica
E. Cardiomiopatia dilatativa alcoolica

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la angina pectorala nu sunt adevarate?
A. Asociaza soc, transpiratii, anxietate, tulb de
ritm, varsaturi
B. Are o durata de sub 20 minute
C. Caracter de intepatura
D. Cedeaza la repaus sau nitroglicerina
E. Este secundara neconcordantei dintre nevoia
de oxigen si aportul coronarian
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la angina pectorala nu sunt adevarate?
A. Asociaza soc, transpiratii, anxietate, tulb de
ritm, varsaturi
B. Are o durata de sub 20 minute
C. Caracter de intepatura
D. Cedeaza la repaus sau nitroglicerina
E. Este secundara neconcordantei dintre nevoia
de oxigen si aportul coronarian
In care dintre urmatoarele afectiuni
cardiovasculare se intalneste
hipocratismul digital ?
A. Cardiopatii congenitale
B. CPC
C. Sdr. Raynaud
D. Disectia de aorta
In care dintre urmatoarele afectiuni
cardiovasculare se intalneste
hipocratismul digital ?
A. Cardiopatii congenitale
B. CPC
C. Sdr. Raynaud
D. Disectia de aorte
LP 2
Fizionomia
Atitudinea
Statura
Tipul constituţional
Starea de nutriţie
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE CURS 2
Foaia de observaţie include:

1) date antropometrice despre pacient
2) curba termică
3) orientarea politică a pacientului
4) orientarea sexuală a pacientului
5) aspiraţiile socio-profesionale ale pacientului
6) valorile tensiunii arteriale (TA)
Foaia de observaţie include:

1) date antropometrice despre pacient
2) curba termică
3) orientarea politică a pacientului
4) orientarea sexuală a pacientului
5) aspiraţiile socio-profesionale ale pacientului
6) valorile tensiunii arteriale (TA)
Foaia de observaţie trebuie să cuprindă

următoarele, cu excepţia:
1) datele de identificare ale pacientului
2) anamneza
3) examenul clinic obiectiv
4) explorările paraclinice
5) epicriza cu recomandări la externare
6) evoluţia pacientului la domiciliu după externare
Foaia de observaţie trebuie să cuprindă

următoarele, cu excepţia:
1) datele de identificare ale pacientului
2) anamneza
3) examenul clinic obiectiv
4) explorările paraclinice
5) epicriza cu recomandări la externare
6) evoluţia pacientului la domiciliu după externare
Epicriza reprezintă:
1) examenul obiectiv scris în FO
2) epitaful bolnavului
3) rezumatul FO completat cu recomandări la
externare
4) prognosticul bolnavului
5) punctul culminant al FO
6) date despre dispensarizarea bolnavului
Epicriza reprezintă:
1) examenul obiectiv scris în FO
2) epitaful bolnavului
3) rezumatul FO completat cu recomandări la
externare
4) prognosticul bolnavului
5) punctul culminant al FO
6) date despre dispensarizarea bolnavului
Fizionomia = (lat. fades = faţă) ansamblul trăsăturilor
fizice şi de expresie psiho-emoţională (bucurie, mânie etc.).
Faciesul = modificări fizionomice induse şi specifice

anumitor boli.
● este diferit de expresia feţei
● se corelează cu o anumită afecţiune pentru care este
ilustrativ
● vesel, caraghios, frumuşel, distins, supărat
Uneori (acromegalic, mixedematos, mitral) permite

diagnosticul “dintr-o privire” (blick-diagnose)!
FACIESURI ÎN BOLI CARDIACE
MITRAL
FACIES CORVISART
MITRAL
● cianoza pomeţilor, buzelor, nasului
● paliditate în jur
● tulburări de retur venos în teritoriul cefalic
● scăderea debitului cardiac
● cianoza pomeţilor
● cianoza buzelor
MITRAL
● cianoza nasului
● paliditate în jur
AORTIC
● palid-gălbui → în insuficienţa aortică
● scăderea DC → spasm arteriolar reflex la ↓TAd
● midriază în diastolă, mioză în sistolă (hippus)
PLETORIC
● roşu, cu telangiectazii pe pomeţi (HTA)
● eritem facial persistent secundar
vasodilataţiei cronice şi pierderii
controlului vasomotor
● vişiniu (poliglobulia esenţială)
FACIESURI ÎN BOLI PULMONARE
Bronhopneumopatia obstructivă cronică

Tipul A – pink-puffer Tipul B – blue-bloater
emfizem bronşită
pulmonar cronică
PINK PUFFER
“suflător roz”
PINK PUFFER
● anxietate
● respiraţie cu buzele protruzionate
● expir prelungit (colaps bronşic)
● NU are cianoză
● tuse ineficientă
● torace “în butoi”
● utilizarea muşchilor respiratori accesori
● hipocratism digital
BLUE BLOATER
“albastru buhăit”
BLUE BLOATER
BLUE BLOATER
● facies edemaţiat, buhăit, cianotic

● tuse productivă
● hipoxie + hipercapnie
● acidoză
● utilizarea muşchilor respiratori accesori
● hipocratism digital
FTIZIC
● tuberculoză pulmonară severă

● emaciat
● palid, nuanţă teroasă
● ochi strălucitori
VULTUOS
● pneumonie pneumococică
● congestionat (roşeaţa pometului de partea bolnavă)
● herpes nazo-labial (semnul Jacqoud)
BRONHOPNEUMONIA LA COPII – bătăi ale aripilor nasului.
SUPURAŢIILE PULMONARE – facies teros-palid.
CANCERUL VÂRFULUI PULMONULUI (Pancoast-Tobias) – sdr.
Claude Bernard Horner: ptoză palpebrală, mioză,
enoftalmie, dishidroză hemifacială.
ASTMUL BRONŞIC
(criză) – agitaţie,
transpiraţii reci,
paloare/cianoză
FACIESURI ÎN BOLI ENDOCRINE
TIROIDA
HIPERTIROIDIAN (BASEDOWIAN)
● boala Basedow-Graves
● exoftalmie bilaterală
● fantă palpebrală lărgită
● privire vie, hipersecreţie lacrimală
● ochi strălucitori (aspect tragic, de “spaimă îngheţată”)
● tegumente umede şi calde
● scădere în greutate
● diaree
● tahicardie
● nervozitate, iritabilitate
● tremor fin al extremităţilor
● nu suportă căldura
TIROIDA
● exoftalmie bilaterală
● fantă palpebrală lărgită
● hipersecreţie lacrimală
TIROIDA
“spaimă îngheţată”
TIROIDA
TIROIDA
Exoftalmie unilaterală
TIROIDA
HIPOTIROIDIAN (MIXEDEMATOS)
● rotunjit (“în lună plină”) - brahiprosopie
● împăstat (ştergerea şanţurilor fiziologice), inexpresiv
● îngroşarea (infiltrarea) ţesutului subcutanat (MPZ)
● îngroşarea bazei nasului, buzelor, pleoapelor, urechilor
● edeme periorbitare, aspect grotesc/stupid/“somnoros”
● absenţa 1/3 externe a sprâncenelor (semnul Hertoghe)
● macroglosie, glas îngroşat, vorbire lentă
● lentoare în gândire, bradicardie
● păr aspru, friabil, fără luciu, cade uşor
● constipaţie, creştere în greutate, nu suportă frigul
● în mixedemul congenital: frunte îngustă, nas trilobat,
ochi depărtaţi (hipertelorism), gură mare, buze răsfrânte
TIROIDA
TIROIDA
CORTICOSUPRARENALA
ADDISONIAN
● hiperpigmentare (“cafea cu lapte”,
“pâine rumenită”, “ciocolată”)
● pete maronii neuniforme – aspect
“murdar”, “neîngrijit”
● mucoase închise la culoare, cu pete
violacee
● expresie astenică-depresivă,
suferindă
ADDISONIAN
CORTICOSUPRARENALA
CUSHINGOID
● boala Cushing, tratament cu
ACTH sau glucocorticoizi
● rotunjit (“în lună plină”) – cu 
transversat mărit (brahiprosopie)
● pomeţii obrajilor infiltraţi,
“bucălaţi” – facies “dolofan”
● aspect de “falsă sănătate”
● varicozităţi în regiunile malare
● aspect seboreic, uneori acnee
● buzele şi mucoasa labială roşii-
închis (HTA, poliglobulie)
● hiperpilozitate
CORTICOSUPRARENALA
CUSHINGOID
HIPOFIZA
ACROMEGALIC
● raport disproporţionat între cele
trei etaje ale feţei – mandibula*
● distanţa menton-arcadă dentară↑
● diasteme
● oase malare îndepărtate, cu
accentuarea pomeţilor şi a şanţului
nazo-facial, buze groase
● nas mărit, lăţit, îngroşat
● arcade sprâncenare, bose frontale
şi arcade zigomatice proeminente
● frunte lăţită şi teşită
prognatism 
*singurul os incomplet osificat la adult (STH)
HIPOFIZA
ACROMEGALIC
HIPOFIZA
ACROMEGALIC
Macroglosie
HIPOFIZA
ACROMEGALIC
HIPOFIZA
NANISMUL HIPOFIZAR
● facies hipopituitar – aspect mixt:
infantil şi îmbătrânit (Pende:
“infanto-senescent”)
● limbă subţire, ascuţită
● dinţi dezordonaţi
● părul de pe faţă absent sau în
stadiul de puf
HIPOFIZA
SINDROMUL SHEEHAN
● necroză hipofizară postpartum
● trăsăturile feţei şterse
● faţă ridată şi buhăită
● pielea din jurul ochilor colorată
în galben deschis
● apatie, anemie, caşexie
● căderea părului pubian şi axilar
GONADELE
HIPOGONADISM MASCULIN – lipsa mustăţilor şi a părului de
pe obraji şi barbă (“om spân”), piele palidă, subţire,
pergamentoasă.
HIPERGONADISM MASCULIN – hipertricoză + alopecie.
HIPERANDROGENEMIE LA FEMEI (tumori ovariene, ovar
polichistic) – hiperpilozitate + virilizare.
SDR. TURNER – frunte scundă şi lată,
inserţie joasă a părului pe frunte şi
ceafă, urechi jos implantate, ochi
oblici (aspect antimongoloid), ptoză
palpebrală, nistagmus, sclere albastre,
nas înfundat, “gât de sfinx”.
FACIESURI ÎN COLAGENOZE
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC

● facies lupic
● placard eritematos “în fluture” al
nasului şi pomeţilor (“vespertillo”)

● facies lupic
● placard eritematos “în fluture” al
nasului şi pomeţilor (“vespertillo”)
LES


SCLERODERMIA
● “mumie egipteană”, “mască de ceară”, “icoană bizantină”
● piele întinsă, îndurată, consistenţă
crescută, aderentă la planurile
profunde, nedepresibilă, cu luciu
particular, ceros, uscat
● pliuri şi şanţuri dispărute
● buze subţiri, zbârcite, orificiu
bucal redus (microstomie)
● nas subţire, expresie blajină, de
blândeţe
● pielea pleoapelor se sclerozează
(ectropion)
SCLERODERMIA
● “mumie egipteană”, “mască de ceară”, “icoană bizantină”
SCLERODERMIA
SCLERODERMIA
DERMATOMIOZITA
● eritem, edem, atrofie cutanată,
telangiectazii
● culoare liliachie a feţei, roz-violacee,
cu “reflexe de porţelan”
● accentuare după expunerea la soare
● iritaţie conjunctivală şi iriană
FACIESURI ÎN BOLI DIGESTIVE
PERITONEAL (HIPOCRATIC)
● faţă palid-pământie
● ochi înfundaţi în orbite, încercănaţi
● nas ascuţit
● privire anxioasă
ICTERIC
● nuanţă roşietică în hepatitele acute
● nuanţă verzuie în icterul obstructiv
● nuanţă teroasă în hemocromatoză şi ciroze
SDR. PEUTZ-JEGHERS
● pete melanice la nivelul buzelor şi cavităţii bucale
● polipoză intestinală (hamartoame)
BOALA WILSON
● degenerescenţă hepato-lenticulară
● depunere de cupru
● inel Kayser-Fleischer
FACIESURI ÎN BOLI DE SÂNGE
POLIGLOBULIA ESENŢIALĂ
● nuanţă purpurie
● telangiectazii
SFEROCITOZA EREDITARĂ
● facies asimetric
● aspect mongoloid
● dezvoltare exagerată a oaselor
craniului în contrast cu masivul
facial – “craniu în turn”, “frunte
olimpiană”
● nas lăţit, prognatism al
maxilarului superior
LEUCEMIA LIMFATICĂ CRONICĂ

● facies leonin
FACIESURI ÎN BOLI RENALE
INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ

● edem moale, pufos, în special palpebral
FACIESURI ÎN BOLI NEUROLOGICE
TETANOSUL
● “risus sardonicus”
● gura, nările şi ochii se modelează ca pentru râs
● fruntea încreţită ca pentru plâns
PARALIZIA DE NERV FACIAL
● hipotonie musculară hemifacială pe partea afectată

● trăsăturile feţei sunt deviate de partea sănătoasă
● ştergerea pliurilor nazo-geniene
● scurgerea lacrimilor pe obraz
● lagoftalmie
● incapacitatea de a închide ochiul homolateral (când
încearcă, globul ocular deviază în sus şi înafară – semnul
Charles-Bell)
● nu poate încreţi fruntea, umfla obrazul şi fluiera

● hipotonie musculară hemifacială pe partea afectată
● trăsăturile feţei sunt deviate de partea sănătoasă

● nu poate închide ochiul ● nu poate fluiera
Incapacitatea de a
închide ochiul
homolateral (când
încearcă, globul ocular
deviază în sus şi
înafară – semnul
Charles-Bell)
Incapacitatea de a
închide ochiul
homolateral (când
încearcă, globul ocular
deviază în sus şi
înafară – semnul
Charles-Bell)

● nu poate încreţi fruntea
BOALA PARKINSON
● facies parkinsonian sau “de mască”
● inexpresiv, rigid, privire fixă, clipit rar
FACIESURI ÎN BOLI INFECŢIOASE
SIFILIS CONGENITAL
● nas “în şa” sau “în picior de marmită”
● constituţional/posttraumatic
FACIESURI ÎN BOLI INFECŢIOASE
RUJEOLĂ
● facies de “paiaţă”
● pătat şi “plângăreţ”
ALTE TIPURI DE FACIES
RINOFIMA
Nas mare, deformat, lobulat (secundar hipertrofiei glandelor
sebacee şi ţesutului conjunctiv periglandular), de culoare
normală (forma glandulară) sau roşie (forma angiomatoasă).
RINOFIMA
Nas mare, deformat, lobulat (secundar hipertrofiei glandelor
sebacee şi ţesutului conjunctiv periglandular), de culoare
normală (forma glandulară) sau roşie (forma angiomatoasă).
OTOFIMA
BOALA SCLERELOR ALBASTRE

SINDROMUL LOBSTEIN
HEMANGIOMATOZA FACIALĂ
FACIESUL CONSUMPTIV
● dispariţia bulei lui Bischat

ALTE FACIESURI ROŞII
RUBEOZA DIABETICĂ – roz, fără telangiectazii.

FACIESUL MĂCELARILOR – telangiectazii cauzate de alterări
ale peretelui vascular (alimentaţie hiperproteică).
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
Tipurile de facies nu includ:

1) Faciesul addisonian
2) Faciesul cushingoid
3) Faciesul trist
4) Faciesul mitral
5) Faciesul mixedematos
6) Faciesul basedowian
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
Tipurile de facies nu includ:

1) Faciesul addisonian
2) Faciesul cushingoid
3) Faciesul trist
4) Faciesul mitral
5) Faciesul mixedematos
6) Faciesul basedowian
Atitudinea = poziţia adoptată spontan de către
bolnav pentru a-şi ameliora confortul de moment
prejudiciat simptomatic într-o stare patologică.
A. Normală – activă, liberă, cu posibilitate de mişcare,
similar unei persoane sănătoase
B. Pasivă - nereactivă, adinamică, flască, nu poate
schimba poziţia (bolnav ţintuit la pat)
C. Forţată - sugestivă pentru o anumită afecțiune, pentru
a calma un simptom
ATITUDINI FORŢATE
ORTOPNEEA
● aşezat la marginea patului, cu
căpătâiul ridicat, sprijinit pe mâini
● degajare gravitaţională a micii
circulaţii
● insuficienţă cardiacă stângă: edem
pulmonar acut, astm cardiac
● muşchii repiratori accesori (astm
bronşic?)
ATITUDINI FORŢATE
ORTOPNEEA
ATITUDINI FORŢATE
DECUBIT LATERAL
● în pleurezie
● la început pe partea sănătoasă (pentru evitarea durerii)
● apoi, odată cu acumularea lichidului, pe partea bolnavă,
pentru facilitarea expansiunii plămânului sănătos
DECUBIT VENTRAL
● în crizele de ulcer gastric şi duodenal
● bolnavul stă ghemuit, apăsând cu pumnul în epigastru
ATITUDINI FORŢATE
“COCOŞ DE PUŞCĂ”
● decubit lateral, cu capul în hiperextensie
● gambele flectate pe coapse şi acestea pe abdomen
● apare în meningita TBC
ATITUDINI FORŢATE
GENUPECTORALĂ
● sprijinit pe coate şi genunchi (“rugăciune mahomedană”)
● variantă: “semnul pernei ” – aplecat înainte peste perna
aşezată pe genunchi
● apare în pericardita exsudativă
ATITUDINI FORŢATE
GHEMUIT (SQUATTING)
● angicardiopatiile congenitale
ATITUDINI FORŢATE
TORTICOLIS
● contractura muşchiului sternocleidomastoidian
● înclinarea laterală a capului şi limitarea mişcărilor
● apare în miozite, boli ale coloanei vertebrale cervicale
ATITUDINI FORŢATE
TORTICOLIS
ATITUDINI FORŢATE
ÎN TETANOS
● decubit dorsal, extensie forţată a corpului care descrie

un arc având ca puncte de sprijin capul şi călcâiele
ATITUDINI FORŢATE
ÎN TETANOS
● contractura muşchilor laterali de o

singură parte, trunchiul fiind
încovoiat pe partea respectivă
ATITUDINI FORŢATE
ÎN TETANOS
● poziţia fătului în uter

● interesarea musculaturii flexorii anterioare
● interesarea simetrică a întregii musculaturi

● poziţie rigidă, în rectitudine
ALTE ATITUDINI FORŢATE
DECUBIT DORSAL
● cu coapsele în semiflexie
● dureri abdominale cauzate de iritaţia peritoneală
● ulcer perforat, colecistită acută
SCHIMBĂTOARE
● căutare permanentă de poziţiiantalgice
● agitaţie psihomotorie
● colica renală, colica biliară
Variaţii normale cu:
 vârsta
 constelaţia genetică
 norma medie a epocii
● cea mai rapidă creştere: în primul an de

viaţă (circa 20 cm) şi la pubertate
● definitivă la 22 de ani
GIGANTISMUL
● hipersecreţie hipofizară de STH în perioada de creştere
● > 200 cm (B) > 190 cm (F)
GIGANTISMUL
GIGANTISMUL
SINDROMUL
MARFAN
FBN1
NANISMUL
● ereditar sau câştigat

● < 150 cm
NANISMUL HIPOFIZAR
● “proporţionat”, “armonic”
● dezvoltare somatică deficitară pe toate
liniile (T, G)
● funcţii psihice normale (“om în miniatură”)
● insuficienţă secretorie hipofizară
NANISMUL TIROIDIAN
● “disproporţionat”, “disarmonic”
● membre scurte faţă de trunchi
● capul mare în raport cu corpul
● deficit psihic
● insuficienţă tiroidiană
SINDROMUL TURNER
● monosomie X
NANISMUL
ACONDROPLAZIC
(PARROT)
fibroblast growth factor receptor 3
(FGFR3)
Nu este echivalent staturii.
Include:
• statura;
• masa;
• apartenenta etnică;
• factori ereditari şi de mediu;
• tonusul psihic;
Normostenic Astenic Hiperstenic
• alte caractere antropometrice.
Reflectă apariţia somato-psihică a subiectului
interrelaţionată cu decorul socio-uman.
După Hippocrate:
sangvin coleric
flegmatic melancolic
După Kretschemer (1921):
NORMOSTENIC (atletic)
● proporţii armonioase
● echilibru psihocomportamental
● reactivitate fizică robustă
ASTENIC (longilin)
● predominanţa dimensiunilor verticale
● slab, “deşirat”, cu gâtul lung, torace alungit şi subţire
● ţesut adipos şi muscular reduse
● ulcer
● hipertiroidie
● visceroptoză
● schizofrenie
HIPERSTENIC (picnic)
● predominanţa dimensiunilor
transversale
● voinic, îndesat, cap rotund, gât
scurt şi gros, torace bombat
● obezitate
● diabet zaharat
● cardiopatie ischemică
● gută
● litiază biliară
● psihoză maniaco-depresivă
● cercetarea ţesutului celuloadipos şi a musculaturii
● se evaluează prin cântărire
● comparare cu “greutatea ideală”
● grosimea pliului cutanat (< 1,5 cm): abdomen, coapse
● indicele de masă corporală (IMC) – < 27,3 F / < 27,8 B
CALCULUL GREUTĂŢII IDEALE:
1. Indicele Broca
T=155-164 cm……GI=T-100
T=165-174 cm……GI=T-105
T=175-185 cm……GI=T-110
2. Formula Lorenz
Bărbaţi: GI=(T-100) - (T-150)/4
Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2
3. Formula Metropolitan Life Insurance

Bărbaţi: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4
Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]
OBEZITATEA
• masă cu >10% față de cea ideală
• prin panicul adipos
Clasificări:
• ușoară, medie, severă
• generalizată, segmentară
• androidă, ginoidă
• !!!! CAUZA
OBEZITATEA
Cauze
• Aport exagerat – consum energetic redus
• Endocrină – Cushing, sindrom adiposogenital,
mixedem, menopauză
• Psihogenă
• Postpartum?
• Genetic?
• Stres?
Nu reprezintă obezitate:
 Creşterea masei musculare: culturişti
 Edemul generalizat: anasarcă
OBEZITATEA
OBEZITATEA
OBEZITATEA
OBEZITATEA
OBEZITATEA
în evoluţia ontogenetică...
OBEZITATEA
în evoluţia individuală...
Obezitatea la copii
CAUZA
Obezitatea la adulţi
Celulită şi vergeturi
Consecinţe
OBEZITATEA
FORME CLINICE RARE
Sindromul Pickwick
– bărbaţi
– somnolenţă
– insuficienţă respiratorie
– restricţie ventilatorie
Boala Dercum
DEFICITUL PONDERAL
• deficit cu >10% față de greutatea ideală
• emaciere → caşexie → marasm
Cauze:
• Nu are ce: standard social
• Nu vrea: greva foamei, boli psihice, cure de
slăbire, prizonierat, declanşează dureri
• Nu trece: stenoze esofagiene
• Nu are poftă: cancere, TBC, anorexie mentală
• Pierde: diaree, vărsături
DEFICITUL PONDERAL
CAŞEXIA
DEFICITUL
PONDERAL
DEFICITUL
PONDERAL
ANOREXIE NERVOASĂ
DEFICITUL PONDERAL
Sdr. Kwashiorkor marasm

(stânga) (dreapta)
DEFICITUL PONDERAL
KWASHIORKOR
LP 3
medicala
Cuprins
 Simptome majore
 Examen obiectiv:
 examenul tegumentelor
Simptome majore
1. Durerea
2. Pierderea constientei
3. Ametelile
4. Astenia
5. Secretia sudorala
6. Temperatura corporala
Simptome majore: durerea
 Cel mai frecvent motiv de adresare
 Caracterele ei sugerează organul în suferință
 Anamneză cu răbdare
 Relație strict subiectivă
 Nu se poate măsura
1. Sediul
!Raportat unei zone topografice
2. Iradierea
Valoare inalt sugestiva organului in
suferinta
3. Caracterul
nuanta descriptiva
4. Intensitatea
5. Durata
6. Frecventa si periodicitatea
7. Circumstante de aparitie
8. Factori agravanti
9. Factori amelioranti
10. Simptome asociate

taxonomie
 de cap – cefalee
 de articulaţii – artralgie
 musculare – mialgie
 arsură – pirozis
 structuri nervoase – nevralgie
Cauzele cefaleei
1.Vasculare
 surmenaj, alcoolism, tabagism
 spasm de acomodare, staza cerebrala ,edem
cerebral ,
 tensionala: HTA, hTA
2. Intracraniene: HIC, encefalita, meningite,
abcese, tumori.
3. Extracraniene: spondiloze, nevralgii de
trigemen, otite, sinuzite
cuprins
1. Simptome majore: durerea
2. Simptome majore: pierderea constientei
3. Ametelile
4. Astenia
Pierderea constientei. Sincopa
= pierderea de scurta durata a constientei
 potential reversibila
 secundara reducerii circulatiei cerebrale
 precedata de: ameteli, tulburari vizuale sau auditive,
transpiratii
 instalare brusca
Lipotimia / lesinul
 forme de foarte scurta durata
 revenire rapida
 numai de cauza circulatorie
Cordul şi plamanul functioneaza normal

cauze
 Hemoragii severe
 Tulburari paroxistice de ritm cardiac
 Tulburari de conducere cu bradicardie severa
 Deshidratari masive: arsuri, diaree, varsaturi
 Spasme cerebrale
 Expuneri la soare
 Medicamente
Sincopa psihogena= isteria
 Falsa sincopa
 Caracter mimat al trairilor precritice
 Teatral: “niciodata fara public, niciodata fara scop”
 Examen obiectiv intracritic normal
cuprins
3. Ametelile
4. Astenia
ameteala
Definitie clinica:
 senzatie falsa de deplasare a persoanei in raport cu

reperele de mediu sau a acestuia fata de ea,
 senzatie eronata de dezechilibru, de balansare

laterala, verticala sau giratorie, de dezorientare statica
Cauzele ametelilor
Fiziologice ocazionale:
 Schimbari bruste de pozitie, atitudine, directie
 Deplasari cu viteze variabile in regim alternant de

accelerare si decelerare
 Privirea de la inaltime
 Expunerea la stimuli auditivi intensi

Patologice
Cauzele ametelilor
 Traumatisme sau inflamatii otice
 Compresiune cervicala
 Insolatie
 HTA, hTA, Surmenaj, etilism cronic
 , glaucom
vertijul
=formă clinică de amețeala
= amețeală severă, violentă, instalată paroxistic
 evolutie recurenta
 asociaza: greturi, varsaturi, transpiratii, anxietate
 aceleasi cauze ca si ametelile

cuprins
3. Ametelile
4. Astenia
Astenia
=fara putere
Simptom frecvent, nu major
Cuprins larg: fizica, psihica, intelectuala, sexuala
! Caracter strict subiectiv
Adinamia = astenie extrema, epuizare

Cauzele asteniei
 Respiratorii: TB, supuratii, fibroze, BPOC
 Cardiovasculare: HTA, hTA, IC
 Hematologice: anemii
 Digestive: CH, PC, malabsorbtia
 Endocrine: insuficientele glandulare
 Metabolice: DZ, guta, hipovitaminozele
 Toxice: fumat, alcool, droguri, medicamente
 Neuropsihice: Parkinson, encefalopatii cronice, polinevrite,
distrofii musculare, miotonia
cuprins
3. Ametelile
4. Astenia
Secretia sudorala
 Rol in termoreglare
 Dependentă de:
temperatura mediului
activitatea fizica
gradul de aclimatizare individuala
Normal: ~ 800 ml/24 ore
Compozitie: uree, electroliti, apa
Cresterea sudoratiei
= hipersudoratie/hiperhidroza
 tulburari neuro-vegetative, emotii
 boli infecto-contagioase
 endocrinopatii
 neuropatii (Parkinson)
 dermatopatii (infectii, pitiriazis)
 șoc, AVC, hipoglicemie,
Scaderea sudoratiei
= hiposudoratie/hipohidroza
 boli dermatologice (sclerodermie, psoriazis)
 neuropatii (polinevrite)
 sindromul Claude Bernard Horner
 hTA ortostatica
 medicamentoasa (atropina, beladona)
 genetic: ihtioza
Consecinte locale
 Hidrosadenita = inflamatie supurativa
(abces) a glandelor sudoripare axilare
(stafilococica)
cuprins
3. Ametelile
4. Astenia
Temperatura corpului
 OMUL: ființă cu temperatură corporală constantă,

autoreglabilă (termoreglare)
Măsurarea temperaturii
Valori diferite după locul de preluare:
 axilar
 auricular
 rectal
 sublingual
Indiferent de loc, valori > 37.5 = patologice

termometrizarea
 de 2 ori pe zi
 de cîte ori este nevoie
 consemnate în scris
 corect executată
Aparate

Tipuri de febră
1. Continuă sau în platou
2. Intermitentă
3. Remitentă
4. Ondulantă
5. Recurentă
6. Hectică
7. De tip invers
8. În ”cocoașă de cămilă”
9. Neregulată
Curba termica normala
Cauze ale febrei
 boli infectioase (sistemice)
 infectii locale
 neoplazii
 colagenoze acute sau cronice
 afectiuni imune
 medicamentoase
Gradul de febra
 stare subfebrila = 37-38 ̊c
 febra moderata = 38-39 ̊c
 febra ridicata = 39-41 ̊c
 hiperpirexie = > 41 ̊C
Febra continua sau in platou
 Mentinerea temperaturii la 38-39 ̊C cu oscilatii mai
mici de 1 ̊C intre dimineata si seara
 Pneumonia bacteriana
 Erizipel
 Febra tifoida
Febra intermitenta
 Creste brusc la 39-40 ̊C
 Dupa 2-3 ore scade brusc la normal
 Infectii urinare si biliare

Febra remitenta
 Variatii cu peste 1 ̊C intre dimineata si seara
 Limita inferioara nu scade sub 37 ̊C
 Supuratii pulmonare
 TB pulmonara grava
 Septicemie
 Flegmoane
Febra ondulanta
 Creste progresiv
 Scade progresiv la subfebrilitate
 Se repeta
 Boala Hodgkin
 Bruceloza
Febra recurenta
 Perioade (citeva zile) de febra
 Perioade (citeva zile) de afebrilitate
 Ascensiuni si scaderi bruste
Febra hectica
 Oscilatii zilnice mari de 2-5 ̊C
 Septicemii
 Forme grave de TBC
Febra de tip invers
 Febra mai mare dimineata de cit seara
 Forme grave de TB
Febra in “cocoasa de camila”
 Are 2 faze: febra cu revenire la normal urmata de
reluarea febrei si revenire la normal
 Viroze
Febra neregulata
 Oscilatii febrile nesistematizate
 Abces pulmonar
 Bronsiectazie
 Angiocolecistite
Cuprins
 Simptome majore
 Examen obiectiv:
 examenul tegumentelor
cuprins
Examenul tegumentelor
1. Modificari de structura tegumentara
2. Modificari de culoare
3. Eruptiile cutanate
4. Eritemul nodos
5. Hemoragiile cutanate
6. Circulatia venoasa colaterala superficiala
1. Modificari de structura tegumentara
1. Tulburări de elasticitate
-Vergeturile
2. Tulburarile trofice cutanate
3. Nodulii subcutanati
vergeturile
 striatii paralele rosii/alb-sidefii
 neînsoţite de alte manifestări cutanate
 abdomen, coapse
 mecanism:
 distrugerea fibrelor elastice/
 factor hormonal
 Apar în: obezitate, sarcina, eventratii, sdr. Cushing,
corticoterapie
vergeturile
Tulburarile trofice cutanate
=Devitalizare a pielii si elementelor adiacente
secundar unor defecte de irigare
 degeraturile
 gangrena
 escara
 ulcerul perforant plantar
 degetele hipocratice
degerăturile
 La extremitati
 Severitate diferita: hiperemie (grd I)– flictene -
necroza – gangrena umeda (grd IV)
degerăturile
gangrena
 Iniţial culoare: albastru/negru
 Mortificarea tegumentelor si tesuturilor moi
 Eliminarea tesutului
 Poate fi uscata sau umeda (suprainfectie anaerobi)
 Cauze: DZ, embolii, arterita.

gangrena
Gangrena de perete abdominal
escara
 tulburare trofică de tip gangrenos
 variabilă ca profunzime
 poate interesa chiar si osul
 in regiunile de compresie posturala (fese, coate)
 la: imobilizaţii neîngrijiţi
 paraplegici, traumatisme cu imobilizare prelungită

Escara
Ulcerul perforant plantar
=mal perforant plantar
 leziune profunda, rotundă
 metatarsianul 1 sau 5 la extremitatea distală
 cauze: DZ
EXAMEN EXTREMITĂŢI
 PICIOR DIABETIC
degete hipocratice
 ingrosari simetrice ale falangelor
 predominant pe faţa palmară (îngroşarea părţilor

moi)
 deformarea unghiilor in “sticla de ceasornic” sau

“cioc de papagal”
Hipocratism digital
 Culoarea normala = variata
 Factori: rasa, virsta, vascularizatie, expunere la soare
Modificari: paloare
roşeaţa
cianoza
icterul
discromiile
Paloarea tegumentelor
Anemie
Nuanţe:
 Galben-pai=anemie hemolitica
 Ca varul/ca hârtia=posthemoragica
 Verzuie= feripriva
anemie
Roşeaţa tegumentelor
Corelată irigaţiei sangvine
Secundara:
 dilataţiei vaselor sangvine
 cresterii nr. de hematii si a Hb
Clasificare:
 trecatoare
 permanenta
Roseata trecatoare
Secunde , minute sau zile
Predomină la faţa
 emoţii (eritem psihic sau de pudoare)
 boli febrile (pneumonii)
 intoxicatia cu monoxid de carbon (rosu-carminat)
 sdr. carcinoid (bufeuri, palpitaţii, dispnee,diaree
Vasodilataţie: eritem
Roseata persistenta
 Generalizata LLC
 Localizata la fata:
 DZ (rubeoza),
 etilismul cronic (nas)
 consumatorii de carne
 hipercorticism
Omul roşu -LLC
Cianoza
 Coloratia albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor
 Defecte de oxigenare
Clasificarea cianozei
 patogenetic:
 centrală
 periferică
 Topografic:
 localizală;
 generalizată.
Cianoza periferică
Particularităţi clinice
 predomină la extremităţi;
 nu interesează limba şi mucoasa bucală;

Cianoza periferică
 Aspecte particulare:
 a) C. din sindromul Raynaud
◦ spasme ale arteriolelor distale de la degete,
◦ evoluţie în crize: fază de paloare însoţită de durere, urmată de
o fază de C. a degetelor;
 b) Acrocianoza (întâlnită la femeile tinere)

◦ tulburări neurovegetative,
◦ vasodilataţie periferică cu stază sanguină
◦ se manifestă numai la extremităţi, are aspect marmorat, se
accentuează la frig şi se însoţeşte de transpiraţii excesive în
zona cianotică.
CIANOZA PERIFERICĂ
Cianoza centrală
 Consecinţa deficitului de oxigenare a sângelui (Hb)
 a) afecţiuni cardiace:
 stază pulmonară prelungită (stenoza şi insuficienţa mitrală);
 aport insuficient de sânge la plămâni (stenoza arterei
pulmonare);
 scleroza arterei pulmonare
 congenitale, cu şunt dreapta-stânga, (defect de sept interatrial şi
interventricular, persistenţa canalului arterial);
 b)afecţiunilor pulmonare acute (pneumonie, pneumotorax)

şi cronice (emfizemul pulmonar, sclerozele pulmonare, TBC);
Cianoza centală
icterul
 Coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor
(pigmenti şi săruri biliare)
 Nuante: palid-galbui, verde, portocaliu
Icter
Icter – leziuni de grataj
discromii
Tulburari de încărcare cu melanina:
 Exces = hipercromie
 Deficit = acromie
Hipercromiile = melanodermii
1. Constitutionale:
 rasiale
 efelide/pistrui
2. Fiziologice:
 de sarcina = masca gravidica/ cloasma
 expunere la soare (lentigo solar)
 3. Patologice:
 Nevi pigmentari
 Sindromul Peutz-Jeghers
 Melanoza vagabonzilor
 Neurofibromatoza Recklinghausen
efelide
La fata si git
Cloasma
fata, areola mamara, linia alba supra si sub ombilicala
Expunerea la soare
Nevi pigmentari
Pete plane/proeminente, brun-negricioase, asimetrice,
uneori cu par
Sdr. Peutz-Jeghers
Polipoză intestinală
asociată cu pete mici,
brun-violacee,
localizate peribucal
Melanoza vagabonzilor
-hiperpigmentare localizată predominant la nivelul
tegumentelor regiunii cervicale şi umerilor (“pelerina
vagabondului”),
-secundară carenţelor nutriţionale şi leziunilor de grataj
Neurofibromatoza Recklinghausen
 hiperpigmentări circumscrise,
 dispunere în special pe trunchi, asociate cu
tumorete cutanate
3. Eruptiile cutanate
Boli infecto-contagioase cu expresie generalizata:
 rujeola, rubeola, varicela, scarlatina, tifos
exantematic
Boli eruptive determinate:
 Erizipel
 Herpes
 Zona Zoster
Erizipel
•dermită streptococică
•placă roşie, uşor proeminentă, cu marginile bine delimitate
•se localizează cu predilecţie la faţă şi extremităţi

Pojar si varsat de vint
Herpesul
 aspect caracteristic
 erupţie grupată de vezicule înconjurate de o areolă
hiperemică;
 sediul predilect - limita dintre tegumente şi
mucoase:
 buze (herpes labial),
 faţă, nas (herpes nazal),
 organe genitale (herpes genital).
 produs de virusul herpetic
 Condiţii favorizante: gripă, pneumonia bacteriană.
herpes
Zona zoster
 erupţie herpetică situată pe traiectul unui trunchi
nervos (neurodermită),
 dispunere unilaterală
 însoţită de durere vie.

Zona Zoster
Zona Zoster
5. Eritemul nodos
 noduli 2-3mm—2-3cm
 roz-galbui-palid
 pe fata ant a gambelor, simetric
 evolutie cu vindecare in 10 zile fara
cicatrice
 in: reumatism infectios, TB, alergii
6. Hemoragiile cutanate
 Pete rosii
 Nu dispar la vitropresiune
 Purpura: punctiforme, rotunde sau ovalare,

rosu-violaceu-verzui-galben
Echimoze: placi hemoragice mari, forme
diferite
Hemoragiile cutanate
Cauze:
 traumatisme
 trombocitopenia
 vasopatii
 hemofilia
 boli infectocontagioase
 factori toxici, medicamentosi
 leucemiile
 unele cancere
 avitaminoze
LEZIUNI TEGUMENTARE :HEMORAGII
 PURPURĂ
Echimoza
Hemoragiile mucoase
 bucala = stomatoragie
 gingivala = gingivoragie
 uterina = metroragie
 tisulara = hematoame
 articulatii = hemartroze
7. Circulatia venoasa colaterala
superficiala
 venele subcutanate de la nivelul abdomenului nu sunt
vizibile;
 Indică un obstacol pe unul din cele trei trunchiuri
venoase profunde: vena portă (VP), vena cavă
inferioară (VCI) sau vena cavă superioară (VCS).
 Tipuri:
 Porto-cav: periombilical “cap de meduza” (CH, HTP)
 Cavo-cav inferior: abdomen (T. abd, ascita)
 Cavo-cav superior: torace (T. mediastinale)
CIRCULAŢIA COLATERALĂ
 HTP-CAPUT
MEDUSAE
PORTO-CAV
Circulatia venoasa colaterala
superficiala cavo-cav inferior
 SINDROM DE VC SUPERIOARĂ: CAVO-CAV superior
 Circulaţie venoasă colaterală predominentă pe faţa
anterioară a toracelui,
 însoţită uneori de cianoză şi edem “în pelerină”;
 indică un obstacol pe VCS
Despre febra continua sau in
platou este adevărat că:
A. Se înregistrează oscilatii febrile nesistematizate
B. Mentine temperatura la 38-39 ̊C cu oscilatii mai mici
de 1 ̊C intre dimineata si seara
C. Are 2 faze: febra cu revenire la normal urmata de
D. Febra este mai mare dimineata decât seara
E. Are variatii cu peste 1 ̊C intre dimineata si seara
Despre febra continua sau in
platou este adevărat că:
A. Se înregistrează oscilatii febrile nesistematizate
B. Mentine temperatura la 38-39 ̊C cu oscilatii mai mici
de 1 ̊C intre dimineata si seara
C. Are 2 faze: febra cu revenire la normal urmata de
D. Febra este mai mare dimineata decât seara
E. Are variatii cu peste 1 ̊C intre dimineata si seara
Care dintre următoarele entități
patologice nu se însoțește de febră ?
A. boli infectioase
B. infectii locale
C. neoplazii
D. mixedem
E. colagenoze
Care dintre următoarele entități
patologice nu se însoțește de febră ?
A. boli infectioase
B. infectii locale
C. neoplazii
D. mixedem
E. colagenoze
Ce semne clinice identificati ?
Ce semne clinice identificati ?
• Marirea de
volum a
abdomenului
• vergeturi
Ce modificări sunt vizibile ?
Ce modificări sunt vizibile ?
Degete
hipocratice
Ce modificări constatați ?
 Cianoya
Ce modificări constatați ?
 Cianoza periorală
Ce constatați ?
Ce constatați ?
 Paloare conjunctivală
(anemie)
Ce constatați ?
Cianoza periferică
Ce constatați ?
Sindrom Raynaud
Ce modificări tegumentare sunt
vizibile ?
Ce modificări tegumentare sunt
vizibile ?
 Circulație colaterală abdominală
Ce modificări cutanate
identificaţi?
Ce modificări cutanate
identificaţi?
 Tulburări trofice în cadrul piciorului diabetic

 Mal perforant
Ce vă sugerează tumoretele
cutanate ?
Ce vă sugerează tumoretele ?
 Neurofibromatoză von Reckhlinghause

LP 4
Examenul tegumentelor (II)

Edemele
Ganglionii limfatici
Semeiologia părului, unghiilor, ochilor
Examenul gâtului şi al sânilor
Simptome majore
Edemele
Acumulare de lichid în ţesutul celular subcutanat →
infiltraţia hidrică a pielii.
Examen obiectiv:
● piele lucioasă, transparentă, cu ştergerea detaliilor de relief;
● pierderea elasticitatii  godeu
Aspectul tegumentelor în edem

Edemele
Anasarcă = edem generalizat, cu trecerea lichidelor şi în

cavităţile seroase (pleură, peritoneu, pericard).
Ascită +
Ascită + hernie ombilicală edeme parieto-abdominale
Edemele
Edemele
Ascită + edem peno-scrotal

şi al membrelor inferioare
Clasificare (tipuri de edeme) Edemele
1. Cardiac
2. Renal
3. Hepatic
4. Caşectic
5. Endocrin
6. Limfatic
7. Venos
8. Inflamator
9. Angioneurotic
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
 cauza: insuficienţă cardiacă dreaptă
 mecanism dominant de producere:  presiunii venoase
 aspect:
– culoare: albă → cianotică
– sediu: simetric, bilateral, decliv (retromaleolar/
sacrat) → anasarcă
– evoluţie: intermitent (vesperal) → permanent
– consistenţă: moale → dur (greu depresibil)
– sensibilitate: dureros (instalare rapidă) → nedureros
– semne asociate: cianoză, jugulare turgescente,
hepatomegalie de stază, reflux hepato-jugular, ascită,
oligurie, raluri subcrepitante
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
Edem cardiac cronic

CLASIFICARE Edemele
EDEMUL RENAL
 cauze: sindrom nefrotic, sindrom nefritic
 mecanism dominant de producere: hipoalbuminemia
 aspect:
– culoare: albă-palidă
– sediu: faţă, pleoape (laxitate cutanată) → maleolar,
tibial anterior, lombar → anasarcă
– evoluţie: intermitent (matinal) → permanent
– consistenţă: moale, pufos, lasă cu uşurinţă godeu
– sensibilitate: nedureros
– semne asociate: HTA, oligoanurie, hematurie
– nu există relaţie între intensitatea edemului şi
gravitatea bolii!
Edemele
EDEMUL RENAL
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL HEPATIC
 cauza: ciroza hepatică
 aspect:
– culoare: alb (asemănător celui renal)
– sediu: decliv → anasarcă
– evoluţie: permanent în evoluţie naturală
– consistenţă: moale-medie, senzaţie de “păstos”
– semne asociate: icter, ascită, steluţe vasculare
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL HEPATIC
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL HEPATIC
Edeme hepatice cu tulburări trofice

CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARENŢIAL/CAŞECTIC
 cauze: inaniţie
 aspect:
– culoare: alb
– sediu: faţă → jumătatea inferioară a corpului →
anasarcă
– evoluţie: permanent
– consistenţă: moale
– semne asociate: anemie, amiotrofie
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARENŢIAL/CAŞECTIC
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL ENDOCRIN
 cauze: mixedem, menopauză, hipertiroidie, Cushing,
corticoterapie
 mecanisme dominante de producere: depunere
interstiţială de mucoproteine, creşterea permeabilităţii
capilare.
aspect:
– culoare: alb-palidă → roşu
– sediu: generalizat
– evoluţie: permanent/ciclic
– consistenţă: moale-medie, nu lasă godeu
– semne asociate: ale endocrinopatiei de bază
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL ENDOCRIN
Edeme în mixedem Edeme în boala Cushing

CLASIFICARE Edemele
EDEMUL VENOS
 cauze: tromboflebită, varice, compresiuni/invazii venoase
 mecanism dominant de producere: mecanic/inflamator
 aspect:
– tromboflebita profundă: alb-cianotic, dureros, piele lucioasă
şi întinsă
– tromboflebita superficială: cordon venos vizibil şi palpabil
– varice: accentuat în ortostatism, vesperal, alb-cianotic şi dur
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL
VENOS
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL VENOS
Tromboflebită superficială
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL VENOS
Tromboflebită profundă
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL INFLAMATOR
 cauze: abces, flegmon, osteomielită fistulizantă, empiem

 mecanism dominant de producere: creşterea
permeabilităţii capilare (histamină, serotonină)
 aspect:
– culoare: roşu
– sediu: localizat (în vecinătatea procesului inflamator)
– temperatură: cald
– sensibilitate: dureros
Edemele
EDEMUL INFLAMATOR
Celulită orbitară Osteomielită fistulizantă

Edemele
EDEMUL
INFLAMATOR
Edem inflamator în erizipel

CLASIFICARE Edemele
EDEMUL ALERGIC/ANGIONEUROTIC
 cauze: urticarie, edem Quincke, boala serului, alergii
medicamentoase
 mecanism dominant de producere: creşterea
permeabilităţii capilare
 aspect:
– culoare: alb
– sediu: limitat (în special la faţă, pleoape, buze)
– extensie: mucoasele frecvent interesate (limbă, mucoasă
bucală, laringe, glotă, mucoasă gastrică/intestinală),
rezultând dispnee, disfagie, disfonie, abdomen acut
– evoluţie: durează puţin (fugace), apare şi dispare brusc
– consistenţă: moale
CLASIFICARE Edemele
CLASIFICARE Edemele
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL
ALERGIC
EDEMUL ALERGIC/ANGIONEUROTIC Edemele
EDEMUL QUINCKE
● prototipul edemului angioneurotic;
● circumstanţe de apariţie: inhalare de pneumalergeni, aler-
geni alimentari, înţepături de insecte.
BOALA SERULUI
● apare la 8-10 zile supă administrarea de ser antitetanic,
antidifteric,
● edem Quincke + febră, frison, hTA, tahicardie, greaţă,
vărsături, erupţii cutanate, interesări viscerale multiple
(pleurezie, nefrită, hepatită, splenomegalie, coree).
URTICARIA
● erupţie bruscă de papule sau plăci reliefate, cu extindere şi
persistenţă variabile.
EDEMUL QUINCKE
EDEMUL QUINCKE
BOALA SERULUI
URTICARIA
LP 4

Edemele
SEMIOLOGIA GANGLIONILOR LIMFATICI
Tumefierea ganglionilor = adenopatie
Examenul clinic
● ganglioni superficiali (laterocervicali, submandibulari,
axilari, inghinali etc.)
● rareori cei profunzi
Inspecţia Palparea
– deformarea tegumentelor – cea mai importantă
– aspectul pielii (normal,
infiltrat, ulcerat)
Adenopatie axilară
CAUZELE ADENOPATIILOR
1. Inflamatorii 2. Maligne
a) Infecţioase  hemopatii primitive sau
● acute (angină, mononucleoză secundare
infecţioasă, erizipel, panariţii)  metastaze
● cronice (TB, sifilis)
● b)Neinfecţioase
● sarcoidoză
● imunopatii
CARACTERELE ADENOPATIILOR
1. localizarea: numărul de ganglioni/grupe ganglionare
2. mărimea: mică/moderată/extremă
3. forma: regulată/neregulată
4. consistenţa: moale/fermă/dură
5. sensibilitatea: dureroşi/nedureroşi
6. mobilitatea pe planurile profunde: mobili/ficşi
7. tendinţa la fistulizare
8. tendinţa la confluare
9. caracterul uni/bilateral, simetric/asimetric
10. semne asociate: febră, frisoane, tahicardie,
splenomegalie, hepatomegalie
Adenopatie laterocervicală
Adenopatie axilară
LP 4

Edemele
EXAMENUL GÂTULUI
1)anomalii congenitale: gâtul scurt (fuzionarea

unor vertebre cervicale)
2) deformări prin: adenopatii, tumori de glomus
carotidian, guşă
3). torticolis
EXAMENUL GÂTULUI
EXAMENUL SÂNILOR
 Obligatoriu
 Uşor accesibil clinic (inspecţie, palpare)
 Normal: formă hemisferică, consistenţă şi
mărime diferite, areola mamara (2-4 cm),
mamelonul
EXAMENUL SÂNILOR
Inspecţia
 pacientă dezbrăcată
 decubit dorsal şi ridicată, uşor aplecată înainte
 mâinile deasupra capului
Palparea
 cu palma întinsă la femei
 cu vârful degetelor la bărbaţi
 ganglioni regionali
EXAMENUL SÂNILOR
GINECOMASTIA
= hipertrofie glandulară, uni/bilaterală
Cauze:
● Fiziologice (pubertate, bătrâni)
● Patologice
 endocrinopatii: tumori testiculare, hipofizare,
suprarenaliene
 boli hepatice:
 Cancere
 boli SNC
 iatrogenă !
GINECOMASTIA Examenul sânilor
EXAMENUL SÂNILOR
TUMORILE MAMARE MALIGNE
 Unilaterale
 Retracţia pielii şi a mamelonului
 Adenopatii
 Tulburări trofice cutanate
TUMORILE MAMARE MALIGNE Examenul sânilor
TUMORILE MAMARE MALIGNE Examenul sânilor
EXAMENUL SÂNILOR
TUMORILE MAMARE BENIGNE
 Unice/multiple
 Consistenţă redusă
 Nedureroase
 Nu modifică mobilitatea sânului
MASTITA Examenul sânilor
LP 1
Foaia de observaţie clinică

Relaţia medic-pacient
Anamneza
Examenul obiectiv
FOAIA DE OBSERVAŢIE
• Documentul de bază pentru evidenţa
cazuisticii medicale.
• Consemnează toate datele furnizate de către
bolnav şi cele rezultate prin diferitele
metode de investigaţie a acestuia.
• Reprezintă un document clinic, ştiinţific şi
juridic.
FO – document clinic
• bilanţ clinic şi paraclinic iniţial;

• evoluţia clinică şi paraclinică pe parcursul
spitalizării;
• datele susţin diagnosticul pozitiv şi justifică
măsurile terapeutice.
FO – document ştiinţific
• sursă de informaţie;
• permite prelucrarea analitică a datelor
individuale;
• permite prelucrarea statistică pe loturi
selectate.
FO – document juridic
• bolnavul este obiectul unei situaţii penale;
• bolnavul sau familia se adresează justiţiei
reclamând o culpă medicală sau elemente
de malpraxis.
Structura foii de observaţie
1. Datele generale
2. Anamneza
3. Starea prezentă
4. Evoluţia bolii
5. Epicriza
DATELE GENERALE
Date de identitate:
● CNP
● nume
● locul şi data naşterii
● domiciliu
● vârstă
● sex
● starea civilă
● profesie
● nivel socio-profesional
● asigurare medicală (casa)
Date de evidenţă medicală:

● data internării/externării
● nr. de zile de spitalizare
● nr. de zile de concediu
● diagnosticul de trimitere
● diagnosticul de internare
● diagnosticul la 72 de ore
● diagnosticul la externare
VÂRSTA
• Afecţiuni specifice unor categorii de vârstă:
copilărie  boli infectocontagioase (rujeolă,
rubeolă, scarlatină, tuse convulsivă);
adolescenţă  RAA;
adulţi  HTA, IMA, UG, UD;
vârstnici  ateroscleroză, emfizem pulmonar.
• Particularităţi evolutive şi prognostice
bronhopneumonia  evoluţie severă/fatală la
copii şi vârstnici;
IMA  prognostic mai sever la vârste tinere.
SEXUL
• Afecţiuni cu frecvenţă crescută, diferenţiată:
femei  stenoza mitrală, litiaza biliară, ciroza
biliară primitivă, cancerul mamar;
bărbaţi  boala Addison, hemocromatoza,
UD, spondilita ankilopoietică, arterita.
• Afecţiuni specifice:
femei  afecţiuni uterine şi ovariene;
bărbaţi  orhita, epididimita, adenomul de
prostată, hemofilia.
PROFESIA
• Boli profesionale: saturnism, silicoză.

• Afecţiuni cu frecvenţă crescută:
HTA, IMA, UD  la persoanele cu munci de
răspundere;
DZ  cofetari, bucătari;
Varice  frizeri.
DOMICILIUL
• Zone geografice:
 caracteristici climaterice;
 standard socio-economic;
 obiceiuri alimentare;
 zone endemice (NT, SV) de distrofie
tireopată (guşă).
DATELE GENERALE
Diagnostice şi coduri
DATELE GENERALE
Diagnostice şi coduri
DATELE GENERALE
diagnosticul principal pentru care a fost internat bolnavul Diagnosticul la externare
complicaţii + comorbidităţi
DATELE GENERALE
ULCER GASTRIC K 2 5 0
Diagnosticul la externare
HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ (HEMATEMEZĂ) K 9 2 0
HEPATITĂ CRONICĂ TOXICĂ K 7 0 1
DIABET ZAHARAT TIP 2 DEZECHILIBRAT E 1 0 4
NEUROPATIE DE ETIOLOGIE MIXTĂ G 6 2 1
BRONŞITĂ CRONICĂ J 4 2 0
ANAMNEZA
● motivele internării
● antecedente heredocolaterale
● antecedente personale
● condiţii de viaţă şi muncă
● comportare faţă de mediu
● medicaţie anterioară
● istoricul bolii
date obţinute prin

“interogatoriu”
SIMPTOM: obţinut prin anamneză
 caracteristice
 generale
SEMN: obţinut la examenul fizic obiectiv
 patognomonice
 nespecifice
SINDROM: regrupează simptome şi semne
după principiul dependenţei sub aspect
etiologic (acelaşi factor cauzal) sau/şi
patogenic (mecanisme identice).
DIAGNOSTIC
(Dia = prin, gnosis = cunoaştere)
ANAMNEZA
principalele simptome (2-3), succint

Motivele internării:
● prezentate succint
● în ordinea dominanţei
● principiul “impactului
invalidant”
●
●
debutul simptomelor (circumstanţele)
evoluţia
Istoricul bolii actuale:
● plasarea în timp
● consulturi medicale anterioare
● eventuale tratamente
● secvenţa instalării
● modalităţile evolutive
ISTORICUL BOLII ACTUALE
a) Data (uşor de stabilit în afecţiunile acute,
greu de stabilit în cele cronice) şi modul de
debut al bolii:
 acut: IMA, TPSV
 insidios: CH, CPC
b) Circumstanţele de apariţie (abuz alimentar
în PA, efort fizic în AP etc.)
c) Cronologia, localizarea, intensitatea şi
evoluţia simptomelor
d) Consultaţiile, internările şi tratamentele
anterioare (efecte secundare, boli iatrogene?)
ANTECEDENTELE
HEREDOCOLATERALE
• boli cu transmitere genetică (hemofilia);
• boli cu predispoziţie genetică (obezitate, DZ,
HTA, cardiopatie ischemică, UD, CaG);
• agregări familiale raportate riscului de
contagiune (TBC, hepatită epidemică),
obiceiurilor alimentare sau condiţiilor
locative (igrasie, încărcătură alergenică sau
microbiologică).
ANTECEDENTELE
PERSONALE
Patologice:
• hepatite virale → hepatită cronică, ciroză
• scarlatina şi anginele → RAA, GNAPS
• intervenţii chirurgicale
• alergii medicamentoase
• boli cronice (sifilis, TBC)
Fiziologice:
• ciclul menstrual, menopauza
• naşteri, avorturi
CONDIŢIILE DE VIAŢĂ
ŞI MUNCĂ
• comportamentul alimentar (carenţe
nutriţionale sau vitaminice, obezitate);
• particularităţile microclimatului locuinţei şi la
locul de muncă;
• statutul emoţional în familie şi la locul de
muncă (stări conflictuale);
• noxe profesionale, poziţii defectuoase,
materii prime şi materiale toxice (plumb →
saturnism, pulberi de siliciu → silicoză,
beriliul → berilioză, azbestul → cancer
pulmonar, azbestoză).
COMPORTAREA FAŢĂ
DE MEDIU
• fumatul → bronşită cronică, cancer

pulmonar, cardiopatie ischemică;
• alcoolul → hepatită cronică, ciroză hepatică,
pancreatită acută, neuropatie;
• droguri;
• poluarea atmosferică.
ANAMNEZA
ANAMNEZA
STAREA PREZENTĂ
date obţinute prin

examenul obiectiv
STAREA PREZENTĂ
ANALIZE DE
LABORATOR
EXPLORĂRI
IMAGISTICE
CODIFICAREA
EXPLORĂRILOR
CODIFICAREA
EXPLORĂRILOR
EVOLUŢIE
Însumează datele de
ordin subiectiv şi
obiectiv referitoare la
evoluţia stării
bolnavului:
 ameliorare;
 agravare;
 complicaţii;
 incidente şi accidente
ale tehnicilor de explo-
rare paraclinică;
 ineficienţă terapeutică
sau efecte adverse ale
medicaţiei.
EVOLUŢIE
EPICRIZĂ
 rezumatul cazului
 raţionamentul medical în
susţinerea diagnosticului
 indicaţiile terapeutice
 protocolul de
monitorizare după
externare
RELAŢIA MEDIC-PACIENT
• Studentul în medicină → medic în devenire.
• Primul contact al studentului/medicului cu
pacientul are importanţă covârşitoare.
• Calitatea afectivă a relaţiei: atmosferă de
încredere/nelinişte simpatie/antipatie.
• Omul reacţionează în mod diferit atunci
când este bolnav (!) – diferitele afecţiuni
modifică tonusul emoţional,
comportamentul, personalitatea.
• Generată de iniţiativa bolnavului care
solicită ajutor.
• Tensiune afectivă deosebită (boala
generează panică) → bolnavul este dominat
de anxietate.
• Actul medical nu se reduce doar la
valorificarea cunoştinţelor legate de
simptome, semne, medicamente.
• “Al treilea factor” – comprehensiunea =

comuniune afectivă (F. M. Loomis).
• Atenţie nu numai pentru BOALĂ, ci şi
pentru OMUL BOLNAV.
1) Relaţia medic-bolnav de tip tehnic
2) Relaţia medic-bolnav de tip psihanalitic

Relaţia de tip tehnic
• boala devine “obiectul ştiinţific” al
investigaţiei;
• relaţia interpersonală este minimalizată,
căpătând caracter restrictiv;
• pacientul devine “obiect de studiu” al
investigaţiei;
• oftalmologie, ORL, traumatologie.
Relaţia de tip psihanalitic
• tehnica “ascultării deschise” (include, pe
lângă semne şi simptome, investigarea vieţii
emoţionale şi conflictuale);
• atmosferă de încredere mutuală şi de
comunicare afectivă pozitivă;
• relaţie interpersonală bazată pe reciprocitate
afectivă;
• de obicei în spital.
STUDENTUL DE ANUL III
• primul contact cu omul în suferinţă =
începutul cu adevărat al profesiei de medic,
cel mai important şi solemn moment;
• intră într-o “lume nouă”, într-un “univers
necunoscut”;
• halatul alb, imaculat îi conferă prestigiu,
competenţă, onoare, dar este cuprins
totodată de un sentiment de “nedumerire” în
faţa vastului univers necunoscut.
ANAMNEZA
• ANAMNESIS (gr.) = “aducere aminte”;
• metodă de investigaţie clinică prin care
medicul cunoaşte (din relatările bolnavului)
simptomele, tulburările, istoricul bolii,
antecedentele;
• importanţă fundamentală («qui bene inter-
rogat, bene diagnosticat»), de neînlocuit;
• în unele afecţiuni (UD, AP) «anamneza este
totul, restul nimic».
ANAMNEZA
• datele anamnestice trebuie acceptate în mod
critic;
• autenticitatea datelor este dependentă de
personalitatea bolnavului, nivelul cultural şi
de informaţie medicală, capacitatea de ob-
servaţie, apreciere, interpretare şi exprimare;
• expunerea pacientului este influenţată de
reacţii emoţionale care pot limita, diminua
sau exagera descrierea simptomelor.
ANAMNEZA
• Capacitatea bolnavului de a expune suferinţele
sale, conţinutul şi forma de exprimare, calita-
tea răspunsurilor sale, furnizează informaţii
asupra psihicului/comportamentului general.
• Criză/acces = fenomene apărute brusc şi care
surprind bolnavul (începutul, durata, sfărşitul).
• În bolile acute cu evoluţie gravă (IMA, ulcer
perforat, hemoragii, colaps, intoxicaţii acute)
cronologia simptomelor are o importanţă
majoră, fiind vorba de ameninţarea vieţii.
Observaţia
• deşi parte a examenului fizic, este inseparabilă
anamnezei;
• începe de la primul contact cu bolnavul;
• ţinuta, comportamentul general, atitudinea,
particularităţile psihice, reacţiile la întrebări,
atitudinea faţă de boală şi medic, gesturile,
mimica, eventualele tulburări de ideaţie, de
vorbire sau de motilitate contribuie la
cunoaşterea personalităţii şi înţelegerea
bolnavului.
“Nu ajungi la un rezultat în medicină decât
prin observaţii numeroase şi destul de apro-
piate pentru a putea stabili uşor comparaţia
între fapte, capabilă să le reducă la justa lor
valoare şi să permită găsirea adevărului în
mijlocul erorilor pe care le generează în
mod continuu lipsa de experienţă a obser-
vatorului, aptitudinile lui inegale, iluzia
simţurilor sale, ca şi greutăţile inerente
metodei de explorare pe care o foloseşte”
(René Laënnec)
“Medicina este arta de a vindeca... Se
prezintă mai multe metode, dar toate, fără
excepţie, în toate timpurile şi în toate şcolile,
sunt fundamentate pe observaţia prealabilă
a faptelor. A fost necesar să se privească, să
se vadă, ori de câte ori s-a pus problema să
se câştige o noţiune sau să se sistematizeze
cunoştinţele... Altfel, orice medic în lumea
întreagă a privit, a văzut, a comparat...”
(Armand Trousseau)
“...a judeca fără a observa înseamnă
a clădi în aer”
(Thomas Sydenham)
“Observaţia necesită punerea în funcţie a
simţurilor: vedere, ascultare, palpare, miros.
Aceste deprinderi senzoriale trebuie exer-
sate sistematic şi zilnic. Observaţia necesită
în primul rând o atenţie mare şi concen-
trată, o permanentă curiozitate însoţită de
îndoială, un control sever, apoi multă
răbdare şi perseverenţă. Ea trebuie făcută
de pe o poziţie ştiinţifică, condusă cu
obiectivitate critică privind faptele în
căutarea adevărului”
(Iuliu Haţieganu)
Metodele anamnezei
• Se recomandă ca, cel puţin iniţial, bolnavul să
fie lăsat să-şi povestească singur boala.
• Întrebările să fie simple, evitând sugestiile.
• Se reformulează întrebarea atunci când
răspunsul este insuficient sau neclar.
În funcţie de starea psihosomatică a bolnavului,
de gradul de cultură şi nivelul său de informare
medicală, de urgenţa şi gravitatea bolii:
1) Ascultarea
2) Interogatoriul
3) Chestionarul
Metodele anamnezei
ASCULTAREA
• oferă bolnavului posibilitatea de a povesti în
mod liber cu propriile cuvinte suferinţele sale
în legătură cu boala;
• de multe ori se observă o scădere a anxietăţii;
• medicul are prilejul de a aprecia înţelesul pe
care bolnavul îl atribuie diferitelor cuvinte
prin care îşi descrie boala.
Metodele anamnezei
INTEROGATORIUL
• este indicat atunci când bolnavii “rătăcesc” în
expunerea lor;
• întregeşte şi verifică informaţiile obţinute în
timpul ascultării;
• întrebările să nu includă şi să nu sugereze un
răspuns preconceput;
• circumstanţele, cronologia, caracterele
simptomelor;
• informaţii uneori esenţiale pe care bolnavul
le-a neglijat.
Metodele anamnezei
CHESTIONARUL
• formular tipărit;
• întrebări formulate în limbaj accesibil;
• sistematizează şi stimulează cooperarea
bolnavului;
• metodă utilă în cercetările epidemiologice;
• depersonalizează actul medical → se
recomandă completarea cu dialogul verbal.
Dificultăţile anamnezei
• inhibiţia bolnavului (generată de prezenţa
celorlalţi bolnavi în salon) pe fondul discon-
fortului moral, afectiv şi somatic;
• reacţii emoţionale: frică, incoerenţă, obnubilare;
• relaţia interpersonală necesită cadru adecvat;
• carenţe ale medicului: atitudinea “profesională”,
criza de timp (numărul mare de pacienţi), graba,
superficialitatea, întreruperi ale dialogului de
apeluri telefonice.
Bolnavul timorat
 Teamă faţă de:
 gravitatea bolii
 prezenţa medicului
 Fricaprovoacă:
 minimalizarea/limitarea informaţiilor
 exagerarea simptomelor
Bolnavul incoerent/iraţional/comatos
 nu poate relata nicio informaţie despre boala sa;
 anamneză indirectă (anturaj, rude, aparţinători).
Bolnavul retardat
 întrebări potrivite;
 cuvinte adecvate înţelegerii pacientului.
STAREA PREZENTĂ
Cuprinde datele examenului fizic obiectiv
general şi pe aparate şi se consemnează după
un examen clinic sistematic şi complet (“din
creştet până în tălpi”).
 INSPECŢIA
 PALPAREA
 PERCUŢIA
 AUSCULTAŢIA
Inspecţia
• cea mai veche metodă obiectivă;
• poate formula diagnosticul chiar în această
etapă (boli eruptive, mixedem, boală Basedow);
• se realizează în lumină naturală;
• succesiv, pe segmente: extremitatea cefalică,
facies, gât, torace anterior, abdomen, membre
superioare şi inferioare, apoi bolnavul este
ridicat pentru examinarea părţii posterioare;
• observarea unor mişcări active ale bolnavului:
ridicarea din pat, mersul.
Palparea
• oferă informaţii asupra calităţilor trofice şi
temperaturii tegumentelor, precum şi asupra
volumului, suprafeţei, sensibilităţii, consistenţei
şi mobilităţii organelor;
• se efectuează cu bolnavul dezbrăcat (nu se
palpează prin haine), cu privirea spre bolnav
(pentru a-i observa mimica);
• aşezat în dreapta bolnavului (dar poziţia poate
varia în funcţie de organul palpat), cu mâinile
calde.
Tehnica palpării
1) superficială, cu pulpa degetelor sau faţa

palmară a mâinii, uşor, fără apăsare;
2) profundă, prin apăsare  monomanuală,
bimanuală, prin balotare (lovire) sau acroşare.
Percuţia
 necesită deprinderi dobândite prin exerciţiu;
a) percuţia directă (nemediată)  cu pulpa
degetelor lipite între ele şi recurbate sub formă
de “ciocan”; sunetul obţinut este slab şi confuz;
b) percuţia indirectă (mediată)  se interpune un
corp străin (plesimetru) între degetul percutor
şi zona investigată.
Percuţia digito-digitală
• degetul mijlociu de la mâna stângă se aplică
intim cu suprafaţa sa palmară pe teritoriul de
percuţie, iar cu vârful mediusului drept, flectat
în unghi drept, se loveşte perpendicular falanga
medie a degetului plesimetru;
• percuţia se realizează cu forţă egală, repetat (de
2-3 ori), la intervale egale de timp, cu mişcări
ale mâinii numai din articulaţia radiocarpiană
(braţul şi antebraţul nu participă la mişcare);
Erori de percuţie
• poziţie incorectă a degetului plesimetru sau de
dinamică a degetului percutor;
corect incorect
Sunetele de percuţie
• clasificarea se face în raport cu intensitatea,
tonalitatea şi timbrul sunetului obţinut;
• intensitatea depinde de amplitudinea vibraţiilor
sonore (cele ample dau un sunet intens);
• tonalitatea (înălţimea sunetului) depinde de
frecvenţa vibraţiilor sonore;
• timbrul depinde de vibraţiile secundare
(accesorii) care însoţesc sunetul fundamental.
Sunetele de percuţie
SONOR: intensitate mare, tonalitate joasă

 plămâni
 abdomen (sunet timpanic)
MAT: intensitate mică, tonalitate ridicată
 ţesuturi şi organe fără conţinut aeric
 “submatitate” = amestec de sonoritate şi
matitate
Auscultaţia
 utilă în special în patologia cardio-pulmonară;
a) auscultaţia directă (nemediată)  pavilionul
urechii lipit de suprafaţa regiunii respective
(incomodă, neigienică);
b) auscultaţia indirectă (mediată)  cu ajutorul
stetoscopului.
Regulile auscultaţiei
1) linişte deplină în salon;
2) aplicarea corectă, intimă, a receptorului pe
suprafaţa pielii;
3) adaptarea perfectă a olivelor stetoscopului în
conductul auditiv extern;
4) evitarea zgomotelor parazitare (atingerea
tubulaturii, glisarea receptorului pe suprafaţa
pielii, în special în zonele păroase).
SEMIOLOGIA PARULUI
• Examinare sistematica
• In totalitate
Modificari:
Cantitative:
1.caderea parului
Alopecia=caderea totala sau
partiala, permanenta sau reversibila
Calvitia= cadera de pe cap (vertex,
frontal, parietal, occipital)
Pelada=alopecie insulara
2.hipopilozitatea: hipotiroidie, boala
Addison
3.hiperpilozitatea: dezvoltarea
excesiva a parului
Hirsutismul=topografie masculina la
F (ereditara sau dobindita- N. ovar)
Virilism pilar=la fata, perimamelonar,
linia alba; asociaza androgenizare:
voce groasa, atrofie mamara; in
Cushing, T. ovar
calviţia
Nu este calvitie
pelada
hirsutism
Virilism pilar
Modificari de culoare ale parului
• Leucotrichia = lipsa congenitala a

pigmentului (localizata sau
generelizata/albinism)
• Canitia = incaruntirea precoce in:
DZ,hipertioroidie, traume psihice
Canitia si albinismul
SEMIOLOGIA UNGHIILOR
Normal: roz-sidefie, mergine in arc de
cerc, convexitate in 2 planuri
 Leuconichia (alba sau cu pete albe)
– ereditara, degeraturi, septicemie,
albinism, ciroza
 Melanonichia (negru sau brun) –
contactul cu substante colorante,
medicamente (Tetraciclina)
2. Modificari de forma:
Platonichia – anemia feripriva
Koilonichia – anemia feripriva
Unghii hipocratice – NBP, CPC
Onicogrifoza – degeraturi si arsuri
platonichia
koilonichia
koilonichia
Hipocratism digital
onicogrifoza
3. Modificari diverse
Onicoliza = distructie marginala sau
extensiva cu desprinderea unghiei
(micoze, panaritii, psoriazis)
Santuri transversale si longitudinale
= afectiuni inflamatorii (eczeme,
piodermite)
Onicofagia
Matricile unghiale multiple sau
absente
Unghia incarnata
onicoliza
Santuri longitudinale
onicoliza
onicofagia
Matrici unghiale
multiple/absente
Unghia incarnata
onicomicoza
SEMIOLOGIA OCHILOR
Include examinarea:
Globilor oculari
Pleoapelor
Globii oculari
Exoftalmia
Endocrina (B. Basedow)
Neendocrina (T, traumatisme,
malformatii)
Globii oculari
Enoftalmia
Bilaterela (peritonite, casexii,
congenitala)
Unilaterala (sindromul Claude
Bernard Horner)
Modificari ale sclerelor
Albastre: Sdr. Lobstein (+ fragilitate

osoasa+ surditate)
Galbene (icter)
Brune sau negra (Addison)
Rosii (sclerite, glaucom)
Modificari ale pupilelor
Mioza
Midriaza
Inegalitatea pupilara = anizocoria.
Modificari ale pleoapelor
Ptoza pleoapei superioare (paralizia
n. oculomotor comun)
Lagoftalmia (paralizia periferica a n.
facial)
Echimoze palpebrale
Edem palpebral (renal, alergic,
cardiac, traumatic, inflamator)

LP-uri SEMIO

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LP-uri SEMIO

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LP 6

– BPOC (bronşitic, emfizematos)

• NORMAL: sonoritate netimpanica.

Accentuat: sdr de condensare pulmonară cu

SIBILANTE – apar in bronhiile mici

Cel mai frecvent simptom

Anamneza este totul!

În bară (în centură)

Asociază tulburări de tranzit

 Sindrom anemic: dispnee de efort,

 Simptome şi semne ale bolii de bază

= coloraţia galbenă a tegumentelor şi

 semne clinice de afectare hepatică

• deschis, palid = anemie hemolitică

1. Examenul fizic general

Indiferent de metodă – cea mai bună este

Examinare digitală obligatorie pentru

 Permeabilitatea rectală (atrezie, stenoze)

• Durere epigastrică relaţionată meselor

• Durere difuză abdominală atroce

• Durere difuză abdominală

• Sub 1 scaun la 3 zile

• Dureri biliare  colică

• Dureri de etaj superior abdominal cu

• Coloraţia galbenă a tegumentelor

• Varice esofagiene şi gastrice

Cauze pre-, intra- sau posthepatice

1. Simptome majore in bolile aparatului renal

3. Metode complementare de explorare a aparatului

• Sensibilitate lombara unilaterala

• afectiuni ale vezicii biliare

• afectiuni pancreatice (de corp si coada)

• procese apendiculare (apendice ectopic)

Cauze: cistite acute sau cronice, litiaza vezicala,

– modificari macro-si microscopice ale urinii

• etiologie - suferinte ale: ureterului terminal, vezicii urinare, prostatei,

 afectiune utero-anexiala, sacroiliaca

 nevralgie sacrata si coccigiana (coccigodinie), vezicala (cistalgie)

– Volumul de lichide consumat

– Temperatura mediului si a corpului

– Gradul de activitate fizica

– Pierderile digestive sau repiratorii

2. Permanenta: DZ, diabet insipid renal, IRC

2. Patologica - produsa prin:

 Cresterea reabsorbtiei tubulare

 Obstructii ureterale (calculi, stenoze,

!!! Intotdeauna patologica

! Diagnostic diferential cu retentia de urina (glob vezical)

mecanism = ameliorarea circulatiei renale in

2. Reducerea presiunii si jetului urinar

1. Vezicale: tumori, litiaza, cistite

• INSP: bombare hipogastrica simetrica

• PALP: formatiune tumorala dureroasa, elastica

• PERC: matitate hipogastrica cu concavitatea in jos

Sondajul vezical/punctia suprapubiana »

conditii: in decubit dorsal, lateral si in

sufluri patologice in unghiul costolombar

A. diureza < 100-150 ml/ 24 h

A. diureza < 100-150 ml/ 24 h

A. se caracterizează prin micţiuni frecvente fără

A. se caracterizează prin micţiuni frecvente fără

Forme clinice: AP si IMA

• Bolile umarului: PSH, nevralgia de plex