Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea de Drept

REFERAT
la tema: „Contrabanda”

Disciplina: Drept Penal. Partea Specială (II).

Chișinău, 2019

Cuprins:

Contrabanda................................................................................................................................................2
Practica judiciară.........................................................................................................................................7
Dosarul nr. 1-3416/2019.........................................................................................................................7
Dosarul nr. 1687/15................................................................................................................................8
Dosarul nr. 1735/09................................................................................................................................8

Contrabanda

Contrabanda este incriminată într-o variantă-tip, trei variante speciale și o varian tă


agravată.

Potrivit alin. (1) al art. 248 din CP al RM, varianta-tip constă în trecerea peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a bunurilor valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe
economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei,
eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau
în alte documente de trecere a frontierei.

1. Prima variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (2) al art. 248 din CP al
RM, constă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor
stupifiante, etnobotanicilor, subtanţelor cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive și explozive, precum și a deșeurilor nocive şi a produselor cu
destinaţie dublă, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere
în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau
declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei.
2. Conform alin. (3) al art. 248 din CP al RM, cea de-a doua variantă specială a
contrabandei se exprimă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor, eludându-se controlul
vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate
în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
3. Cea de-a treia variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (4) al art. 248 din
CP al RM, consistă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
valorilor culturale, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin
ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, precum și
nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase
din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie.

Obiectul juridic special al infracţiunii este constituit din relaţiile sociale privitoare la
securitatea vamală a Republicii Moldova. În cazul variantelor speciale ale contrabandei, această
infracţiune lezează, în plan secundar, relaţiile sociale referitoare la circulaţia legală a substanţelor
stupefiante, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive sau explozive ori a deșeurilor
nocive şi produselor cu destinaţie dublă, a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor
sau a valorilor culturale.

Obiectul material al contrabandei trebuie cercetat în funcţie de varianta concretă a acestei


infracţiuni. Astfel, la varianta-tip, obiectul material îl reprezintă mărfurile, obiectele sau alte
valori (cu excepţia celor menţionate la alin. (2)-(4) ale art. 248 din CP al RM), dacă valoarea
acestora se exprimă în proporţii mari , valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe
economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.
Dacă valoarea acestor mărfuri, obiecte sau altor valori nu atinge proporţiile mari 100 de salarii
medii lunare pe economie prognozate, atunci cele comise sunt pasibile de calificare potrivit alin.
(10) sau (12) al art. 193 din Codul cu privire la contravenţiile administrative. În baza
prevederilor art. 1 al Codului vamal, prin “mărfuri, obiecte sau alte valori” trebuie de înţeles
orice bunuri mobile (inclusiv: valuta străină și moneda naţională în numerar; documentele de
plată sau valorile mobiliare exprimate în valută străină sau monedă naţională; mijloacele de
transport. De asemenea, noţiunea “mărfuri, obiecte sau alte valori” include: gazele naturale;
energia electrică; energia termică. Dată fiind natura incorporală a energiei electrice și a energiei
termice, este oportun să afirmăm în raport cu ele calitatea de obiect imaterial. La prima variantă
specială, obiectul material este format în mod alternativ din: a) stupefiante cu efecte puternice; b)
substanţe toxice; c) substanţe otrăvitoare; d) substanţe radioactive; e) substanţe explozive; f)
deșeuri nocive g) cu destinaţie dublă. La calificare, nu contează valoarea, exprimată în bani, a
acestora.

La cea de-a doua variantă specială a contrabandei, obiectul material este constituit în mod
alternativ din: a) armament; b) dispozitive explozive; c) muniţii. La calificare, nu contează
valoarea, exprimată în bani, a acestora. Noţiunea “armament” desemnează denumirea generică
pentru toate tipurile de arme, tehnică militară și utilaj militar. Prin “dispozitive explozive” se
înţeleg mijloacele tehnice destinate efectuării exploziei sau dirijării ei în scopuri militare,
industriale, hidrologice etc. Noţiunea “muniţii” desemnează denumirea generică dată: cartușelor
pentru armamentul de infanterie, încărcăturilor pentru aruncătoarele de grenade și mortiere,
proiectilelor de artilerie, bombelor de aviaţie etc

La cea de-a treia variantă specială a contrabandei, obiectul material îl reprezintă, în mod
alternativ: a) valorile culturale trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova, indiferent de
valoarea, exprimată în bani, a acestora, b) valorile culturale nereturnate pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, anterior scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie,
indiferent de valoarea, exprimată în bani, a acestora. Prin “valori culturale” se au în vedere
valorile cu caracter religios sau laic, pe care fiecare stat le consideră ca prezentând interes pentru
arheologie, perioada preistorică, istorie, literatură, artă și știinţă (de exemplu, colecţiile rare și
mostre ale florei și faunei, mineralogiei, anatomiei, precum și obiectele care prezintă interes
pentru paleontologie; comorile arheologice și descoperirile arheologice; incunabulele și
manuscrisele rare, cărţile, documentele străvechi și publicaţiile care prezintă un interes deosebit;
arhivele, inclusiv arhivele de fonograme, de cinema și de fotografii etc. Conform art. 133 din CP
al RM, valorile culturale sunt indicate în Convenţia UNESCO din 14.11.1970 privind măsurile
îndreptate spre interzicerea și prevenirea introducerii, scoaterii și transmiterii ilicite a drepturilor
de proprietate asupra valorilor culturale.

Latura obiectivă a contrabandei are o structură diferită, în funcţie de varianta concretă a


acestei infracţiuni. Astfel, în cazul variantelor de la alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, latura
obiectivă include: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiune, care se exprimă în trecerea
entităţilor ce formează obiectul material al contrabandei peste frontiera vamală a Republicii
Moldova; 2) locul săvârșirii infracţiunii – frontiera vamală a Republicii Moldova; 3) metodele
infracţiunii: a) eludarea controlului vamal; b) tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în
locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală; d) nedeclararea; e) declararea neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. În cazul variantei de la alin. (4) al art. 248
din CP al RM, latura obiectivă presupune existenţa a două versiuni alternative: versiunea A: 1)
fapta prejudiciabilă, exprimată în acţiune, care constă în trecerea valorilor culturale peste
frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) locul săvârșirii infracţiunii – frontiera vamală a
Republicii Moldova; 3) metodele infracţiunii: a) eludarea controlului vamal; b) tăinuirea de
controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; versiunea
B: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în inacţiune, care constă în nereturnarea pe teritoriul vamal
al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este
obligatorie; 2) locul săvârșirii infracţiunii – în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Referindu-ne în continuare la fapta prejudiciabilă în contextul variantelor contrabandei de la alin.
(1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, specificăm că prin “trecerea frontierei vamale a Republicii
Moldova” se înţelege introducerea pe și scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova
de mărfuri, obiecte, alte valori etc., inclusiv prin expedieri poștale internaţionale, prin conducte
sau prin linii de transport electric. În ce privește noţiunea “frontiera vamală a Republicii
Moldova”, în conformitate cu alin. (3) al art. 4 din Codul vamal, aceasta este definită ca fiind
frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere și al depozitelor vamale libere.
Provoacă reticenţă includerea noţiunii “perimetrul depozitelor vamale libere” în noţiunea
“frontiera vamală a Republicii Moldova”. Or, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.
462-III din 24.01.2002 privind abrogarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 28 din
28.01.199448, s-a abrogat Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 28 din 28.01.1994 cu
privire la crearea depozitelor vamale libere. În vederea compatibilizării restului legislaţiei cu
prevederile decretului sus-menţionat, au fost operate modificări inclusiv în Codul vamal al
Republicii Moldova. Însă, prin Legea Republicii Moldova pentru modificarea și completarea
unor acte legislative, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 8.11.200249, care conţine
modificările respective la Codul vamal, expresia “depozitele vamale libere”, din cauze confuze,
nu a fost exclusă din toate normele care o cuprindeau. Ca urmare, textul art.4 al Codului vamal
mai conţine această expresie, în timp ce art. 185 și 230 din același act legislativ nu o mai conţin.
În concluzie, luând în consideraţie desfiinţarea, ca regim vamal distinct, a depozitelor vamale
libere, noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova” trebuie interpretată ca necuprinzând
noţiunea “perimetrul depozitelor vamale libere”. Prin “eludarea controlului vamal” se are în
vedere intrarea în sau ieșirea din Republica Moldova, prin alte locuri decât cele destinate pentru
aceasta, sau în afara orelor de lucru al birourilor vamale sau posturilor vamale. Prin “tăinuirea de
controlul vamal” se înţelege neprezentarea pentru controlul vamal a bunurilor ce se trec peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, pe o cale ce împiedică examinarea și constatarea lor,
adică cu folosirea locurilor special pregătite sau adaptate în acest scop (locurilor ascunse ale
corpului, hainelor, obiectelor personale, locurilor reutilate sau acomodate în mijloacele de
transport drept ascunzișuri etc.). Prin “folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală” se are în vedere utilizarea, în calitate de mijloace (instrumente) de săvârșire
a contrabandei, a: 1) documentelor false (inclusiv a documentelor care conţin date neautentice);
2) documentelor nule; 3) documentelor obţinute pe cale ilegală; 4) documentelor care se referă la
alte bunuri decât cele care sunt în realitate însoţite de asemenea documente; 5) mijloacelor de
identificare vamală false; 6) mijloacelor de identificare vamală autentice, dar care se referă la
alte bunuri decât cele care au fost în realitate identificate cu mijloacele date.

Prin “documente” trebuie de înţeles documentele vamale sau alte documente de trecere a
frontierei, care însoţesc bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova (de
exemplu, declaraţia vamală; alte documente necesare efectuării controlului vamal, a căror listă
este stabilită de Departamentul Vamal; certificatele referitor la operaţiunile și conturile
persoanelor care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ale brokerilor vamali
sau ale altor persoane care desfășoară activităţi aflate sub supraveghere vamală etc.). Prin
“mijloace de identificare vamală” se au în vedere oricare surse de infor maţie despre bunurile
trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova, despre însușirile lor calitative și cantitative
(cu excepţia documentelor): sigilii, ștampile; mar cajul textual, cifric sau de alt gen, semnele de
identificare; probe și mostre ale bunurilor; descrierea bunurilor; schiţe, imagini, fotografii,
ilustraţii etc. ale bunurilor. Prin “nedeclarare” se înţelege neincluderea în declaraţia vamală a
informaţiei despre bunurile care trebuiau declarate în mod obligatoriu. Conform prevederilor
Codului vamal, bunurile trecute peste frontiera vamală sunt declarate organului vamal (art. 173);
forma și procedura de declarare sunt stabilite de Departamentul Vamal (art. 174). Prin “declarare
neautentică” se înţelege introducerea în declaraţia vamală a unor informaţii vădit false.
Referindu-ne la fapta prejudiciabilă în contextul variantei de contrabandă de la alin. (4) al art.
248 din CP al RM, consemnăm că prin “nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a
valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie” se are în
vedere neîntreprinderea de către făptuitor a măsurilor de întoarcere a valorilor culturale scoase
din ţară, dacă el putea și trebuia să le întoarcă; aceste valori culturale au fost scoase, de pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova, în mod legal (de exemplu, pentru a putea fi prezentate în
cadrul unei expoziţii internaţionale sau în cadrul schimbului de exponate cu alte muzee etc.).
Prin “teritoriu vamal al Republicii Moldova” se înţelege teritoriul unic ce include teritoriul
terestru, apele interioare, apele teritoriale și spaţiul aerian deasupra acestora. În conformitate cu
Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere, adoptată de Parlamentul
Republicii Moldova la 27.07.200150, zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber)
sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova.

Infracţiunea de contrabandă este o infracţiune formală. Interpretând prevederile de la pct.


5) din art. 1 al Codului vamal, putem menţiona că infracţiunea de la art. 248 din CP al RM se
consideră consumată: a) din momentul trecerii de facto a frontierei vamale a Republicii Moldova
(în cazul introducerii de bunuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul
introducerii lor pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova de pe teritoriul
zonelor economice libere); b) din momentul depunerii declaraţiei vamale sau al efectuării altor
operaţiuni vamale care denotă intenţia de a introduce sau scoate bunuri (în cazul scoaterii de
bunuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe teritoriul
zonelor economice libere de pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova).
Totodată, în cazul nereturnării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale
scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie, contrabanda se consideră
consumată din momentul expirării termenului de întoarcere a valorilor culturale, stabilit în
documentele însoţitoare.

Latura subiectivă a infracţiunii prevăzute la art. 248 din CP al RM se caracterizează prin


intenţie directă. Motivele contrabandei constau, de regulă, în interesul material.

Subiectul infracţiunii este: 1) persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii


infracţiunii a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică care desfășoară activitatea de
întreprinzător. Varianta agravată a contrabandei, prevăzută la alin. (5) al art. 248 din CP al RM,
presupune săvârșirea acestei infracţiuni în următoarele circumstanţe: a) repetat; b) de două sau
mai multe persoane; c) de o persoană cu funcţie de răspundere cu folosirea situaţiei de serviciu;
d) în proporţii deosebit de mari. Întrucât trăsăturile celorlalte circumstanţe agravante nu necesită,
în fond, expli caţii adăugătoare, ne vom referi doar la agravanta de la lit. c) din alin. (5) al art.
248 din CP al RM. Prin “folosirea situaţiei de serviciu” se are în vedere situaţia când subiectul
special – persoana cu funcţie de răspundere – trebuie să acţioneze în limitele atribuţiilor sale de
serviciu, însă nu respectă obligaţiile care formează competenţa sa de serviciu, competenţă care
este determinată prin actele normative corespunzătoare (Codul vamal, actele normative ale
Departamentului Vamal, Din rândul persoanelor cu funcţii de răspundere, pasibile a fi trase la
răspundere conform lit. c) din alin. (5) al art. 248 din CP al RM, fac parte: 1) persoanele care
exercită funcţii de control la frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) persoanele care au
dreptul de a se afla în zona de supraveghere vamală; 3) persoanele care exercită funcţiile de
reprezentant al puterii de stat la trecerea frontierei vamale; 4) persoanele responsabile pentru
transportarea peste frontiera vamală a bunurilor susceptibile pentru controlul vamal; 5)
persoanele care se bucură de facilităţi vamale în baza legislaţiei în vigoare.

Practica judiciară

Dosarul nr. 1-3416/2019

Analiza juridico-penală a sentinței din 05 noiembrie 2019

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale cu privire la securitatea


vamală a Republicii Moldova şi în plan secundar la relaţiile sociale cu privire la circulaţia legală
a substanţelor stupefiante cu efecte puternice.

Latura obiectivă a infracțiunii; Ziuzin Nicolai *****, în perioada de timp a lunilor aprilie 2018
- noiembrie 2018, aflându-se la muncă în Republica Franceză, a fost instigat de o persoană
cetățean al Republicii Moldova, datele de identitate ale căruia până la moment nu au fost posibil
de stabilit, în vederea obținerii unui venit suplimentar, prin procurarea preparatelor
medicamentoase pentru creșterea masei musculare de tip „subutex”, însă care de facto constituie
droguri și despre care fapt la momentul respectiv nu avea cunoștință, pentru ulterioara
comercializare a acestora în Republica Moldova lui Evghenii Pascari, a procurat de la surse
neidentificate din Republica Franceză, 137 pastile de tip „subutex” pe care la data de 06
noiembrie 2018 le-a transportat peste frontiera vamală a Republicii Moldova din Republica
Franceză, unde, în timpul deplasării informându-se prin rețelele de socializare despre reținerea
unor persoane cu pastile analogice, precum și cunoscând cu certitudine că acestea constituie
droguri, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând
urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, le-a păstrat asupra sa și
transportat peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Tot el, în același timp și circumstanțe,
la data de 06 noiembrie 2018, fiind în posesia a 137 pastile de tip „subutex”, urmare a procurării
acestora din Republica Franceză și introduse ilegal în Republica Moldova, prin trecerea
frontierei vamale, prin tăinuirea de controlul vamal, intenționat, fără scop de înstrăinare, le-a
păstrat asupra sa și le-a transportat la gara de Nord din mun. Chișinău, unde le-a transmis lui
Evghenii Pascari.

Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă. Aceasta înseamnă că


făptuitorul îşi dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sale.

Hotărîrea instanței : Instanța l-a recunoscut vinovat pe inculpat în comiterea infracțiunii


prevăzute la articolul 248 al.2 CP RM si articolul 217 al.4 lit. B i-a stabilit o pedeapsă cu
închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita activitate care implică gestionarea
substanțelor narcotice pe un termen de 3 (trei) ani şi în baza art. 248 alin. (2) Cod Penal al
Republicii Moldova - amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ceea ce
constituie 30 000 (treizeci mii) lei;

Dosarul nr. 1687/15

Analiza juridico-penală a sentinței din 05 ianuarie 2017

Obiectului juridic special principal ce atentează la relaţiile sociale cu privire la securitatea


vamală a Republicii Moldova, precum și ale obiectului juridic special secundar care atentează la
relațiile sociale cu privire la circulația legală a substanțelor stupefiante cu efecte puternice.

Latura obiectivă a infracțiunii; acţiunea manifestată prin trecerea substanțelor narcotice peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, acțiune săvîrșită prin metodele: eludarea controlului
vamal și tăinuirea de controlul vamal, în proporții deosebit de mari. De asemenea, circumstanţele
comiterii faptei de către Khalmukhamedov Timur Alimov evidenţiază în acţiunile lui intenţia
directă, or cu certitudine sa constatat fapta de trecere a substanțelor narcotice peste frontiera
vamală a Republicii Moldova, acțiune săvîrșită prin metodele: eludarea controlului vamal și
tăinuirea de controlul vamal, în proporții deosebit de mari. Sa mai constatat că infracţiunea sa
consumat din momentul trecerii de facto a frontierei vamale a Republicii Moldova.

Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă, inculpatul dandu-și seama
de caracterul prejudiciabil al faptei acestuiași a dorit în mod conștient savârșirea acestora.

Hotărîrea instanței: Khalmukhamedov Timur Alimov se recunoaște vinovat în săvârșirea


infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal al Republicii Moldova, și se
condamnă în baza acestei legi la 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.

Dosarul nr. 1735/09

Analiza juridico-penală a sentinței din 14 decembrie 2009

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale cu privire la securitatea


vamală a Republicii Moldova şi în plan secundar la relaţiile sociale cu privire la circulaţia legală
a substanţelor stupefiante cu efecte puternice.

Latura obiectivă a infracțiunii; culpatul S.S., având procurat bilet la ruta de avion
„ChişinăuIstanbul” pentru data de 7 septembrie 2009, deţinînd asupra sa două plicuri
confecţionate din hîrtie de ziar, în care era împachetată o substanţă vegetală de culoare verde,
care conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2594 din 11.09.2009 reprezintă –
„marihuana” cu masa totală de 0,79 grame şi face parte din categoria substanţelor narcotice, pe
care lea ascuns întrun buzunărel special al portmoneului său, în această zi aproximativ la ora
12.00 min., a venit în Aeroportul Internaţional Chişinău şi după înregistrarea documentelor sa
prezentat şi a trecut controlul vamal prin postul vamal „Chişinăuaeroport”, fără a declara careva
bunuri şi obiecte, trecînd astfel frontiera vamală a Republicii Moldova. După aceasta,
prezentânduse la controlul de frontieră, în timpul percheziţiei corporale, reprezentanţii
Serviciului Grăniceri au depistat asupra lui substanţele narcotice.

Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă. Aceasta înseamnă că


făptuitorul îşi dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sale

Hotărîrea instanței: A înceta procesul penal în privinţa lui S.S. pornit în baza pe art. 248 al. (2)
Cod penal, liberîndul de răspunderea penală în temeiul art. 55 CP cu atragerea la răspundere
administrativă aplicândui sancţiunea administrativă sub formă de amendă în mărime de 75
(şaptezeci şi cinci) u.c. sau 1500 (una mie cinci sute) lei moldoveneşti în contulstatului.
Dosarul nr. 1-3416/2019

https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/7fffd08d-6c9f-43c2-9d59-b8beeeb10388

Dosarul nr. 1687/15

https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/221613db-ded3-e611-a9ba-005056a72dcf

Dosarul nr. 1735/09

https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/09fd1db5-b3e8-de11-b59f-00215ae0031b

S-ar putea să vă placă și