Vitamina

(Acid ascorbic)
Malau Andrada Ioana

Matei Lorelay Bertina

Mitrea Cristian
Cuprins:

1. Descoperire si istorie………………………………………………………………… 3

2.1 Plante………………………………………………………………………………………..5

2.2Animale………………………………………………………………………………………7

2.3 Sinteza chimica …………………………………………………………………………9

3. Functii in organism………………………………………………………………………….10

4. Necesar zilnic .........................................................................................11

5.Utilizare terapeutica ……………………………………………………………………......12

6.Carenta de vitamina C………………………………………………………………………..13

7.Exces de vitamin C……………………………………………………………………………..14

 8.Reactii adverse………………………………………………………………………………..…15

9.Efecte negative…………………………………………………………………………..……..18

10.Studiu clinic…………………………………………………………………………………….19

11.Bibliografie………………………………………………………………………...22

Vitamina C

 Reprezinta un antioxidant de exceptie ce contribuie activ la franarea proceselor 

degenerative din organism.

Facand parte din grupa vitaminelor hidrosolubile , vitamina c se elimina in cantitati

mari din organism. Organismul uman nu isi poate sintetiza propria vitamina c si tocmai

de aceea trebuie sa si-o procure din alimente sau din alte surse.

Sensibila la lumina, caldura si vapori de apa, vitamina c este necesara in formarea

colagenului, o proteina ce da tarie oaselor, cartilagiilor, muchilor si vaselor de sange si

contribuie la buna mentinere a capilarelor, oaselor si dintilor.

-Descoperire si istorie –

Nevoia de a include plante proaspete sau carne crudă în alimentație pentru a preveni

bolile a fost cunoscută încă din antichitate. Popoarele native care trăiau în zonele marginale au

adăugat aceasta în știința medicinei lor.

De-a lungul istoriei, beneficiile plantelor folosite ca aliment pentru supraviețuirea din
asedii și voiaje lungi a fost recomandată de multe autorități luminate . John Woodall, primul

chirurg numit al Companiei Britanice Indiile de Est, recomanda folosirea de suc de lămâie ca

aliment ce previne și vindecă scorbutul . Scriitorul olandez Johann Bachstrom din Leyden,

în 1734, a opinat că " scorbutul este datorat doar unei abstinențe totale de la alimente vegetale

proaspete și legume; care este și cauza primară a acestei boli."

Prima încercare de a creea o bază științifică pentru cauza scorbutlui a fost făcută de un

chirurg al unei nave a Marinei Regale Britanice , James Lind. Rezultatele arătau fără îndoială

că fructele citrice preveneau scorbutul , abia în 1795 Marina Britanică au adoptat lămâile sau

lămâile verzi ca elemente standard pe mare.

Căpitanul James Cook demonstrase și dovedise principiul avantajelor alimentelor

proaspete și conservate, precum varza acră, prin călătoriile sale. Pentru aceasta, i-a fost

prezentată o medalie de către Amiralitatea Britanică .

La începutul secolului XX, omul de știință polonezo-american Casimir Funk a condus

cercetările în ceea ce privește bolile de deficiență, iar în 1912 Funk a dezvoltat conceptul de

vitamine, ca elemente componente ale hranei esențiale sănătății.

În 1928, antropologul arctic Vilhjalmur Stefansson a încercat să demonstreze

teoria sa precum că eschimoșii (inuiți) sunt capabili să evite scorbutul fără aproape nicio

plantă în dieta lor. Acest lucru a fost mereu o întrebare , pentru că boala i-a lovit pe

exploratorii arctici europeni care supraviețuiau cu aceleași diete bogate în carne.

Stefansson a presupus că popoarele native din Arctica își preluau necesarul de

vitamina C din carnea crudă sau gătită foarte puțin.

Începând din februarie 1928, timp de un an, el și un coleg de-al său au trăit

având ca hrană doar carne crudă, sub supraveghere medicală la Spitalul

Bellevue din New York ; au rămas sănătoși.

În 1933-1934, chimiștii britanici Sir Walter Norman Haworth și Sir Edmund

Hirst și, independent, polonezul Tadeus Reichstein, au reușit să sintetizeze vitamina,

fiind prima creată articifial. Acest lucru a făcut posibilă producerea industrială a
vitaminei C. Haworth a primit în anul 1937 Premiul Nobel pentru Chimie , pentru munca

depusă de el. Forma sintetică a vitaminei este identică cu cea naturală.

-Resurse-
• Plante
Fructele citrice:

-lămâie verde - -  lămâie - -  portocală - -  grepfrut -

-tomate- -cartofi-

-papaya   -broccoli  -coacăze -căpșuni -conopidă -spanac -pepene galben 

- merișoarele  - ardeii iuți

Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de:

• varietatea exactă a plantei,

• condițiile solului

• climatul în care s-a dezvoltat,

• perioada de timp dintre recoltare și consumare,

• condițiile de păstrare,

• metoda de preparare. Gătitul în general, se presupune, distruge vitamina C - vedeți secțiunea

despre Prepararea alimentelor.

Următorul tabel arată abundența relativă a vitaminei C în plante crude. Cantitatea este
exprimată în mg la 100 grame de fruct sau legume:
Sursa Cantitate

Macese 2000
Ardei iute 80
Broccoli 90
Papaya 60
Portocala 50
Lamiae 40

Sursa Cantitate
Banana 9
Pepeme 8
Avocado 8
Mar 6
Prua 10
Morcov 9

• Animale

Majoritatea speciilor de animale și plante își sintetizează singure vitamina C. Prin

urmare, nu este o vitamină pentru ele. Sinteza este obținută printr-o secvență de pași,

bazați pe enzime, care convertesc glucoza în acid ascorbic. Acest lucru are loc fie
în rinichi, lareptile și pasări, sau în ficat, la mamifere și păsări ciripitoare.

Ultima enzimă din proces, l-gulonolactonă oxidază, nu poate fi fabricată de

organismele umane deoarece gena care aparține enzimei nu funcționează. Pierderea

unei enzime care este importantă pentru producerea acidului ascorbic a avut loc

frecvent pe scara evoluției și a afectat majoritatea peștilor, multe păsări

unii lilieci, porcușorii de Guineea și majoritatea primatelor, incluzând oamenii.

S-a demonstrat că traumele sau rănile consumă o cantitate mare
de vitamina C la animale, incluzând oamenii.
Abia în anii 1920 s-a realizat că și unele bucăți de carne sunt, de asemenea, o

sursă de vitamina C. Mușchiul și grăsimea, care reprezintă baza alimentației

occidentale moderne, sunt surse slabe. Ca și în cazul fructelor și legumelor, gătitul

micșorează cantitatea de vitamina C conținută.

Următorul tabel arată abundența relativă a vitaminei C în diferite alimente de

origine animală, cantitatea fiind exprimată în mg la 100 grame de aliment:

Aliment Cantitate
Ficat de vitel( crud) 36
Ficat de vita (crud) 31
Scoici (crude) 30
Ficat de porc (crud) 36
Cod roe (prajit) 26
Creier de miel(fiert) 17
Ficat de pasare(prajit) 13
Inima de miel(fripta) 10
 • Sinteză chimică artificială

Vitamina C este produsă din glucoză prin două metode principale:

• Procesul Reichstein : dezvoltat în anii 1930, folosește o singură pre-fermentare,

urmată de o cale pur chimică.

• Procesul de fermentație modern în doi pași este originar din China, dezvoltat în anii

1960, și folosește fermentația adițională pentru a înlocui parțial pașii chimici următori.

Ambele procese transformă în vitamina C aproximativ 60% din glucoza introdusă.

- Functii in organism –

Acidul ascorbic administrat in mod sustinut ajuta la: 

• Ca participant la hidroxilare
• Vitamina C este necesară la producerea de colagen în țesutul conjunctiv. Aceste fibre
sunt omniprezente în întreg organismul, asigurându-i acestuia o structură stabilă, dar
flexibilă. Unele țesuturi au un procentaj mai ridicat de colagen în conținut, în
special pielea, membranele mucoase, dinții și oasele.

• Vitamina C este necesară la sinteza dopaminei, noradrenalinei și adrenalinei în sistemul

nervos sau în glandele suprarenale.

• Vitamina C este de asemenea necesară la sintetizarea carnitinei, care este importantă

în transferul energiei la mitocondriile celulelor.

• Este un puternic antioxidant.
• Echilibrare a sistemului imunitar, prevenind aparitia astmului si a alergiilor si stimuland
productia de interferon, factor cu proprietati antiinfectioase remarcabile.
• Acidul ascorbic accelereaza vindecarea ranilor, regenerarea tesuturilor, participa la
sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor si oaselor, precum si la sinteza hormonilor cortico-
suprarenalieni.
• Scade colesterolul sangvin, protejeaza organismul fata de substantele cancerigene si
creste si mentine randamentul fizic. 
• Vitamina C ajuta absorbtia fierului la nivelul intestinului, creste rezistenta la infectii si
mentine numarul globulelor albe din sange, ofera protectia antioxidanta, prevenind
transformarea nitratilor (din tigari, fum, grasimi, unele legume) in substante cancerigene.
Cauzata de o alimentatie insuficienta, de o malabsorbtie digestiva, de o crestere a
necesitatilor sau eliminare excesiva, carenta apare cel mai des la subiectii varstnici,
alcoolici, suferind de malabsorbtie cronica (doza zilnica recomnadata de vitamina C este
de 60 de mg).

-Necesitati-

Vârsta, precum şi sexul, spun multe despre nevoile de vitamine si minerale ale
corpului nostru. Chiar dacă toată lumea poate beneficia de suplimente
multivitaminice, noi toţi avem nevoi specifice, odată ce ajunge la o anumită vârstă.
Copiii, adolescentii, femeile şi bărbaţii, toti au nevoi variate de suplimente în anumite
perioade specifice din viaţa lor. Tinand cont de aceste sfaturi vom putea sa decidem
mai usor care sunt cele mai importante vitamine si minerale pentru fiecare dintre noi,
inclusiv pentru copiii nostri.
Doza zilnica recomandata (DZR) de vitamina C este de 60 mg pentru un adult,
dar aceste contributii pot fi crescute in mare masura. 1 gram de vitamina C este o
doza buna pentru un sportiv, iar in caz de boala, iar 10-20 grame pe zi pot fi folosite
pentru o vindecare mai rapida bolilor usoare de iarna (raceli).
Doza se mareste la 100mg/zi pentru un fumator, deoarece este considerat ca o
tigara poate consuma pana la 25% din DZR.
Nevoile de acid ascorbic sunt crescute in mod semnificativ la sportivi.
De asemenea, se recomanda sa se creasca aportul (prin alimentatie si
suplimentare) la 500 mg sau 1 g / zi la adulti (250 pana la 500 mg / zi la copii), in
timpul infectiilor, stresului sau obosealii fizice si mentale, dar, de asemenea, pentru
vindecarea mai rapida a racelii.
Cresterea dozei de vitamina C  va poate ajuta sa evitati bolile minore de iarna.
Varsta  DZR de vitamina C

De la nastere la 1 an  30-35 mg

1 la 3 ani  40 la 45 mg
3 ani la 15 ani  45 pana la 60 mg

Femei  60 mg
Barbati  de 60 mg
Femei gravide  80 mg
Femei care alapteaza  95 mg
Fumatori  100 pana la 200 mg
Sportivi  800-1000 mg

-Utilizare terapeutica-

• In caz de boala usoara, utilizarea vitaminei C in doze mari (10 la 20g / zi, timp de

mai multe zile) poate ajuta corpul sa scape de aceasta boala mai repede.

• Pentru a face acest lucru, se va creste doza pana cand veti avea efectul nedorit

de scaun lichid, un semn ca organismul este saturat. Apoi doza se reduce la

cateva grame in ziua urmatoare, astfel incat sa se stopeze efectele secundare.

• Recomandarile spun ca este esential sa se consume cel putin cinci fructe si

legume pe zi, ceea ce corespunde la un aport mediu zilnic de 200 mg de

 vitamina C.

• Administrarea de vitamina C este prescrisă pe cale orala în tratamentul

carențelor corespunzătoare, al stărilor de oboseală, al unor tulburări capilare și

venoase, iar pe cale intravenoasă în caz de methemoglobinemie .

-Carenta de vitamina C -

Un deficit de vitamina C poate avea repercusiuni grave asupra sanatatii, ceea

ce poate duce la deces. Scorbutul este o boala grava cauzata de  lipsa de vitamina
C. Pentru a preveni aceasta boala, este necesar sa se consume cel putin 10 mg de
vitamina C pe zi.
La sugari, carentele au fost observate numai la cei care sunt alimentati cu lapte
artificial pasteurizat (pasteurizarea distruge vitamina C) sau fainoase fara  vitamine.
La adulti, simptomele s-au observat dupa cateva luni de alimentatie formata
exclusiv din produse conservate, fara aporturi de  legume proaspete in dieta.
O hipovitaminoza C se manifesta prin prin:
- Afectiuni ale pielii, cicatrizare lenta.
- O dentitie defectuoasa, cu gingivita congestiva sau hemoragica.
- O crestere osoasa slaba.
- Anemie cu oboseala extrema.
- Cresterea reactiei la diverse infectii (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti).
- Lipsa poftei de mancare si totodata pierderea in greutate.
- Dureri de cap puternice, tulburari de somn.
- Palpitatii cardiace.
- Un deficit de concentrare, lipsa de diligenta.
- O anumita iritabilitate sau depresie.
- Probleme la formarea de ciment intercelular.

-Excesul de vitamin C-

• Vitamina C nu este stocata in organism, de aceea riscurile de sanatate sunt

foarte mici. Chiar si doze de cateva zeci de ori mai mari decat DZR, vitamina C

nu are nici un efect negativ asupra majoritatii oamenilor.

• Eliminarea  excesului de vitamina C din organism se face prin urina, astfel incat

nu exista efecte secundare decat foarte putine, deoarece aceasta vitamina nu

este stocata de organism.

• La doze mari, de peste 1 g / zi, exista o posibilitate de simptome digestive (arsuri

la stomac, diaree), tulburari urinare (formarea de calciu oxalat de piatra, acid uric

si cistina).

• Luand doze mari (de 10 ori necesarul zilnic de vitamina C si de pana la 150 de

ori), la unele persoane pot sa apara probleme ca  diareea, cresterea mobilizarii

de minerale osoase, o crestere a coagularii, cresterea concentratiei de acid uric,

o criza de guta, formarea de pietre la rinichi.

 -Reactii adverse-
Efectul diuretic

După cum probabil ştiţi, sau dacă nu ştiţi aflaţi acum, vitamina C este o vitamină

hidrosolubilă, ceea ce înseamnă că se dizolvă în apă, deci se elimină pe cale urinară. Aşadar,

prea multă vitamina C poate acţiona ca un diuretic. De aceea, atunci când luăm suplimente cu

vitamina C trebuie să consumăm o cantitate suficientă de lichide pentru a menţine corpul

hidratat.

Pietre la rinichi

În organism vitamina C se metabolizează rezultând o substanţă cunoscută sub denumirea

de oxalat. O parte din acest oxalat format este eliminat din organism pe cale urinară. Dacă

cantitatea de oxalat este prea mare (de la prea multă vitamina C) acesta rămâne în rinichi

formând cunoscutele pietre la rinichi, care în unele cazuri sunt foarte dureroase şi pot crea

complicaţii serioase ce necesită intervenţii chirurgicale.

Probleme gastro-intestinale

Sunt dureroase şi pot crea complicaţii serioase ce necesită intervenţii chirurgicale.

Vitamina C poate creşte cantitatea de aluminiu şi fier din intestin fapt ce poate duce la dureri

de stomac, crampe abdominale, gaze, diaree, greaţă, vomă sau constipaţie. Complicaţiile

gastro-intestinale sunt datorate şi efectului osmotic produs de vitamina C, care face ca în

intestin să se absoarbă mai multă apă, fapt ce poate perturba funcţia tractului intestinal.

Reacţiile gastro-intestinale apar de obicei la persoanele ce iau mai mult de 2000 mg/zi, dar

s-au raportat cazuri şi atunci când cantitatea de vitamina C a fost mai mică de 1000 mg/zi.
 Migrene şi dureri de cap

Din fericire acestea au fost raportate doar la 1% din pacienţi şi la o doză de 6000 mg/zi. Dar,

sunt cazuri când unele persoane ajung să depăşească această cantitate. De obicei durerile de

cap sunt însoţite de ameţeli, iar în literatură se vorbeşte chiar şi de stări de leşin.

Aceste reacţii adverse sunt mai frecvente la pacienţii trataţi de cancer. Lor li se

administrează cantităţi uriaşe de vitamina C, ca urmare prezintă astfel de simptome. Probabil

într-un viitor articol voi vorbi şi despre tratarea cancerului cu vitamina C. Există şi aşa ceva în

literatura de specialitate.

Hemocromatoza

Hemocromatoza este o afecţiune în care fierul se depune în toate ţesuturile organismului.

După cum ştim vitamina C favorizează absorbţia fierului. Prea multă vitamina C poate, în teorie,

să ducă la absorbţia unei cantităţi mari de fier cauzând hemocromatoză. Cei de la IThyroid.com

afirmă că supradozajul de vitamina C este periculos doar pentru persoanele care sunt

predispuse la hemocromatoză.

Daune oxidative

Unul dintre principalele beneficii ale vitaminei C este efectul antioxidant puternic, fapt ce

ajută la neutralizarea radicalilor liberi din organism. Deşi vitamina C este în mod cert un

antioxidant, în unele experimente de laborator, concentraţii mari de vitamina C au dus la

formarea de radicali liberi dăunători pentru celule. Cu toate acestea, condiţiile în care aceste

experimente de laborator au fost efectuate au fost foarte diferite de condiţiile din interiorul

organismelor vii. Nu a fost demonstrat faptul că într-un organism viu vitamina C poate provoca

daune oxidative.

Interacţiuni cu unele boli

 Vitamina C poate provoca reacţii adverse suplimentare la persoanele cu anumite boli, cum

ar fi: diabetul zaharat, cancer, siclemie, tulburări metabolice ale fierului sau deficit de G6-PDH

(glucozo-6-fosfat degidrogenază).

Vitamina C poate interacţiona cu unele medicamente, cum ar fi: antiinflamatoare

nesteroidiene (AINS). Aceasta pot cauza deficit de vitamina C în organism.

Deoarece vitamina C favorizează absorbţia de fier şi aluminiu, se pot agrava efectele

secundare ale unor medicamente, cum ar fi antiacidele (conţin săruri aluminiu).

-Efecte negative-

• O primă grijă o reprezintă persoanele cu tulburări de metabolism al fierului,

 incluzând hematocromatoza. Vitamina C crește absorbția de fier. Dacă bolnavii

de hiperabsorbție de fier ingeră doze de vitamina C de ordinul gramelor, aceasta

poate înrăutăți tulburarea lor, din cauza absorbției mărite.

• Niveluri insuficiente de enzima Glucoză-6-fosfat dehidrogenază  (G6PD), o

tulburare genetică, poate predispune unii indivizi la anemie hemolitică după

ingerarea unor substanțe oxidante prezente în alimentație sau medicamente.

Aceasta include și doze mari, repetate, intravenoase sau orale de vitamina C..

-Studiu clinic-

Numeroase studii clinice au aratat ca doze mari de vitamina C, administrate pe

cale intravenoasă şi orală, pot ameliora simptomele si prelungi durata de viata la
pacientii cu cancer.La concentraţii de peste 1000 micromol / L vitamina C este toxica
pentru celulele canceroase, nu si pentru celulele normale.
Am gasit 3 cazuri, bine documentate, de cancer avansat, confirmate
histopatologic, în care pacienţii au avut o mare supravieţuire după administrarea
intravenoasă cu doze mari de vitamina C. Având în vedere constatările recente, aceste
cazuri indică faptul că rolul vitaminei C în tratamentul cancerului ar trebui să fie
reevaluat.
 CAZURILE:

1) O femeie de 51 de ani a fost descoperita în august 1995 cu o tumoare la rinichi,

carcinom cu celule renale 9 cm in diametru, cu tromb extins în vena renală. Rezultate
obţinute prin radiografia toracica au fost normale, şi nu exista nici o dovada a bolii
metastatice.
În martie 1996 o scanare CT confirma metastazarea. Pacienta a refuzat tratamentul
cancerului convenţional şi a ales a primi doze mari de vitamina C administrată
intravenos, 65 g de două ori pe săptămână, începând cu luna octombrie 1996 şi în
continuare timp de 10 luni. Ea a folosit, de asemenea, alte terapii alternative: extract de
proteine timus, N-acetilcisteina, niacinamida şi extract de tiroida întregi.
În iunie 1997 rezultatele radiografiei toracice au fost normale.
În octombrie 2001 o nouă masă 3,5 cm în diametru, in plamanul drept a fost detectata
la radiografie. Pacienta a optat iar pentru terapia cu vitamina C intravenoasa.
Masa pulmonara a rămas insa constant în dimensiune si a crescut ulterior la 4 cm.
( octombrie 2002). Ea a murit la scurt timp după aceea cu diagnostic de cancer
pulmonar si nu recurent sau metastatic.
Acest caz descrie regresia pulmonara a cancerului renal metastatic, la un pacient care
a primit doze mari, intravenoase, de vitamina C. Regresia spontană a fost descrisa in
cancerul cu celule renale, dar este rara, a apărut la mai puţin de 1% din cazuri. Aici,
boala metastatică a aparut la cateva luni dupa nefrectomie , regresiv, nu ca răspuns la
ea. De asemenea, cancerul primar a fost de gradul III / IVşi a implicat vena renală,
factorii asociaţi cu un prognostic extrem de nefavorabil.
! De subliniat ca, la mai mult de 4 ani de la întreruperea tratamentului intravenos cu
vitamina C cancerul cu celule renale era în remisie completă. Ulterior, un alt cancer
primar, pulmonar, cu celule mici a fost diagnosticat la aceasta pacienta, care fuma
foarte mult. Cel de-al doilea tip de cancer nu a raspuns la terapia cu doze mari de
vitamina C. Din istoricul clinic, se pare ca tumoarea a rămas la o dimensiune constanta
pentru mai multe luni şi, probabil, a progresat încet până la moartea pacientei.

2) Un bărbat de 49 de ani, în 1996, a fost găsit la cistoscopie cu o tumoare primară a

vezicii urinare si cu tumori multiple prin satelit prelungite 2-3 cm în jurul acesteia. A fost
efectuata rezectia tumorii primare şi a sateliţilor din jurul tumorii, până la musculara
aparent normală. Pacientul a refuzat chimioterapia sistemică sau intravezicala si
radioterapia, în schimb a ales terapia intravenoasă cu vitamina C. El a primit 30 g de
vitamina C de două ori pe săptămână timp de 3 luni, urmate de 30 g, o dată la 1-2 luni
timp de 4 ani, intercalate cu perioade de 1-2 luni în cursul căreia a avut perfuzii mai
frecvente. La 9 ani după diagnostic, pacientul era în stare bună de sănătate, cu nici un
simptom de recurenta sau metastaza. Pacientul a folosit următoarele suplimente:
extract de botanica, sulfat de condroitina, crom picolinate, in ulei, sulfat de glucozamina,
α-acid lipoic, Lactobacillus acidophilus si L. rhamnosus şi seleniu.

3) O pacienta de 66 de ani a fost depistata, în ianuarie 1995, cu o masă mare la nivelul

L4-5, cu dovezi de extindere in muschii paravertebrali posteriori şi invazia osului.
Rezultate obţinute la radiografia toracică au fost normale. Pacienta a fost de acord cu 5
săptămâni de radioterapie locala insa a refuzat chimioterapia, alegand să primească
vitamina C intravenos. Ea a primit 15 g de vitamina C de două ori pe săptămână, timp
de aproape 2 luni, 15 g o dată pe săptămână timp de aproximativ 7 luni, şi apoi 15 g o
dată la fiecare 2-3 luni pentru aproximativ 1 an. Acest lucru a început la mijlocul lunii
ianuarie 1995, concomitent cu radioterapia.
. Două săptămâni mai târziu, la începutul lunii februarie 1995, au rămas palpabili noduli
ganglionari cat şi un nod limfatic de col uterin de 1 cm în diametru.
De asemenea se evidentiau noduli limfatici stânga, supraclavicular, mai mari de 1 cm.
Pacienta a continuat tratamentul cu vitaminac C intravenos.
. Trei săptămâni mai târziu ganglionii limfatici supraclaviculari şi de col uterin nu mai
erau palpabili, nodulul axilar stânga a dispărut, şi nodul axilar drept a scazut in marime
la mai puţin de 1 cm.
. După încă 3 săptămâni, la mijlocul lunii martie 1995, nu mai exista nici limfadenopatie
în gât şi nu limfadenopatie axilar palpabilă. La sfârşitul lunii aprilie 1995 un nou nodul de
col uterin a fost detectat iar histopatologic a fost la fel cu tumora originală. Pacienta a
refuzat din nou chimioterapia şi-a continuat tratamentul cu vitamina C intravenos.
. Patru luni mai târziu, în octombrie 1995, un singur nod drept submandibular era
palpabil, dar supraclavicular şi toate celelalte zone, inclusiv axilla, nu existau ganglioni
limfatici palpabili. Terapia cu vitamina C intravenoasa a continuat pana la sfarsitul lunii
decembrie 1996, moment în care pacienta era sanatoasa fara nici un semn clinic de
limfom. Ea are o sănătate normală la 10 ani de la diagnostic desi niciodată nu au primit
chimioterapie. A utilizat suplimentar: β-caroten, bioflavonoide, condroitin sulfat,
coenzima Q10, dehidroepiandrosteron, un supliment de vitamina multiple, N-
acetilcisteina, un supliment de botanica şi comprimate bismut. Acest caz, este
neobişnuit prin faptul că pacientul a refuzat chimioterapie, care ar fi putut produce o
remisiune pe termen lung.

Cu toate acestea, deşi nu oferă motive pentru susţinerea terapiei intravenoase

cu vitamina C ca un real tratament de cancer, aceste cazuri sustin plauzibilitatea clinică
a noţiunii că vitamina C administrata intravenos ar putea avea efecte asupra cancerului,
in anumite circumstante.
Acidul ascorbic se pare ca ucide selectiv unele celule canceroase, dar nu celulele
normale, prin generarea de hidrogen peroxide. Moartea este mediată exclusiv de
ascorbat extracelular, la concentratii farmacologice care pot fi atinse doar prin
administrarea intravenoasă.
Vitamina C poate servi ca un pro-medicament pentru livrare peroxid de hidrogen la
nivelul tesuturilor extravascular, dar fără prezenţa de peroxid de hidrogen in sange.

ATENTIE: Vitamina C reduce efectele medicamentelor impotriva

cancerului!
Suplimentele de vitamina C reduc drastic eficienta terapeutica a mai multor
medicamente administrate impotriva cancerului. Efecte similare se pot manifesta si in
cazul pacientilor umani, sustin autorii acestui studiu publicat in revista Cancer
Research.
''Suplimentele de vitamina C pot diminua capacitatea pacientilor de a raspunde pozitiv
la diferite terapii oncologice'', explica Dr Mark Heaney de la centrul oncologic Memorial
Sloan-Kettering din New York, coordonatorul acestui studiu.
Acesti cercetatori au fost surprinsi sa constate ca toate tratamentele oncologice testate,
printre care si tratamentul cu Gleevec, un medicament folosit frecvent impotriva unor
forme de leucemie, nu au mai fost la fel de eficiente pe celulele pre-tratate cu vitamina
C, fata de celulele care nu au fost expuse la actiunea acidului dehidroascorbic. Astfel
medicamentele folosite au distrus cu pana la 70% mai putine celule canceroase tratate
cu vitamina C decat in cazul celulelor canceroase ce nu au fost tratate. In cea de-a
doua etapa a studiului, cercetatorii au grefat celulele canceroase pe cobai si au
constatat ca tumorile se dezvolta mai rapid in cazul celulelor tratate cu vitamina C.
Recomandarea de suplimente de vitamina C in cazul bolnavilor de cancer este
foarte controversata. Anumite studii sustin ca, avand in vedere faptul ca vitamina C este
un antioxidant, ea ar putea avea efecte benefice impotriva cancerului. Insa anumite
medicamente utilizate in chemoterapie produc radicali liberi care pot bloca moleculele
de oxigen, fapt ce produce reactii destructive intre alte molecule, conducand la moartea
celulei canceroase. Conform autorilor acestui ultim studiu, vitamina C pare sa
neutralizeze efectele destructive ale radicalilor liberi asupra mitocondriei (centrala de
nergie celulara responsabila cu transformarea nutrimentelor in energie prin procese de
oxidare) celulelor canceroase, care astfel raman in viata, in pofida tratamentului prin
chemoterapie. Aceste rezultate sunt insa contradictorii, fiind nevoie de noi teste pentru a
fi confirmate.
Cercetatori de la Institutul national american pentru sanatate (NIH), anuntau in
luna august ca injectarea unor doze mari de vitamina C direct in tesutul tumoral, duce la
stoparea cu 50% a cresterii tumorilor. Si acest studiu a fost realizat tot pe cobai.
Presupusele efecte anticancerigene ale vitaminei C au fost puse pe seama formarii de
apa oxigenata (peroxid de hidrogen) in fluidul din jurul tesutului tumoral.

- BIBLIOGRAFIE-

http://www.farmacistul.com/vitamina-c-reactii-adverse/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_C#Sintez.C4.83_chimic.C4.83_artificial.C4.83

http://realtratamentcancer.blogspot.ro/p/vitamina-c-tratament-sau-iluzie.html (studiu clinic)

• Pauling, Linus (1986) Cum să trăiești mai mult și să te simți mai bine 

• Thomas Levy (septembrie 2002) Vitamina C, Boli infecțioase și toxine