în contextual societății actuale și a pandemiei COVID 19
Anxietatea reprezintă o teamă față de anumite situații sau evenimente, aceasta
fiind o emoție firească. Însă, în momentul în care anxietatea devine excesivă și irațională, influențând în mod negativ activitățile zilnice ale unei persoane, putem vorbi despre existența unor tulburări de anxietate, care necesită tratament. Teama față de anumite situații este firească, ea reprezentând un instinct necesar supraviețuirii. Teama le-a permis strămoșilor noștri să se apere de pericole pentru că determină organismul să facă tot ceea ce este necesar pentru apărare. Mai exact, un potențial pericol declanșează adrenalina, acesta fiind un hormon secretat în momente de stres, care, la rândul său, declanșează răspunsul de tip „luptă sau fugi”, ceea ce permite oamenilor să se confrunte cu orice potențial pericol sau amenințare. În acele momente, anxietatea este normală și necesară. În prezent, încă mai avem tendința de a manifesta reacția de tip „luptă sau fugi”. Spre exemplu, atunci când traversăm strada ne uităm, în mod instinctiv, în ambele părți, pentru a ne asigura că nu vine nicio mașină. Chiar dacă motivele care declanșează anxietatea s-au schimbat, de-a lungul timpului, aceasta este resimțită și în societatea modernă. Acum, oamenii se confruntă cu un alt tip de griji, zilnice, fie că ne referim la locul de muncă, familie, griji financiare, sănătate etc. Spre exemplu, putem experimenta o stare de nervozitate atunci când ne confruntăm cu o problemă la locul de muncă, înaintea unui examen sau înainte de a lua o decizie importantă. Însă, atunci când o persoană experimentează o teamă excesivă, irațională, dar și alte simptome fizice, putem vorbi de apariția unor tulburări de anxietate, acestea îngreunând parcursul vieții, inclusiv relațiile sociale și profesionale. Aceste tulburări modifică modul în care o persoană procesează emoțiile și în care se comportă. Sentimentul de îngrijorare este constant și copleșitor în raport cu la situațiile de zi cu zi. Teama este dificil de controlat și este disporporționată față de pericolul real, astfel încât persoana care suferă de o tulburare de anxietate va alege să evite anumite locuri sau situații, pentru a preveni declanșarea fricii. Simptomele tulburărilor de anxietate se pot manifesta încă din copilărie sau din adolescență și pot continua până la maturitate. Din punct de vedere medical, stările anxioase accentuate sau nu, pot fi cauzate de afecțiuni ale unor organe sau tulburări survenite din cauze biologice cum ar fi: afecțiuni ale glandei tiroidiene, afecțiuni ale colonului; sau cauze psihiatrice: atacurile de panică, depresia. La populația tantră, tulburările psihiatrice sunt o cauza frecvența de anxietate.Asemănător durerii, anxietatatea poate fi un semnal pentru individ. Acest semnal îl avertizează că organismul este suprasolicitat.Deși depresiaafectează mai multe femei decât bărbați, suicidul cuprinde mai multe acte reusite din partea bărbaților.Interesul pentru măsurarea anxietății este enorm datorită răspândirii ei în populația generală cât şi a componentei sale diversificate şi neclarităților conceptuale, a formelor clinice vag conturate. Anxietatea este un fenomen care a fost descris de mii de ani şi este adânc înrădăcinat în naturanoastră umană. Studiile efectuate până în momentul de față au demonstrat că persoanele care prezintă depresie au scoruri de nevroză mai mari la aceste tipuri de chestionare decât persoanele fără depresie, iar persoanele care prezintă depresie cronică persistentă asociază un grad de nervozitate care crește cu timpul (consistent cu modelul de continuitate). Personalitatea este cea afectată direct în suicid, căci, înainte de toate, structura internă a individului, modul său de a percepe și mai ales de a interpreta lumea este cel ce protejează pulsiunea de viață.Modul în care interpretezi lumea este foarte important. Este trasmis fără cuvinte, prin atitudini. Odată sesizată atitudinea ta, ceilalți construiesc pe baza ei, presupuneri cu privire la întreagata personalitate. Aici este vorba despre prima impresie. Atunci când ne place un om ne place să îl imaginăm în diferite contexte. Percepția noastră asupra vieții face parte integrantă din noi. Gradul de flexibilitate spune ceva despre om. Reacțiile în fațacelorlalți și reacția în față unei întâmplări neașteptate.Valoarea umană este dimensiunea morală de cea mai largă cuprindere, întrucât aceasta identifică omul din spatele societății. Trăsături morale generice, cu caracter de universalitate, cum sunt cinstea, corectitudinea, sinceritatea, seriozitatea, modestia, cumpătarea, caritatea, altruismul conturează personalitatea, îi dă individului substanță fără de care nimic din ceea ce întreprinde nu poate dura şi mai ales nu poate genera garanție, încredere, reciprocitate, carismă, empatie. Pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica ți anxietatea pot fi coplesitoare atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Gestionarea stresului ne va ajuta să trecem mai ușor peste această perioadă. Răspândirea infectării cu noul coronavirus, SARS-CoV-2 și afecțiunea generată de acesta, au dus la schimbări serioase în viața noastra de zi cu zi.Persoanele care sunt deja in diverse forme de terapie, dar și cele vulnerabile, bolnavii cronici sau cei care au trecut deja printr-o intervenție complicată, care le-a pus viata in pericol, sunt mai puternic afectate de stari de anxietate si chiar depresie în această perioadă.Ei nu sunt însa singurii afectați, pentru că, pe de o parte izolarea, pe de alta parte confruntarea directă cu pericolul dat de eventualele complicații ale infecției sau chiar expunerea zilnică la riscul infectarii, conduc la cresterea anxietății.Primul lucru pe care trebuie să il știm, este ca frica e normală în acest context al pandemiei pe care îl experimentăm cu toții.Sunt însă lucruri pe care le putem face fiecare pentru a scadea nivelul de stres, iar atunci cand ne simtim depășiți de situație, putem apela la ajutorul specialițtilor psiho-terapeuți.