Anexa1 Rap Eval Politiciagricole

Anexa 1
Raport de Evaluare Ex-Post a Politicii de Sprijin

acordat producătorilor agricoli din
sectoarele vegetal şi zootehnic
pentru anul 2006
Iulie 2008
Evaluarea Ex-Post a Politicii de Sprijin acordat
producatorilor agricoli din sectoarele vegetal si zootehnic pentru anul 2006
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Lista acronimelor
Echipa Proiectului
Lider de echipă LE
Expert cheie EC
Altele
Evaluare Intermediara EI
Ministerul Economiei si Finanţelor MEF
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MADR
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală DADR
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură APIA
Agenţia Naţionala de Consultanta Agricola ANCA
Autoritate Locala AT
Primăria P
Regiune de dezvoltare RD
Consiliu Local CL
Plan de dezvoltare regionala PDR
Termeni de referinţa TR
Uniunea Europeana UE
Comisia Europeana CE
Fonduri Structurale FS
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ACIS
Organizaţie Neguvernamentala ONG
Oficiul de Plaţi si Contractare Phare OPCP
Studiu de Fezabilitate SF
Proiect Tehnic PT
Unitatea Centrala de Evaluare UCE
2
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Cuprins
SUMAR EXECUTIV ..................................................................................................................................................... 5

1. INTRODUCERE .................................................................................................................................................. 9
1.1. OBIECTIVELE EVALUĂRII ............................................................................................................................... 9
1.2. SITUAŢIA ACTUALĂ ..................................................................................................................................... 10
1.3. SITUAŢIA ACTUALĂ A SECTORULUI AGRICOL DIN ROMÂNIA ...................................................................... 15
1.4. CONTEXTUL EVALUĂRII............................................................................................................................... 18
2. METODOLOGIA DE EVALUARE ................................................................................................................ 20
2.1 MODUL DE ABORDARE ŞI PREZENTAREA GENERALĂ A METODOLOGIEI ...................................................... 20
2.1.1. Abordare ..................................................................................................................................................... 20
2.1.2. Obiectivul şi domeniile de evaluat ............................................................................................................. 20
2.1.3. Criteriile şi întrebările de evaluare ........................................................................................................... 21
2.1.4. Tehnici şi instrumente de evaluare............................................................................................................. 22
2.1.5. Etapele evaluării......................................................................................................................................... 25
3. PRINCIPALELE CONSTATĂRI........................................................................................................................ 29
3.1. ANALIZA SUBVENŢIILOR PE REGIUNI ŞI PE CATEGORII DE SUBVENŢII ......................................................... 29
3.1.1. Subvenţii alocate sectorului vegetal ...................................................................................................... 29
3.1.2. Subvenţii alocate sectorului zootehnic .................................................................................................. 31
3.1.3. Analiza subvenţiilor acordate producătorilor agricoli pe regiunile de dezvoltare, în anul 2006...... 32
3.2. EVALUAREA EX POST A POLITICII DE SPRIJIN .............................................................................................. 35
3.2.1. Analiza răspunsurilor la chestionare......................................................................................................... 35
3.2.2. Analiza răspunsurilor la chestionarele destinate beneficiarilor direcţi ................................................... 35
3.2.3. Analiza răspunsurilor pe tipuri de subvenţii ............................................................................................. 39
3.3. ANALIZA RELEVANŢEI, EFICACITĂŢII, EFICIENŢEI ŞI DURABILITĂŢII "POLITICII DE SPRIJIN ACORDAT
PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN SECTOARELE VEGETAL ŞI ZOOTEHNIC PENTRU ANUL 2006"................................. 49
3.3.1. Constatări desprinse din interviuri pentru Sectorul Zootehnic................................................................. 49

3.3.2. Constatări desprinse din interviuri pentru Sectorul Vegetal..................................................................... 51
3.3.3. Relevanţa în raport cu politicile publice în domeniul agriculturii............................................................ 54
4. PRINCIPALELE CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI .................................................................................. 56
4.1. CONCLUZII ................................................................................................................................................... 56
4.2. RECOMANDĂRI ............................................................................................................................................ 57
5. ANEXE................................................................................................................................................................. 59
3
Lista Tabelelor
Tabelul 1. Schemele de sprijin derulate în anul 2006 ................................................................. 10

Tabelul 2: Exploataţiile agricole care utilizează suprafeţe agricole şi sau deţin animale, după
statutul juridic al acestora, în anul 2005........................................................................................ 16
Tabelul 3: Structura suprafeţei totale pe regiuni, la sfârşitul anului 2005 ................................... 16
Tabelul 4: Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă, la sfârşitul anului 2005 (%).. 17
Tabelul 5: Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă, la sfârşitul anului 2005 (%).. 17
Tabelul 6: Schemele de sprijin derulate în anul 2006………………………………………… 23
Tabelul 7: Situaţia chestionărilor pe tip de subvenţii…………………………………………. 23
Tabelul 8: Schemele de sprijin derulate în anul 2006 ………………………………………….24
Tabelul 9: Etapele evaluării ……………………………………………………………………25
Tabelul 10: Evaluare încrucişată ………………………………………………………………27
Tabelul 11: Structura sprijinului financiar acordat sectorul vegetal, în anul 2006 …………….29
Tabelul 12: Structura sprijinului pe culturi acordat în anul 2006 ………………………………30
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Sumar executiv
În anul 2006, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a continuat procesul de susţinere a sectorului agricol
din România prin "Politica de sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic"
În acest scop au fost alocate din bugetul Ministerului Agriculturii resurse financiare cu destinaţii precise:
¾ Suma de 138.664.934,8 lei, reprezentând sprijinul direct al statului, pe suprafaţă, acordat producătorilor
agricoli care au înfiinţat şi/sau exploatat culturi în primăvara anului 2006;
¾ Suma de 321.950.661 lei reprezentând sprijinul de 150 lei/ha acordat producătorilor agricoli, sub formă
de bonuri valorice, pentru achiziţionarea de seminţe, îngrăşăminte chimice şi pesticide pentru
înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006 în baza O.U.G. nr.65/2006. De acest sprijin au beneficiat
aproximativ 1.800.000 producători agricoli.
Constatări:
Relevanţă
C1: Populaţia rurală: 46,6% din populaţia totală iar venitul în mediul rural pe cap de locuitor este cu 27% mai
mic decât în mediul urban.
C2: Sectorul agricol din România este caracterizat printr-un grad mare fragmentare, un nivel tehnologic
general scăzut, dependent într-o proporţie foarte mare de factorii climatici;
C3: Producătorii români – atât din sectorul vegetal cât şi din sectorul zootehnic – se confruntă cu o competiţie
extrem de puternică din partea producătorilor europeni, producători care beneficiază de subvenţii semnificativ
mai mari decât cei români.
Eficacitate
C1: Sumele alocate au fost cheltuite în proporţie de 99,1% pentru sectorul zootehnic1;
C2: Sumele au fost absorbite în interiorul perioadei planificate.
C3: Potrivit analizei chestionarelor, interviuri cu reprezentanţii MADR şi DADR, sprijinul financiar acordat în anul
2006 nu a urmărit, în mare măsură, creşterea eficienţei producţiei agricole, ci s-a axat în principal pe supravieţuirea
producătorilor agricoli şi asigurarea cotelor pe care România s-a angajat să le producă; Cu toate că au urmărit şi alte
obiective care să conducă la obţinerea unei eficienţe în sector, acestea au fost atinse într-o mică măsură (dezvoltarea
producţiei agricole, creşterea calităţii producţiei etc.);
Eficienţă
C1: Eficienţa alocării subvenţiilor pentru sectoarele vegetal şi zootehnic nu a fost urmărită la nivel de Minister (nici in
anul 2006 şi nici în anii anteriori);
C2: Sprijinul financiar a reprezentat aproximativ 15% din cheltuieli efectuate de producători
Utilitate
C1: Efectele subvenţiei au fost considerate satisfăcătoare de cea mai mare parte a beneficiarilor direcţi;
Reprezentanţii MADR consideră că aceste subvenţii susţin în mică măsură dezvoltarea durabilă a sectorului
agricol şi alinierea acestuia la noile standarde impuse de UE;
C2: Pentru unele categorii de subvenţii, nu se poate discuta despre o utilitate imediată (efectele se văd după 2-
3 ani)
1
Sursa: Termenii de referinţă
5
Durabilitate
C1: Majoritatea producătorilor agricoli, beneficiari ai Politicii de sprijin financiar în anul 2006, au obţinut
constant aceste subvenţii (2003, 2004, 2005, 2007); ceea ce face dificil de estimat menţinerea efectelor în
absenţa finanţării.
Managementul Implementării
C1: Mediatizarea subvenţiei s-a realizat în primul rând prin Direcţia agricolă, Monitorul Oficial, Registrul
Agricol, dar şi prin alte forme mediatice: presă, APIA, mai puţin de către MADR);
C2: Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost corespunzătoare ;
C3: La depunerea cererii, nu au fost identificate probleme speciale; au existat, totuşi, într-o proporţie mai mică
unele disfuncţionalităţi: implicarea scăzută a personalului din administraţie , birocraţie excesivă;
C4: Asistenţa din partea instituţiilor implicate în derularea subvenţiei a fost relativ bună, majoritatea
beneficiarilor fiind sprijiniţi în acest sens,
C5: Promptitudinea cu care s-a răspuns la solicitări a fost bună;
C6: Completarea documentaţiei s-a făcut în scris de către toţi beneficiarii sprijinului financiar;
C7: După depunerea cererii de subvenţie nu au fost probleme deosebite; totuşi, punctual au existat anumite
disfuncţii legate de măsurarea suprafeţei aferente acordării subvenţiei;
C8: Subvenţia a fost primită cu întârziere; dintre cauze putem enumera: lipsa banilor în bugetul MADR,
disfuncţii la Minister, birocraţie excesivă;
Concluzii:
Relevanţă:
C1: Politica de sprijin a fost relevantă în raport cu nevoile grupului ţintă vizat prin intervenţie – producătorii
agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic. Sprijinul financiar a furnizat mijloace de compensare a unor
necesităţi reale şi acute ale beneficiarilor potenţiali.
C2: Nevoile grupului ţintă au fost determinate la nivel naţional şi – drept urmare aplicate în mod egal pe
teritoriul ţării.
C3: Politica de sprijin a fost aliniată priorităţilor stabilite prin diversele documente strategice relevante:
politici, strategii, programe.
C4: Politica de sprijin pentru producătorii agricoli este în concordanţă cu principiile de sprijinire
producătorilor din Politica Agricolă Comună, dar într-o abordare diferită a acordării acestui ajutor.
Eficacitate:
C1: Implementarea Politicii de sprijin pentru producătorii agricoli şi-a atins obiectivul declarat – acela de a
veni în sprijinul producătorilor din domeniul vegetal şi zootehnic.
C2: Întrucât obiectivului principal nu i-au fost asociaţi indicatori cuantificabili, nu se poate stabili măsura în
care acest obiectiv a fost atins.
C3: Obiectivul schemei de finanţare nu a fost detaliat în obiective concrete relevante pentru sectorul agricol
cum ar fi creşterea efectivelor, calitatea producţiei, investiţii în modernizarea agriculturii etc.
C4: Suma alocată a fost cheltuită aproape integral, ceea ce indică o bună corelare între alocare şi capacitatea
de absorbţie de astfel de subvenţii.
Eficienţa:
C1: Subvenţiile acordate au fost calculate la un prag raţional, evitându-se în cazul tuturor tipurilor de subvenţii
risipa de resurse; mai mult nivelul acestora a fost mult sub nivelul unor subvenţii similare acordate în Uniunea
Europeană.
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Utilitate:
C1: Efectele schemei de sprijin au fost calificate de cea mai mare parte dintre beneficiarii direcţi drept
satisfăcătoare, ceea ce demonstrează utilitatea schemei. Ele au asigurat cel puţin stabilizarea veniturilor
beneficiarilor pe termen scurt.
C2: Ca urmare a subvenţiei, dar nu exclusiv, sectorul zootehnic a cunoscut o revenire importantă2; astfel,
sectorul avicol a răspuns cel mai bine la susţinerea financiară acordată, fapt ce s-a resimţit în îmbunătăţirea
calităţii producţiei obţinute şi ameliorarea efectivelor;
C3: Efectul a fost mult mai important pentru exploataţiile agricole mari decât pentru micile ferme.
Durabilitate:
C1: Rezultatele şi impactul produs de acordarea subvenţiei la nivelul grupului ţintă se susţin pe termen scurt.
C2: Continuitatea acordării sprijinului pentru producătorii agricoli fiind asigurată pe termen mediu, se poate
trage concluzia că impactul schemei este asigurat cel puţin pe termen mediu.
Managementul implementării:
C1: Schema a fost implementată în întregime şi în termenele prevăzute; puţinele întârzieri înregistrate s-au
datorat lipsei temporare a resurselor financiare în bugetul ministerului.
C2: Schema a fost implementată în mod transparent, asigurându-se un acces nediscriminat la sprijinul
financiar.
C3: Documentaţia a fost stufoasă, dar uşor de completat; totuşi erorile în completarea documentaţiei şi cererile
de subvenţii peste limita cuvenită din partea beneficiarilor au reprezentat principala sursă de respingere a
cererilor.
C4. Criteriile de aplicaţie au fost clare, iar producătorii au fost bine informaţi.
C5. Au existat cazuri când normele de reglementare au apărut după efectuarea lucrărilor agricole pe care le
viza subvenţia, iar aplicarea nu s-a putut face retroactiv.
C6: În anul 2006, structurile MADR erau încă în etapa de stabilizare - consolidare ţinând cont de noua etapă
de integrarea a României în UE;
Recomandări
Recomandări vizând elaborarea politicilor de sprijin :
R1: Schema de sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic trebuie să continue într-o
formă îmbunătăţită.
R2: Pentru îmbunătăţirea relevanţei schemelor de sprijin viitoare este necesară investigarea extrem de detaliată
şi sistematică a nevoilor producătorilor agricoli, într-o abordare cât mai segmentată a acestora, după criterii
cum ar fi: diferenţierea sprijinului în funcţie de zonarea culturilor, în funcţie de potenţialul zonei, astfel încât
producătorii care obţin producţii inferioare din cauza zonei de cultură inferioară să fie susţinuţi financiar mai
substanţial; stimularea diferenţiată faţă de suprafaţa înfiinţată.
R3: Nevoile trebuie determinate în raport cu obiectivele de creştere a productivităţii muncii şi a
competitivităţii exploataţiilor agricole.
R4. Stabilirea clară a unor sectoare agricole ce trebuie susţinute în funcţie de potenţialul de piaţă pe termen
lung pe care îl prezintă şi direcţionarea subvenţiilor cu precădere către aceste sectoare.
R5: Schemelor de sprijin trebuie să li se asocieze obiective cuantificabile şi indicatori clari de măsurare –
conform cerinţelor SMART; pentru măsurare trebuie stabilite mecanisme şi instrumente de monitorizare, care
să producă informaţiile necesare ajustării în timp util a procesului de subvenţionare în funcţie de necesităţi. O
atenţie deosebită trebuie acordată stabilirii şi măsurării indicatorilor de eficienţă şi de impact.
2
În acest sector, există extreme foarte mari: 70% din ferme sunt pentru autoconsum, dar, în acelaşi timp există şi ferme de mărime mare,
specializate; România, la acest capitol - zootehnie - deţine locul 4 în lume şi locul 3 în Europa (la pui de carne).
7
PHARE RO 2005/017-553.05.03
R6: Elaborarea din timp a normelor şi hotărârilor legislative care fundamentează politica de sprijin a sectorului
agricol;
R7: simplificarea procedurilor operative şi de aplicare pentru subvenţii; simplificarea documentelor de
aplicare.
R8: Abordarea şi nivelurile de subvenţie trebuie corelate cu principiile aferente Politicii Agricole Comune şi
trebuie să se încadreze în nivelurile agreate la nivelul Uniunii Europene.
Recomandări vizând implementarea politicilor de sprijin :
R1: Îmbunătăţirea sistemului de popularizare a schemelor de subvenţii prin adaptarea la cerinţele

producătorilor în noile condiţii de piaţă unică; ANCA şi APIA trebuie să fie mai eficiente în informarea şi
consilierea producătorilor agricoli, atât în ceea ce priveşte cerinţele tehnice de producţie, cât şi financiare;
R2: Consolidarea instituţională a tuturor instituţiilor implicate atât în faza de elaborare a politicilor cât şi a
implementării acestora; dezvoltarea sistemelor, mecanismelor şi procedurilor de lucru în paralel cu dezvoltarea
competenţelor specifice ale personalului implicat
R3: Implementarea unor sisteme de evidenţă precisă a datelor referitoare la beneficiarii de subvenţii, a
suprafeţelor agricole/ efective de animale etc. deţinute de aceştia, a sumelor cheltuite pentru susţinerea
sectorului agricol, dar şi a efectelor produse de acestea (urmărirea atentă a rezultatelor obţinute);
R4: Acordarea unui avans din suma totală obţinută ca subvenţie în limita posibilităţilor bugetare;
R5: Îmbunătăţirea managementului financiar, astfel încât să fie asigurate resursele financiare înainte de
începerea lucrărilor agricole ce se subvenţionează şi pentru evitarea întârzierilor la plată ca urmare a întârzierii
procesării solicitărilor.
8
PHARE RO 2005/017-553.05.03
1. Introducere
1.1. Obiectivele evaluării
Prezentul Raport reprezintă Evaluarea Ex-Post a Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din
sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006.
Raportul de evaluare este realizat în cadrul unui proiect susţinut de Uniunea Europeană în conformitate cu
Memorandumul de Finanţare încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeana pentru Programul
PHARE Naţional 2005 – PHARE /2005/017-553.05.03 „Implementarea Strategiei Naţionale de Evaluare”,
componenta „Facilitatea de Evaluare”.
Conform Termenilor de Referinţă, scopul general al proiectului este să furnizeze asistenţă tehnică referitor la
evaluarea ex-post a Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic pentru
anul 2006 şi de a îmbunătăţi procesul de luarea a deciziilor în ceea ce priveşte intervenţiile publice în cadrul
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În acelaşi timp, vor fi promovate bune practici privind evaluarea
proiectelor, precum şi utilizarea evaluării pentru îmbunătăţirea impactului şi utilităţii intervenţiilor publice.
Consultantul asigură, pe lângă concluziile şi recomandările specifice unei evaluări, o experienţă de învăţare
pentru personalul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi un exemplu de bună practică pentru
autorităţile publice locale în evaluarea intervenţiilor publice.
Obiectivul general al proiectului este de a creşte relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi durabilitatea
intervenţiilor finanţate din fonduri publice, atât de la Uniunea Europeană, cât şi de la bugetul naţional (la nivel
central şi local).
Obiectivele specifice ale acestui contract sunt următoarele:
¾ Obiectivul specific 1 – de a realiza o evaluare ex-post a proceselor de management şi a factorilor care

au influenţat implementarea politicilor de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal
şi zootehnic pentru anul 2006, astfel încât, în urma implementării recomandărilor evaluatorilor, să fie
îmbunătăţite relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi durabilitatea viitoarelor intervenţii de acelaşi
gen.
¾ Obiectivul specific 2 – de a realiza transferul de expertiză în domeniul evaluării de la expertul
internaţional către experţii locali angajaţi în acest contract.
Pentru a se obţine rezultatele propuse se preconizează creşterea capacităţii decidenţilor publici în planificarea
şi monitorizarea implementării evaluărilor desfăşurate de evaluatorii externi în vederea sporirii impactului pe
termen-lung, în special prin:
• Conştientizarea cu privire la utilitatea evaluării în general şi a celei ex-post în special; Utilizarea
evaluărilor pentru îmbunătăţirea programării, planificării şi gestionării intervenţiilor la nivelul
agenţiilor de stat şi instituţiilor publice româneşti;
• Creşterea capacităţii de evaluare în România.
În final, factorii de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vor conştientiza utilitatea
evaluărilor şi capacitatea de a planifica, a contracta şi a monitoriza sistematic o evaluare (desfăşurată de
evaluatori externi independenţi), aceştia fiind capabili să verifice calitatea raportului de evaluare şi să
urmărească implementarea recomandărilor în mediul profesional .
9
1.2. Situaţia actuală
Schemele de sprijin financiar aferente anului 2006 au fost administrate în conformitate cu normele
metodologice de aplicare pentru fiecare schemă de sprijin în parte. Elaborarea procedurilor interne pentru
sprijinul acordat de la bugetul de stat, referitoare la primirea, controlul administrativ şi autorizarea cererilor de
sprijin financiar s-a realizat începând cu anul 2008 conform articolului 14-1 al OMADR nr. 65/2008, modificat
şi completat de Ordinul nr. 850 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul
de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare
şi al organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi condiţiile de eligibilitate.
Sprijinul financiar aferent anului 2006 a fost derulat cu dotarea tehnică existentă la acea dată şi toate
informaţiile se află pe suport de hârtie la cele 42 de centre judeţene ale APIA – Serviciul de examinare cereri
de ajutor şi măsuri de piaţă şi intervenţie prin care s-au derulat, precum şi la Direcţia Economică – Biroul de
plăţi din cadrul APIA Centrale.
Tabelul 1. Schemele de sprijin derulate în anul 2006

Baza Legală Schema de Finanţare Nr. Beneficiari
OUG 65/2006 Sprijin pentru culturi de toamnă 5676
OG 45/2006 Sprijin pentru cei care deţin suprafeţe în zona montană 28
OUG 20/2006 Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal 2504
Sprijin pentru înfiinţarea de plantaţii viticole, pomicole şi de arbuşti
HG 768/2006 fructiferi 40
HG 600/2006 Sprijin pentru producătorii de legume de seră şi ciuperci de cultură 45
HG 1268/2006 Sprijin pt. producătorii de legume şi fructe destinate prelucrării industriale 126
HG 1238/2004 Sprijin pentru producţia internă de seminţe certificate oficial 79
Sprijin pentru producătorii agricoli pt. comercializarea legumelor şi
HG1100/2006 fructelor 17
HG 1853/2005 Sprijin pt. producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol 1548
HG 1211/2005 Sprijin pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală 30
Sprijin pentru stabilirea subvenţionărilor primelor de asigurare a deşeurilor
HG74/2003 de origine animală 3001
Total: 13094
Sursa: MADR; APIA, Serviciul de Coordonare Ajutoare de Stat şi Subvenţii de la Bugetul Naţional (Adresa nr. 567/06.05.2008).
De asemenea, putem menţiona că sprijinul financiar acordat în conformitate cu OUG 65/2006, OG 45/2006 şi
OUG 20/2006 a constat în atribuirea gratuită de bonuri valorice, numărul beneficiarilor din tabelul de mai sus
reprezentând furnizorii de materii prime şi materiale care au depus spre decontare centralizatoarele facturilor
emise în baza bonurilor valorice.
Plăţile aferente sprijinului financiar au fost efectuate conform prevederilor actelor normative după alimentarea
contului de subvenţii al APIA de către Ministerul Economiei şi Finanţelor.
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Sprijinul acordat agricultorilor pe tipuri de subventii
100.0
90.0
80.0
70.0
60.0
%
50.0
40.0
30.0
43.3 19.1
20.0
10.0 22.9
11.8
0.0 0.2 0.3 0.3 1.0 0.6 0.1 0.2
06
6
6
5
6
06
06
3
6
00
00
00
00
00
00
00
00
20
20
20
_2
_2
_2
_2
_2
_2
_2
_2
5_
8_
0_
68
38
53
11
20
00
74
45
.6
76
60
11
12
12
18
12
G
nr
G
G
H
G
G
U
G
O
G
G
H
H
O
H
U
H
O
Sursa: MADR; APIA, Serviciul de Coordonare Ajutoare de Stat si Subvenţii de la Bugetul Naţional
Sprijinul financiar de la bugetul de stat s-a acordat, în anul 2006, pentru sectorul zootehnic şi sectorul vegetal,
astfel:
Sinteza legislativă aferentă sprijinului acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic, cu
finanţare de la bugetul de stat, în anul 2006 – scheme de subvenţii pentru care s-au primit răspunsuri la
chestionarele şi/sau ghidurile de interviu care au fost aplicate intervievaţilor, în vederea evaluării politicii de
sprijin:
Tabelul 2. Sinteza legislativă
1. Ordonanţa de Urgenţă nr. 20 din 2/03/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor
agricoli din sectorul vegetal, în anul 2006
• Beneficiarii sprijinului direct: producătorii agricoli, persoane fizice şi juridice, care înfiinţează şi/sau exploatează
culturile prevăzute în anexa 1 a Ordonanţei: proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi în participaţiune, societăţi
agricole (L36/1991), societăţi comerciale (L31/1990), cooperative agricole (L566/2004), unităţi de învăţământ
agricol şi/sau silvic, institute şi staţiuni de cercetare şi producţie agricolă, societăţi naţionale, unităţi de cult şi
penitenciare.
• Destinaţia sprijinului: procurare de seminţe, material săditor, îngrăşăminte chimice, pesticide, motorină, folie de
PE, apă pentru irigat.
• Sprijin acordat diferenţiat, în una sau în două etape, sub formă de bonuri valorice şi/sau plata directă în lei.
• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 126.892.083 lei.
• Număr total de beneficiari : 2504*
2. Ordonanţa de Urgenţă nr. 65 din 13/09/2006 privind unele măsuri de sprijin financiar care se acordă
producătorilor agricoli pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006
• Ordonanţa prevede acordarea unui sprijin financiar în valoare de 150 lei/ha producătorilor agricoli care înfiinţează
culturi în toamna anului 2006, sub formă de bonuri valorice nominale.
• Beneficiarii sprijinului financiar: producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice care deţin sau exploatează
terenuri arabile în calitate de proprietari, concesionari, asociaţi în participaţiune, societăţi agricole (L36/1991),
societăţi comerciale cu profil agricol (L31/1990), cooperative agricole (L566/2004), unităţi de învăţământ agricol
şi/sau silvic, institute şi staţiuni de cercetare şi producţie agricolă, societăţi naţionale, unităţi de cult şi
penitenciare.
• Destinaţia sprijinului financiar: achiziţia de seminţe şi/sau îngrăşăminte şi/sau pesticide.
• Termenul limită de utilizare a bonurilor valorice: 15 decembrie 2006.
• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 172.717.682,62 lei.
11
PHARE RO 2005/017-553.05.03

3. HG nr. 1238/2004 din 5/08/2004 pentru stabilirea speciilor şi a ajutorului financiar pentru producţia
internă de seminţe, certificată oficial, destinată pentru însămânţare în campaniile agricole din
toamna anului 2004, primăvara şi toamna anului 2005 şi primăvara anului 2006 şi pentru aprobarea
normelor metodologice
HG nr. 1037/2005 din 8/09/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
1.238/2004 pentru stabilirea speciilor şi a ajutorului financiar pentru producţia internă de seminţe,
certificată oficial, destinată pentru însămânţare în campaniile agricole din toamna anului 2004,
primăvara şi toamna anului 2005 şi primăvara anului 2006 şi pentru aprobarea normelor
metodologice
• Beneficiarii ajutorului financiar pentru producţia internă de seminţe certificată oficial sunt agenţii economici,
persoane fizice sau juridice, înregistraţi pentru producerea de seminţe, care produc sămânţă în baza unui contract
şi/sau a unei declaraţii de multiplicare, înregistrate la autoritatea desemnată în condiţiile legii şi care:
- comercializează sămânţă, în vederea însămânţării, societăţilor comerciale cu profil agricol,
societăţilor agricole, asociaţiilor agricole fără personalitate juridică, producătorilor agricoli
individuali, precum şi altor proprietari şi deţinători legali de terenuri agricole;
- utilizează sămânţă pentru însămânţare proprie în vederea multiplicării şi/sau pentru producţia de
consum..
• În anexa nr. 1 a HG 1037/2005 sunt prevăzute sumele fixe reprezentând ajutorul financiar pentru seminţele
certificate oficial, din producţia internă, vândute şi/sau utilizate pentru însămânţare în campania agricolă din
primăvara anului 2006, pe specii sau grupe de specii.
• Valoarea totală a sprijinului financiar alocat pentru seminţele certificate oficial ca sămânţă de prebază, bază sau
certificată, din producţia internă, vândute şi/sau utilizate pentru însămânţare în campania agricolă din primăvara
anului 2006: 19,2 milioane lei.
• Număr total de beneficiari : 79
4. HG nr. 1268/2006 din 13/09/2006 privind sprijinul financiar care se acordă producătorilor agricoli în
2006 pentru anumite cantităţi de legume şi fructe proaspete destinate prelucrării industriale,
cuantumul sprijinului financiar, sumele alocate pentru fiecare produs, precum şi pentru modificarea
şi completarea HG.1.205/2004 privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor
agricoli pentru legume şi fructe proaspete destinate prelucrării industriale
• Valoarea totală a sprijinului financiar acordat producătorilor agricoli, persoane fizice şi juridice: 7.000 mii lei.
• Cantităţile de legume şi fructe proaspete sunt destinate prelucrării industriale (legume destinate producerii de
conserve de legume, pastă de tomate, bulion, roşii în bulion, legume, legume deshidratate, congelate; fructe
destinate producerii de conserve de fructe, sucuri, magiun, fructe uscate şi congelate).
5. HG nr. 768 din 14/06/2006 acordarea în anul 2006 a sprijinului financiar pentru înfiinţarea de
plantaţii viticole, pomicole şi de arbuşti fructiferi
• Beneficiarii sprijinului financiar: producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, organizaţi în exploataţii
agricole care deţin sau administrează exploataţii agricole comerciale, pentru înfiinţarea de plantaţii viticole,
pomicole şi de arbuşti fructiferi.
• Sprijinul financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi de vin, admise
în cultură, este de 5.540 lei (RON)/ha.
• Sprijinul financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu specii seminţoase - măr, păr - este de 1.998 lei
(RON)/ha şi cu specii sâmburoase - cais, piersic, prun, vişin, migdal şi nuc - este de 989 lei (RON)/ha.
• Sprijinul financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi este de 1.133 lei (RON)/ha.
• Suprafeţele minime eligibile pentru care se acordă sprijin financiar sunt:
- viţă-de-vie - de la 1 ha inclusiv;
- pomi fructiferi - de la 1 ha inclusiv;
- arbuşti fructiferi - de la 0,3 ha inclusiv.
12
PHARE RO 2005/017-553.05.03

6. HG nr. 600/2006 din 10/05/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor de legume
de seră şi ciuperci de cultură, în anul 2006
• Beneficiarii acestui tip de sprijin: producătorii agricoli persoane fizice sau juridice, organizaţi în exploataţii
agricole care deţin sau administrează sere încălzite şi ciupercării în spaţii climatizate şi care valorifică produsele în
conformitate cu standardele de comercializare în vigoare, în scopul stimulării producţiei şi a calităţii acesteia.
• Sprijinul se acordă direct pe produs, şi anume 600 lei/tonă - la legumele de seră şi 800 lei/tonă la ciuperci de
cultură; cuantumul total al sprijinului acordat este de 10.000 lei, în 2006.
• Beneficiarii sprijinului direct al statului pe produs trebuie să facă dovada că au consumat şi plătit furnizorilor
energie termică sau au consumat şi plătit gaz metan, energie electrică ori combustibili de orice tip utilizaţi în
centrale proprii pentru producerea energiei termice.
7. Hotărâre nr. 786/2005 din 14/07/2005 , publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 699 din 03/08/2005,
privind sprijinul direct al statului care se acordă pentru producţia de tutun brut, în anul 2005, în
scopul creşterii producţiei şi a calităţii tutunului
• Beneficiarii sprijinului direct: producătorii de tutun, persoane fizice sau juridice, în scopul creşterii producţiei şi a
calităţii tutunului.
• Sprijinul direct al statului se acordă producătorilor agricoli de tutun care cultivă, în baza contractului de vânzare-
cumpărare a tutunului încheiat cu unităţile prim-procesatoare, şi fac dovada suprafeţelor plantate că sunt
înregistrate în registrul agricol, iar în cazul persoanelor juridice, în registrul exploataţiilor agricole.
• Sprijinul direct al statului se acordat sub formă de primă
• Suma aferentă plăţii sprijinului financiar în anul 2005 este de 262.910.000 lei (RON)
• Număr total de beneficiari **
8. HG nr. 1853 din 22/12/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii, pentru
anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier şi din sectorul piscicol
• Beneficiarii subvenţiilor: producătorii agricoli, persoane fizice şi juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale
de producţie, înscrise în Registrul agricol sau care deţin/administrează amenajări piscicole pentru producerea de
peşte de consum, înregistraţi în Registrul unităţilor de producţie din acvacultură.
• Subvenţii acordate pentru următoarele grupuri-ţintă:
¾ crescătorii de bovine: beneficiază de o subvenţie de 700 lei pentru tineretul bovin mascul, în greutate minimă
de 450 kg/cap:
− livrat în 2006 la abatoare autorizate şi la unităţi de procesare a cărnii autorizate sanitar-veterinar;
− abatorizat în regim de prestare de servicii;
− abatorizat în abatoare proprii, autorizate;
¾ crescătorii de vaci de lapte şi/sau bivoliţe:
− primă anuală acordată pe cap de vacă mediu furajată, diferenţiată în funcţie de producţia fizică de lapte
livrată;
− primă lunară pentru laptele livrat care îndeplineşte cerinţele standardului de calitate al UE;
− primă acordată lunar ptr. laptele livrat care îndeplineşte cerinţele „Programului de acţiuni ptr.
îmbunătăţirea calităţii şi salubrităţii laptelui materie primă”
¾ crescătorii de porcine; crescătorii de ovine şi caprine; crescătorii de păsări; deţinătorii de familii de albine;
crescătorii de viermi de mătase; producătorii din acvacultură.
• Subvenţii acordate pentru (ORDIN nr. 94 din 14 februarie 2006 ptr. aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a HG 1853/2005):
− crescătorii de vaci de lapte şi/sau bivoliţe (în sistem clasic şi ecologic) - pentru efectivul care fată şi/sau
pentru împlinirea vârstei de 6 luni a produsului obţinut;
− crescătorii de bovine (persoane fizice şi juridice) – ptr. tineretul bovin mascul livrat la abatoare autorizate
sanitar-veterinar, la o greutate minimă de 450 kg/cap; persoane fizice şi juridice care livrează tineret
bovin mascul la unităţi de procesare a cărnii, autorizate sanitar-veterinar; persoane juridice care
abatorizează tineret bovin mascul în abatoare proprii şi în regim de prestare de servicii;
− crescătorii de vaci de lapte/bivoliţe, pentru laptele livrat la procesare;
− crescătorii de porcine (persoane fizice şi juridice), pentru porcii în greutate vie de la 90 la 120 kg livraţi la
abatoare autorizate sanitar-veterinar; persoanele juridice care abatorizează porci în abatoarele proprii şi în
regim de prestare de servicii; pentru porcii obţinuţi de crescătorii de porcine în conf. cu prevederile OG
13
PHARE RO 2005/017-553.05.03
34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001;
− producătorii agricoli crescători de ovine şi caprine (în sistem clasic şi ecologic);
− producătorii agricoli (persoane fizice şi juridice) care livrează pui broiler la abatoare autorizate sanitar-
veterinar; persoane juridice care abatorizează pui broiler în abatoare proprii şi în regim de prestare de
servicii;
− producătorii agricoli crescători de albine care deţin familii de albine, produc şi procesează miere în unităţi
proprii (în sistem clasic şi ecologic);
− producătorii agricoli crescători de viermi de mătase (ptr. ouă de viermi de mătase)
− producătorii din acvacultură (ptr. peşte de consum).
9. HG nr. 1415 din 10/09/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau
altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor
• Beneficiarii subvenţiei: persoanele juridice şi persoanele fizice proprietare de animale, în cazul în care
animalele sunt deţinute cu respectarea normelor legale în vigoare cu referire la declararea şi înregistrarea
obligatorie în registrul agricol, care au suferit pagube în cazul aplicării acţiunilor de importanţă deosebită ce
se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile prevăzute în lista aprobată de minister.
• Subvenţii acordate pentru:
− despăgubiri pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în afara celor cuvenite prin asigurări şi
a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, moarte
sau ucise în caz de lichidare rapidă a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, ce implică tăierea
sau uciderea acestora.
− despăgubirile se acordă în baza documentaţiei întocmite de direcţia sanitar-veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, avizată de direcţia pentru
agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. Valoarea de înlocuire a
animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea
fiziologică, categoria de producţie, la preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare a
focarului de boală.
• Număr total de beneficiari ***
10. HG nr. 1211 din 5/10/2005 privind sprijinul direct al statului pentru activitatea de neutralizare a
deşeurilor de origine animală
• Beneficiarii sprijinului: concesionarii activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, activitate publică
de interes naţional, precum şi persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de neutralizare a deşeurilor
de origine animală în unităţile proprii prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr.
47/2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală
• Nivelul sprijinului este stabilit pe categorii de deşeuri de origine animală şi în funcţie de provenienţa acestora.
11. HG nr. 74 din 23/01/2003 pentru stabilirea nivelului subvenţionării primelor de asigurare acordate
producătorilor agricoli
HG 807 din 14/07/2005 privind modificarea unor acte normative în domeniul agriculturii
• Beneficiază de subvenţionarea primelor de asigurare producătorii agricoli care îşi asigură culturile agricole,
animalele, păsările, familiile de albine şi peştii la societăţile de asigurare şi asigurare-reasigurare agreate de
MADR şi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
• Nivelul de subvenţionare a primelor de asigurare este de 50% din valoarea acestora, pentru toate societăţile de
asigurare, asigurare-reasigurare agreate.
• Culturile agricole şi speciile de animale, păsări, familii de albine şi peşti pentru care se subvenţionează primele de
asigurare sunt nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, în conformitate cu art. 6 lit. b) din Legea nr.
381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură.
• La încheierea contractului cu societăţile de asigurare şi asigurare-reasigurare agreate, producătorii agricoli vor
achita 50% din valoarea primelor de asigurare pentru culturile şi speciile de animale, păsări, familii de albine şi
peşti pentru care se subvenţionează primele de asigurare şi vor prezenta o adeverinţă de la primărie, din care să
rezulte îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 19 lit. a) şi b) din Legea nr. 381/2002, cu modificările ulterioare.
• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 23.192,43 lei.
14
PHARE RO 2005/017-553.05.03
12. Ordonanţă nr. 45 din 16/08/2006 privind acordarea unor facilităţi financiare producătorilor agricoli
care deţin suprafeţe de pajişti în zona montană
• Beneficiarii sprijinului direct al statului: producătorii agricoli din zona montană, respectiv persoane fizice,
persoane juridice, asociaţii ale crescătorilor de bovine, ovine şi caprine sau asociaţii composesorale, constituite
conform legislaţiei în vigoare, care deţin în proprietate/arendă/concesiune suprafeţe de pajişti în zona montană, în
vederea asigurării bazei furajere pentru animalele din speciile bovine, ovine şi caprine.
• Sprijinul direct se acordă producătorilor agricoli sub formă de bonuri valorice, care se utilizează pentru
achiziţionarea de seminţe certificate de leguminoase şi graminee perene în amestec, cu excepţia seminţelor de
lucernă şi trifoi, pentru achiziţionarea de îngrăşăminte chimice (azot, fosfor şi potasiu), în scopul sporirii
fertilităţii solului şi producţiei vegetale, precum şi pentru efectuarea lucrărilor de amendare a solului.
• Sprijinul direct are valoarea de 100 lei/ha pajişte şi se acordă în limita suprafeţei de pajişti de până la 100 ha
inclusiv.
• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 193.601 lei.
13. Ordinul MAPDR nr. 911/2004 privind acţiunile fitosanitare de interes naţional si modul de finanţare
a acestora, completat prin Ordinul MAPDR nr. 950/2005
• Beneficiarii sprijinului direct al statului: toţi producătorii agricoli, pentru acţiuni de combatere a agenţilor de
dăunare, sub îndrumarea şi controlul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, prin unităţile fitosanitare,
pe baza buletinelor de avertizare emise de către staţiile de prognoză şi avertizare teritoriale
• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006: **** lei.
• Număr total de beneficiari : ****
* Sursa: Adresa nr. 567/06.05.2008 de la MADR, Serviciul de Coordonare Ajutoare de Stat şi Subvenţii de la Bugetul Naţional.
** Pentru HG 786/2006, nu avem date privind numărul beneficiarilor şi suma alocată.
*** Pentru HG nr. 1415 din 10/09/2004 nu avem date privind numărul beneficiarilor şi suma alocată.
**** Pentru OMAPDR nr. 911/2004 nu avem date privind numărul beneficiarilor şi suma alocată.
1.3. Situaţia actuală a sectorului agricol din România

Din analiza documentelor relevante privind sectorul agricol din România au rezultat o serie de elemente ce îl
pot defini:
¾ 89% din teritoriu este reprezentat de spaţiul rural

¾ Număr mare de sate: 12.000
¾ Populaţia rurală: 46,6% din populaţia totală
¾ Structura forţei de muncă (67% agricultură, 17% industrie alimentară, 16% servicii agricole şi ne-
agricole)
¾ Structura pe vârste (30%>55 ani; 53% bărbaţi>49 ani şi 56%, din femeile între 50-54 ani) – populaţie
îmbătrânită;
¾ Venitul în mediul rural pe cap de locuitor este cu 27% mai mic decât în mediul urban
¾ Sectorul agricol din România este caracterizat printr-un grad mare fragmentare, un nivel tehnologic
general scăzut, dependent într-o proporţie foarte mare de factorii climatici;
Structuri Agricole Nr. - (%) Suprafaţa Medie (HA)

Subzistenţă 3 3 400 089 (76,3%) 1,17
Semi subzistenţă 947 484 ( 21,2%) 3,3
Exploataţii agricole comerciale 92 648 ( 2%) 6,17
Societăţi agricole pe acţiuni 22 672 (0,5%) 274
Sursa: Strategia României de Dezvoltare Rurală pentru 2007-2013
Zona montană este caracterizată prin:
15
PHARE RO 2005/017-553.05.03
• 32,7% din suprafaţa totală a ţării,

• 15,8% din populaţia totală,
• 64,5% din populaţie implicată în agricultură,
• 25% din fermele agricole, în special, ferme mixte
Infrastructura rurală este este caracterizată prin:

• reteaua de drumuri publice reprezentand 79 001 km, din care: - modernizate 25,8%,
• sisteme de alimentare cu apă pentru 25% din populaţia rurală conectată,
• reţea publică şi de canalizare: 3,2% din sate conectate.
De asemenea, din analiza datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică, la
sfârşitul anului 2005, în România suprafaţa agricolă era astfel structurată:
• suprafaţa de teren arabil este de 64,3% din total suprafaţa;

• păşunile deţin circa 22% din total;
• fâneţele ocupă o suprafaţa de 10,5%;
• în proporţii aproximativ egale (1,5% din total), există suprafeţe ocupate de vii şi pepiniere viticole şi
livezi şi pepiniere pomicole.
În perioada 1998-2005, evoluţia producţiei ramurii agricultura a cunoscut importante fluctuaţii, în sensul în
care producţia vegetală s–a redus cu circa 9%, procent câştigat de producţia animală.
În anul 2005, existau 4256152 exploataţii agricole din care 99,57% exploataţii agricole individuale şi 0,43%
unităţi cu personalitate juridică.
Suprafaţa utilizată de aceste exploataţii este de 13906701,3 hectare, adică o medie de 3,3 hectare ce revine
unei exploataţii agricole (ANEXA 1).
.
Tabelul 2: Exploataţiile agricole care utilizează suprafeţe agricole şi sau deţin animale, după statutul
juridic al acestora, în anul 2005
Societăţi, asociaţii agricole 1630 8.93

Societăţi comerciale cu capital majoritar privat 4574 25.05
Societăţi comerciale cu capital majoritar de stat 250 1.37
Unităţi ale administraţiei publice 4818 26.38
Unităţi cooperatiste 108 0.59
Alte tipuri 6883 37.69
Totalul unităţilor cu personalitate juridica 18263 100.00
Sursa: http://www.insse.ro
Pe regiuni, structura suprafeţei agricole se prezintă astfel: cea mai mare suprafaţata agricolă este deţinută de
regiunea Sud - Muntenia, cu un procent de 16,61%, urmata de regiunile Sud Est cu 15,83%, Nord Est cu
14,45% si Nord Vest cu 14,16%.
Tabelul 3: Structura suprafeţei totale pe regiuni, la sfârşitul anului 2005
% Suprafaţa totala Suprafaţa agricola, din care: Proprietate privată

Nord Est 15.46 14.45 14.80
Sud Est 15.00 15.83 15.18
Sud Muntenia 14.45 16.61 16.71
Sud Vest Oltenia 12.25 12.26 12.35
Vest 13.44 12.83 12.90
Nord Vest 14.33 14.16 14.37
16
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Centru 14.30 13.09 12.93

Bucureşti Ilfov 0.76 0.78 0.77
Total 100.00 100.00 100.00
Tabelul 4: Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă, la sfârşitul anului 2005 (%)
Vii şi pepiniere Livezi si

Arabil Păşuni Fâneţe viticole pepiniere pomicole
Nord Est 14.66 14.74 13.01 15.32 11.16
Sud Est 19.39 9.85 4.11 39.80 1.17
Sud Muntenia 20.97 8.59 6.86 14.83 23.80
Sud Vest
Oltenia 13.32 11.22 5.81 17.68 23.48
Vest 11.56 16.45 14.04 3.90 13.95
Nord Vest 10.79 19.29 24.97 4.05 17.85
Centru 8.14 19.80 31.19 3.66 7.85
Bucureşti Ilfov 1.16 0.07 0.01 0.76 0.75
Tabelul 5: Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă, la sfârşitul anului 2005 (%)
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

ADR forestiera Ape şi bălţi Alte suprafeţe
Nord Est 21.90 8.50 16.62
Sud Est 10.19 54.54 13.96
Sud Muntenia 12.03 12.12 14.41
Sud Vest Oltenia 15.27 8.67 12.08
Vest 19.53 5.40 11.13
Nord Vest 18.43 6.06 15.92
Centru 2.17 3.95 13.58
Bucuresti Ilfov 0.47 0.76 2.31
17
PHARE RO 2005/017-553.05.03
1.4. Contextul evaluării

Politica agricolă este o componentă a politicii economice generale care, o lungă perioadă de timp după al
doilea război mondial, a avut la bază concepţia intervenţionistă a puterilor publice de control al producţiei şi
susţinerea veniturilor agricultorilor în Statele Unite ale Americii şi în Europa occidentală, în special după
crearea Comunităţii Economice Europene. Intervenţiile guvernelor au influenţat raporturile cerere – ofertă şi
au contribuit la restabilirea periodică a echilibrelor pieţelor agricole în aceste ţări. Costul acestor intervenţii a
fost şi rămâne încă ridicat, iar efectele nu au fost satisfăcătoare pe termen lung şi au necesitat reforme
fundamentale în SUA şi Uniunea Europeană în funcţie de evoluţiile pieţei.
Pentru România, începutul tranziţiei la economia de piaţă s-a caracterizat prin asigurarea unui sprijin financiar
de la bugetul de stat sub forma diferenţelor de preţ acordate procesatorilor din industria alimentară şi în măsură
limitată agricultorilor. Direcţia principală a intervenţiilor guvernamentale a reflectat subvenţionarea
consumatorilor prin intermediul preţurilor de consum (72,4% din totalul alocaţiilor bugetare), cu stabilirea
unui adaos comercial fixat de guvern. Producătorii agricoli au fost susţinuţi într-o măsură redusă, prin
acordarea unor diferenţe de preţ şi a unor alocaţii bugetare sub formă de prime pentru cereale, carne şi lapte şi
unele acţiuni sanitar-veterinare.
Într-o etapă următoare, consumatorii nu au mai fost subvenţionaţi direct, ci prin intermediul procesatorilor, cu
condiţia vânzării unor produse la preţuri fixate administrativ şi de nivel scăzut. Controlul de către stat al
preţurilor la consumator a fost limitat de concurenţa privată, dar aceasta era slabă.
În perioada 1997-2000, s-au luat următoarele măsuri de îmbunătăţire a sistemului de susţinere a agriculturii.
Principalul mecanism de susţinere a sectorului privat a fost sistemul „cupoanelor agricole” (sumele au fost
incluse în buget la poziţia transferuri). S-a acordat sprijin bugetar tuturor agricultorilor individuali şi
societăţilor private pentru achiziţionarea de input-uri.
Începând cu 2001, bugetul de stat al agriculturii a început să fie elaborat pe programe prioritare. S-au acordat
sume importante pentru susţinerea producţiei agricole, dar şi pentru investiţii în modernizare şi a început
procesul de organizare instituţională în vederea apropierii de organismele similare din Uniunea Europeană.
Deşi în preţuri curente sprijinul bugetar pentru agricultură a crescut faţă de etapele anterioare, în preţuri reale şi
respectiv în Euro s-au menţinut la nivelul perioadei 1997-2000.
În anul 2001 s-a introdus sprijinul direct de un milion lei la hectar pentru exploataţiile de până la 5 hectare de
teren. Începând din anul agricol 2003-2004, această formă de sprijin s-a extins cu scopul apropierii de
mecanismul similar al PAC sub denumirea de sprijin direct la hectarul cultivat, în sumă de 2 milioane ROL
pentru exploataţiile cu până la 5 hectare şi ulterior de 2,5 mil. lei/ha. De această formă de sprijin au beneficiat
4,4 milioane de producători agricoli. S-a introdus de asemenea un nou instrument financiar – creditul agricol
de producţie, pentru sprijinirea exploataţiilor comerciale. Primele pentru producţie au fost eliminate, cu
excepţia producţiei de carne şi lapte.
Începând cu anul 2002 s-a introdus sprijinul pentru producţia marfă în sectorul vegetal şi zootehnic, care a
favorizat, în special, întreprinderile şi societăţile agricole mari. Anul 2006 a reprezentat un moment important
în domeniul acordării de subvenţii directe producătorilor din agricultură, fapt facilitat de creşterea economică
semnificativă înregistrată la acel moment, dar şi/ mai ales de creşterea semnificativă a finanţărilor externe
pentru acest domeniu. Trebuie menţionat aici că subvenţia directă acordată producătorilor din agricultură în
multiplele sale forme nu a reprezentat singura intervenţie de sprijin pentru sectorul agricol, creându-se un efect
de complementaritate între acestea (subvenţiile directe) şi alte programe de finanţare cum ar fi cel vizând
creşterea competitivităţii, programul „Fermierul” ş.a.m.d.
Un catalizator important în dezvoltarea politicilor de subvenţii directe în agricultură l-a constituit apropiata
aderare a României la Uniunea Europeană (realizată efectiv începând cu 1 ianuarie 2007), aderare care a
necesitat aplicarea de politici de ajustare structurală în toate domeniile – inclusiv în agricultură. În acest
context – al pregătirii pentru aderare – Ministerul Agriculturii a elaborat politici de sprijin direct pentru
producătorii agricoli, după modelul intervenţiilor similare practicate în Uniunea Europeană. Dezvoltarea
capacităţii instituţionale a MADR de a elabora şi a implementa politici coerente în domeniul agriculturii a dus
18
PHARE RO 2005/017-553.05.03
la conştientizarea nevoii de a extrage învăţăminte din intervenţiile anterioare, care să fundamenteze viitoarele
politici în domeniu.
Facilitatea de Evaluare a fost programul de finanţare care a oferit oportunitatea de extrage astfel de învăţăminte
prin intermediul finanţării unor procese de evaluare pentru principalele domenii de interes pentru MADR:
¾ Programul de creştere a competitivităţii şi
¾ Programul de sprijin pentru producătorii agricoli
Facilitatea de Evaluare este unul din instrumentele Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, având ca scop creşterea relevanţei, eficienţei, eficacităţii,
impactului şi durabilităţii politicilor şi strategiilor, precum şi a programelor/proiectelor finanţate din fonduri
publice (bugetele locale sau bugetul central).
Proiectul actual are ca obiectiv general evaluarea ex-post a Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli
din sectoarele vegetal şi zootehnic, scopul fiind acela de a îmbunătăţi eficienţa, eficacitatea şi impactul
viitoarelor intervenţii de acelaşi gen.
19
2. Metodologia de evaluare
2.1 Modul de abordare şi prezentarea generală a
metodologiei
2.1.1. Abordare
Metodologia de evaluare a fost concepută iniţial în propunerea tehnică realizată de către consorţiul Deloitte
Consultanţă – Leader ATEC, în conformitate cu specificaţiile Caietului de sarcini/ Termenii de referinţă pentru
acest proiect şi a fost detaliată în Raportul iniţial al proiectului, aprobat şi însuşit de către beneficiar, care a
cuprins şi planul de lucru. 3
Metodologia de evaluare a fost construită pe baza principiilor şi a „bunelor practici” dezvoltate în domeniul
evaluării, utilizându-se cu precădere, dar nu limitativ recomandările furnizate în ”Manualul pentru Evaluarea
Dezvoltării Socio-economice”, elaborat de Institutul Tavistock, in colaborare cu GHK si IRS in decembrie
2003, lucrare recomandată şi de către structura specializată în coordonarea managementului evaluării în cadrul
Ministerului Economiei şi Finanţelor pe site-ul său - www.mfinanţe.ro.
2.1.2. Obiectivul şi domeniile de evaluat

Evaluarea s-a realizat ex-post asupra conţinutului şi modului de implementare a "Politicii de sprijin a
producătorilor din sectorul animal şi vegetal, în anul 2006".
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) este instituţia publică la nivel central responsabilă de
modernizarea sectorului agricol şi a satului românesc şi – pe cale de consecinţă – este instituţia în a cărei arie
de responsabilitate intră şi formularea politicilor sectoriale specifice.
Domeniile de activitate ale MADR sunt: agricultura şi producţia alimentară, dezvoltarea rurală, pescuitul şi
acvacultura, silvicultura, îmbunătăţirile funciare, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor, cercetarea
ştiinţifică de specialitate şi domeniul fitosanitar.
În această privinţă, unul dintre obiectivele instituţiei este alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru
sprijinirea producătorilor. Acest sprijin are drept scop următoarele:
• Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic

ameliorat;
• Acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru juninci la
prima fătare, scrofiţe, viţei obţinuţi, oi, mioare şi berbeci;
• Menţinerea în continuare a sprijinului direct şi a primelor şi subvenţiilor pentru produsele agricole de
bază introduse în circuitul comercial;
• Încurajarea producţiei la culturi deficitare;
• Suportarea de către stat a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a contravalorii
tratamentelor anti-epizootice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de
prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om;
• Susţinerea agriculturii ecologice şi a sectorului de biocombustibili.
3
Anexa 2: Planul de lucru
PHARE RO 2005/017-553.05.03
2.1.3. Criteriile şi întrebările de evaluare

Acest tip de evaluare – ex-post- are un aspect puternic combinat (determină cât de justificată a fost intervenţia,
arată efectele şi realizările etc.), dar furnizează de asemenea recomandări şi sfaturi pentru viitor.
Evaluarea ex-post a analizat impactul realizat de intervenţia propusă la nivelul grupurilor ţintă vizate de
diferitele scheme de subvenţii. În acest context, evaluarea s-a concentrat pe următoarele aspecte:
¾ Constatarea impactului obţinut

¾ Măsurarea eficienţei utilizării resurselor alocate
Pentru realizarea acestui deziderat, echipa de evaluatori a urmărit criteriile de evaluare aplicabile pentru
obiectivul de evaluat - "Politica de sprijin a producătorilor din sectorul animal si vegetal, în anul 2006"–
criterii de altfel recomandate de caietul de sarcini/ termeni de referinţă ai proiectului:
¾ Relevanţa
¾ Eficacitatea
¾ Eficienţa
¾ Utilitatea
¾ Durabilitatea
¾ Managementul implementării
Mai departe, în scopul formulării unei opinii documentate şi cât mai obiective asupra parametrilor evaluării,
echipa a stabilit – în conformitate cu „bunele practici ale evaluării” - un set specific de întrebări de evaluare
corespunzător fiecărui criteriu de evaluare:
Întrebări de evaluare
Relevanţa:
• În ce măsură obiectivele Politicii de susţinere a producătorilor agricoli se justifică în raport cu
nevoile? Pot fi nevoile grupurilor ţintă clar şi obiectiv identificate? Corespund ele unor priorităţi
locale, regionale sau naţionale? Corespund ele cerinţelor comunitare?
Eficacitatea:
• În ce măsură au fost atinse obiectivele? Intervenţiile şi instrumentele folosite au produs efectele
aşteptate? S-ar fi putut obţinute efecte sporite prin folosirea unor instrumente diferite?
Eficienţa:
• Costurile intervenţiei au fost minime? Ar fi putut fi obţinute efecte mai bune cu acelaşi cost?
Utilitatea:
• Efectele aşteptate/neaşteptate sunt satisfăcătoare din perspectiva beneficiarilor direcţi sau indirecţi
vizaţi de politicile de subvenţii?
Durabilitatea:
• Sunt rezultatele şi impactul, inclusiv schimbările instituţionale, durabile în timp?
• Vor continua rezultatele şi impactul să existe în absenţa finanţării publice?
Managementul implementării
• A fost managementul eficient?
• Au fost implicaţii partenerii de program? În ce măsură?
• Este definită clar eligibilitatea (ce grupuri ţintă sunt eligibile pentru a primi asistenţă prin program)?
• A fost respectat planul de implementare stabilit?
21
PHARE RO 2005/017-553.05.03
2.1.4. Tehnici şi instrumente de evaluare

În alegerea metodelor şi tehnicilor de evaluare, echipa de consultanţi a avut în vedere două matrice de criterii:
¾ Relevanţa, eficacitatea şi eficienţa utilizării fiecărei metode/ tehnici de evaluare în raportul cu

obiectivele şi parametrii de evaluat.
¾ Resursele alocate acestui exerciţiu de evaluare, atât în ceea ce priveşte volumul de muncă prevăzut, cât
şi perioada planificată prin Termenii de referinţă ai prezentului proiect.
Tehnicile şi instrumentele utilizate pe parcursul evaluării ex post au fost următoarele:
1. Analiza documentelor relevante:
• legislaţia actuală din domeniul agriculturii (pe sectoare);

• declaraţiile de program referitoare la factorii interesaţi şi necesităţile beneficiarilor direcţi (agricultori) ;
• planificarea activităţilor;
• decizia de program;
• politica UE (PAC) şi politicile naţionale;
• baza de date a proiectului;
• date furnizate în documentele de programare, aplicaţii de ajutor (inclusiv aplicaţii nereţinute),
• date de monitorizare, în special pentru a furniza informaţii despre cheltuieli şi rezultate
• alte statistici .
Trebuie menţionat că numărul de acte normative avute în vedere a fost mult mai mare iniţial, dar au fost
eliminate acele acte normative considerate ca nerelevante pentru obiectivul evaluării de faţă, cum ar fi
documente legale privind reglementarea acordării de subvenţii producătorilor din agricultură emise în perioada
relevantă – anul 2006 – dar cu aplicare în perioade ulterioare - anul 2007.
2. Interviuri directe – cu oficiali şi experţi ai MADR.
Această tehnică de evaluare a fost aleasă pentru obţinerea de date calitative suplimentare pentru fundamentarea
concluziilor de evaluare. Instrumentul ales pentru aplicarea acestei tehnici de evaluare a fost reprezentat de un
chestionar semi-structurat, conţinând atât întrebări închise – în care respondentul a fost solicitat să aleagă
exclusiv din răspunsuri pre-definite, cât şi întrebări deschise.
În alegerea persoanelor de intervievat, criteriul esenţial a fost reprezentat de gradul de implicare în elaborarea
politicilor şi a schemelor de subvenţii agricole, respectiv participarea în proiectarea şi aplicarea mecanismului
de acordare a subvenţiilor.
Un rol principal în alegerea persoanelor reprezentative conform criteriilor enunţate mai sus şi în organizarea
întâlnirilor l-au avut reprezentanţii MADR, care au asigurat implementarea promptă şi eficace a acestui
mecanism de evaluare.
Lista persoanelor care au furnizat răspunsuri în cadrul interviurilor directe, precum şi structura ghidului de
interviu utilizat în cadrul acestui mecanism de evaluare sunt prezentate în Anexa 3 –Interviuri directe ataşată
prezentului raport.
3. Interviuri telefonice – cu reprezentanţi ai Direcţiilor Agricole şi Dezvoltare Rurală din

judeţe.
Această tehnică a fost aleasă pentru interogarea persoanelor relevante din cadrul direcţiilor pentru agricultură
şi dezvoltare rurală (DADR- uri) din cadrul judeţelor, persoane pentru care aplicarea interviului direct ridică
probleme deosebite având în vedere distanţele semnificative. În interogare a fost utilizat acelaşi tip de
chestionar ca şi în cazul interviurilor directe – respectiv cu întrebări închise şi deschise.
22
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Lista persoanelor care au furnizat răspunsuri în cadrul interviurilor telefonice este prezentată în Anexa 4 –
Interviuri telefonice.
4. Chestionare.
Chestionarele au fost distribuite beneficiarilor direcţi: producătorilor din sectorul vegetal şi producătorilor
agricoli din sectorul zootehnic, grupuri de producători, agenţi economici din domeniul agricol. Eşantionul pe
care s-a realizat evaluarea a fost în concordanţă cu cerinţele metodologiei statistice propuse de către consorţiu.
Trebuie menţionat aici că – în ciuda eforturilor depuse de către beneficiarul principal al evaluării – Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care a solicitat tuturor direcţiilor agricole şi dezvoltării rurale de la nivelul
judeţelor sprijin în furnizarea de informaţii – liste de beneficiari de subvenţii agricole şi date de contact
(adrese, numere de telefon, adrese e-mail etc.) numărul de direcţii judeţene care au răspuns acestei solicitări a
fost destul de mic, după cum se remarcă în tabelul de mai jos.
Tabelul 6: Schemele de sprijin derulate în anul 2006
Nr Regiuni de dezvoltare Judeţe care au furnizat liste de beneficiari de subvenţii
1 NORD-EST Judeţul Bacău

2 NORD-VEST Judeţul Sălaj
Judeţul Cluj
Judeţul Bistriţa-Năsăud
3 CENTRU Judeţul Alba
Judeţul Covasna
4 SUD Judeţul Prahova
Judeţul Teleorman
5 SUD-VEST Judeţul Dolj
6 BUCUREŞTI-ILFOV Bucureşti-Ilfov
7 VEST Judeţul Timiş
Pe baza listelor furnizate de către direcţiile agricole de la nivelul judeţelor – direcţii care au fost de fapt cele
care au administrat implementarea schemelor respective de subvenţii s-a trecut la faza de administrare a
chestionarelor beneficiarilor de subvenţii.
În funcţie de posibilităţile efective de a obţine datele de contact pentru beneficiari s-au folosit trei modalităţi de
contactare a acestora:
• Telefon
• Fax
• Poştă
Realizarea chestionării a prezentat avantajul obţinerii unei rate mai scăzute de refuzuri, dar pentru cea mai
mare parte dintre beneficiari nu au fost disponibile date referitoare la numerele de telefon.
Tabelul de mai jos cuprinde indicatorii statistici principali referitori la baza de interogare prin intermediul
chestionarelor.
Tabelul 7. Situaţia chestionărilor pe tip de subvenţii
Baza legală Număr din Număr Eşantion de Număr

baza de date chestionaţi chestionare % respondenţi
OUG 20/2006 193 22 11,40% 11
HG 65/2006 80 43 53,75% 37
OG 45/2006 25 14 56,00% 7
HG 1853/2005 34 10 29,41% 3
23
PHARE RO 2005/017-553.05.03
HG 1268/2006 7 5 71,43% 2
HG 965/2006 1 1 100,00% 0
HG 768/2006 2 1 50,00% 0
HG 74/2003, modif de HG 807/2005 53 12 22,64% 6
HG 600/2006 2 1 50,00% 0
Total 397 109 27,46% 66
Discrepanţele înregistrate între procentajele referitoare la numărul de beneficiari chestionaţi între diferitele
scheme de subvenţii se explică prin faptul că unele dintre listele de beneficiari primite cuprindeau numai
numele beneficiarilor – persoane fizice sau juridice – fără date de contact. În acest context, echipa de
evaluatori a procedat la identificarea datelor de contact din bazele de informaţii publice existente – cu rezultate
mult mai bune în cazul persoanelor juridice (companii active în domeniul agricol) decât în cazul persoanelor
fizice – fermieri.
Dimensiunea eşantionului a fot planificată la nivelul de aproximativ o treime din numărul beneficiarilor,
realizându-se 27,46%, ceea ce constituie un procent satisfăcător pentru asigurarea relevanţei eşantionului.
Procentul de o treime din numărul beneficiarilor a fost calculat astfel încât, având în vedere o rată de răspuns
de 1:3 dintre chestionaţi/ respondenţi să se poată obţine un nivel de minim 10% respondenţi din total
beneficiari.
Având în vedere că rata de răspuns din partea celor chestionaţi a fost mai bună (mai mare de 1:3) decât cea
prezumată, s-a obţinut un nivel de 16,62 % (66 : 397 X 100) respondenţi din totalul beneficiarilor vizaţi – deci
superior eşantionul planificat de 10%.
Instrumentul de evaluare a fost reprezentat de chestionarul de evaluare. Acest instrument a fost ales pentru
avantajele pe care le prezintă în cazul populaţiilor semnificative – cum este în cazul de faţă grupul
beneficiarilor de subvenţii: permite o centralizare şi o sinteză adecvată a răspunsurilor, precum şi tragerea de
concluzii relevante pe diverse subcriterii.
Chestionarul este prezentat în întregime în Anexa 2 ataşată prezentului raport de evaluare. Structura
întrebărilor cuprinse în chestionar este derivată din întrebările relevante definite pentru fiecare dintre criteriile
de evaluare menţionate la Capitolul 2.1.3.
Tabelul 8. Schemele de sprijin derulate în anul 2006
Nr. Criteriu de evaluare Număr Întrebare

crt.
1 Date de identificare Î 1;
2 Relevanţă Î 2; Î 3; Î 8; Î 11; Î 14; Î 19; Î 21;
3 Eficacitate Î 6; Î 7; Î 12; Î 13; Î 15; Î 16, Î 17
4 Eficienţă Î 16; Î 18; Î 20;
5 Utilitate Î 16,
6 Durabilitate Î 3; Î 16; Î 22;
7 Managementul implementării Î 4; Î 5; Î 7; Î 8; Î 9; Î 10;
Legendă: Î x – reprezintă numărul corespunzător întrebării din chestionarul din Anexa 2
Notă: unele întrebări, funcţie de răspunsul selectat de respondent au vizat mai multe criterii
5. Primirea de feed-back de la factorii interesaţi;
Mecanismul de feed-back de la factorii interesaţi, adică actorii relevanţi atât pentru procesul de elaborarea a
politicilor de subvenţii agricole cât şi pentru procesul de implementare a acestor politici a fost folosit în toate
fazele evaluării:
• în faza iniţială, în care a fost stabilit în detaliu mecanismul, tehnicile şi instrumentele de evaluare. În
această fază, metodologia de evaluare ex-post a fost detaliată şi propusă Comitetului de Coordonare,
24
PHARE RO 2005/017-553.05.03
comitet care a făcut comentarii şi recomandări care au fost ulterior integrate în versiunea finală a
documentului metodologic.
• în timpul evaluării prin intermediul instrumentelor folosite – în special prin intermediul interviurilor
directe şi prin intermediul interviurilor telefonice.
• în faza de elaborare a Raportului de evaluare ex-post, în care au fost culese comentarii şi recomandări
din partea actorilor relevanţi, care au fost integrate în raport, rezultând versiunea finală a
documentului de evaluare.
Principalele grupuri ţintă ale căror membri au fost consultaţi în cadrul diverselor mecanisme de evaluare au
fost:
• Factorii politici şi de decizie din MADR
• Reprezentanţii APIA
• Fermieri si producători agricoli
• Reprezentanţi ai Grupurilor de producători agricoli
• Agenţi economici din domeniu.
2.1.5. Etapele evaluării

Metodologia propusă pentru evaluarea ex post a Politicii de sprijin a fost implementată în următoarele etape
principale:
Etapa I a cuprins activităţi aferente managementului de proiect, planificării şi raportării iniţiale. Se

concretizează în Raportul Iniţial.
Etapa 2 s-a axat pe activităţile de identificare a tuturor aspectelor relevante şi stabilirea unei baze concrete
pentru evaluare. Aceasta a inclus toate activităţile de colectare a datelor necesare evaluării ex-post şi stabilirea
unui sistem de măsurare a rezultatelor în baza indicatorilor. De asemenea, au fost distribuite chestionare (pe
un eşantion reprezentativ) beneficiarilor direcţi ai subvenţiilor (pe tipuri de subvenţii). Au fost cuprinse şi
activităţile aferente evaluării efective a programului şi s-a bazat pe constatările rezultate din analiza
documentelor şi sinteza cercetărilor efectuate. Principalul rezultat material al cestei etape este reprezentat de
Raportul de Evaluare.
Tabelul 9: Etapele evaluării
Etapa I Începerea proiectului

Obiectivele etapei: Structurarea proiectului, gestionare şi monitorizare
Rezultatele etapei: Planul de Lucru, Raportul Iniţial
Activităţi principale ale etapei: • Şedinţă de început a proiectului
• Analiza situaţiei existente, a necesităţilor şi a cererilor sectoarelor agricole
– vegetal şi zootehnic
• Întocmirea Raportului iniţial şi a Planului de lucru
• Organizarea întâlnirii Comitetului de Coordonare
Etapa II Evaluarea propriu - zisa

Obiectivele etapei: Identificarea acţiunilor, colectarea secundară a datelor şi stabilirea cadrului de
referinţă a evaluării, definire şi implementare a metodologiei de evaluare,
concluziilor şi recomandărilor
Rezultatele etapei: Raportul de evaluare
25
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Activităţi principale ale etapei: • Colectarea şi analiza documentelor relevante

• Interacţiunea cu grupurile-ţintă – interviuri
• Aplicarea chestionarului membrilor grupurilor ţintă relevante
• Întocmirea raportului de evaluare – Concluzii şi recomandări
• Consolidarea versiunii finale a Raportului de evaluare ex-post
Limitări:
În implementarea proiectului de evaluare ex-post a „Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din
sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006” au existat o serie de condiţii care au fost de natură să
îngreuneze/ limiteze exerciţiul de evaluare. Principalele limitări cu care au fost confruntaţi evaluatorii au fost
următoarele:
¾ Schemele de subvenţii au avut calendare de aplicare diferite în raport cu momentul emiterii normelor
de reglementare; astfel, unele scheme de subvenţii au fost implementate mai târziu, deşi actele
normative specifice au fost emise – de exemplu în 2005 sau 2006, accesarea subvenţiilor de către
beneficiari a avut loc de abia în 2007. Acest fapt a atras după sine necesitatea de a reformula tema de
evaluare, pentru a asigura încadrarea în scopul precis al prezentului proiect – evaluarea subvenţiilor
acordate producătorilor din sectoarele vegetal şi zootehnic în anul 2006.
¾ Deşi este evident că în dimensionarea subvenţiilor MADR a utilizat în fiecare caz un model de analiză
şi de definire a subvenţiilor, aceste modele nu au fost încorporate în documente specifice, accesibile
evaluatorilor, care să poată astfel identifica premizele, ipotezele şi scenariile pe baza cărora a fost
elaborată chema de subvenţii.
¾ Formularea generală a obiectivului programului de subvenţii – „sprijin pentru producătorii agricoli din
sectoarele vegetal şi zootehnic”, în absenţa unor indicatori asociaţi acestui obiectiv pentru fiecare tip de
subvenţie în parte, indicatori care să respecte binecunoscutele cerinţe S.M.A.R.T., face evaluarea
eficacităţii (adică măsura în care programul şi-a atins obiectivele stabilite) aplicării schemei extrem de
relativă: orice alocare de finanţări ne-rambursabile în orice cuantum reprezintă un sprijin, deci
eficacitatea este atinsă în orice condiţii.
¾ Legat de limitările anterioare şi ca o consecinţă a acestora, schemele de subvenţie nu au prevăzut

mecanisme de monitorizare a efectelor acordării subvenţiilor; mecanismele de monitorizare a
subvenţiilor aplicate pentru fiecare tip de subvenţie s-au limitat în a urmări modul de acordare a
acestora, identificarea precisă a încadrării în condiţiile de eligibilitate, a înregistrării detaliate a tuturor
documentelor necesare acordării sprijinului, a sumelor acordate în raport cu criteriile statuate în norme,
dar fără să culeagă şi să proceseze informaţii referitoare la efectele specifice pe care subvenţiile le-au
avut asupra situaţiei economice a producătorilor din sectoarele vegetal şi zootehnic. În aceste condiţii,
analiza impactului concret al schemelor de subvenţii este dificil de realizat, reconstituirea datelor
necesare fiind un proces costisitor şi îndelungat.
¾ Eforturile deosebite făcute de MADR în a asigura echipei de evaluatori toate informaţiile disponibile
existente la diversele structuri organizaţionale care au fost implicate în acordarea subvenţiilor în anul
2006 au avut un succes limitat; deşi au fost solicitate informaţii din toate judeţele ţării, s-au primit date
referitoare la beneficiarii de subvenţii din doar 11 judeţe. Mai mult listele de beneficiari nu conţineau
date de identificare ale tuturor beneficiarilor de subvenţii. În acest context, echipa de evaluare a trebuit
să depună eforturi considerabile pentru a completa respectivele date de identificare printr-o cercetare
suplimentară pe alte baze de date specializate în inventarierea companiilor şi a persoanelor fizice.
26
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Evaluare încrucişată
Pentru asigura o cât mai mare credibilitate a informaţiilor obţinute prin mecanismele de cercetare, echipa de
evaluatori a inclus în structura de întrebărilor elaborate pentru cele trei grupuri ţintă principale - beneficiari de
subvenţii, persoane implicate în elaborarea politicilor din MADR şi persoane implicate în acordarea
subvenţiilor DADR un set de întrebări similare.
Diagrama de mai jos relevă trunchiul de întrebări comune care au fost adresate tuturor celor trei grupuri vizate.
Tabelul 10: Evaluare încrucişată
Întrebări Beneficiari MADR DADR

de subvenţii
Beneficiari de subvenţii
Aţi beneficiat de subvenţie şi în alţi ani (încercuiţi pt. fiecare an „da” sau
„nu”)?
9
De unde (din ce sursă) aţi aflat de acordarea subvenţiei?
9
Popularizarea acţiunilor privind acordarea sprijinului financiar pentru
susţinerea agricultorilor, în anul 2006, a fost (notaţi cu X răspunsul
9
corespunzător)?
Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost?
9 9 9
Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru
subvenţie au fost:
9 9 9
Timp; Formulare; etc.
Aţi beneficiat de informaţii şi asistenţă din partea reprezentanţilor MADR la
întocmirea şi depunerea documentaţiei pentru sprijin:
9
Cum apreciaţi promptitudinea cu care vi s-a răspuns la solicitări (răspuns la
mesaje email, răspuns la întrebări sau cereri de asistenţă tehnică,
9
tratarea/evaluarea)?
Care au fost problemele identificate după depunerea cererii de subvenţie?
9 9 9
Consideraţi cuantumul subvenţiei de care aţi beneficiat în anul 2006
Suficient/ Insuficient
9 9 9
Subvenţia a fost încasată:
9 9 9
la timp cu întârziere
În situaţia în care subvenţia a fost încasată cu întârziere, care credeţi că au
fost cauzele care au determinat acest aspect?........
9 9
Consideraţi că sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a
fost corelat cu nevoile unităţii, în ceea ce priveşte: Cheltuielile, preţurile,
9 9 9
dezvoltare
În totalul cheltuielilor unităţii în anul 2006, subvenţia de care aţi beneficiat
reprezintă un procent de circa:
9 9 9
Sprijinul financiar de care exploataţiile au beneficiat, în anul 2006, a avut ca efect
principal:
9 9 9
Consideraţi că sprijinul şi-a atins scopul (încercuiţi răspunsul potrivit)?
9 9 9
Da/Nu/Relativ
Care a fost rentabilitatea activităţii agricole subvenţionate în procente?
9
Consideraţi necesar ca sprijinul financiar acordat de stat să fie direcţionat cu
prioritate:
9
Per ansamblu, consider că sistemul de sprijin financiar din partea statului acordat
producătorilor agricoli:
9 9 9
Menţionaţi şi alte modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care
trebuie să beneficieze producătorii agricoli din România:
9 9 9
Alte comentarii/sugestii:
9 9 9
27
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Întrebări Beneficiari MADR DADR

de subvenţii
MADR - DADR
Consider că documentaţia solicitată a fost : clară şi stufoasă…
9 9 9
Am solicitat completarea documentaţiei depuse de către solicitanţi în scris,
telefonic, prin e-mail
9
Consider că principalele probleme în procesul de concepere a schemei au fost
9
Consider că principalele probleme în procesul de concepere a schemei au fost
9
Consider că principalele probleme în procesul de aprobare a solicitărilor au fost
9 9
Consider că procesul de aprobare a subvenţiilor ar putea fi îmbunătăţit prin
9 9 9
Aspectele negative în derularea subvenţiei s-au semnalat la:
9 9 9
Consider că schema a fost implementată în mod
9
Consider că schema de finanţare este eficientă în raport cu obiectivele, ineficientă
9 9
Consider că schema de finanţare trebuie să continue:
9 9 9
Gradul de omogenitate al răspunsurilor este extrem de mare aşa cum se va observa din analiza răspunsurilor.
28
PHARE RO 2005/017-553.05.03
3. Principalele constatări
3.1. Analiza subvenţiilor pe regiuni şi pe categorii
de subvenţii
Sprijinul direct al statului se acordă producătorilor agricoli din România în vederea asigurării resurselor
financiare desfăşurării unor lucrări specifice din domeniul vegetal şi animal.4
În anul 2006, sectorul agricol a beneficiat de următoarele categorii de subvenţii:

• Sectorul vegetal - 56,7% din total
• Zootehnie - 43,3%.
3.1.1. Subvenţii alocate sectorului vegetal

În anul 2006, susţinerea producătorilor agricoli din sectorul vegetal a fost direcţionată spre susţinerea
produselor agricole competitive, realizarea cotelor negociate cu UE şi adaptarea formelor de sprijin la sistemul
european de plăţi.
Criteriile avute în vedere la subvenţionarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, care exploatează şi
administrează teren agricol, au fost următoarele:
sămânţa utilizată să fie certificată,
să se execute minim de lucrări specifice tehnologiei,
cultura să fie asigurată împotriva calamităţilor,
cererea pentru subvenţie să fie depusă în termenele stabilite prin actele normative,
să încheie contracte cu unităţile procesatoare,
să fie înregistraţi în registrele agricole.
Sprijinul s-a acordat în două etape şi anume:

pentru înfiinţarea culturii şi,
pentru întreţinerea culturii respectiv, fertilizare, aplicarea tratamentelor fitosanitare şi lucrări
mecanice.
Pentru culturile la care s-a acordat sprijin procesatorilor, aceştia trebuiau să prezinte autorizarea, precum şi
contractele încheiate cu producătorii agricoli şi să facă dovada valorificării producţiei.
Tabelul 11: Structura sprijinului financiar acordat sectorul vegetal, în anul 2006
TIP SUBVENŢIE DESCRIEREA SUBVENŢIEI %

• Plaţi directe pe suprafaţa acordată - înfiinţarea culturilor din primăvara anului 2006 19,9
producătorilor agricoli pentru: şi întreţinerea suprafeţelor ocupate de viţa de
vie, pomi fructiferi, plantaţii de hamei, în
vederea realizării cotelor negociate cu U.E. şi
promovarea culturilor competitive
• Sprijin financiar pentru preţ achiziţionarea - înfiinţarea şi întreţinerea culturilor din 11
de motorină pentru: primăvara anului 2006
• Susţinere producţie marfă şi prime la export - producţia de grâu, sfeclă de zahăr, orez, 7,3
pentru: plante textile, legume de seră, soia,
- producţia de legume de seră, ciuperci, fructe
şi legume destinate industrializării, tutun –
4
O prezentare introductivă a subvenţiilor se găseşte în Anexa 1.
29
PHARE RO 2005/017-553.05.03
2006
• Sprijin pentru înfiinţarea plantaţiilor de pomi 0,6
şi viţa de vie şi constituirea grupurilor de
producători din sectorul legume şi fructe în
anul 2006
• Sprijin financiar pentru producţia internă de - pentru însămânţare în primăvara 2006 1,3
seminţe certificate oficial:
• Program privind sprijinirea producătorilor 2,0
agricoli pentru achiziţionarea de tractoare,
maşini agricole, instalaţii de irigat, aparate de
muls cu finanţare de la bugetul de stat
• Acordarea de credite pentru: - producţie şi investiţii 2006 - Programul 35,4
Fermierul
• Despăgubiri acordate producătorilor - urmare inundaţiilor provocate de revărsarea 3,8
agricoli: Dunării aprilie - mai 2006 şi îngheţ ianuarie -
februarie 2006
• Subvenţionarea primelor de asigurare pentru - 50 % în anul 2006; 1,9
anumite culturi agricole cu:
• Alocarea de la bugetul de stat a sumelor - preluarea în sistem de intervenţie conform 3,5

necesare pentru: normelor U.E. a grâului din recolta 2006
• Sprijin financiar pentru îmbunătăţiri 13,3
funciare, irigaţii, desecări şi combaterea
eroziunii solului inclusiv AUAI
Sursa: date MADR
Pentru culturile la care s-a acordat sprijin procesatorilor, aceştia trebuiau să prezinte autorizarea, precum şi
contractele încheiate cu producătorii agricoli şi să facă dovada valorificării producţiei. Structura sprijinului pe
culturi este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 12: Structura sprijinului pe culturi acordat în anul 2006
CULTURA MECANISME DE SUBVENŢIONARE ŞI SPRIJIN
Sfecla de zahăr - 1500 lei/ha pentru suprafaţa de 29500 hectare, cu condiţia s se realizeze o
producţie medie de minim 30 to/ha;
- sprijinul s-a acordat în doua etape: 30% din sprijin la înfiinţare, până la data de
30 mai şi 70% până la data de 28 februarie 2007.
Soia - 500 lei/ha pentru suprafaţa de 35000 hectare, cu condiţia să folosească sămânţa
certificată din soiuri nemodificate genetic;
- sprijinul s-a acordat în doua etape: 200 lei/ha din sprijin la înfiinţare, până la
data de 15 martie şi 300 lei/ha până la data 15 iunie 2006.
Plante textile - 500 lei/ha pentru suprafaţa de 3000 hectare ;
- sprijinul s-a acordat în doua etape: 30% din sprijin la înfiinţare, până la data de
31 martie şi 70% până la data de 1 septembrie 2006.
- s-a acordat sprijin unităţilor de procesare de 324 lei/to fibra procesată, pentru
cantitatea de 963 to fibra;
- s-a subvenţionat sămânţa certificată de in şi cânepă cu o valoare totală de 740
milioane lei, reprezentând circa 50% din valoarea seminţei.
Orez - 1500 lei/ha pentru suprafaţa de 6000 hectare;
- s-a acordat în doua etape: 30% din sprijin la înfiinţare, până la data de 1 mai şi
70% până la data de 15 august 2006.
Legume-fructe - la legume de seră se acorda 500 lei/ to pentru 45 mii tone.
- la ciuperci de cultură se acorda 500 lei/ to pentru 5 mii tone.
30
PHARE RO 2005/017-553.05.03
- la tomate pentru industrializare: 125 lei/t pentru 25 mii tone.

- la piersici pentru industrializare: 170 lei/to producţie marfă pentru 1000 tone
- pentru solarii se acorda 4000 lei/ha pentru suprafaţa de 2500 ha
- la legume de câmp se acorda 200 lei/ha pentru suprafaţa de 50 mii hectare
- în cazul serelor, producătorii agricoli trebuie să facă dovada consumului de
energie termica.
- grupurile de producători pentru valorificarea legumelor şi fructelor,
- recunoscute, sunt sprijinite financiar pentru organizare şi funcţionare cu 100
mii lei/grup, alocaţia fiind acordată pentru circa 30 grupuri.
Plantaţii de pomi, - 200 lei/ha pentru suprafaţa de 150 mii ha.
arbuşti fructiferi şi - pentru nuc: 245 lei/ha pentru o suprafaţă de 1630 ha.
căpşuni
Tutun - 1876 lei/ to pentru cantitatea de 12312 to, în funcţie de calitate şi soiul cultivat,
cu condiţia existenţei contractelor între procesatori autorizaţi şi înregistraţi şi a
declaraţiilor de livrare încheiate între producători şi procesatori
Hamei - 1760 lei/ha pentru suprafaţa de 259 hectare plantaţii pe rod şi 1100 lei/ha pentru
suprafaţa de 242 ha plantaţii tinere.
Plante medicinale - 1110 lei/ha pentru suprafaţa de 6000 hectare. Criterii: declaraţii de stocuri,
şi aromatice producţia stocată este certificată în câmp şi în depozite.
Vita de vie şi vin - 200 lei/ha (în bonuri valorice) pentru suprafaţa de 100.000 ha.
- pentru vinuri DOC se acorda 160 mii lei pentru autorizarea plantaţiei, pentru
suprafaţa totală de 16000 ha şi 9600 mii lei (RON) pentru certificarea şi marcarea
a 80 mii hectolitri pentru calitate vin DOC.
Seminţe şi Material - în baza prevederilor Hotărârii nr. 1037 din 8 septembrie 2005 privind
săditor modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.238/2004 pentru stabilirea
speciilor şi a ajutorului financiar pentru producţia internă de seminţe certificate
oficial, destinată pentru însămânţare în campaniile agricole din toamna anului
2004, primăvara şi toamna anului 2005 şi primăvara anului 2006 şi pentru
aprobarea normelor metodologice se acordă producătorilor atestaţi un ajutor
financiar în sumă fixă la 100 kg sămânţă sau 100 bucăţi material săditor viticol şi
pomicol, aşa cum este prevăzut în Anexa nr. 1 a hotărârii, în sumă fixă, în funcţie
de categoria biologică. Ajutorul se acordă pentru cartof, orez, in, cânepă pentru
fibră, lucernă, trifoi, golomă, păiuş, ghizdei, raigras, timoftică, firuţă, sparcetă,
măzăriche de primăvară, pomi altoiţi, zmeur, mur, coacăz, afin, căpşun, viţe
altoite.
Sursă: MADR
3.1.2. Subvenţii alocate sectorului zootehnic

Sectorul zootehnic a beneficiat în anul 2006 de următoarele categorii de subvenţii:
• HOTĂRÂRE nr. 64 din 21 ianuarie 2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de
subvenţii, în anul 2005, producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru creşterea producţiei
animaliere şi piscicole, precum şi a efectivelor de animale (baza legală a fost HG 64/2005) (natura:
subvenţie); Această subvenţie alocată zootehniei deţine 20,92% din totalul sectorului zootehnic,
• HOTĂRÂRE nr. 1415 din 2 septembrie 2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate,
ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor
(baza legală a fost HG 1415/2004). Natura acesteia : alte cheltuieli;
• HOTĂRÂRE nr. 1593 din 23 decembrie 2003 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de
subvenţii în anul 2004 producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru creşterea producţiei
animaliere şi a efectivelor de animale (baza legală: HG 1593/2003, natura ei: primă);
• ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 29 din 14 aprilie 2000 privind sprijinul acordat producătorilor de
lapte ( OUG 29/2000, natura ei: primă)
31
PHARE RO 2005/017-553.05.03
• ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 18 din 20 februarie 2002 pentru modificarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte (OUG 18/2002),
natura ei: primă;
• LEGE nr. 442 din 27 iunie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 18/2002
pentru modificarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat
producătorilor de lapte (L 442/2002,)
• HOTĂRÂRE nr. 1853 din 22 decembrie 2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de
subvenţii, în anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier şi din sectorul piscicol (HG
1853-2005). Deţine 78,03% din totalul sectorului.
3.1.3. Analiza subvenţiilor acordate producătorilor agricoli

pe regiunile de dezvoltare, în anul 2006
Sectorul Vegetal
Analiza subvenţiilor acordate sectorului vegetal este prezentată, în continuare, pe cele opt regiuni de
dezvoltare (Anexa 1)
Regiunea Nord-Est
Astfel, în regiunea Nord Est a existat următoarea repartiţie pe judeţe:
• Judeţul Iaşi a beneficiat de 70% din totalul subvenţiei pe HG 174/2005 in timp ce Bacău a
obţinut 12,5% din total subvenţie);
• Judeţului Vaslui i-a fost alocat un procent de 48,4% din HG 1205-2004;
• De HG 1268/2006 au beneficiat judeţele: Iaşi (6,3%) şi Vaslui (3,8%);
• De HG 20/2006 au beneficiat judeţele: Iaşi (7,7%), Botoşani (3,8%) şi Vaslui (2,5%);
• Subvenţia alocată prin HG 65/2006 au beneficiat într-o proporţie mai mică următoarele
judeţe: Vaslui (4,9%), Iaşi (2,6%);
• Alocarea subvenţiei HG 1238/2004 a fost repartizată astfel la nivelul regiunii Nord Est:
Suceava (7,8%), Iaşi (6,7%), Neamţ (3,9%).
• De HG 1100/2006 au beneficiat numai judeţele: Suceaba (10,6%) şi Iaşi (5,3%)
Regiunea Sud Est

Subvenţiile alocate regiunii Sud Est au avut următoarea distribuţie pe judeţe:
• De HG 768/2006 au beneficiat judeţele: Galaţi (49,2%) şi Constanţa (10%);
• Subvenţia alocată prin HG 20/2006 a avut următoarea repartiţie la nivel de judeţ: Brăila –
7,5%, Constanţa – 7,3%, Galaţi – 5,7%;
• Subvenţia alocată prin HG 65/2006 a fost distribuit astfel: Constanţa – 11,3%, Brăila – 3,8%
şi Buzău – 3,7%.
• De subvenţia HG 1100/2006 a beneficiat numai judeţul Constanţa (10,6%), celelalte judeţe
având cote foarte mici;
• De asemenea, de subvenţia HG 1238/2004 a beneficiat în proporţie de 9,9% judeţul
Constanţa, urmat fiind de Brăila 3,4% şi Buzău (3,1%).
Regiunea Sud
La nivelul Regiunii Sud a existat, potrivit analizei informaţiilor statistice primite de la MADR următoarea
repartiţie la nivel de judeţ:
32
PHARE RO 2005/017-553.05.03
• Toate judeţele au beneficiat într-o proporţie foarte mică (sub 1%) de HG 1238/2004; aceeaşi situaţie
există şi pentru: HG 174/2005, HG 768/2006, HG 12/2005;
• Într-o proporţie de 98,6% din total subvenţie HG 768 /2006 alocată la nivel naţional a beneficiat
judeţul Teleorman;
• De HG 125/2005 a beneficiat în proporţie de 19,4%judeţul Prahova;
• În proporţii mai mari au beneficiat de HG 65/2006 următoarele judeţe: 14,7% pentru judeţul Ialomiţa,
Călăraşi cu 13,8% şi Teleorman cu 9,7%.
• De HG 1100/2006 au beneficiat fiecare, în proporţie de 5,3% judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi
Ialomiţa.
Regiunea Sud Vest

Pentru Regiunea Sud Vest, la nivelul anului 2006, a existat următoarea repartiţie a subvenţiilor alocate
sectorului vegetal:
• Judeţul Vâlcea a primit 100% din subvenţia alocată pe HG 1611/2006 şi 14,2% din HG 1100/2006;
• Judeţul Dolj a beneficiat de 67,2% din subvenţia pe HG 117/2005 şi de 39,1% din subvenţia HG
125/2005.
Regiunea Vest
Pentru regiunea Vest a existat următoarea alocare de subvenţii destinate sectorului vegetal:
• Judeţul Timiş a beneficiat în proporţie de 87,7% din HG 82/2003, de 72,2% de HG 12/2005;
• HG 768 a fost alocată în proporţie de 24,9% judeţului Timiş;
• Judeţul Arad a a beneficiat în proporţie de 49,7% din total subvenţie alocată prin HG 45/2006.
Regiunea Nord Vest

Aşa cum rezultă din analiza datelor statistice puse la dispoziţie de MADR, regiunea Nord Vest a primit cote
mici din subvenţiile alocate sectorului vegetal. Astfel, ponderea cea mai mare dintr-o subvenţie o deţine
judeţul Bistriţa Năsăud cu 14,3% din HG 45/2006, urmat de Sălaj cu 10,7% din HG 174/2005, de Maramureş
cu 10,6% din HG 1100/2006.
Regiunea Centru
• Judeţul Alba deţine 40,7% din subvenţia pentru HG 1205/2004;
• Pentru HG 123 a existat următoarea repartiţie: de HG 1238/2004 au beneficiat judeţele: Alba (13%),
Covasna (13,2%) şi Harghita (16,3%).
• Judeţul Sălaj a beneficiat în proporţie de 10,7% din subvenţia alocată prin HG 174/2005.
• Judeţul Mureş a obţinut circa 13,4% din HG 1268/2006.
Regiunea Bucureşti Ilfov

La nivelul regiunii Bucureşti Ilfov, repartiţia subvenţiilor destinate sectorului agricol în anul 2006 a prezentat
următoarea situaţie:
• Judeţul Ilfov a beneficiat de următoarele subvenţii: de HG 934/2006 în proporţie de 97,3% din
total România şi de HG 600/2006 în proporţie de 42,6%;
• Municipiul Bucureşti a beneficiat în proporţie de 34% de subvenţia alocată producătorilor de
legume se seră şi ciuperci de cultură.
Sectorul Zootehnic
Regiunea Nord Est a beneficiat în proporţii foarte mici de subvenţiile alocate sectorului animalier. Astfel,
toate subvenţiile primite au fost sub 10% din totalul alocat la nivel naţional. Ponderi ceva mai mari au fost
înregistrate de judeţele Iaşi (OUG 29/2000, 7,14%), judeţul Bacău (HG 1853/2005, un procent de 6,51%).
33
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Astfel, Regiunea Nord Est deţine următoarele procente din subvenţiile totale alocate sectorului animalier:
15,17% din HG 1853/2005, 14,22% din OUG 29/2000 şi 7,83% din HG 64/2005
În regiunea Sud Est există următoarea repartiţie de subvenţii alocate sectorului zootehnic:
• Judeţul Galaţi deţine 44,91% din OUG 18/2002;
• Constanţa deţine 11,55% din OUG 29/2000 şi judeţul Vrancea deţine 2,58%;.
Pe total, regiunea Sud Est deţine următoarele ponderi în total subvenţie: 44,91% din total OUG 18/2002,
15,62% din OUG 29/2000, 14,32% din HG 1853/2005, 12,36% din HG 1415/2004 şi 11,73% din HG 64/2005.
Regiunea Sud a beneficiat în anul 2006 de următoarele categorii de subvenţii: 49,39% din HG 64/2005,
25.56% HG 1853/2005, 23.49% din HG 1415/2004 şi 12,21% din OUG 29/2000.
Pe judeţe, situaţia a fost următoarea:
• Judeţul Argeş a beneficiat de 32% din HG 64/2005;
• Judeţul Prahova a absorbit 23,42% din totalul subvenţiei alocate prin HG 1415/2004; de
asemenea, a obţinut 6,12% din HG 1853/2005;
• Judeţul Călăraşi a obţinut 9,37% din HG 1853/2005;
• Celelalte judeţe au obţinut valori sub 5% .
Regiunea Sud Vest a obţinut procente foarte mici alocate din subvenţia pentru sectorul animalier. În cadrul
regiunii, excepţie face judeţul Gorj, care a obţinut 100% din subvenţia alocată prin HG 1593/2003.
În regiunea Vest au fost alocate următoarele subvenţii destinate sectorului animalier: 33,95% din HG
1415/2004, 18,55% din OUG 29/2000 şi 10,03% din HG 1853/2005.
Pe judeţe, situaţia a fost următoarea:
• Toate judeţele au înregistrat ponderi în total subvenţie sub 10%;
• Se remarcă judeţul Arad la subvenţia OUG 29/2000 şi judeţul Timiş l(cu 6,29%);
• Judeţul Caraş Severin la subvenţia HG 1415/2004 (33,95%).
În regiunea Nord Vest există următoarea situaţie privind alocarea subvenţiilor destinate sectorului animalier:
pe total subvenţii, regiunea deţine următoarele ponderi: 14,53% din OUG 29/2000, 14,24% din HG 1853/2005
şi 5,03% din HG 64/2005.
Pe judeţe, situaţia se prezintă astfel:
• Majoritatea judeţelor deţin ponderi sub 10%; excepţie face judeţul Satu Mare care deţine 11,47%
din OUG 29/2000;
• Judeţul Bihor deţine 4,04% din HG 1853/2005;
• Judeţul Sălaj deţine 4,11% din L 442/2002.
Regiunea Centru
Regiunea Centru a beneficiat în anul 2006 de următoarele subvenţii: 100% din Legea 442/2002, de 55,09% de
OUG 18/2002, circa 29,27% din subvenţia pe HG 1415/2004, de 13,97% din OUG 29/2000. şi 12,30% din
HG 1853/2005.
Pe judeţe, repartiţia a fost următoarea:
• judeţul Braşov a beneficiat de 19,68% din HG 1415/2004;
• judeţul Covasna a beneficiat de 55,09% din OUG 18/2002;
• judeţul Alba a beneficiat de 95,89% din L 442/2002.
Regiunea Bucureşti Ilfov

Pentru această regiune, subvenţiile destinate sectorului zootehnic au avut valori foarte mici. Astfel, judeţul
Ilfov a beneficiat în special de HG 64/2005 (5,25%) şi de 5,26%.
34
PHARE RO 2005/017-553.05.03
3.2. Evaluarea ex post a Politicii de sprijin
3.2.1. Analiza răspunsurilor la chestionare

Unul din instrumentele utilizate la evaluarea intermediară este cel referitor la Ancheta pe bază de chestionar.
Potrivit definiţiei, chestionarul cuprinde un set de întrebări structurate adresate unui eşantion de persoane sau
în mod exhaustiv, unui grup de persoane. Chestionarul utilizat în cadrul prezentului proiect de evaluare
(prezentat în Anexa 3) a constat într-o listă de întrebări a căror succesiune a fost determinată în funcţie de
criteriile de evaluare. În funcţie de tipul întrebărilor – închise sau deschise – fiecare respondent a fost liber să-
şi formuleze răspunsurile după cum a dorit, fie a avut de ales dintr-o serie de afirmaţii pre-definite
(descriptori).
Chestionarul a fost administrat prin cele trei metode specificate în capitolul destinat abordării metodologice
respectiv prin telefon, poştă, e-mail, iar chestionarul de interviu adresat persoanelor care au fost implicate în
administrarea schemelor de subvenţii a fost administrat prin interviuri directe respectiv interviuri telefonice.
Răspunsurile obţinute au fost în număr de 66.
3.2.2. Analiza răspunsurilor la chestionarele destinate

beneficiarilor direcţi
Ponderea ce mai importantă a sprijinului financiar acordat producătorilor agricoli a revenit culturilor de
toamnă. Acest sprijin deţine o proporţie de 43,35% din totalul subvenţiilor acordate de către MADR celor care
pregătesc recolta pentru anul următor.
Respondenţii la chestionare, care au obţinut subvenţie pentru culturile agricole din toamna anului 2006,
au fost în număr de 36 (OUG 65/2006). Din aceştia, 11,5% au beneficiat şi de sprijin sub forma subvenţiei
pentru sectorul vegetal .
Întrebările şi răspunsurile la aceste chestionare sunt prezentate sintetic, în continuare.
Aţi beneficiat de subvenţie şi în alţi ani (încercuiţi pt. fiecare an „da” sau „nu”)?
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
nu nu si da da
Răspunsurile au fost următoarele: 86,11 % din total au beneficiat pe toată perioada, 11,11% nu au mai
beneficiat deloc şi 2,78% nu au mai beneficiat înainte de anul 2006.
Aşa cum au precizat şi cei intervievaţi din cadrul MADR, majoritatea celor care primesc subvenţii sunt
cunoscuţi şi apelează în fiecare an la sprijin din partea statului.
Din ce surse au aflat despre subvenţie?

Un procent semnificativ, de 47,2% dintre cei chestionaţi, au aflat despre subvenţie de la Direcţia Agricolă şi
pentru Dezvoltare Rurală, de altfel şi cea mai apropiata sursă posibilă. Alte surse de informare, în ordinea
procentelor înregistrate în total respondenţi, sunt următoarele: 16,67% din Monitorul Oficial, din presă un
procent de 16,672%, de la APIA 13,89%. Procente foarte mici - de 2,78% - au înregistrat cei care au aflat de
la Primării, MADR
35
PHARE RO 2005/017-553.05.03
2.78 2.78 16.67

16.67
13.89
47.22
m as s m edia Directia agricola APIA

Monitorul Oficial Prim arie Minis terul Agriculturii
Cum caracterizaţi popularizarea acţiunilor privind acordarea sprijinului financiar pentru susţinerea
agricultorilor, în anul 2006?
Aşa cum se poate observa şi în graficul de mai jos, popularizarea ajutorului financiar a fost un foarte bună
(41,67%) şi bună (44,44%). Într-o proporţie de 11,1% a fost satisfăcătoare şi numai 2,76% din respondenţi au
fost nemulţumiţi .
50
44.44
45 41.67
40
35
30
25
20
15 11.11
10
5 2.78
0
a
n
a
u
n
b
u
B
e
rt
a
o
F
Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost estimată corect?
Procentul celor care au considerat că a fost corespunzătoare a fost de 100% .
Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru subvenţie.

Referitor la problemele identificate în timpul depunerii cererilor de subvenţie, marea majoritate (91,43%) a
considerat că nu au existat probleme care să merite a fi reţinute şi prezentate în chestionar. Cu toate acestea, au
fost unii respondenţi care au precizat că implicarea personalului din administraţie nu a fost cea mai potrivită
(5,71%), iar un procent de 2,86% a considerat că birocraţia este încă o problemă în acest sens.
Aţi beneficiat de informaţii şi asistenţă din partea reprezentanţilor MADR la întocmirea şi depunerea
documentaţiei pentru sprijin?
Cu toate că există un procent de 25% dintre respondenţi care nu a apelat la asistenţă din partea instituţiilor
implicate în derularea subvenţiei, restul de 75% au beneficiat de acest sprijin.
Cum apreciaţi promptitudinea cu care vi s-a răspuns la solicitări (răspuns la mesaje email, răspuns la
întrebări sau cereri de asistenţă tehnică, tratarea/evaluarea unui dosar etc.)?
Răspunsul a fost prompt - au considerat cei mai mulţi dintre respondenţi (88,89%) şi relativ rapid (7,41%)
dintre ei.

Cei care au răspuns, au considerat că nu au fost probleme după depunerea cererii de finanţare, dar a rămas un
procent de 13,9% care s-a confruntat cu probleme la măsurarea suprafeţei aferente acordării subvenţiei, iar 5,6%
au fost nemulţumiţi de întârzierea cu care subvenţia a fost acordată.
36
PHARE RO 2005/017-553.05.03
90 80.6
80
70
60
50
40
30
20 13.9
10 5.6
0
nu au fost suprapuneri de intarzierea acordarii
masuratori subventiei
Consideraţi suficient cuantumul subvenţiei de care aţi beneficiat în anul 2006?

Cei mai mulţi dintre respondenţi au considerat cuantumul subvenţiei relativ suficient (61,11%), dar a existat si
un procent de 25% care a considerat că acesta este insuficient.
De asemenea, 14,89% au fost mulţumiţi de cuantumul subvenţiei primite.
70
61.11
60
50
40
30 25.00
20 13.89
10
0
suficient relativ suficient insuficient
Subvenţia a fost încasată: la timp cu întârziere x

Cei mai mulţi respondenţi, consideră că subvenţia a venit cu întârziere (61,11%), dar sunt un procent de
38,89% consideră că aceasta a venit în timp util (38,89%).
Legat de întrebarea anterioară:

În situaţia în care subvenţia a fost încasată cu întârziere, care credeţi că au fost cauzele care au determinat
acest aspect?
La acest subiect, cei mai mulţi nu au răspuns, fiind în categoria celor care au considerat subvenţia ca fiind în
timp. De asemenea, o parte crede că Ministerul Finanţelor ar fi vinovat de acest lucru (16,67%), de asemenea,
birocraţia (14%) şi lipsa banilor, în general, pot genera anumite discontinuităţi în obţinerea banilor.
40 36.11
35
30
25
20 16.67
13.89 13.89
15 11.11
10
2.78 2.78 2.78
5
0
rm
ge
to
lo
i
ri
s
tia
fo
iu
la
te
u
ta
re
b
u
st
ra
n
en
a
te
lc
a
la
oc
u
e
in
m
in
ca
n
lir
e
ez
lF
ir
co
B
de
bi
D
ru
a
r
ra
lo
st
ul
te
a
ni
m
e
F
is
d
in
b
gr
M
ct
sa
re
ro
ip
P
co
L
in
d
o
M
Consideraţi că sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile
dumneavoastră (unităţii), în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate, preturile de valorificare a producţiei,
nevoia de dezvoltare-investiţii.
Comentariile respondenţilor la această întrebare au fost diverse. Cei mai mulţi (69,57%) au considerat că
aceste trei categorii de nevoi (cheltuielile realizate, preţ de valorificare si investiţii), nu au fost luate în calcul
atunci când s-a stabilit subvenţia.
Pe grupe de nevoi, circa 22,73% cred ca au fost luate în considerare numai cheltuielile efectuate de
producătorul agricol, în timp ce un procent de 18,18% din respondenţi cred că numai investiţia a fost luată în
calcul. Cei mai puţini (4,55%) cred că preţul de valorificare a producţiei a fost considerat baza subvenţiei.
37
PHARE RO 2005/017-553.05.03
În totalul cheltuielilor dumneavoastră în anul 2006, subvenţia de care aţi beneficiat reprezintă un procent
de circa:
Dintre respondenţi, circa 35% cred ca subvenţia a acoperit 25% din totalul cheltuielilor, 20% cred că aceasta a
susţinut doar 15% .
Concluzia este că pe medie, subvenţia a acoperit un procent plasat între 5 şi 20% din totalul cheltuielilor
efectuate de producătorul agricol.
Sprijinul financiar de care aţi beneficiat, în anul 2006, a avut ca efect principal : dezvoltare producţiei,
creşterea performanţelor agricole, sporirea calităţii producţiei, creşterea competitivităţii sau supravieţuirea
unităţii.
Cei mai mulţi cred că efectul principal pe care l-a avut subvenţia a fost acela de a dezvolta producţia agricolă.
Următorul loc este deţinut de cei care cred că efectul a fost acela de a spori calitatea (28,07%) şi, într-o măsură mai
mică, doar 26,32%, consideră că efectul a fost numai de supravieţuire a producătorilor agricoli.
45 40.35
40
35
30 28.07
26.32
25
20
15
10
3.51
5 1.75
0
dezvoltare cresterea sporirea calitatii cresterea supravietuirea
productie perf ormantelor productiei competitivitatii unitatii
agricole
.
Consideraţi că sprijinul de care aţi beneficiat şi-a atins scopul?
Cei mai mulţi (67%) au răspuns DA, iar în proporţie de 28% au răspuns relativ.
70 67
60
50
40
28
30
20
10 6
0
da nu relativ
Care a fost rentabilitatea activităţii agricole subvenţionate, în procente?

În mare parte, rentabilitatea medie a producţiilor agricole care au primit subvenţii se plasează în prima parte a
intervalului, şi anume între 5 şi 30%. Astfel, un procent de 22,2% din cei intervievaţi au avut o rentabilitate
medie de circa 20%, urmaţi de cei care au înregistrat numai 5% rentabilitate, în anul 2006. Un procent de
16,67% au înregistrat o rentabilitate de 30% şi numai 2,78% au ajuns la o maximă de 50%.
60
50
50
40
30
30
22.2
19.4 20
20 16.7 16.7
13.9 15
10
8.3
10
5
2.8
0
0
1 2 3 4 5 6 7
Legendă: Nivelul de rentabilitate (%)

Ponderea respondenţilor cu acelaşi nivel de rentabilitate
Consideraţi necesar ca sprijinul financiar acordat de stat să fie direcţionat cu prioritate:
a. către producătorii agricoli mari, care obţin performanţe
b. către micii producători particulari
38
PHARE RO 2005/017-553.05.03
c. către grupurile/asociaţiile de producători viabile

d. pentru susţinerea desfacerii producţiei pe piaţă
e. pentru subvenţionarea cheltuielilor agricole
f. în alte scopuri (care?)
Într-o proporţie de 28,89%, respondenţii cred ca ar fi bine ca subvenţia să fie direcţionată cu prioritate spre
producătorii agricoli mari, care obţin performanţe bune. De asemenea, 22,2% cred că ar mai bine daca aceasta
ar susţine asociaţiile de producători viabile şi 20% cred că ar trebui ca scopul lor să fie acela de a subvenţiona
cheltuielile agricole. În proporţie de 13,3% sunt cei care doresc susţinerea desfacerii producţiei pe piaţă.
Per ansamblu, consider că sistemul de sprijin financiar din partea statului acordat producătorilor agricoli:
a. este eficient X este ineficient
b. conduce la o risipă de resurse financiare da nu
c. se regăseşte în preţurile mai bune practicate la consumator da nu
d. se regăseşte în creşterea ofertei interne de produse agricole da nu
e. ar trebui să asigure condiţii egale de susţinere ptr. toţi producătorii da nu
f. ar trebui să continue X nu ar trebui să continue
Cei mai mulţi au răspuns că acest sprijin ar trebui să continue, fiind eficient.
Menţionaţi şi alte modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care trebuie să beneficieze
producătorii agricoli din România
• Subvenţiile trebuie acordate atât toamna cât şi primăvara, înainte de începerea lucrărilor; acordate la timp
şi pe produs;
• Să fie virate direct la bancă, nu prin trezorerie;
• Simplificarea procedurilor operative;
• Diferenţiere: - pentru suprafeţele mari, subvenţii mai mici la prima acordare de subvenţii;
• Orientarea subvenţiilor către forme organizate de agricultură;
• Să se creeze un sistem de credit agricol cu dobânzi subvenţionate de stat;
• Sistemul cu bonuri este mai eficient decât cel cu bani;
• Creşterea subvenţiilor;
• Să fie acordate la terenul muncit;
• Subvenţiile pentru motorină să fie la fel ca în UE;
• Mărirea subvenţiei pentru toate tipurile de culturi agricole şi subvenţii atât pentru cultura de toamna cât şi
de primăvară.
3.2.3. Analiza răspunsurilor pe tipuri de subvenţii

În ceea ce priveşte HG 1853/2005 – Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol, din
34 de producători agricoli ce au primit subvenţia, au fost contactaţi 10, dintre care 1 prin poştă şi 9 prin
telefon, reprezentând un procent de 29,41% din baza de contacte furnizată. Dintre respondenţi, majoritatea sunt
beneficiari de subvenţii şi în alţi ani, ceea ce denotă un interes crescut pentru sprijinul acordat de MADR
producătorilor agricoli.
Având în vedere că respondenţii consideră popularizarea respectivei schemei de subvenţii, în proporţii egale,
atât foarte bună, bună şi satisfăcătoare, putem considera că sursele de informare menţionate de respondenţi -
Monitorul Oficial, Registrul Agricol - sunt consultate periodic în acest scop.
Perioada de timp acordată pentru depunerea subvenţiilor a fost considerată în unanimitate corespunzătoare,
nefiind întâmpinată nici o problemă pe parcursul acestei etape din procesul de acordare a subvenţiilor. În
situaţia în care au cerut informaţii şi asistenţă din partea reprezentanţilor MADR la întocmirea şi depunerea
documentaţiei pentru sprijin, au primit în unanimitate răspunsurile necesare, uneori foarte prompt sau relativ
rapid, alteori greu.
După depunerea cererii de subvenţie au fost identificate câteva probleme: neîncadrarea sumei cerute în
subvenţia acordată; întârzierea subvenţiei. Majoritatea respondenţilor consideră că subvenţia a fost acordată cu
întârziere:
39
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Sprijinul financiar primit în anul 2006 a fost

Număr debeneficiari corelat cu nevoile unităţii în ceea ce priveşte:
4
3
2
1
0
Cheltuielile ef ectuate Preţurile de Nevoile de
(de unitate) valorif icare a dezvoltare/de investiţii
producţiei (ale unităţii)
Problema comună identificată în întârzierea acordării subvenţiei este lipsa fondurilor alocate în acel moment
pentru producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol.
Sprijinul financiar primit în anul 2006 a fost
corelat cu nevoile unităţii în ceea ce priveşte:
Număr de beneficiari
4
3
2
1
0
Cheltuielile ef ectuate Preţurile de Nevoile de
(de unitate) valorif icare a dezvoltare/de investiţii
producţiei (ale unităţii)
În totalul cheltuielilor în anul 2006, subvenţia de care au beneficiat respondenţii reprezintă o medie de 10%. În
majoritate, respondenţii au considerat că sprijinul financiar acordat în 2006 a avut ca efect dezvoltarea
producţiei:
Efectul principal al sprijinului financiar din
2006
dezvoltarea producţiei
creşterea performanţelor
de producţie
sporirea calităţii
producţiei obţinute
creşterea competitivităţii
produselor dvoastra
supravieţuirea unităţii
(companii)
alte efecte
În ceea ce priveşte OG 45/2006 - Sprijin pentru cei care deţin suprafeţe in zona montana, au fost 7
respondenţi.
Acest sprijin provine de la bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, sprijinul direct în
valoare de 100 lei/ha pajişte se acordă în limita suprafeţei de pajişti de până la 100 ha inclusiv. În limita sumei
de 50.000 mii lei (bonuri valorice).
Aţi beneficiat de subvenţie şi în alţi ani (încercuiţi pt. fiecare an „da” sau „nu”)?
80
71.43
70
60 57.1 57.1 57.14
50 42.86 42.86 42.9

40
28.6
30
20
10
0
2003 2004 2005 2007
da nu
De unde aţi aflat de acordarea subvenţiei?
40
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Cei mai mulţi – 44,4% - dintre respondenţi au aflat din Monitorul Oficial, urmaţi fiind de cei ce au aflat de la
APIA (22,2%). La egalitate, sunt cei care au aflat de la Direcţia Agricolă, internet sau de la diferiţi
cumpărători.
50
44.4
45
40
35
30
25 22.2 Series1
20
15 11.1 11.1 11.1
10
5
0
Directia APIA Monitorul internet cumparatori
agricola Oficial
Popularizarea acţiunilor privind acordarea sprijinului financiar pentru susţinerea agricultorilor, în anul
2006.
Popularizarea a fost, pentru respondenţi, în egală măsură foarte bună, bună şi satisfăcătoare (28,7%). Cei care
nu au fost prea mulţumiţi au fost in procent de 14,29%.
30 28.57 28.57 28.57
25
20
14.29
15
10
0
foarte buna buna satisfăcătoare nesatisfăcătoare
Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţii a fost: într-o proporţie de 71,43%
corespunzătoare şi 28,57% necorespunzătoare.
80
71.43
70
60
50
40
28.57
30
20
10
0
corespunzatoare necorespunzatoare
Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru subvenţie au fost:

• 71,43% nu au avut probleme la depunerea cererii pentru subvenţie;
• Alte probleme identificate au fost: dificultăţi în stabilirea cuantumului subvenţiei şi anunţul din
timp (14,29%).
80 71.43
70
60
50
40
30
20 14.29 14.29
10
0
dificultati in s tabilirea nu au fos t problem e anunt din tim p
corecta a cuantum ului
s ubventiei
41
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Aţi beneficiat de informaţii şi asistenţă din partea reprezentanţilor MADR la întocmirea şi depunerea
documentaţiei pentru sprijin: 42,89% au beneficiat de sprijin din partea MADR şi 42,86% nu au solicitat. Cei
care au întâmpinat dificultăţi în primirea sprijinului au fost de 14,29%.
45 42.86 42.86
40
35
30
25
20
14.29
15
10
5
0.00
0
da da, dar cu nu am primit, desi nu am solicitat
dificultate am solicitat

Se pot aminti aici: confuzie cu privire la data primirii cupoanelor la grâu - rapiţă, termenul depăşit , subvenţia a
întârziat.
Consideraţi cuantumul subvenţiei de care aţi beneficiat în anul 2006:
• Suficient – 57,14%
• Relativ suficient 28,57%
• Insuficient – 14,29%
60 57.14
50
40
28.57
30
20 14.29
10
0
s uficient relativ s uficient ins uficient
Subvenţia a fost încasată la timp: Cei care au răspuns la chestionare au întâmpinat în proporţie de 71,43%
dificultăţi la încasarea subvenţiei, în timp ce 28,57% dintre ei au încasat-o la timp. Cauzele au fost: banii viraţi
târziu de la minister, birocraţie excesivă, lipsa banilor.
80
71.43
70
60
50
40
28.57
30
20
10
0
la timp cu intarziere
Consideraţi că sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile
dumneavoastră, în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate, preţul de valorificare a producţiei şi nevoile de
dezvoltare.
• Referitor la cheltuielile efectuate, 38,46% consideră că sprijinul a fost corelat, în timp ce 25%
consideră că acesta nu a fost corelat;
• Referitor la preţul de producţie - 50% consideră că nu a fost corelată subvenţia cu acest indicator,
în timp ce 23,08% consideră că acesta a fost corelat;
42
PHARE RO 2005/017-553.05.03
• Referitor la investiţii, 38,46% consideră că subvenţia a fost corelată cu valoarea investiţiilor

realizate, în timp ce 25% consideră că nu a fost corelată.
60
50.00
50
38.46 38.46
40
30 25.00 23.08 25.00
20
10
0
cheltuieli efectuate preturi de valorificare a inves titii
productiei
da nu
În totalul cheltuielilor dumneavoastră în anul 2006, subvenţia de care aţi beneficiat reprezintă un procent
de circa:
Răspunsuri: Procentul este cuprins între 7-30%, cu un nivel mediu de aproximativ15%.
Sprijinul financiar de care aţi beneficiat în anul 2006 a avut ca efect principal:
Răspunsuri: dezvoltare producţie, creşterea performantelor agricole şi sporirea calităţii producţiei (toate la
acelaşi procent: 30%) şi mai puţin creşterea competitivităţii acesteia (10%).
35
30 30 30
30
25
20
15
10
10
5
0
dezvoltare cresterea sporirea calitatii cresterea
productie performantelor productiei competitivitatii
agricole
Consideraţi că sprijinul de care aţi beneficiat şi-a atins scopul?

Cei mai mulţi (71,43%) au considerat că sprijinul financiar alocat de MADR şi-a atins scopul, acela de a
susţine producătorii agricoli. Există şi un procent de 28,57% din cei care au răspuns care cred ca şi-a atins
relativ scopul.
80
71.43
70
60
50
40
28.57
30
20
10
0
da relativ
Consideraţi necesar ca sprijinul financiar acordat de stat să fie direcţionat cu prioritate:

Cei mai mulţi dintre respondenţi au considerat că sprijinul trebuie îndreptat cu precădere spre susţinerea
producătorilor agricoli mari, cu performanţe şi către micii producători particulari (25%). De asemenea, se
consideră importantă şi susţinerea asociaţiilor de producători viabile şi subvenţionarea cheltuielilor agricole
43
PHARE RO 2005/017-553.05.03
(18,75%) . Într-o mai mică măsură se propune direcţionarea spre susţinerea desfacerii producţiei obţinute de
producătorii agricoli.
Alte comentarii şi modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care trebuie să beneficieze

producătorii agricoli din România.
• accesarea fondurilor europene pentru dezvoltare rurala
• sa fie acordate mai multe subvenţii pentru toţi producătorii, indiferent de gradul lor de dezvoltare
• Încasarea mai rapida a subvenţiei
• Subvenţii pe produs: la rapiţă, grâu .
Dintre cei 193 beneficiari ai OUG 20/2006 – Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal,
11,4% au fost contactaţi prin telefon (19 beneficiari au fost contactaţi, dintre care 11 au răspuns), iar prin poştă
s-a trimis la 2 beneficiari (prin Priori Post) şi prin fax (un beneficiar).
Dintre respondenţi, majoritatea au beneficiat de subvenţii şi în alţi ani:
Beneficierea de subvenţii în alţi ani
12
10
8
6
4
2
0
Am benef iciat de Am benef iciat de Am benef iciat de Am benef iciat de
subvenţie în subvenţie în subvenţie în subvenţie în
2003 2004 2005 2007
Popularizarea făcută acestui tip de sprijin a fost, după părerea respondenţilor, astfel:
Popularizarea subventiilor
Foarte bună
Bună
Satisfăcătoare
Nesatisfăcătoare
Aceasta a fost realizată prin următoarele mijloace: Guvern, Monitorul Oficial, Direcţia Agricolă, inginerii
DADR, primărie, mass-media.
Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost în unanimitate considerată a fi
satisfăcătoare.
Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru subvenţie au constat în: formulare
(documente) greu de completat, implicarea necorespunzătoare a personalului din administraţie, perioada in
care societăţile s-au familiarizat cu subvenţiile.
În ceea ce priveşte calitatea şi promptitudinea asistenţei furnizate de MADR, structura răspunsurilor este
ilustrată în diagrama de mai jos:
44
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Promptitudinea cu care reprezentanţii MADR au

răspuns la solicitări
mi s-a răspuns foarte
prompt
mi s-a răspuns relativ
rapid
mi s-a răspuns greu
mi s-a răspuns foarte

greu
nu mi s-a răspuns
Cuantumul subvenţiei de care au beneficiat în anul 2006 a fost considerat de către respondenţi:
Cuantumul subvenţiei este:
Suf icient
Relativ suf icient
Insuf icient
Referitor la perioada în care s-a făcut plata subvenţiei, respondenţii au considerat în proporţie de 90% că
subvenţia a fost încasată cu întârziere.
Aspectele identificate de respondenţi drept cauzele întârzierii încasării subvenţiei au fost: pregătirea
insuficientă a funcţionarilor implicaţi, birocraţia excesivă şi nealocarea la timp a fondurilor necesare.
Sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile unităţii, astfel:
Corelarea sprijinului financiar acordat de stat cu
nevoile unităţii
7
6
5
4
3
2
1
0
Cheltuielile efectuate (de Preţurile de valorificare a Nevoile de dezvoltare/de
unitate) producţiei investiţii (ale unităţii)
În totalul cheltuielilor respondenţilor din anul 2006, subvenţia de care au beneficiat reprezintă un procent
mediu de 17,8%.
Ca efecte ale sprijinului financiar primit în 2006, respondenţii au considerat toate variantele de răspuns, astfel:
45
PHARE RO 2005/017-553.05.03
dezvoltarea producţiei
Efectele sprijinului financiar
acordat de stat creşterea performanţelor
de producţie
sporirea calităţii
producţiei obţinute
creşterea competitivităţii
produselor dvoastra
supravieţuirea unităţii
(companii)
alte efecte
Iar în ceea ce priveşte scopul acordării acestor subvenţii, respondenţii au considerat în proporţie de 72,7% că a
fost atins, 18,18% că nu s-a atins şi 9,09% că s-a atins relativ.
Media rentabilităţii activităţii agricole subvenţionate, a fost de 22,14%. Pe viitor, sprijinul financiar acordat de
stat poate fi acordat, după respectivii respondenţi, în următoarele direcţii:
către producătorii agricoli mari,
Direcţionarea ulterioară a care obţin performanţe
sprijinului financiar din
către micii producători
partea statului particulari
către grupurile/asociaţiile de
10 producători viabile
8
pentru susţinerea desfacerii
6 producţiei pe piaţă
4
pentru subvenţionarea
2 cheltuielilor agricole
0
în alte scopuri
1
Cât priveşte părerea producătorilor agricoli referitor la sistemul de sprijin financiar al statului, aceasta este
împărţită astfel:
• este eficient – 72,73%

• nu este eficient – 27,27%
• conduce la o risipă de resurse financiare – 36,36%

• nu conduce la o risipă de resurse financiare – 63,64%
• se regăseşte în preţurile mai bune practicate la consumator – 36,36%

• nu se regăseşte în preţurile mai bune practicate la consumator – 63,64%
• se regăseşte în creşterea ofertei interne de produse agricole – 36,36%

• nu se regăseşte în creşterea ofertei interne de produse agricole – 63,64%
• ar trebui să asigure condiţii egale de susţinere pentru toţi producătorii – 54,55%

• nu ar trebui să asigure condiţii egale de susţinere pentru toţi producătorii – 45,45%
• ar trebui să continue – 72,73%

• nu ar trebui să continue – 27,27%
Respondenţii au menţionat şi alte modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care trebuie să

beneficieze producătorii agricoli din România:
• Creşterea competenţei oamenilor;
• Alocarea de subvenţii din bugetul de stat al României pe lângă cele din UE;
46
PHARE RO 2005/017-553.05.03
• Acordarea subvenţiilor înainte de începerea lucrărilor agricole;

• Corelarea preţului intre procesator si consumator;
• Acordarea subvenţiilor ar trebui să fie corelată cu campania de recoltare agricolă;
Dintre cei 53 beneficiari ai HG74/2003 referitor la Sprijinul pt. stabilirea subvenţionărilor primelor de
asigurare a deşeurilor de origine animală, 22,64% au fost apelaţi prin telefon, dintre care numai 6 persoane
au acceptat să răspundă. Dintre respondenţi, majoritatea au beneficiat de subvenţii şi în alţi ani:
Beneficierea de subvenţii în alţi ani
Numărul beneficiarilor de
subvenţii din alţi ani
6
5
4
3
2
1
0
Am beneficiat Am beneficiat Am beneficiat Am beneficiat
de subvenţie în de subvenţie în de subvenţie în de subvenţie în
2003 2004 2005 2007
Interesul mare în aplicarea pentru programele de sprijin acordat producătorilor agricoli se datorează, în parte şi
popularizării bune (majoritatea respondenţilor) făcute prin presa, media (emisiunea Viaţa Satului), la nivel de
comuna - biroul de cadastru agricol, Direcţia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Monitorul Oficial.
Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost în unanimitate considerată a fi
satisfăcătoare.
După depunerea cererii de subvenţie, problema identificată a fost întârzierea sosirii subvenţiilor la beneficiar.
Cuantumul subvenţiei de care au beneficiat în anul 2006 a fost considerat a fi relativ suficient de către toţi
respondenţii. Referitor la perioada în care s-a făcut plata subvenţiei, respondenţii au considerat:
Subvenţia a fost încasată
la timp
cu întârziere
Aspectele identificate de respondenţi drept cauzele întârzierii încasării subvenţiei au fost birocraţia şi lipsa
fondurilor alocate în timp util de la bugetul de stat. Sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006
a fost corelat cu nevoile unităţii, astfel:
Corelarea sprijinului financiar acordat de stat cu
nevoile unităţii
Numărul de repondenţi
pentru fiecare variantă
5
4
3
2
1
0
Cheltuielile efectuate Preţurile de Nevoile de
(de unitate) valorificare a dezvoltare/de
producţiei investiţii (ale unităţii)
47
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Respondenţii au considerat că, din totalul cheltuielilor pentru anul 2006, subvenţia de care au beneficiat
reprezintă un procent mediu de 25%.
Ca efecte ale sprijinului financiar primit în 2006, respondenţii au considerat toate variantele de răspuns, astfel:
dezvoltarea producţiei, creşterea performanţelor de producţie, sporirea calităţii producţiei obţinute, creşterea
competitivităţii produselor, supravieţuirea unităţii. şi chiar (un singur răspuns) – respectarea tehnologiei.
Iar în ceea ce priveşte scopul acordării acestor subvenţii, respondenţii au considerat în unanimitate că a fost
atins. Media rentabilităţii activităţii agricole subvenţionate a fost estimată la 20%. Pe viitor, sprijinul financiar
acordat de stat poate fi acordat, după respectivii respondenţi, în următoarele direcţii:
Direcţionarea ulterioară a
către producătorii agricoli
mari, care obţin performanţe
sprijinului financiar din
către micii producători
partea statului
particulari
către grupurile/asociaţiile de
6
producători viabile
4 pentru susţinerea desfacerii
producţiei pe piaţă
2 pentru subvenţionarea
0
cheltuielilor agricole
în alte scopuri
1
Cât priveşte părerea producătorilor agricoli referitor la sistemul de sprijin financiar al statului, aceasta este
împărţită astfel: cei mai mulţi cred că ar trebui să continue, în timp ce foarte putini (4%) cred că este eficient.
Opinii referitoare la sistemul de este eficient
sprijin financiar din partea statului

nu conduce la o risipă de resurse
financiare
8
Număr de opinii
nu se regăseşte în preţurile mai

6
întrunite
bune practicate la consumator

4 se regăseşte în creşterea ofertei
interne de produse agricole
2
ar trebui să asigure condiţii egale
0 de susţinere ptr. toţi producătorii
1
ar trebui să continue
Opinii
Ca şi sugestii, respondenţii au menţionat alte modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care trebuie
să beneficieze producătorii agricoli din România:
• Acordarea subvenţiilor ar trebui să fie corelată cu campania de recoltare agricolă;

• Derularea rapidă a etapei de acordare a subvenţiilor;
• Apropierea de preţurile din UE, având în vedere că la noi sunt mai scumpe;
• Reducerea preţurilor la carburanţi;
• Acordarea subvenţiei la timpul potrivit pentru agricultura si la valoarea optima pentru fiecare
lucrare.
• Organizarea pieţei cerealelor, astfel încât să se ţină cont de creşterea inputului.
48
PHARE RO 2005/017-553.05.03
3.3. Analiza relevanţei, eficacităţii, eficienţei şi

durabilităţii "Politicii de Sprijin acordat
producătorilor agricoli din sectoarele vegetal
şi zootehnic pentru anul 2006"
Potrivit Obiectivului specific nr.1. din Caietul de sarcini al "Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli
din sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006", se solicită evaluarea politicii ţinându-se seama de
următoarele criterii: relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi durabilitatea.
3.3.1. Constatări desprinse din interviuri pentru Sectorul

Zootehnic 5
Subvenţia 1415/2004 modificata de HG 1580 privind acordarea despăgubirilor pentru animale tăiate, ucise
sau altfel afectate, în vederea lichidării rapid a focarelor de boli transmisibile ale animalelor
CRITERIU DE CONSTATĂRI AFERENTE CRITERIULUI

EVALUARE
Relevanţa Constatarea 1: Subvenţia a fost relevantă în raport cu nevoile grupului ţintă de
beneficiari.
Eficacitate C1: Schema de finanţare a fost eficientă în raport cu obiectivele sale;
Eficienţă C1: Efectele au fost pozitive;
Utilitate C1: Schema a fost utilă
Durabilitate C1: Efectele au fost pe termen scurt;
Managementul C1: Procedura este stufoasă şi implică mai multe instituţii.
implementării C2: Documentaţia a fost clară şi uşor de completat;
C3: Implementarea a fost realizată transparent;
HG 1853 din 2005 Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol

EVALUARE
Relevanţa C1: Sprijinul financiar a fost corelat cu nevoile unităţii în ceea ce priveşte:
cheltuielile efectuate, preţurile de valorificare a producţiei şi nevoia de investiţii;
Eficacitate C1: Cuantumul a fost considerat de majoritatea respondenţilor ca fiind suficient;
C2: Sistemul de sprijin financiar din partea statului este eficient: acesta se
regăseşte în preţurile mai bune practicate de consumator, în creşterea ofertei
interne de produse agricole;
Eficienţă C1: A avut ca efect dezvoltarea producţiei şi creşterea performanţelor producţiei;
C2: Media rentabilităţii agricole subvenţionate a fost de 26%;
C3: Subvenţia de care au beneficiat respondenţii reprezintă o medie de 10% din
totalul cheltuielilor;
Utilitate C1: Sprijinul financiar de care au beneficiat producătorii agricoli a fost util pentru
toţi beneficiarii.
Durabilitate C1: Efectele au fost pe termen scurt;
5
Răspunsurile sunt prezentate în Anexa 4. iar lista persoanelor intervievate în Anexa 5.
49
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Managementul C1: Popularizarea a fost în medie bună, sursele de informare fiind Monitorul
implementării Oficial, Registrul Agricol.
C2: Perioada pentru depunerea subvenţiilor a fost considerată în unanimitate
corespunzătoare;
C3: Reprezentanţii MADR au acordat beneficiarilor relativ rapid asistenţă şi
informaţii pentru întocmirea şi depunerea documentaţiei pentru sprijin;
HG 1211/2005 Sprijin pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală

EVALUARE
Relevanţa C1: Subvenţiile au fost relevante în raport cu necesităţile
Eficacitate C1: Subvenţia a sprijinit grupul ţintă
Eficienţă C1: Schema de finanţare este eficientă în raport cu obiectivele sale consideră
majoritatea celor intervievaţi cu o excepţie, care a considerat că schema este
ineficientă în raport cu acestea.
C2: Nivelul finanţării este mai puţin de 50% din cea europeană analogă
Utilitate C1: Schema a fost utilă.
Durabilitate C1: Finanţarea a avut un efect pozitiv, pe termen scurt
Managementul C1: Popularizarea a fost foarte bună, deoarece s-a făcut prin intermediul
implementării inginerilor specialişti, primăriilor, presa scrisă radio şi televiziunea locală, afişe
tipărite";
C2: Documentaţia a fost clară şi uşor de completat pentru o parte din intervievaţi
şi "neclară şi excesivă" pentru alţii
C3: Schema a fost implementată în mod transparent, dar cu o organizare slabă.
Comentariul unuia dintre intervievaţi a fost: „Cererile se depun la primării, iar un
inginer specialist de la DADR merge cu maşina DADR pentru a strânge aceste
cereri. Din cauza cotelor mici de benzină primite de ingineri pentru a merge la
primării, aceştia mergeau la primăriile arondate o dată sau de două ori pe
săptămână pentru a ridica cererile. Termenele de popularizare au fost scurte.”
HG 1853 din anul 2005 – Sprijin producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol

EVALUARE
Relevanţa C1: Sprijinul a fost relevant pentru nevoile beneficiarilor
Eficacitate C1: Suma acordată a fost insuficientă pentru majoritatea intervievaţilor,
reprezentantul MADR, spunând că "suma acordată a fost în limita resurselor
bugetare."
Eficienţă C1: Schema implementată este considerată eficientă în raport cu obiectivele sale
de către toţi intervievaţii;
Utilitate C1: Chiar dacă în cuantum insuficient, subvenţia este utilă
Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe terme scurt
Managementul C1: "Popularizarea a fost foarte bună, deoarece s-a făcut prin intermediul
implementării inginerilor specialişti, primăriilor, presa scrisă, radio şi televiziunea locală, afişe
tipărite."
C2: Procesul de plată a subvenţiilor a decurs cu probleme după majoritatea
intervievaţilor, probleme au fost legate de "întârzierea sosirii banilor de la
minister", astfel că "banii au ajuns foarte târziu la oameni";
C3: Implementarea a fost realizată în mod transparent; documentaţia a fost clară şi
uşor de completat;
50
PHARE RO 2005/017-553.05.03
HG 74/2003 Sprijin pentru stabilirea subvenţionărilor primelor de asigurare modificată prin HG

807/2005

EVALUARE
Relevanţa C1: Sprijinul financiar primit de la buget a fost corelat cu nevoile unităţii în ceea
ce priveşte: cheltuielile efectuate (majoritatea), preţurile de valorificare a
producţiei şi nevoia de investiţii;
Eficacitate C1: Subvenţia reprezintă 25% din totalul cheltuielilor respondenţilor în anul 2006;
cuantumul a fost considerat suficient de către toţi respondenţii;
Eficienţă C1: Media rentabilităţii activităţilor agricole subvenţionate a fost estimată la
20%;;
C2: Sprijinul financiar este considerat eficient, nu conduce la risipă de resurse
financiare, se regăseşte în creşterea ofertei interne de produse agricole;
Utilitate C1: Efectele sprijinului primit în anul 2006 au fost: dezvoltarea producţiei,
creşterea performanţelor de producţie, sporirea calităţii producţiei obţinute,
creşterea competitivităţii produselor, supravieţuirea unităţii;
Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe termen scurt;
Managementul C1: Subvenţia a fost încasată cu întârziere, cauzele fiind: birocraţia, fonduri
implementării nealocate la timp de bugetul de stat;
C2: Neimplicarea corespunzătoare a personalului din administraţie.
C3: perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor pentru subvenţii a fost
considerată în unanimitate satisfăcătoare.
3.3.2. Constatări desprinse din interviuri pentru Sectorul

Vegetal
Constatări OUG 20/2006
EVALUARE
Relevanţa C1: Sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu
nevoile unităţii în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate, preţurile de valorificare a
producţiei şi nevoia de investiţii.
Eficacitate C1: Cuantumul subvenţiei de care au beneficiat în anul 2006 a fost relativ
suficient; scopul acestei forme de sprijin a fost atins; nu se regăseşte în preţurile
mai bune practicate la consumator; nu se regăseşte în creşterea ofertei interne de
produse agricole.
Eficienţă C1: Sistemul de sprijin financiar al statului este considerat de către respondenţi a
fi eficient, nu conduce la o risipă de resurse financiare;
Utilitate C1: Efectele sprijinului financiar primit în 2006 au fost dezvoltarea producţiei şi
supravieţuirea unităţii pentru majoritatea respondenţilor.
Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe termen scurt.
Managementul C1: Popularizarea făcută acestui tip de sprijin a fost foarte bună. Perioada de timp
implementării alocată pentru depunerea cererii pentru subvenţii a fost bună, reprezentanţii
MADR au acordat relativ rapid informaţii şi asistenţă beneficiarilor.
C2: Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru subvenţie
au fost formulare (documente) greu de completat. Principalele probleme în
procesul de aprobare a solicitărilor au fost inadvertenţe în cereri în ceea ce priveşte
suprafeţele declarate pentru a lua subvenţie la ha şi cele efectiv existente, astfel
încât unii beneficiari au returnat banii şi volum mare de muncă şi personal puţin în
DADR.
C3: Subvenţia a fost încasată cu întârziere, după majoritatea respondenţilor.
Cauzele acestei întârzieri au fost: lipsa oamenilor pregătiţi, fonduri nealocate la
timp de la bugetul de stat.
51
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Constatări HG 1238/2004

EVALUARE
Relevanţa C1: Subvenţiile acoperă aproximativ 20-30% din valoarea producţiei, în funcţie de
caracteristicile climatice ale anului respectiv, deci a fost relevantă, dar a fost
insuficientă.
Eficacitate C1: Schema de finanţare a fost considerată eficace în raport cu obiectivele sale.
fi eficient, nu conduce la o risipă de resurse financiare;
Utilitate C1: Suma acordată a fost insuficientă pentru majoritatea intervievaţilor.
Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, atât pe termen scurt cât
şi pe termen lung.
Managementul C1: Popularizarea făcută acestui tip de sprijin a fost foarte bună. Documentaţia
implementării solicitată a fost clară şi uşor de completat
C2: În privinţa principalelor probleme în procesul de aprobare a solicitărilor, au
fost identificate următoarele aspecte: „Au fost puţine dosare”; “Complexitatea
solicitării”; Cote mici de benzină date inginerilor pentru a lua de la primării
dosarele de aplicaţii.
C3: Schema a fost implementată în mod transparent.
Constatări OUG nr. 65/2006

EVALUARE
Relevanţa C1: Subvenţiile au fost relevante faţă de nevoile beneficiarilor.
Eficacitate C1: Schema de finanţare a fost considerată eficace în raport cu obiectivele sale,
însă este şi ineficientă “deoarece cei care furnizau serviciile, produsele pentru cei
ce primeau subvenţii au crescut preţurile, astfel subvenţiile au devenit ineficiente”
C2: Cuantumul subvenţiei a fost relativ suficient.
C3: Sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu
nevoile unităţii în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate (majoritatea), preţurile de
valorificare a producţiei şi nevoia de investiţii.
fi eficient;
Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe termen scurt.
Managementul C1: Popularizarea schemei de subvenţii a fost suficientă. Documentaţia solicitată a
implementării fost clară şi uşor de completat, însă a fost considerată şi clară, dar stufoasă.
Reprezentanţii MADR au acordat prompt asistenţă şi informaţii.
C2: Principalele probleme în procesul de aprobare a solicitărilor au fost: “Puţini
oameni care să preia documentaţia din teritoriu, deoarece pentru 93 de unităţi
administrative şi 23 de oameni.”, „deplasarea în teritoriu”. Aspectele negative în
derularea schemelor de subvenţii s-au semnalat referitor la: „Nerespectarea
suprafeţele pentru care au solicitat subvenţia şi producătorii au trebuit să
returneze banii” Cote mici de benzină date inginerilor pentru a lua de la
primării dosarele de aplicaţii; măsurarea suprafeţei aferente acordării subvenţiei;
întârzierea cu care subvenţia a fost acordată.
52
PHARE RO 2005/017-553.05.03
HG 600 din anul 2006 Sprijin pentru producătorii de legume de seră şi ciuperci de cultură

EVALUARE
Eficienţă C1: Schema a fost eficientă.
Durabilitate C1: Efect pozitiv, pe termen scurt sau lung;
Managementul C1: Popularizarea schemei a fost "foarte bună, deoarece s-a făcut prin intermediul
implementării inginerilor specialişti, primăriilor, presa scrisă, radio şi televiziunea locală, afişe
tipărite";
C2: Documentaţia a fost clară şi uşor de completat pentru majoritatea
intervievaţilor;
C3: Plata subvenţiilor a decurs cu uşurinţă;
C4: Suma acordată a fost insuficientă pentru majoritatea intervievaţilor (în limita
resurselor bugetare);
C5: Schema a fost implementată în mod transparent;
HG 786 din 2006, Sprijin pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole, pomicole şi de arbuşti fructiferi

EVALUARE
Eficienţă C1: Schema a fost eficientă.
Utilitate C1: Subvenţia a fost utilă.
Durabilitate C1: Efect pozitiv, pe termen scurt şi/sau lung;
Managementul C1: Popularizarea schemei – foarte bună;
implementării C2: Documentaţia solicitată a fost clară şi uşor de completat pentru majoritatea
intervievaţilor;
C3: Schema a fost implementată în mod transparent, conform opiniei celor
intervievaţi;
HG. 1268/2006 Sprijin acordat producătorilor de legume şi fructe destinate prelucrării industriale

EVALUARE
Relevanţa C1: Subvenţia a fost relevantă faţă de nevoile producătorilor.
Eficacitate C1: Subvenţia a oferit sprijin grupului ţintă;
Eficienţă C1: Suma acordată a fost insuficientă (în unanimitate);
Utilitate C1: Subvenţia a fost utilă în acoperirea chiar şi parţială a necesităţilor.
Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe termen scurt;
Managementul C1: "Popularizarea schemei a fost foarte bună, deoarece s-a făcut prin intermediul
implementării inginerilor specialiştii, primăriilor, presa scrisă, radio şi televiziune locală, afişe
tipărite" într-un caz; în alt caz suficientă, iar în alt caz insuficientă; se propune
"înfiinţarea Camerelor agricole";
C2: Documentaţia solicitată a fost clară şi uşor de completat dintr-o perspectivă,
din alta a fost neclară şi excesivă deoarece "o parte din documentaţia cerută a fost
inutilă"; din altă perspectivă, a fost clară, dar stufoasă;
C3: Procesul a fost descris de un intervievat astfel: "Cererile se depun la primării,
iar un inginer specialist de la DADR merge cu maşina DADR pentru a strânge
53
PHARE RO 2005/017-553.05.03
aceste cereri. Datorită faptului că erau mici, cotele de benzină primite de ingineri
pentru a merge la primării, aceştia mergeau la primăriile arondate o dată sau de
două ori pe săptămână pentru a ridica cererile. Termenele de popularizare au fost
scurte".
Ordinul MAPDR nr. 911/2004 privind acţiunile fitosanitare de interes naţional si modul de finanţare a
acestora, completat prin Ordinul MAPDR nr. 950/2005

EVALUARE
Relevanţa -
Eficacitate C1: Schema de finanţare este eficientă în raport cu obiectivele sale;
Eficienţă C1: Suma acordată a fost insuficientă;
Utilitate C1: Subvenţia a fost utilă în acoperirea chiar şi parţială a necesităţilor.
Durabilitate C1: -
Managementul C1: Popularizarea schemei de subvenţii a fost realizată prin inspectorii fitosanitari.
implementării C2: Documentaţia solicitată a fost clară şi uşor de completat;
3.3.3. Relevanţa în raport cu politicile publice în domeniul

agriculturii
¾ Relevanţa Politicii de sprijin acordat producătorilor din sectorul vegetal şi zootehnic în anul 2006 în
raport cu Programul Dezvoltarea durabila a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol
(program prioritar al agriculturii)
Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic şi piscicol vizează: refacerea numerică a
efectivelor de animale, îmbunătăţirea calităţii biologice a soiurilor şi hibrizilor din sectorul vegetal şi a calităţii
materialului genetic la speciile de animale şi a performanţelor acestora, asigurarea necesarului de consum al
populaţiei din producţia internă şi realizarea unui disponibil pentru export, creşterea veniturilor producătorilor
agricoli pentru asigurarea fondurilor necesare dezvoltării de noi investiţii. Prin Politica de sprijin a
producătorilor se facilitează realizarea obiectivelor stabilite prin Program, dar fără a fi fixaţi indicatori de
realizare specifici obiectivelor programului de dezvoltare durabilă.
raport cu Programul de Guvernare 2005-2008
Guvernul României urmăreşte realizarea următoarelor obiective:

• Finalizarea reformei proprietăţii funciare
• Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial,
formarea clasei de mijloc în spaţiul rural
• Alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli
• Sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă
• Dezvoltarea şi modernizarea satelor
• Dezvoltarea pisciculturii
• Gestionarea durabilă a pădurilor
• Reforma instituţională
Având în vedere obiectivele referitoare la dezvoltarea agriculturii şi sprijinirea producătorilor agricoli, Politica
de sprijin se circumscrie politicii guvernamentale.
raport cu Programul de promovare a exportului
54
PHARE RO 2005/017-553.05.03
Programul de promovare a exportului - prin acest program se urmăreşte: creşterea calităţii produselor
agroalimentare, promovarea exportului pe pieţele terţe a următoarelor produse: vin, brânzeturi, carne, uleiuri
vegetale, legume şi fructe. Având în vedere faptul că exporturile au înregistrat creşteri semnificative în anul de
referinţă – 2006, se poate estima că finanţările acordate sub egida Politicii de sprijin au contribuit la această
creştere, deşi schema nu şi-a propus indicatori legaţi de creşterea exporturilor şi, ca urmare, nu a instituit un
mecanism de monitorizare a efectelor asupra exporturilor.
raport cu Politica Agricolă Comună
Trebuie remarcat că schema de subvenţii directe este similară unor scheme de subvenţii directe implementate
în trecut în Uniunea Europeană şi în concordanţă cu Politica Agricolă Comună din acea perioadă. Politica
Agricolă Comună a fost însă revizuită reiterativ, principalele caracteristici ale noii Politici Agricole Comune în
domeniul sprijinului direct acordat producătorilor (Pilonul 1) fiind în mod semnificativ diferite faţă de Politica
de sprijin:
¾ Eliminarea legăturii dintre producţie şi plăţile directe (decuplare). Diversele plăţi directe acordate vor
fi înlocuite cu schema de plată unică pe fermă, stabilită pe baza evidenţei „istorice” a plăţilor directe
anuale obţinute la nivel de fermă în perioada de referinţă 2000-2002. Astfel, plăţile directe se vor
acorda independent de volumul şi structura producţiei.
¾ Obligativitatea respectării de către fermieri a anumitor standarde: de mediu, de securitate alimentară,
de sănătate a plantelor, sănătatea şi bunăstarea animalelor, păstrarea terenurilor agricole în bune
condiţii. Comisia a elaborat o listă cuprinzând 18 standarde „prioritare”. Nerespectarea standardelor va
avea drept consecinţă reducerea parţială sau totală a ajutorului direct, în funcţie de riscul sau paguba
produsă. Statele membre vor inspecta anual, de manieră sistematică, un eşantion de ferme spre a
verifica respectarea standardelor.
Plăţile stimulative sunt destinate fermierilor care participă în mod voluntar la schemele naţionale sau la cele de
la nivelul UE pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole şi a proceselor de producţie şi asigură, totodată,
garanţii suplimentare în acest sens.
Totuşi, începând cu anul 2007, s-a aprobat introducerea schemelor de plăţi naţionale directe complementare
prin OUG 125/2006. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS); plăţi naţionale directe complementare
(PNDC) în sectorul vegetal; plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic; Schema de
plată pentru culturi energetice; Schema de plată separată pentru zahăr. În acest context, experienţa acumulată şi
„lecţiile învăţate” în cursul implementării Politicii de sprijin pentru producătorii agricoli sunt relevante pentru
eficientizarea aplicării plăţilor naţionale complementare.
55
PHARE RO 2005/017-553.05.03
4. Principalele concluzii şi recomandări

4.1. Concluzii
Pe baza analizelor şi constatărilor efectuate se pot trage următoarele concluzii, structurate corespunzător
criteriilor de evaluare:
RELEVANŢĂ:
C1: Politica de sprijin a fost relevantă în raport cu nevoile grupului ţintă vizat prin intervenţie –producătorii
agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic. Sprijinul financiar a furnizat mijloace de compensare a unor
necesităţi reale şi acute ale beneficiarilor potenţiali.
C2: Nevoile grupului ţintă au fost determinate la nivel naţional şi – drept urmare aplicate în mod egal pe
teritoriul ţării.
C3: Politica de sprijin a fost aliniată priorităţilor stabilite prin diversele documente strategice relevante:
politici, strategii, programe.
C4: Politica de sprijin pentru producătorii agricoli este în concordanţă cu principiile de sprijinire a
producătorilor din Politica Agricolă Comună, dar într-o abordare diferită a acordării acestui ajutor.
EFICACITATE:
C1: Implementarea Politicii de sprijin pentru producătorii agricoli şi-a atins obiectivul declarat – acela de a
veni în sprijinul producătorilor din domeniul vegetal şi zootehnic.
C2: Întrucât obiectivului principal nu i-au fost asociaţi indicatori cuantificabili, nu se poate măsura gradul în
care acest obiectiv a fost atins.
C3: Obiectivul schemei de finanţare nu a fost acompaniat de obiective specifice concrete relevante pentru
sectorul agricol cum ar fi creşterea efectivelor, calitatea producţiei, investiţii în modernizarea agriculturii etc.
C4: Suma alocată a fost cheltuită aproape integral, ceea ce indică o bună corelare între alocare şi capacitatea
de absorbţie de astfel de subvenţii.
EFICIENŢA:
C1: Subvenţiile acordate au fost calculate la un prag raţional, evitându-se în cazul tuturor tipurilor de subvenţii
risipa de resurse; mai mult nivelul acestora a fost mult sub nivelul unor subvenţii similare acordate în Uniunea
Europeană.
UTILITATE:
C1: Efectele schemei de sprijin au fost calificate de cea mai mare parte dintre beneficiarii direcţi drept
satisfăcătoare, ceea ce demonstrează utilitatea schemei. Ele au asigurat cel puţin stabilizarea veniturilor
beneficiarilor pe termen scurt.
C2: Ca urmare a subvenţiei, dar nu exclusiv, sectorul zootehnic a cunoscut o revenire importantă6; astfel,
sectorul avicol a răspuns cel mai bine la susţinerea financiară acordată, fapt ce s-a resimţit în îmbunătăţirea
calităţii producţiei obţinute şi ameliorarea efectivelor;
C3: Efectul a fost mult mai important pentru exploataţiile agricole mari decât pentru micile ferme.
6
În acest sector, există extreme foarte mari: 70% din ferme sunt pentru autoconsum, dar, în acelaşi timp există şi
ferme de mărime mare, specializate; România, la acest capitol - zootehnie - deţine locul 4 în lume şi locul 3 în
Europa (la pui de carne).
56
DURABILITATE:
C1: Rezultatele şi impactul produs de acordarea subvenţiei la nivelul grupului ţintă sunt în mod semnificativ
durabile pe termen scurt.
C2: Continuitatea acordării sprijinului pentru producătorii agricoli fiind asigurată pe termen mediu, se poate
trage concluzia că impactul schemei este asigurat cel puţin pe termen mediu.
MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII:
C1: Schema a fost implementată în întregime şi în termenele prevăzute; puţinele întârzieri înregistrate s-au
datorat lipsei temporare a resurselor financiare în bugetul ministerului.
C2: Schema a fost implementată în mod transparent, asigurându-se un acces nediscriminat la sprijinul
financiar.
C3: Documentaţia a fost stufoasă, dar uşor de completat; totuşi erorile în completarea documentaţiei şi cererile
de subvenţii peste nivelurile cuvenite reprezentând principala sursă de respingere a cererilor.
C4. Criteriile de aplicaţie au fost clare, iar producătorii au fost bine informaţi.
C5. Au existat cazuri când normele de reglementare au apărut după efectuarea lucrărilor agricole pe care le
viza subvenţia, iar aplicarea nu s-a putut face retroactiv.
C6: În anul 2006, structurile MADR erau încă în etapa de stabilizare - consolidare ţinând cont de noua etapă
de integrarea a României în UE;
4.2. Recomandări
Integrarea agriculturii româneşti în structurile Uniunii Europene impune compatibilitatea structurilor agricole
naţionale cu cele comunitare, care rămân însă un obiectiv de realizat în ceea ce priveşte formarea
dimensiunilor economice ale exploataţiilor agricole familiale, crearea şi funcţionarea sistemului cooperatist de
tip european şi a filierelor de comercializare etc.
Pentru a putea elabora politici de calitate în domeniul agricol este nevoie de modele bazate pe un volum foarte
mare de informaţii referitoare la evoluţia pieţei agricole pentru toate tipurile de produse principale, date
referitoarele la exploataţiile agricole, la productivitatea şi competitivitatea acestora, la structura terenurilor
agricole, la metodele de producţie, la standardele de calitate şi de protecţie a medului în realizarea producţiei
agricole.
Realizarea sistemelor şi mecanismelor specifice cerute de implementarea Politicii Agricole Comune va pune la
dispoziţia MADR instrumentele decizionale pentru a putea fundamenta judicios viitoarele politici, strategii şi
programe de finanţare – inclusiv politicile de sprijin direct pentru producătorii agricoli.
În al doilea rând, calitatea politicilor depinde de gradul de implicare al tuturor actorilor relevanţi în elaborarea
şi implementarea acestor politici, deziderat care impune consultarea largă a tuturor părţilor implicate în toate
fazele elaborării şi implementării politicilor publice în agricultură.
Principalele recomandări desprinse din concluziile formulate pe baza constatărilor au fost structurate pe cele
două faze principale – respectiv elaborarea de politici de sprijin şi implementarea acestora:
RECOMANDĂRI VIZÂND ELABORAREA POLITICILOR DE SPRIJIN :
R1: Schema de sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic trebuie să continue într-o
formă îmbunătăţită.
R2: Pentru îmbunătăţirea relevanţei schemelor de sprijin viitoare, este necesară investigarea extrem de
detaliată şi sistematică a nevoilor producătorilor agricoli, într-o abordare cât mai segmentată a acestora, după
criterii cum ar fi: diferenţierea sprijinului în funcţie de zonarea culturilor, în funcţie de potenţialul zonei, astfel
PHARE RO 2005/017-553.05.03
încât producătorii care obţin producţii inferioare datorită zonei de cultură inferioară să fie susţinuţi financiar
mai substanţial; stimularea diferenţiată faţă de suprafaţa înfiinţată.
R3: Nevoile trebuie determinate în raport cu obiectivele de creştere a productivităţii muncii şi a

competitivităţii exploataţiilor agricole.
R4. Stabilirea clară a unor sectoare agricole ce trebuie susţinute în funcţie de potenţialul de piaţă pe termen
lung pe care îl prezintă şi direcţionarea subvenţiilor cu precădere către aceste sectoare.
R5: Schemelor de sprijin trebuie să li se asocieze obiective cuantificabile şi indicatori clari de măsurare –
conform cerinţelor SMART; pentru măsurare trebuie stabilite mecanisme şi instrumente de monitorizare, care
să producă informaţiile necesare ajustării în timp util a procesului de subvenţionare în funcţie de necesităţi. O
atenţie deosebită trebuie acordată stabilirii şi măsurării indicatorilor de eficienţă şi de impact.
R6: Elaborarea din timp a normelor şi hotărârilor legislative care fundamentează politica de sprijin a sectorului
agricol;
R7: Simplificarea procedurilor operative şi de solicitare de subvenţii; simplificarea documentelor de solicitare.
R8: Abordarea şi nivelurile de subvenţie trebuie corelate cu principiile aferente Politicii Agricole Comune şi
trebuie să se încadreze în nivelurile agreate la nivelul Uniunii Europene.
RECOMANDĂRI VIZÂND IMPLEMENTAREA POLITICILOR DE SPRIJIN :
R1: Îmbunătăţirea sistemului de popularizare a schemelor de subvenţii prin adaptarea la cerinţele

producătorilor în noile condiţii de piaţă unică; ANCA şi APIA trebuie să fie mai eficiente în informarea şi
consilierea producătorilor agricoli, atât în ceea ce priveşte cerinţele tehnice de producţie, cât şi financiare;
R2: Consolidarea instituţională a tuturor instituţiilor implicate atât în faza de elaborare a politicilor cât şi a
implementării acestora; dezvoltarea sistemelor, mecanismelor şi procedurilor de lucru în paralel cu dezvoltarea
competenţelor specifice ale personalului implicat.
R3: Implementarea unor sisteme de evidenţă precisă a datelor referitoare la beneficiarii de subvenţii, a
suprafeţelor agricole/ efective de animale etc. deţinute de aceştia, a sumelor cheltuite pentru susţinerea
sectorului agricol, dar şi a efectelor produse de acestea (urmărirea atentă a rezultatelor obţinute);
R4: Acordarea unui avans din suma totală obţinută drept subvenţie în limita posibilităţilor bugetare;
R5: Îmbunătăţirea managementului financiar, astfel încât să fie asigurate resursele financiare înainte de
începerea lucrărilor agricole ce se subvenţionează şi pentru evitarea întârzierilor la plată ca urmare a întârzierii
procesării solicitărilor.
58
PHARE RO 2005/017-553.05.03
5. Anexe
Anexa 1 – Tipuri de subvenţii acordate
Anexa 2 – Planul de lucru
Anexa 3 – Chestionar
Anexa 4 – Interviuri
Anexa 5 - Lista persoanelor consultate
Anexa 6 – Analiza subvenţiilor acordate pe tipuri şi pe regiuni
Anexa 7 - Sprijin acordat sectorului zootehnic în anul 2006
Anexa 8 – Activităţile de evaluare
Anexa 9 – Prezentare introductivă a subvenţiilor
Anexa 10 - Constatări
Anexa 10.01 Constatări cu privire la rezultatele chestionarelor
Anexa 10.02 Constatări din interviuri referitoare la HG 1415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru
animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli
transmisibile ale animalelor
Anexa 10.03 Constatări din interviuri referitoare la HG 1211/2005 sprijin pentru activitatea de neutralizare
a deşeurilor de origine animală
Anexa 10.04 Constatări din interviuri referitoare la HG 1853/2005 sprijin pentru producătorii agricoli din
sectorul animalier şi piscicol
Anexa 10.05 Constatări din interviuri referitoare la HG74/2003 sprijin pentru stabilirea subvenţionărilor
primelor de asigurare a deşeurilor de origine animală modificată prin HG 807/2005
Anexa 10.06 Constatări referitoare la HG 786/2006 sprijin pentru înfiinţare plantaţii viticole, pomicole şi
de arbuşti fructiferi
Anexa 10.07 Constatări referitoare la HG 1100/2006 sprijin pentru producătorii agricoli pentru
comercializarea legumelor şi fructelor
Anexa 10.08 Constatări referitoare la HG 1238/2004 sprijin pentru producţia internă de seminţe certificate
oficial
Anexa 10.09 Constatări referitoare la OUG 20/2006 sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal
Anexa 10.10 Constatări referitoare la OUG nr.65/2006 sprijin pentru culturi de toamnă
Anexa 10.11 Constatări referitoare la HG 600/2006 sprijin pentru producătorii de legume de seră şi ciuperci
de cultură
Anexa 10.12 Constatări referitoare la HG nr. 786/2005 privind sprijinul direct al statului care se acordă
pentru producţia de tutun brut, în anul 2005, în scopul creşterii producţiei şi a calităţii
tutunului
Anexa 10.13 Constatări referitoare la HG 1268/2006 sprijin pentru producătorii de legume şi fructe
destinate prelucrării industriale
Anexa 10.14 Constatări referitoare la HG 1289/2006, HG 785/2005, OUG 25/2006
Anexa 10.15 Constatări referitoare la Ordinul MAPDR nr. 911/2004 privind actiunile fitosanitare de interes
naţional si modul de finanţare a acestora, completat prin Ordinul MAPDR nr. 950/2005
59

Anexa1 Rap Eval Politiciagricole

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa1 Rap Eval Politiciagricole

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 1

Raport de Evaluare Ex-Post a Politicii de Sprijin

SUMAR EXECUTIV ..................................................................................................................................................... 5

3.3.1. Constatări desprinse din interviuri pentru Sectorul Zootehnic................................................................. 49

Tabelul 1. Schemele de sprijin derulate în anul 2006 ................................................................. 10

Recomandări vizând implementarea politicilor de sprijin :

R1: Îmbunătăţirea sistemului de popularizare a schemelor de subvenţii prin adaptarea la cerinţele

Obiectivele specifice ale acestui contract sunt următoarele:

¾ Obiectivul specific 1 – de a realiza o evaluare ex-post a proceselor de management şi a factorilor care

Tabelul 1. Schemele de sprijin derulate în anul 2006

Sprijinul acordat agricultorilor pe tipuri de subventii

Tabelul 2. Sinteza legislativă

• Număr total de beneficiari : 5676*

• Număr total de beneficiari : 40*

1.3. Situaţia actuală a sectorului agricol din România

¾ 89% din teritoriu este reprezentat de spaţiul rural

Structuri Agricole Nr. - (%) Suprafaţa Medie (HA)

Zona montană este caracterizată prin:

• 32,7% din suprafaţa totală a ţării,

Infrastructura rurală este este caracterizată prin:

• suprafaţa de teren arabil este de 64,3% din total suprafaţa;

Societăţi, asociaţii agricole 1630 8.93

Tabelul 3: Structura suprafeţei totale pe regiuni, la sfârşitul anului 2005

% Suprafaţa totala Suprafaţa agricola, din care: Proprietate privată

Centru 14.30 13.09 12.93

Vii şi pepiniere Livezi si

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

1.4. Contextul evaluării

2.1.2. Obiectivul şi domeniile de evaluat

• Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic

2.1.3. Criteriile şi întrebările de evaluare

¾ Constatarea impactului obţinut

2.1.4. Tehnici şi instrumente de evaluare

¾ Relevanţa, eficacitatea şi eficienţa utilizării fiecărei metode/ tehnici de evaluare în raportul cu

Tehnicile şi instrumentele utilizate pe parcursul evaluării ex post au fost următoarele:

1. Analiza documentelor relevante:

• legislaţia actuală din domeniul agriculturii (pe sectoare);

2. Interviuri directe – cu oficiali şi experţi ai MADR.

3. Interviuri telefonice – cu reprezentanţi ai Direcţiilor Agricole şi Dezvoltare Rurală din

Tabelul 6: Schemele de sprijin derulate în anul 2006

Nr Regiuni de dezvoltare Judeţe care au furnizat liste de beneficiari de subvenţii

1 NORD-EST Judeţul Bacău

Tabelul 7. Situaţia chestionărilor pe tip de subvenţii

Baza legală Număr din Număr Eşantion de Număr

Tabelul 8. Schemele de sprijin derulate în anul 2006

Nr. Criteriu de evaluare Număr Întrebare

5. Primirea de feed-back de la factorii interesaţi;

2.1.5. Etapele evaluării

Etapa I a cuprins activităţi aferente managementului de proiect, planificării şi raportării iniţiale. Se

Tabelul 9: Etapele evaluării

Etapa I Începerea proiectului

Etapa II Evaluarea propriu - zisa

Activităţi principale ale etapei: • Colectarea şi analiza documentelor relevante

¾ Legat de limitările anterioare şi ca o consecinţă a acestora, schemele de subvenţie nu au prevăzut

Tabelul 10: Evaluare încrucişată

Întrebări Beneficiari MADR DADR

Întrebări Beneficiari MADR DADR

În anul 2006, sectorul agricol a beneficiat de următoarele categorii de subvenţii:

3.1.1. Subvenţii alocate sectorului vegetal

Sprijinul s-a acordat în două etape şi anume:

TIP SUBVENŢIE DESCRIEREA SUBVENŢIEI %

• Alocarea de la bugetul de stat a sumelor - preluarea în sistem de intervenţie conform 3,5

Tabelul 12: Structura sprijinului pe culturi acordat în anul 2006