Surse istorice+ întrebări

Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari

I. Tudor Vladimirescu

A. 1. Domnul Ţării să nu aducă cu înălţimea sa aicea în ţară mai mulţi boieri greci decât patru,
adică un postelnic mare şi un cămăraş şi un portar şi un grămatic mare.
2. Toate scaunele arhiereşti şi toate mănăstirile Ţării să fie apărate cu totul de către călugări
greci, rămâind pe sama Ţării, precum este legat şi precum să coprinde în hatişeriful răposatului
întru fericire împăratul sultan Selim din anul 1802.
3. Din şase dăjdii, care s-au întocmit de către măria sa domnul Caragea, două să lipsească cu
totul, iar patru să rămâie după aceiaşi legătură socotindu-se pe trei luni, una.
4. Toate câte s-au întocmit şi s-au făcut de către răposat întru fericire domnul Alexandru Şuţu să
strice cu totul şi să rămâie toţi streinii şi toate cumpăniile precum s-au întocmit de către măria sa
domnul Caragea. […]
7. Toate dregătoriile Ţării, atât cele politiceşti, cât şi cele bisericeşti, de la cea mare până la cea
mai mică, să nu să mai orânduiască prin dare de bani, pentru ca să poată lipsi jafurile din ţară.
Asemenea şi toate dările preoţeşti să scază, după cuviinţă. Şi preoţi cu dare de bani să nu mai
facă, ci numai care va fi destoinic şi unde face trebuinţă. […]
8. Caftane cu bani să înceteze cu totul de a să mai face, ci numai după slujbă. […]
17. Prăvilniceasca Condică a domnului Caragea să lipsească cu totul, nefiind făcută cu voinţa a
tot norodul; iar a domnului Ipsilant să rămâie bună şi să urmeze.
26. Caleştile poleite cu aur sau argint şi işlicele cele mari să lipsească cu totul, afară numai
familia domnească să aibă slobozenie a purta. […]
                                                                (Cererile norodului românesc, 17 ianuarie 1821)

B. […] Fraţilor lăcuitori ai Ţării Româneşti, veri de ce neam veţi fi!

 Nici o pravilă nu opreşte pe om de a întâmpina răul cu rău! Şarpele, când îţi iasă înainte,
dai cu ciomagul de-l loveşti, ca să-ţi aperi viaţa, care mai de multe ori nu să primejduieşte
din muşcarea lui!
 Dar pre bălaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre zic, atât cele bisăriceşti, cât şi
cele politiceşti, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim
robi?
 Daca răul nu este primit lui Dumnezeu, stricătorii făcătorilor de rău bun lucru fac înaintea
lui Dumnezeu! Că bun este Dumnezeu şi ca să ne asemănăm lui trebuie să facem bine!
Iar acesta nu se face până nu să strică răul. Până nu vine iarna, primăvară nu se face!
 Au vrut Dumnezeu să se facă lumină? Aceia s-au făcut, după ce au lipsit întunericul!
 Vechilul lui Dumnezeu, prea puternicul nostru împărat [sultanul], voieşte ca noi, ca nişte
credincioşi ai lui, să trăim bine. Dar nu ne lasă răul, ce ni-l pun peste cap căpeteniile
noastre!
  Veniţi dar, fraţilor, cu toţii, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! Şi să se
aleagă din căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noştri şi cu noi
dimpreună vor lucra binele, ca să le fie şi lor bine, precum ne sunt făgăduiţi!
 Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu
veți avea arme, cu furci de fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că
se află adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara. Şi ce vă vor povățui
mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Că ne
ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au uscat.

Şi iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod [...], ca să să atingă macar de un graunți, de
binele sau de casa vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai
binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu vor urma
nouă – precum sunt făgăduiți – numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!
                                                                       (Proclamaţia de la Padeş, 23 ianuarie 1821)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi un domnitor menţionat în sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.
3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia poporul
trebuie să se ridice la luptă împotriva celor care îl nedreptăţesc. Selectaţi trei afirmaţii din sursa
dată în acest sens.
4. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa A.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B.
6. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la rolul organizării politice şi
administrative trecute în funcţionarea unei noi societăţi, folosind două informaţii selectate din
sursă.
7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la caracterul revoluţionar
al Cererilor, folosind două informaţii selectate din sursă.
8. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la organizarea Adunării norodului,
folosind două informaţii selectate din sursă.
9. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la: organizarea politică, viaţa economică,
respectiv viaţa socială.
10. Menţionaţi din sursa B două informaţii referitoare la protejarea unor membrii ai societăţii de
acţiunile de pedepsire ale revoluţionarilor care se alătură Adunării norodului.

II. Revoluţiile de la 1848

A.
1. Independinţa administrativă şi legislativă a popolului român, pe temeiul tractatelor lui Mircea
şi Vlad V, şi neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice.
3. Contribuţie generală.
4. Adunanţă generală compusă de reprezentanţi ai tutulor stărilor societăţii.
5. Domnul responsabil ales pe căte cinci ani şi căutat în toate stările societăţii. […]
7. Responsabilitatea miniştrilor şi a tutulor funcţionarilor în funcţia ce ocupă.
8. Libertate absolută a tiparului. […]
10. Dreptul fiecăruia judeţ de a-şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul Popolului
întreg de a-şi alege Domnul.
11. Guardie naţională.
12. Emancipaţia mănăstirilor închinate.
13. Emancipaţia clăcaşilor ce se fac proprietari prin despăgubire.
14. Desrobirea ţiganilor prin despăgubire.
16. Instrucţie egală şi întreagă pentru tot Românul de amândouă secsele.
17. Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au foncţii.
18. Desfiiţarea, pedepsei degrădătoare cu bătaia.
19. Desfiinţarea, atât în faptă, cât şi în vorbă, a pedepsei cu moarte.
20. Aşezăminte penitenţiare unde să se spele cei criminali de păcatele lor şi să easă îmbunătăţiţi.
21. Emancipaţia Izraeliţilor şi drepturi politice pentru ori-ce compatrioţi de altă credinţă.
22. Convocare în dată a unei adunanţe generale estraordinare constituante, alese spre a representa
toate interesele sau meseriile naţiei, care va fi datoare a face constituţia ţărei pe temeiul acestor
21 articole decretate de Popolul român.
                                                                                (Proclamaţia de la Islaz, 9 iunie 1848)

B.

1. Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său și fără nici o răstălmăcire. […]
3. Siguranța personală, adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor și în
urmarea unei hotărâri judecătorești. Fieştecare arestat să fie înfățișat în vreme de 24 ceasuri
dinaintea tribunalului competinte.
4. Grabnica îmbunătățire a stării locuitorilor săteni, atât în relația lor cu proprietarii moșiilor, cât
și în acelea cu cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor* sub numirea de plată și
celelalte. […]
8. Reforma școalelor pe o temelie largă și națională spre răspândirea luminărilor în tot poporul.
10. Ridicarea pedepselor trupești înjositoare caracterului de miliție națională, îmbunătățirea
hranei sale și mai ales dreapta înaintire în ranguri după merituri personale.
12. Miniștrii să aibă deplină libertate pravilicească** în lucrările lor, pentru ca să poarte toată
răspunderea acestor lucrări.
14. Îmbunătățirea portului Galații, ca cel mai mare canal al înfloririi comerțului și agriculturii
țării.
21. Liberarea tuturor arestuiților în pricini politice atât civile, cât și militare; reîntoarcerea
driturilor politice
23. Toți amploiații*** să fie răspunzători pentru faptele lor în lucrărilre slujbelor.
29. Seanțele [şedinţele] Obșteștii Adunări să fie publice. Ținerea rânduielii în sânul ei să atârne
de însăși adunarea, iar nu de vornicia de aprozi****, potrivit Regulamentului.
32. Chipul ce s-a întrebuințat la alegerile deputaților fiind împotriva legilor și, în urmare, și
Obșteasca Adunare de astăzi fiind rodul acestui chip, nu insuflă nici o încredere obștei, deci
această adunare să se desființeze și îndată să se înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurire
asupra alegătorilor din partea Cârmuirii, pentru ca acea Cameră să fie adevărată reprezentație a
nației și adevărată închezășluire fericirii patriei.
34. Ridicarea censurei în privirea tuturor trebilor și a intereselor dinlăuntrul țării.
35. Informare grabnică a unei garde cetățenești prin toate târgurile țării alcătuită atât de români,
cât și de străini proprietari.
*beilic = muncă gratuită în favoarea boierilor; **pravilicesc = legal (arh. pravilă = lege);
***amploiat = funcţionar (din fr. employe = angajat), **** aprod = funcţionar care introduce
publicul într-o instituţie.
                                                  (Petiţiunea – Proclamaţiune, Iaşi, 27 martie 1848)

C.
1. Naţiunea română pretinde să aibă reprezentanţii săi în dieta ţării în număr direct proporţional
cu numărul său. Să aibă dregători în administraţia ţării, în funcţii judecătoreşti şi în armată în
aceeaşi proporţie.
2. Naţiunea română pretinde ca biserica română, fără deosebire de confesiune, să fie şi să rămână
liberă, independentă de la orice altă biserică, egală în drepturi şi foloase cu celelalte biserici din
Transilvania. Ea cere restabilirea mitropoliei române şi a sinodului general anual după vechiul
drept […]
3. Naţiunea română cere […] desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire din partea ţăranilor
iobagi […]
7. Naţiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie şi de a tipări fără nicio cenzură […]
8. Naţiunea română cere asigurarea libertăţii personale; nimeni să nu se poată prinde [să nu poată
fi arestat] sub vreun pretest politic. Cu acestea dinpreună cere libertatea adunărilor […]
10. Naţiunea română cere înarmarea poporului sau gardă naţională […] Miliţia română să aibă
ofiţerii ei români.
13. Naţiunea română cere înfiinţarea şcoalelor române la toate satele şi oraşele, a gimnasiilor
române, a institutelor militare şi tehnice şi a seminarelor preoţeşti, precum şi a unei universităţi
române dotate din casa statului […]
14. Naţiunea română pretinde purtarea comună a sarcinilor publice după starea şi averea
fiecăruia şi ştergerea privilegiilor.
15. Naţiunea română pofteşte ca să se facă o Constituţie nouă pentru Transilvania printr-o
adunare constituentă din naţiunea ţării, care Constituţiune să se întemeieze pe principiile
dreptăţii, libertăţii, egalităţii şi fraternităţii. […]
16. Naţiunea română cere ca conlocuitoarele naţiuni nicidecum să nu ia la dezbatere cauza
uniunii Transilvaniei cu Ungaria, până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi
organizată cu vot deliberativ şi decisiv, reprezentată în Camera legislativă […]
                                                          (Petiţiunea naţională, Blaj, 3 mai 1848)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi un act legislativ menţionat în sursa B.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa A.
3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia şeful
statului trebuie ales pe o perioadă limitată de timp.
4. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B.
5. Menţionaţi o revendicare pe care o regăsiţi atât în sursa A, cât şi în sursele B şi C.
6. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine ca desfiinţarea iobăgiei să se facă fără
despăgubirea proprietarilor de pământ din partea ţăranilor.
7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la organizarea vieţii politice, folosind
două informaţii selectate din sursă.
8. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la organizarea vieţii politice, folosind
două informaţii selectate din sursă.
9. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la organizarea vieţii politice, folosind
două informaţii selectate din sursă.
10. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.
11. Menţionaţi din sursa B trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti;
menţionaţi una pe care o regăsiţi şi în sursa A.
12. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti;
menţionaţi una pe care o regăsiţi şi în sursa A.
13. Menţionaţi câte două revendicări sociale din sursele A, B, respectiv C.
14. Menţionaţi câte o revendicare culturală din sursele A, B, respectiv C.
15. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine dezrobirea ţiganilor.
16. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine respectarea Regulamentului Organic.

Îndrumare!!!! Pentru a răspunde mai uşor la aceste întrebări completaţi tabelul următor:

Petiţia –Proclamaţie
Revendicări Proclamaţia de la Islaz Petiţia naţională (Blaj)
(Iaşi)
politice      
sociale      
naţionale      
culturale      
drepturi şi
     
libertăţi

III. Constituţiile României   

A.
Art. 1 Principatele Moldovei şi Valahiei, constituie de acum înainte sub denumirea de
„Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei“, rămân sub suzeranitatea M.S. Sultanul.
Principatele se vor administra liber şi în afară de orice amestec al Sublimei Porţi, în limitele
stipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suzerană. […]
Art. 6 Legile prezentând un interes special pentru fiecare principat vor fi pregătite de către
hospodar* şi votate de către adunare. Legile prezentând un interes comun pentru ambele
principate vor fi pregătite de către comisia centrală şi supuse votării adunărilor de către
hospodari.
Art. 8 Principatele vor plăti curţii suzerane un tribut anual al cărui total rămâne fixat la suma de 1
500 000 de piaştri pentru Moldova şi 2 500 000 de piaştri pentru Valahia. […]
Art. 27 Comisia Centrală îşi va avea sediul la Focşani. Ea va fi compusă din 16 membri, 8
moldoveni şi 8 valahi, 4 vor fi aleşi de către fiecare hospodar dintre membrii adunării ori dintre
persoanele care au îndeplinit funcţii înalte în stat şi 4 de către fiecare adunare din sânul ei.
Art. 33 […] Comisia Centrală va pregăti legile de interes general comune ambelor principate, şi
va propune aceste legi, prin mijlocirea hospodarilor, la dezbaterile adunărilor.
Art. 34 Sunt considerate legi prezentând un interes general toate acelea care au ca obiect unitatea
legislaţiei, înfiinţarea, menţinerea sau îmbunătăţirea unirii vămilor, a poştelor, a telegrafului,
fixarea valorii monetare şi deosebitele materii de folos public comune ambelor principate. […]
Art. 46  Moldovenii şi valahii vor fi cu toţii egali în faţa impozitului şi vor fi în aceeaşi măsură
admişi în slujbele publice într-unul sau într-altul din principate. Libertatea lor individuală le va fi
garantată. Nimeni nu va putea fi reţinut, arestat sau urmărit decât conform legii. Nimeni nu va
putea fi expropriat decât legal, din motive de interes public şi contra unei despăgubiri.
Moldovenii şi valahii de orice rit creştin se vor bucura deopotrivă de drepturile politice. [...]
Toate privilegiile, scutirile sau monopolurile de care se bucură încă unele clase, vor fi desfiinţate
[...]
*hospodar (slav.) = domn
   (Convenţia de Pace de la Paris dintre Puterile garante privind Principatele Române, 1858)

B.
Art. 1 Principatele-Unite-Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumire de România.
Art. 2 Teritoriul României este nealienabil.
Art. 5 Românii se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea
presei, de libertatea întrunirilor.
Art. 10  Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toţi Românii sunt egali înaintea legii şi datori
a contribui fără deosebire la dările şi sarcinile publice.
Art. 13 Libertatea individuală este garantată.  Nimeni nu poate fi urmărit decât în cazurile
prevăzute de legi şi după formele prevăzute de ele. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat, decât în
puterea unui mandat judecătoresc motivat, şi care trebuie să-i fie comunicat la momentul arestării
sau cel mult în 24 ore după arestare.
Art. 15 Domiciliul este neviolabil.  Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât în
cazurile anume prevăzute de lege şi potrivit formelor de ea prescrise.
Art. 17  Nici o lege nu poate înfiinţa pedeapsa confiscării averilor.
Art. 21 Libertatea conştiinţei este absolută. Libertatea tuturor cultelor este garantată, întrucât însă
celebraţiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religia ortodoxă a
Răsăritului este religia dominantă a Statului român.
Art.  19 Proprietatea de orice natură, precum şi toate creanţele asupra Statului, sunt sacre şi
neviolabile. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, legalmente
constatată şi după dreaptă şi prealabilă despăgubire. Prin cauză de utilitate publică urmează a se
înţelege numai comunicaţiunea şi salubritatea publică, precum şi lucrările de apărarea ţării.
Art.  31 Toate puterile Statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin
delegaţie şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţia de faţă.
                                                                               (Constituţia României, 1 iulie 1866)
C.
Art.  1 Regatul României este un Stat naţional unitar şi indivizibil.
Art.  2 Teritoriul României este nealienabil.
Art.  5 Românii, fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea
conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de
libertatea de asociaţie şi de toate libertăţile şi drepturile stabilite prin legi.
Art.  17 Proprietatea de orice natură precum şi creanţele asupra Statului sunt garantate.
(...)Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică şi după o dreaptă şi
prealabilă despăgubire stabilită de justiţie. O lege specială va determina cazurile de utilitate
publică, procedura şi modul exproprierii. În afară de expropriere pentru căile de comunicaţie,
salubritate publică, apărarea ţării şi lucrări de interes militar, cultural şi acele impuse de
interesele generale directe ale Statului şi administraţiilor publice, celelalte cazuri de utilitate
publică vor trebui să fie stabilite prin legi votate cu majoritate de două treimi.
Art.  22  Libertatea conştiinţei este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă
libertate şi protecţiune, întrucât exerciţiul lor nu aduce o atingere ordinei publice, bunelor
moravuri şi legilor de organizare ale Statului. Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică
sunt biserici româneşti. Biserică ortodoxă română fiind religia marei majorităţi a Românilor este
biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietatea faţă de celelalte culte.
                                                                    (Constituţia României, 29 martie 1923)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi actul legislativ menţionat în sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.
3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia România
este stat naţional unitar.
4. Menţionaţi titlul oficial pe care îl poartă statul român în sursa A, respectiv în sursa B.
5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că statul român este plătitor de tribut.
6. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la elaborarea şi votarea legilor,
folosind două informaţii selectate din sursă.
7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti,
folosind două informaţii selectate din sursă.
8. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la dreptul de proprietate, folosind
două informaţii selectate din sursă.
9. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti; precizaţi
o informaţie în acest sens pe care nu o regăsiţi în sursa B.
10. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la dreptul de proprietate. 
11. Menţionaţi definirea exproprierii în caz de utilitate publică din sursa B, respectiv din sursa C.
12. Precizaţi câte două informaţii referitoare la libertatea şi drepturile cultelor din sursa B,
respectiv din sursa C.
13. Formulaţi, pe baza sursei C, o opinie cu privire la drepturile şi egalitatea cultelor folosind
două informaţii selectate din sursă.
14. Menţionaţi din sursa A o informaţie cu privire la dreptul de proprietate.

IV. Dreptul de vot

A.
Art. 58. Corpul electoral este împărţit  în fiecare judeţ, în patru colegiuri*.
Art. 59. Fac parte din întâiul colegiu acei care au venitul fonciar de 300 galbeni în sus.
Art. 60. Fac parte din al doilea colegiu, acei care au un venit fonciar de 300 galbeni în jos până la
100 inclusiv.
Art. 61. Fac parte din al treilea colegiu, al oraşelor, comercianţii si industrialii care plătesc către
Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiţi de cens în acest colegiu, toate profesiunile liberale, ofiţerii în
retragere, profesorii şi pensionarii Statului.
Art. 63. Fac parte din colegiul al patrulea toţi aceia care plătesc o dare către stat oricât de mică si
care nu intră în niciuna din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al doilea grad un
deputat de district.
*pluralul pentru colegiu este astăzi corect în forma colegii.
                                                                                       (Constituţia României, 1 iulie 1866)

  B.

Art.  58 Corpul electoral este împărţit în fiecare judeţ în trei colegiuri.

Art. 59 Fac parte din colegiul întâi toţi acei care, întrunind celelalte condiţii cerute de lege, au un
venit funciar rural sau urban de cel puţin 1.200 lei.
Art.  60   Fac parte din colegiul al doilea toţi acei care, întrunind celelalte condiţii prevăzute de
lege, au domiciliul şi reşedinţa în oraşe şi plătesc către Stat o dare anuală directă, de orice natură,
de cel puţin 20 de lei.
Sunt scutiţi de cens în acest colegiu: a) Profesiunile libere; b) Ofiţerii în retragere; c) Pensionarii
Statului; d) Cei ce au absolvit cel puţin învăţământul primar.
 Art.  61 Fac parte din colegiul al treilea toţi care nu sunt alegători în colegiul întâi şi al doilea şi
plătesc o dare cât de mică către Stat. Alegătorii acestui colegiu, care au venit funciar rural de la
300 lei în sus şi care ştiu citi şi scrie, pot să voteze, după voinţa lor, sau direct pe deputat la
oraşul de reşedinţă, sau indirect pe delegat în comunele lor, împreună cu alegătorii fără ştiinţă de
carte şi care nu au venitul cerut.
Votează asemenea direct, cu dispensă de cens:  a) Învăţătorii săteşti şi preoţii; b) Cei ce plătesc o
arendă anuală de cel puţin 1.000 lei. 50 alegători aleg un delegat.
                        (Constituţia României, 1 iulie 1866, Articole revizuite în 1884)

C.

Elementele democratice ale ţării ceruseră un singur colegiu, al ştiutorilor de carte. Multă agitaţie
s-a făcut în jurul unei astfel de idei cu prilejul revizuirii Constituţiei din 1884. De aceea s-au şi
despărţit C. A. Rosetti şi I. C. Brătianu, cel de-al doilea nevoind să-l urmeze pe cel dintâi pe
această cale a reformelor mai hotărât democratice. Alte forţe politice ale societăţii româneşti,
cum erau socialiştii, cărora li s-a raliat o parte a liberalilor de stânga, au cerut şi mai mult, votul
universal. Clasa conducătoare română a preferat însă prudenţa. O prudenţă exagerată şi care era,
bineînţeles interesată. Privilegiile şi averile clasei dominante puteau fi periclitate. Sigur că, în
dezbaterile de idei ale vremii, interesul acesta era ascuns. Apărea învăluit în explicaţii istorice şi
în comparaţia cu situaţia din alte ţări. Adică prea de timpuriu intrase poporul român în Epoca
Modernă, prea tinere îi erau instituţiile, prea nestabilizate şi prea necoapte mentalităţile societăţii
moderne ca să poată rezista unor experienţe.
                                                       (I. Scurtu, I. Bulei, Democraţia la români)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi actul legislativ menţionat în sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.
3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine introducerea votului universal.
4. Menţionaţi numărul de colegii electorale prevăzute în sursa A, respectiv în sursa B.
5. Precizaţi tipul de vot existent atât în sursa A cât şi în sursa B.
6. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la extinderea dreptului de vot,
folosind două informaţii selectate din sursă.
7. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la categoriile sociale scutite de cens.
8. Menţionaţi din sursa B o categorie de persoane scutite de cens care nu apare în sursa A. 
9. Menţionaţi două informaţii despre membrii ultimului colegiu censitar din sursa A, respectiv
din sursa B.
10. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C.