Robert Schuman ,, democratia nu poate fi construita dintr-

o singura lovitura, deoarece pentru crearea acesteia Europa

a avut nevoie de mai multe milenii’’
Dezvoltarea partidelor şi a democraţiei în Moldova are drept punct de pornire
Mişcarea de renaştere naţională, care la rîndul său a fost generată de politica
restructurării (perestroika).  
Forul legislativ a profitat de conjunctura politică şi, repetînd acţiunile republicilor
vecine, a declarat independenţa Republicii Moldova la 27 august 1991.
 După declararea independenţei Republicii Moldova, procesul de democratizare a
constat, de fapt, în împrumutarea formelor de organizare politico-statală, de
apărare a drepturilor cetăţeneşti, de autoorganizare în instituţii civice 

Democratia intruchipeaza regimul politic care aduce stabilitate,

prosperitate statului-natiune si implinire cetatenilor. Este forma de
guvernamant care garanteaza separarea puterilor in stat,
suveranitatea nationala, egalitatea tuturor in fata legii, precum si
posibilitatea de a actiona dupa propria vointa. 
Democraţia a fost aleasă şi implementată în statele în care regimul totalitar
a dominat pentru vreme îndelungată viaţa politică a unui stat. În această
situaţie se află şi Republica Moldova, care după o perioadă de aproape 100 de
ani, sub dictatura regimului sovietic, şi după 8 ani sub „patronajul” Partidului
Comunist, gradual situaţia s-a schimbat.
O primă schimbare în acest sens, a avut loc în aprilie 2009, când cetăţenii
nemulţumiţi de situaţia din ţară s-au răzvrătit în plină stradă. După o
îndelungată perioadă de supunere şi tăcere, poporul moldovean şi-a exprimat
prin intermediul protestelor aversiunea faţă de fosta guvernare, exprimându-şi
doleanţele pentru o guvernare democratică, unde libertatea, egalitatea în faţa
legii, transparenţa, toleranţa, egalitatea în drepturi şi în şanse să predomine.
Problema discutată în societate este cea a autorităților și serviciilor.
Nemulțumiți de starea justiției sînt persoanele economic active. Cei mai
discriminați sînt săracii și vîrstnicii. Cei mai loiali statului RM sînt cetățenii din Uta
Găgăuzia

Democraţia moldovenească nu este un rezultat al eforturilor conştiente ale

partidelor. Aceasta este, mai degrabă, un fenomen colateral al luptei partidelor
pentru dominaţia scenei politice. De fapt, democraţia moldovenească s-a strecurat
printre antagonismele partidelor, nici unul dintre care nu a fost în stare să ia sub
control întreaga putere sau dacă a luat-o, atunci pentru un termen limitat,
prevăzut de Constituţie. Această stare de fapt s-a realizat datorită sistemului
constituţional semiprezidenţial (1994–2000) şi celui semi-parlamentar (din 2000).
În acest sens, însăşi existenţa pluripartitusmului a fost un factor pozitiv
pentru democratizarea Republicii Moldova.