NSSM pentru fabricarea, transportul şi depozitarea

oxigenului şi azotului

I. PREAMBUL
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi minimal
obligatorii pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a muncii a activitătilor din economia naţională.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă de răspundere pe cei ce desfăsoară aceste activităţi dacă nu
au prevăzut alte măsuri necesare asigurării securităţii muncii în conditiile locale de desfăşurare a activitătii. Aceste
măsuri se regăsesc în instrucţiunile de protecţie a rnuncii elaborate de către agenţii economici.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind securitatea muncii
care cuprinde:
- Norme generale de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii general valabile pentru orice
activitate;
- Norme de igienă a muncii cuprinzând prevederile de igiena muncii general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a muncii specifice unor anumite
activităţi, altele decât cele stipulate în "Normele generale de securitate a muncii ".
Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ, si au valabilitate indiferent de forma de organizare sau de
proprietate în care se desfăşoară activităţile.
Structura sistemului de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte legarea cât mai strânsă a prevederilor de
pericolele specifice unei activităţi sau comune mai multor activităţi pentru gruparea acestora în aceeaşi normă.
Structura/cuprinsul "Normelor generale de securitate a muncii" şi "Normelor specifice de securitate a muncii" au la
bază abordarea sistemică a securitătii muncii în cadrul proceselor de muncă, conform căreia elementele constitutive
ale oricărui proces de muncă (activităţi) sunt: EXECUTANT; SARCINA DE MUNCĂ, MIJLOACE DE PRODUCTIE, MEDIUL DE
MUNCĂ.
Prevederile sistemului de reglementări constituie, alături de celelalte reglementări juridice privitoare la securitatea
şi sănătatea în muncă, baze pentru: ,
- activităţile de concepţie a echipamentelor si a tehnologiilor; '
- autorizarea funcţionării unităţilor;
- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor si responsabilităţilor.
Proprietăţile chimice şi fizice ale oxigenului şi azotului gazos sau lichid, precum şi ale degresanţilor utilizaţi, cu
influenţă directă asupra securităţii muncii la folosirea, transportul şi depozitarea oxigenului şi azotului.
Oxigenul gazos
- este mai greu decât aerul, având drept consecinţă acumularea în părţile inferioare ale încăperilor, în subsoluri,
canale etc.;
- în atmosfera îmbogăţită cu oxigen gazos, materialele organice se aprind în contact cu corpuri incandescente (ţigări
aprinse, scântei, flacără);
- în amestec, în anumite proporţii cu acetilena, formează amestecuri explozive.
Azotul gazos
- este mai uşor decât aerul si se acumulează în părţile superioare ale zonelor de lucru;
- produce asfixierea.
Oxigenul lichid
- produce oxidări violente ;
- în contact cu pielea produce distrugerea ţesuturilor;
- în contact cu uleiurile sau grăsimile provoacă explozii;
- produce barbotări puternice şi deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei în
vasele cu oxigen lichid.
Azotul lichid
- în contact cu pielea produce distrugerea ţesuturilor;
- produce barbotări puternice si deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei în vase
cu azot lichid.
Degresanţii (tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă):
- sunt toxici;
- pătrund în organism prin tegumente si mucoase
- la temperaturi >120° C se descompun în fosgen si acid clorhidric;
- expusi la lumină pun în libertate acidul clorhidric (numai tricloretilena);
- reacţionează violent cu metalele uşoare sau atiajele acestora, producând explozie (numai tricloretilena).
- provoacă dermite la atingere îndelungată;
- vaporii de tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă sunt mai grei decât aerul si se acumulează în
partea inferioară a încăperilor.

II. PREVEDERI GENERALE

Domeniu de aplicare
Art.1 Prezentele norme se aplică la activităţile de fabricare, transport şi depozitare a oxigenului şi azotului
desfăşurate în unităţile producătoare. De asemenea, prezentele norme se aplică institutelor de proiectare şi
întreprinderilor care proiectează, produc sau repară instalaţii de fabricare a oxigenului şi azotului, utilaje de
transport sau instalaţii de depozitare a oxigenului sau azotului.
Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea oxigenului şi azotului în diferite ramuri de activitate (sudură,
metalurgie, fabricarea sticlei etc.) se regăsesc în normele specifice ale acestor activităţi.
Art.2 Normele specifice de securitate a muncii la fabricarea oxigenului prin electroliza apei sunt prezentate în
normele specifice pentru fabricarea hidrogenului.
Instrucţiuni de securitate a muncii
Art.3 Unităţile au obligaţia de a elabora, prin efort propriu sau prin colaborare cu instituţii de speciatitate,
instrucţiuni de securitate a muncii pentru uz intern, ţinând seama de particularităţile locale la fabricarea,
transportul, depozitarea şi utilizarea oxigenului şi azotului gazos sau lichid.
Echipament individual
Art.4 Dotarea salariaţilor cu echipatnent individual de protecţie se va face conform "Normativului- cadru pentru
acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie", ed. 1991 aprobat de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale cu consultarea organelor sindicale.
Întreţinerea echipamentului de lucru
Art.5 Personalul care lucrează la instalaţii şi cu recipienţi de oxigen şi azot va avea îmbrăcămintea şi mâinile curate,
fără urme de uleiuri sau grăsimi.
Art.6 Salariaţii care lucrează la fabricarea, transportul, depozitarea oxigenului şi azotului gazos sau lichid vor fi
numiţi prin decizie de către conducerea unităţilor, după ce au fost instruiţi special asupra proprietătilor oxigenului şi
azotului, problemelor tehnologice şi normelor de securitate a muncii.
Art.7 Este strict interzis accesul, persoanelor străine în unităţile şi instalaţiile de oxigen şi azot, cu excepţia
personalului de control autorizat şi a persoanelor autorizate de unitate şi însoţite de un reprezentant al acesteia.
Beneficiarii au acces numai până la locurile de predare-primire a recipienţilor-butelie de oxigen sau azot.

III. FABRICAREA OXIGENULUI SI AZOTULUI PRIN FRACŢIONAREA AERULUI LICHEFIAT

A. Priză şi filtru de aer
Controlul prizei şi filtrului de aer
Art.8 Priza şi filtrul vor fi menţinute permanent în perfectă stare de funcţionare. In acest scop, săptămânal se vor
controla şi, dacă este cazul, se vor curăţa priza şi filtrul. In cazul în care instalaţia este prevăzută cu un singur filtru,
pentru controlul şi curătirea acestuia se va opri în prealabil compresorul. În cazul în care sunt mai multe filtre în
paralel, controlul se va face individual, după deconectarea filtrului respectiv.
Art.9 Controlul şi curăţirea prizelor şi filtrelor se va face în conformitate cu prevederile din Cartea tehnică a
instalaţiei elaborată de furnizori.

B. Compresoare de aer
Ungerea compresoarelor de aer
Art.10 Pentru ungerea compresoarelor de aer se va folosi numai ulei de catitatea şi în cantitatea prescrisă în Cartea
tehnică a instalaţiei. Punctele de ungere vor fi marcate prin vopsire pe compresor şi pe schema de ungere afişată în
sala compresoarelor.
Art.11 Lubrifianţii care nu s-au utilizat se vor păstra în vase închise, într-o magazie special construită în acest scop.
Punerea în funcţiune
Art.12 Înaintea pornirii compresorului, se va verifica starea lui, precum şi asigurarea ungerii şi răcirii.
Art.13 În timpul funcţionării compresorului se vor supraveghea permanent aparatele de măsură a temperaturii apei de
răcire. Temperaturile măsurate vor fi înregistrate din oră în oră în registrul pentru evidenţa funcţionării.
Repunerea în funcţiune
Art.14 Este interzisă repunerea în funcţiune a compresorului dacă acesta se opreşte datorită intrării in funcţiune a
sistemului automat de oprire în cazul intreruperii circuitului de răcire. Repunerea în funcţliune a compresorului se va
executa numai după remedierea defecţiunii şi răcirea compresorului. Orice oprire sau pornire se va nota în registrul
de evidenţă a functionării compresoarelor, specificându-se cauza opririi.
Art.15 Pentru prevenirea pericolului datorat pătrunderii apei de răcire în cilindri se va observa apa de răcire care nu
trebuie să aibă spumă.
Art.16 În timpul functionării compresorului se vor urmări temperaturile şi presiunile măsurate, care vor fi notate din
oră în oră în registrul de evidenţă a funcţionării instalaţiei.
Art.17 În timpul funcţionării compresorului se interzice orice intervenţie la acesta.
Art.18 În cazul în care în timpul functionârii compresorului se constată o dereglare sau defecţiune acesta se va opri şi
se va reduce presiunea la zero în instalaţie.
Art.19 În cazul când umplutura din decarbonatoare sau scrubere se murdăreşte cu ulei, antrenat de aerul din
compresor, ea trebuie curăţată prin spălare.
Purjare
Art.20 Pentru evitarea pătrunderii uleiului şi apei în instalaţii, separatoarele de apă şi ulei, prevazute înaintea
uscătoarelor de aer, precum şi scruberele şi decantoarele trebuie să fie purjate la intervalele prevăzute în Cartea
tehnică a instalaţiei.

C. Purificarea şi uscarea aerului

Art.21 Înaintea introducerii adsorbantului (silicagel, aluminogel, etc.) în coloanele de uscare, acesta se va cerne cu
site conform STAS 1077-67, astfel încât granulaţia lui să fie cea prescrisă de furnizorul instalţiei.
Art.22 Filtrele pentru reţinerea silicagelului existent pe conducta de evacuare a aerului din uscătoare se vor curăţa şi
verifica periodic în conformitate cu Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.23 Regenerarea adsorbantului din uscător se va face la temperatura, presiunea şi debitul stabilit în Cartea tehnică
a instalaţiei.
Art.24 După regenerarea adsorbantului, acesta se va răci lent până la temperatura prescrisă înainte de a comuta
coloana de uscare în circuitul de aer.
Art.25 Adsorbantul trebuie să fie înlocuit când nu mai poate fi regenerat sau când granulaţia lui devine mai mică
decât cea prevăzută în Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.26 La exploatarea regeneratoarelor pentru uscarea aerului se va urmări functionarea corespunzătoare a supapelor
comandate de la capătul cald, a supapelor automate de la capătul rece şi a supapelor de egalizare.
Art.27 Încălzirea ventilelor se va face numai cu aer cald (fără urme de ulei), abur sau apă caldă curată.
Art.28 Instalaţia de purificare a aerului se va revizui şi curăţa periodic în conformitate cu Cartea tehnică a instalatiei.
Adsorberele de acetilenă se vor comuta, încălzi şi regenera în conformitate cu instructiunile din Cartea tehnică a
instalatiei.

D. Instalaţia de răcire (detentor)

Ungerea detentoarelor
Art.29 Ungerea detentoarelor se va face cu ulei de calitatea şi în cantitatea prescrisă de furnizorul instalatiei.
Art.30 Supapele de sigurantă ale detentoarelor trebuie să fie purjate periodic. Se va avea grijă ca ele să nu îngheţe şi
se vor curăţa periodic de brumă sau gheaţă depusă.
Pornirea detentorului
Art.31 Înaintea pornirii detentorului se va verifica sistemul lui de ungere.
Art.32 Admisia aerului comprimat în detentor se face numai după ce detentorul a ajuns la turatia de regim.
Art.33 Functionarea detentoarelor va fi astfel reglată încât lichefierea aerului să nu se producă în maşină.
Oprirea detentoarelor
Art.34 La oprirea detentorului se deschide robinetul de aerisire şi se închide imediat admisia aerului comprimat.
Pornirea turbodetentorului
Art.35 Înaintea pornirii turbodetentorului, conductele de alimentare se vor sufla cu aer pentru evacuarea
eventualelor impurităti, umiditătii, şi se va verifica sistemul lui de ungere.
Art.36 Dacă turbodetentorul este cuplat direct cu turbocompresorul, se pune în functiune mai întâi turbocompresorul,
apoi se deschide admisia aerului în turbodetentor.
Art.37 În timpul functionării turbodetentorului, se vor supraveghea continuu presiunea, temperatura şi nivelul uleiului
din rezervor, temperatura lagărelor, temperatura aerului la intrarea şi ieşirea din turbodetentor (aceasta se ţine cu
2-3° mai ridicată decât temperatura de lichefiere a aerului la presiunea aerului din turbodetentor), rezistenţa pe
filtrul turbodententorului, circulatia apei de răcire, şi se ascultă functionarea turbodetentorului dacă nu apar
zgomote sau vibraţii suspecte.

E. Lichefierea şi fractionarea aerulului

Art.38 La deservirea blocului separator se vor respecta instructiunile de exploatare elaborate de furnizor.
Art.39 Instalaţia va fi ferită de grăsimi, uleiuri sau alte materiale organice.
Art.40 Se interzice depozitarea sau folosirea în încăperile sau locurile în care sunt montate instalaţii de lichefiere şi
fractionare a aerului a oricărui material combustibil sau care se poate încărca electa electrostatic, a flăcării deschise
sau a obiectelor incandescente, precum şi fumatul.
Art.41 La verificarea periodică a etanşeităţii instalatiei, se va utiliza o soluţie de săpun neutru în apă fără impurităti.
Manevrarea instalaţiei
Art.42 Manevrarea ventilelor se va face cu atenţie şi numai lent şi treptat. Se interzice manevrarea bruscă, forţarea
sau lovirea ventilelor şi conductelor.
Luarea probelor
Art.43 Luarea probelor şi transvazarea oxigenului sau azotului se va executa cu deosebită grijă şi se va evita vărsarea
lichidului pe pardoseală, stropirea personalului sau îmbibarea cu oxigen a îmbrăcăminţii. Luarea probelor de oxigen
lichid se face în vase speciale tip Dewar.
Evacuarea impurităţilor
Art.44 Aerul aspirat în instalatiile de oxigen şi azot, care lucrează prin separarea aerului, trebuie să fie lipsit de
impurificări periculoase de hidrocarburi şi în special de acetilenă. Acetilena şi sulfura de carbon trebuie să fie
separate şi evacuate continuu, în conformitate cu prevederile din Cartea tehnică elaborată de furnizorul instalaţiei.
În functie de valorile atinse de concentratiile de impurităti, se iau măsuri corespunzătoare
Art.45 Toate piesele şi sculele care pot veni în contact cu oxigenul, chiar şi numai temporar sau întâmplător, trebuie
degresate şi uscate înainte de montare sau utilizare şi ferite permanent de ulei şi orice grăsimi sau materii
combustibile.
Art.46 Lubrifianţii utilizati vor fi de calitatea şi în cantitatea prescrisă în Cartea tehnică a instalaţiei. Se admite
utilizarea de lubrifianţi asimilaţi în conditiile legale.
Art.47 Se interzice depozitarea, chiar şi temporară, în spatiile cu instalatii sau recipienţi oxigen, a oricărui material
combustibil.
Art.48 Analizele de laborator pentru verificarea conţinutului de ulei, acetilenă, sulfură de carbon se vor executa în
conformitate cu instructiunile din Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.49 În cazul în care prin analize se constată o depăşire a conţinutului maxim admis de impurificări se vor lua
imediat măsurile de remediere indicate în instructiunile din Cartea tehnică a instalaţiei (încălzire, suflare, schimbare
adsorbant etc.). De asemenea, se va determina cauza care duce la impurificarea aerului aspirat în instalatie.
Art.50 Este interzisă exploatarea instalatiei cu aparatele de protectie împotriva acumulării acetilenei sau a altor
substanle explozive, decuplate (filtrul adsorber de aer lichid, adsorber de oxigen lichid, vaporizator ratiid,
condensator-vaporizator).
Art.5l . Condensatorii instalatiilor de separare trebuie să functioneze permanent în regim umed.
Art.52 Aparatele în care se concentrează substanţe explozive (filtru-adsorbant de aer lichid, adsorber de oxigen
lichid, vaporizator ratiid, condensator-vaporizator) vor fi încălzite periodic, canform instructiunilor de exploatare.
Art.53 Se interzice determinarea naturii gazelor care scapă din neetanşeitate cu ajutorul ţigărilor aprinse sau cu foc
deschis.
Art.54 În cazul regenerărilor sau răcirilor azot nu se admite eliminarea acestora în hala secţie, ci în exterior.
Art.55 Obligatoriu, cel puţin o dată pe săptămână sau înainte de golirea oricărui lichid, colectorul de scurgere,
prevaporizatorul ratiid vor fi încălzite şi suflate.
Art.56 Nu se admite functionarea blocului peste presiunea de lucru înscrisă în instrucţiunile de exploatare ale
furnizorului.
Art.57 Este interzisă folosirea aparatelor de măsură şi control defecte sau cu termen de verificare metrologic depăşit.
Art.58 Se vor utiliza manometre verificate şi sigilate, iar pentru oxigen şi aer lichid se vor utiliza manometre vopsite
albastru şi având inscripia "OXIGEN".
Art.59 Supapele de siguranţă se vor regla la presiunea prescrisă în instructiunile de exploatare ale furnizorului şi se
vor sigila.
Art.60 În cazul purjării sau deschiderii unor ventile, personalul de deservire va actiona numai din lateral.
Art.61 Carcasele aparatelor, flanşele etc. vor fi legate la instalaţia de punere la pământ pentru eliminarea
încărcăturii electrostatice.

F. Compresoare de oxigen si azot

Art.62 La compresoarele cu pistoane unse cu apă se va regla debitul apei de răcire astfel încât temperaturile finale să
nu depăşească limitele prevăzute în Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.63 Cilindrii compresoarelor cu pistoane unse cu apă se vor unge numai cu apă distilată sau cu apă dedurizată în
compoziţia căreia intră şi glicerina. Apa utilizată va fi curată şi fără impurităţi. Manşetele pistoanelor vor fi
degresate.
Art.64 Compresoarele cu o putere efectivă până la 3,67 KW (5 CP) şi a căror presiune finală de comprimare nu
depăşeşte 300 bar pot fi unse cu un amestec de apă distilată cu glicerină într-un raport de 10:1.
Art.65 La compresoarele cu autolubrifiere se va avea grijă ca uleiul să nu pătrundă în cilindri.
Art.66 În cazul în care presgarniturile devin neetanşe se va opri compresorul.
Pornirea compresorului
Art.67 Înaintea punerii în functiune a compresorului se va verifica buna funcţionare a instalaţiilor anexe şi a
dispozitivelor de siguranţă prevăzute în Cartea instalaţiei.
Art.68 Pornirea turbocompresoarelor pentru oxigen sau azot se va face cu aer fără urme de ulei cu azot.
Art.69 În tot timpul functionării compresoarelor de oxigen sau azot, acestea trebuie să fie supravegheate.
Art.70 Separatoarele de apă vor fi purjate la intervale stabilite de producătorul instalaţiei.
Ungerea compresoarelor
Art.71 Ungerea părţilor compresoarelor care vin în contact cu oxigenul se va face cu lubrifianţi de calitatea şi
cantitatea prescrisă de către constructor prin suflarea de azot din interior spre exterior prin sistemul de etanşare
(labirinţi).

G. Recipiente-butelii pentru oxigen şi azot

Primirea recipientelor butelie
Art.72 La primirea recipientelor-butelie pentru umplere o persoană autorizată (instruită şi numită prin decizie în
acest scop) va verifica fiecare recipient în parte şi nu va admite să fie umplute recipientele la care se constată:
a) la inscripţionare:
- lipsa inscripţiei sau inscripţie incompletă
- depăşirea scadenţei verificării;
- nepotriviri între valoarea presiunii de încărcare indicată pe butelie şi presiunea gazului din rezervorul de stocare;
- rectificări ale inscripţiilor poansonate;
b) la părţile exterioare:
- pereţii prezintă lovituri, deformări, tăieturi, coroziuni avansate sau orice altă degradare care poate periclita
siguranţa funcţionării;.
- urme de ulei pe pereţi şi pe robinete;
- robinetul cu ventil defect sau incomplet;
- încercări de sudură pe corpul recipientului;
- lipsa sau deteriorarea capacului de protecţie sau a inelelor de protecţie de cauciuc;
- vopsirea nu corespunde prescripţiilor
c) la interior:
- lipsa presiunii remanente
- prezenţa altui gaz în recipient.
Art.73 Conţinutul fiecărui recipient-butelie se va controla organoleptic sau cu aparatură specializată pentru gaze
combustibile. Recipientele la care se constată că gazul remanent este butan, etan etc. sau care nu mai prezintă
presiune remanentă se vor trimite la atelierul de verificare pentru remedierea deficienţelor.
Art.74 În depozitul de recipiente-butelie se depozitează numai recipientele-butelie admise pentru umplere.
Art.75 În cazul demontării robinetelor înfundate sau deformate se va lucra cu deosebită grijă, luându-se toate
măsurile de precauţie pentru prevenirea aruncării robinetului.
Spălarea recipientelor butelie
Art.76 Spălarea recipientelor-butelie se face cu soluţie de hidroxid de sodiu 10% până când soluţia care se scurge din
recipient este curată.
Verificarea recipientelor-butelie
Art.77 După spălare, verificarea interioară a recipientelor-butelie se execută cu ajutorul unui bec electric alimentat
la tensiunea de 12 V
Art.78 Din 6 în 6 luni recipientele-butelie vor fi golite de apă, iar data evacuării apei se poansonează pe postament.
Încercarea recipientelor-butelie
Art.79 Recipientul care urmează să fie încercat la presiune se introduce în boxa specială, se umple complet cu apă, se
aşează în poziţie verticală şi se asigură împotriva răsturnării prin legare cu lanţul.
Art.80 Pompa, racordurile şi manometrele montate în exteriorul boxei de încercare se vor menţine în perfectă stare
de functionare şi etanşare.
Art.81 Se interzice accesul în boxa de încercare cât timp recipientul este sub presiune.
Art.82 Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se ung. Ele se vor feri de ulei sau alte substanţe grase.
Art83 Pentru realizarea etanşeitătii îmbinării filetate dintre recipient şi robinet se permite numai utilizarea unui chit
preparat din litargă (oxid de plumb) cu apă distilată, apă de sticlă (silicat de sodiu) bandă de teflon sau cositorire.
Vopsirea recipientelor-butelie
Art.84 Vopsirea şi inscripţionarea se execută conform STAS 5189-80 (albastru pentru oxigen şi argintiu pentru azot)
după încercarea recipientului şi în aşa fel încât inscripţionările să poată fi uşor citite. Nu se va utiliza vopsea cu ulei
de in.
Art.85 Se interzice vopsirea recipientelor-butelie când acestea se află sub presiune.
Art.86 Pentru vopsire, recipientul-butelie se aşeză în nişă pe un suport rotativ.
Art.87 Vopsirea se face din afara nişei prin pulverizare.
Încărcarea recipientelor-butelie
Art.88 Se interzice accesul persoanelor străine în boxele de umplere.
Art.89 După ce recipientele-butelie se încarcă în poziţie verticală pe cărucioarele platformă, se asigură cu lanţuri
împotriva căderii.
Art.90 Recipientele-butelie cu oxigen utilizate vor avea inscripţionate cu vopsea albă pe corpul buteliei şi poansonat
pe suportul recipient numele firmelor proprietare. Astfel de recipiente-butelie încărcate cu oxigen, vor fi returnate
numai la firma proprietară. Aceste recipiente-butelie încărcate cu oxigen nu vor fi distribuite în alte ramuri de
activitate şi în alte scopuri.
Art.91 Recipientele-butelie introduse în boxe pentru umplere se racordează la conductele flexibile ale
distribuitorului, după care se deschid robinetele cu ventil ale recipientelor.
Art.92 Robinetul de admisie al oxigenului sau al azotului în distribuitor se va deschide încet numai după primirea
semnalului dat de operatorul din sala compresoarelor de oxigen sau azot, după care se părăseşte încăperea şi se
închide uşa boxei.
Art.93 Când presiunea oxigenului sau azotului a ajuns la 75...100 bar, operatorul va controla după zgomotul produs de
oxigen sau azot la trecerea acestuia prin robinete şi încălzirea recipientelor, dacă umplerea acestora se face normal.
După efectuarea controlului, va părăsi boxa şi va închide uşa acesteia.
Art.94 În cazul când se constată că la unul sa mai multe recipiente-butelie nu pătrunde oxigenul sau azotul (nu se
încălzeşte), se izolează recipientul-butelie respectiv prin închiderea ventilului de pe racordul distribuitor şi a
robinetului cu ventil al tubului, se scoate tubul şi se trimite la atelierul de reparat.
Art.95 Dacă în timpul umplerii, unul şau mai multe recipiente-butelie se încălzesc în aşa măsură încât nu permit
atingerea lor cu mâna, se va deschide robinetul complet. În cazul în care robinetul este blocat, recipientul-butelie va
fi izolat şi trimis la atelierul de reparat.
Terminarea încărcării
Art.96 Când manometrul montat în exteriorul boxei indică presiunea de umplere prescrisă sau declanşează alarma, se
închide încet robinetul de admisie de pe conducta boxei şi se anunţă sala compresoarelor de oxigen sau azot; numai
după efectuarea acestor operatii se permite deschiderea uşii boxei.
Art.97 După închiderea robinetelor cu ventil ale recipientelor, se deschide robinetul de descărcare a distribuitorului şi
se observă indicatorul manometrului. Se permite desfacerea conductelor flexibile de racord numai după scăderea
presiunii din distribuitor la zero.
Evacuarea recipientelor
Art.98 Înainte de a se evacua recipientele-butelie pline din boxa de umplere se vor monta capacele de protecţie pe
robinete şi recipiente.
Art.99 Se va urmări etanşeitatea instalatiei de umplere a recipientelor prin aplicarea unei soluţii de săpun neutru.
Art.100 Remedierea neetanşeităţii se va face numai după închiderea admisiei oxigenului sau azotului şi descărcarea
instalatiei.
Deficienţe la încărcare
Art.101 În cazul în care în timpul umplerii se aprinde robinetul cu ventil al unui recipient-butelie, se va opri imediat
alimentarea cu oxigen, efectuându-se următoarele manevre:
- se închide robinetul de admisie a oxigenului în distribuitor;
- se închide robinetul principal al conductei de oxigen sub presiune şi se transmite semnalul la sala compresoarelor;
- se închid robinetele cu ventil ale tuturor recipientelor racordate;
- se evacuează oxigenul din distribuitor.
Înregistrarea recipientelor-butelie
Art.102 Pentru umplerea recipientelor-butelie trebuie ca firmele beneficiare de oxigen să completeze un aviz de
expediere, în care să fie trecute seria de fabricatie a tubului, numărul de tuburi şi natura gazului din fiecare
recipient.
Art.103 Firmele care încarcă recipiente-butelie vor avea un registru pentru fiecare tip de gaz îmbuteliat în care se va
indica:
- data încărcării;
- numărul de fabricaţie al tubului
- data verificării şi scadenţa;
- presiunea de încărcare.
Art.104 Pentru firmele ce încarcă butelii cu mai multe feluri de gaze, pentru fiecare gaz trebuie ţinut un registru
şnuruit şi numerotat.

IV. TRANSPORTUL OXIGENULUI SI AZOTULUI

A. Autocisterne
Art.105 Conducătorii de autocisterne sunt obligati să asigure autocisternelor o întreţinere exemplară din toate
punctele de vedere şi să comunice şefilor lor ierarhici fiecare neregulă constatată.
Art.106 Toate accesoriile ca: pompa de transvazare, furtunurile de racord, sculele aferente autocisternei trebuie să
fie în bună stare, curate şi lipsite de grăsimi.
Art.107 Conducătorul autocisternei va consemna în registrul de bord toate defectiunile, anomaliile şi intervenţiile
efectuate la autocisterna utilizată la transportul oxigenului. Registrul va cuprinde de asemenea şi instructiuni de
exploatare şi de protecţia muncii.
Art.108 În timpul transportului, conducătorul autocisternei şi ajutorul lui trebuie să respecte normele de tehnică a
securitătii muncii, de p.s.i.; instrucţiunile de exploatare a autocisternei, decretul 328/1966, normele de circulatie pe
drumurile publice şi regulamentul de ordine interioară.
Art.109 Operatiile de încărcare, descărcare transport ale oxigenului sau azotului lichid se vor face numai în prezenţa
conducătorului autocisternei şi a ajutorului acestuia.
Obligaţiile conducătorului autocisternei la încărcare si descărcare
Art.110 Pentru încărcarea şi descărcarea cisternei cu oxigen lichid sau azot lichid, aceasta se va manevra cu atenţie
la rampa de încărcare-descărcare unde se va actiona frâna de mână şi se va opri motorul.
Art.111 Pentru prevenirea deplasării involuntare a autocisternei în timpul încărcării, se vor aşeza saboţi la roţile din
faţă.
Art.112 Înainte de a racorda futunul de umplere, se va conecta autocisterna la instalatia de legare la pământ a
rampei.
Art.113 După ce s-au verificat, curăţat şi degresat piesele de legătură ale furtunului, respectiv racordul cisternei, se
face racordarea furtunului la rezervor de către personalul sectiei şi la autocisternă de către personalul de deservire a
acesteia în prezenţa şefului de schimb, conform instructiunilor de exploatare pentru autocisternă şi depozit.
Art.114 Înainte de încărcare sau descărcare se cuplează furtunul de evacuare a oxigenului sau azotului gazos al
cisternei de conducta de preluare a oxigenului sectiei. În cazul în care sectia nu este prevăzută cu o conductă de
preluare a oxigenului gazos, furtunul va fi orientat astfel încât evacuarea oxigenului sau azotului gazos să se facă în
conditii de securitate. Numai după aceea se deschide robinetul conductei de evacuare şi se verifică presiunea zero a
cisternei.
Art.115 Se interzice efectuarea transvazării prin două furtunuri îmbinate cap la cap.
Art.116 Furtunurile şi racordurile acestora nu vor fi solicitate la tractiune.
Art.117 Furtunurile nu vor fi supuse la deformări elastice cât timp sunt reci.
Art.118 Sub rampa de ventil a autocisternei şi sub racordul de furtun al rezervorului se vor aşeza tăvi pentru captarea
eventualelor scurgeri.
Art.119 Manevrarea ventilelor se va face lent şi treptat. Se interzice forţarea lor.
Art.120 Remedierea scăpărilor de oxigen sau azot lichid se va face numai după oprirea transvazării şi golirea
elementelor prin care se scurge oxigenul sau azotul.
Art.121 Oxigenul sau azotul lichid se transvazează la o presiune de cel mult 2 bar.
Art.122 Se interzice încărcarea autocisternei peste limita admisă marcată pe aparatura de măsură (cântar).
Art.123 În timpul transvazării se interzice fumatul, pornirea motorului, lucrul cu foc, executarea de reparaţii la
autocisternă sau motor. Pornirea motorului este permisă numai după desfacerea racordurilor şi evaporarea
eventualelor scăpări.
Art.124 După încărcarea sau descărcarea autocisternei, se vor închide ventilele în orinea prescrisă în instructiunile de
exploatare, apoi se trece la depresurizarea furtunului care va fi demontat numai după evaporarea completă a
oxigenului sau azotului lichid din interiorul acestuia.
Art.125 Furtunurile se vor introduce cu atenţie în tuburile lor de protectie care se încuie.
Art.126 Se desface legătura la instalaţia de punere la pământ.
Art.127 Sculele folosite 1a rampa de ventile se aşează în lădiţa special destinată pentru acestea şi se încuie.
Art.128 După verificarea rampei de ventile aceasta se încuie, se îndepărtează tava aşezată dedesubt, se scot saboţii
de la roţi şi se scoate cu aţenţie autocisterna de la rampa de încărcare.
Art.129 Înainte de a începe descărcarea autocisternei, personalul statiei va opri circulaţia din zonă prin închiderea
barierelor.
Art.130 La încărcarea şi descărcarea autocisternei se vor respecta instructiunile de lucru ale autocisternei, pompei şi
rezervorului de stocare referitoare la aceste operatii.
Art.131 Se verifică piesele de legătură ale furtunului şi se realizează racordarea acestuia la autocisternă şi rezervor.
Se va avea grijă ca furtunul să nu se lovească, să nu se deformeze şi să nu se curbeze la o rază mai mică de 1 m.
Art.132 Conectarea pompei la sursa de energie electrică se va face numai cu comutatorul pe poziţia "circuit hidraulic
deschis", iar pornirea pompei se va face numai de la pupitrul de comandă. Aceste operaţii se execută de către
electricianul statiei de stocare.
Art.133 Pornirea pompei se va face numai după răcirea şi umplerea ei cu oxigen sau azot lichid şi numai în prezenţa
responsabilului numit de beneficiar.
Art.134 În tot timpul transvazării se vor urmări parametrii tehnologici respectiv presiunea şi nivelul oxigenului sau
azotului, atât la cisternă cât şi la rezervorul de stocare, precum şi modul de functionare al pompei.
Art.135 În timpul transvazării se va urmări în permanenţâ să nu existe scăpări de oxigen sau azot lichid. În cazul în
care se constată scăpări de oxigen sau azot lichid se va opri pompa şi se vor lua măsurile necesare pentru remedierea
defectiunilor. Repornirea se va face numai după evacuarea totală a scăpărilor şi refacerea atmosferei din jur.
Art.136 În cazul când transvazarea oxigenului a azotului lichid din autocisternă în rezervorul de stocare se efectuează
fără pompă, "prin presiune", se va urmări în permanentă ca presiunea din autocisternă să nu depăşească 2 bar.
Art.137 După terminarea transvazării se opreşte pompa şi se deconectează de la reţeaua electrică.
Art.138 Înainte de deplasarea autocisternei, se desface legătura de la instalaţia de legare la pământ, se îndepărtează
tăvile colectoare, se încuie uşile rampei de ventile şi se îndepărtează saboţii de la roati.
Circulaţia autocisternelor
Art.139 Se interzice circulaţia autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid pe timp de ceaţâ, viscol, polei, pe
drumuri accidentate sau când acestea sunt acoperite cu cantităţi mari de zăpadă.
Art.140 Se interzice admiterea sau transportul persoanelor străine în cabina de conducere a autocisternei.
Art.141 Se interzice staţionarea autocisternelor încărcate în locatităti, locuri publice sau locuri de parcare.
Art.142 Pe tot traseul, autocisterna încărcată va avea girofarul în functiune.
Art.143 În timpul functionării, rampa de ventile a autocisternei, furtunurile de racord şi sculele vor fiîncuiate.
Art.144 În timpul functionării se va urmări permanent presiunea din autocisternă care nu va depăsi presiunea limită
admisă (2 bar).
Art.145 În cazul în care se constată creşterea presiunii din autocisternă peste limita admisă, se va duce autocisterna
pe un drum lateral fără circulatie, departe de locuinţe, surse de foc, scântei, materiale inflamabile etc. şi după
oprirea motorului se va evacua oxigenul sau azotul gazos în atmosferă până la scăderea presiunii sub valoarea limită.
Se vor cerceta cauzele creşterii presiunii şi se vor executa intervervenţiile necesare.
Art.146 Se interzice eliminarea din autocisternă a oxigenului gazos în timpul alimeritării cu carburanţi sau lubrifianţi.
Măsuri de siguranţă 1a defectiuni apărute în timpul transportului autocisternei încărcate
Art.147 În cazul în care la autocisternă se vor constata scurgeri de oxigen sau azot lichid se vor lua următoarele
măsuri:
- se trece autocisterna pe un drum lateral neasfaltat, fără circulatie sau în câmp deschis la cel puţin 50 m de şosea
(se vor evita grămezile de nisip);
- se opreşte motorul;
- se amplasează tăblii indicatoare de securitate pe o rază de 50 m şi se evacuează materialele combustibile aflate în
această zonă
- se interzice apropierea persoanelor, focul deschis, fumatul şi producerea de lovituri în zona delimitată;
- dacă nu se poate remedia defectiunea; se va evacua oxigenul sau azotul lichid din autocisternă prin folosirea
evaporatorului aferent cu •aerisirile deschise. Evacuarea lichidului prin evaporator se va face astfel încât presiunea
din autocisternă să nu depăşească 2 bar;
- se interzice manevrarea armăturilor cu mâinile murdare de substanţe grase;
- după terminarea scurgerii oxigenului sau azotului se va aştepta cel puţin 2 ore pentru dispersarea în atmosferă a
oxigenului sau azotului îninte de a porni din nou motorul şi a deplasa autocisterna.
Art.148 În cazul unei defectiuni la autocisternă se va anunţa imediat telefonic întreprinderea de care aparţine,
comunicându-se următoarele:
- locul stationării (şoseaua, kilometrul) şi felul defectiunii;
- situatia încărcăturii (cantitatea, presiunea etc.);
- ce măsuri se întreprind;
- numărul de circulatie al autocisternei;
- numele şi prenumele celui care face comunicarea.
Art.149 La stationare în caz de pană se vor lua următoareel măsuri:
- se va semnaliza poziţia autocisternei cu triunghiuri reflectorizante şi girofar aprins;
- se va interzice apropierea persoanelor străine;
- se va evacua oxigenul sau azotul gazos dacă presiunea acestuia depăşeşte limita maximă admisă;
- dacă este necesară remorcarea autocisternei încărcate, se va apela la organele poliţei pentru însoţirea autocisternei
până la locul de destinaţie.
Obligaţiile conducătorilor de unitate care deţin autocisterne pentru transportul oxigenului şI azotului
Art.150 Circulaţia autocisternelor se va face numai pe drumuri dinainte stabilite şi menţionate în foaia de parcurs. Pe
cât posibil, se vor evita centrele aglomerate şi drumurile cu circulatie intensă.
Art.151 Pentru conducerea autocisternelor vor fi admişi numai angajaţi cu activitatea efectivă în meseria de
conducător auto de cel puţin 5 ani pentru categoria respectivă, selectionati şi şcolarizaţi special de către deţinătorii
de autocisterne pentru oxigen sau azot.
Art. 152 Maşinile care transportă oxigen sau azot trebuie să fie carosate, să fie prevăzute pe obloane cu zebră şi cu
inscripţia "TRANSPORT OXIGEN sau AZOT", de asemenea să fie prevăzute cu covor de cauciuc.
Art.153 Se interzice plecarea în cursă a autocisternelor care prezintă defectiuni tehnice sau nu au fost verificate
conform prescripţiilor din Cartea tehnică a autocisternei respective.
Art.154 Utilizarea autocisternei se va face de către conducător şi ajutorul acestuia care trebuie şi el să posede carnet
de conducere pentru categoria respectivă.
Art.155 Se interzice încărcarea autocisternelor care au aparate de măsură şi control lipsă, defecte,
necorespunzătoare sau neverificate de metrologie.
Art.156 La sosirea în fabrica de oxigen sau azot şeful de schimb va verifica starea autocisternei şi va decide
încărcarea sau neîncărcarea acesteia.
Art.157 Staţionarea şi gararea autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid, atât la proprietar cât şi la beneficiar, se
va face în locuri special amenajate (platforme betonate, curate, îngrădite şi prevăzute cu instalaţii p.s.i.).
Art.158 Autocisternele trebuie dotate cu o trusă de prim ajutor care va cuprinde şi alcool 75% şi oxicort.
Art.159 Autocisternele trebuie să fie dotate cu degresant, apă, săpun şi prosop.

B. Conducte pentru oxigen şi azot

Curăţirea conductelor
Art.160 Înainte de montare se vor degresa şi usca ţevile. În afară de aceasta, ţevile de oţel se vor curăţa în interior
de rugină. La fel se va proceda şi cu accesoriile conductelor.
Art.161 Se interzice vopsirea interioară a aparatelor, recipientelor, armăturilor şi conductelor care vin în contact
direct cu oxigenul.
Art.162 Se interzice vopsirea exterioară a conductelor pentru oxigen lichid.

C. Staţii de îmbutelie recipiente-butelie.

Art.163 Pardoseala rampelor se va menţine curată şi nealunecoasă. Pe timp de iarnă rampele se vor curăţa de zăpadă
şi gheaţă:

D. Recipiente-butelie
Încărcarea recipientelor-butelie
Art.164 Încărcarea recipientelor-butelie în vehicule se va face astfel încât robinetele lor să se găsească în aceeaşi
parte (de preferinţă pe partea dreaptă). Recipientele vor fi stivuite în cel mult 4 rânduri şi nu vor depăşi înălţimea
obloanelor.
Transportul recipientelor butelie
Art.165 Se interzice transportul recipientelor butelie în autobasculante, în autovehicule necorespunzătoare, precum
şi în autovehicule cu remorci basculante.
Art.166 Se interzice încărcarea şi transportul recipientelor-butelie de oxigen impreună cu materiale combustibile,
explozibile, substanţe grase sau care sunt incompatibile cu oxigenul.
Art.167 În timpul transportului şi manipulării recipientelor-butelie, trebuie să se ia măsuri împotriva căderii, lovirii
sau murdăririi acestora.
Art.168 Vehiculele care transportă recipiente-butelie încărcate nu trebuie să staţioneze fără supraveghere.
Conducătorii autovehiculelor în care se transportă recipiente-butelie încărcate cu oxigen sau azot trebuie să fie
instruiţi asupra proprietătilor şi pericolelor pe care le prezintă oxigenul şi azotul.
Art.169 Transportul persoanelor în autovehicule încărcate cu recipiente-butelie de oxigen sau azot este permis numai
în cabina conducătorului.
Art.170 Se interzice descărcarea recipientelor-butelie din vehicule prin căderea lor pe pat elastic (pneuri).
Transportul recipientelor-butelie în întreprinderi
Art.171 Pe distanţe scurte (între secţiile întreprinderii) transportul recipientelor-butelie se face pe cărucioare special
construite în acest scop.
Art.172 Se interzice aruncarea, târârea sau rostogolirea orizontală a recipientelor-butelie, chiar şi pe distanţe scurte.
Art.173 Transportarea recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se permite numai dacă recipientele
sunt bine fixate în containere care permit o prindere sigură de cârligul macaralei.
Art.174 Se interzice transportul recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat cu electromagnet de prindere.
Art.175 Operatiunile de încărcare şi descărcare trebuie efectuate cu deosebită atenţie luându-se măsurile necesare
pentru prevenirea rostogolirii recipientelor şi evitându-se ciocnirile recipientelor între ele sau cu alte corpuri.
Art.176 Se permite deplasarea recipientelor-butelie pe distanţe scurte (cel mult 5 m) de către muncitori
experimentati printr-o aplecare uşoară şi rostogolire a lor în această poziţie pe postament.

V. DEPOZITAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

A. Rezervoare cu clopot
Întreţinere
Art.177 Apa de închidere trebuie să fie curată, fără urme de ulei sau grăsimi şi ferită de îngheţ pe timpul rece. Se
interzice folosirea flăcării pentru dezgheţare.
Art.178 Ghidajele părtii mobile trebuie să funcţioneze perfect chiar si în conduţii atmosferice nefavorabile. Pentru
ungerea ghidajelor se vor utiliza numai lubrifianţi de calitatea şi în cantitatea prescrisă de fabricant.
Art.179 Se interzice încărcarea neuniformă a clopotului. În cazul încărcării clopotului cu greutăţi suplimentare,
acestea se vor asigura împotriva deplasării.

B. Baterii de recipiente-butelie
Întreţinere
Art.180 Recipientele-butelie care formează bateria de recipiente şi care nu sunt scoase din baterie la încărcare sau
descărcare se vor verifica periodic, interior, la cel mult 3 ani.
Art.181 Recipientele-butelie amplasate culcat în baterie se vor roti puţin, după fiecare verificare, pentru prevenirea
coroziunii locale.

C. Staţii de stocare-evaporare a oxigenului sau a azotului lichid

Întreţinere
Art.182 Depozitarea şi distribuirea aerului lichid, a oxigenului sau azotului se vor face cu atenţie şi numai în recipienţi
cu izolaţie şi protectie specială, ferindu-se de orice loviri sau încălziri peste temperatura de lichefiere.
Art.183 Piesele de schimb, garniturile şi accesoriile utilizate în statiile de stocare a oxigenului vor fi degresate
înaintea folosirii lor.
Art.184 Toate materialele utilizate la întreţinere şi intervenţii (cârpe, degresant etc.) vor fi perfect curate.
Art.185 Se interzice depozitarea în incinta statiei a altor piese sau materiale, în afara celor necesare şi indicate. Se
interzice efectuarea de alte lucrări care nu sunt specifice statiei.
Art.186 Se interzice lăsarea nesupravegheată a staţiei chiar şi pentru scurt timp.
Art.187 Se interzice primirea persoanelor neautorizate în incinta staţiei.
Art.188 Curăţenia staţiei trebuie menţinută în mod exemplar însă, în caz de nevoie, se va spăla pavimentul cu
degresant.
Art.189 Pe timp de iarnă drumul de acces şi platforma staţiei trebuie să fie curătate de zăpadă. În caz de polei, pe
drumul de acces se va presăra sare. Se interzice utilizarea în acest scop a nisipului, cenuşii, rumeguşului sau a
oricărui alt material poros sau de natură organică.
Art.190 Rezervoarele de stocare pentru oxigen sau azot lichid se vor umple numai cu cantitatea prevăzută în cartea
utilajului. În cazul când s-a introdus în rezervor o cantitate mai mare de oxigen sau azot lichid, surplusul se va evacua
imediat în atmosferă.
Art.191 Strângerea presgarniturilor ventilelor se va verifica periodic şi dacă se constată că acestea sunt umede se vor
înlocui cu altele originale, curate, degresate şi uscate.
Art.192 Pentru eliminarea reziduurilor, rezervoarele se vor curăţa periodic, în conformitate cu prescripţiile de
exploatare şi în functie de cantitatea de oxigen sau azot vehiculată.
Art.193 În cazul în care se constată urme de ulei la rezervorul de oxigen, în sistemul de conducte sau pe armături,
atunci rezervorul, conductele şi armăturile vor fi supuse unei spălări cu degresant, urmată, de o suflare cu gaz inert
până la uscarea completă.
Art.194 Ca agent termic se vor utiliza, la evaporatoarele calde, numai fluide care nu pot produce reacţii periculoase
în contact cu oxigenul sau azotul şi care nu au o actiune corozivă asupra materialului evaporatorului.
Art.195 Funcţionarea organelor de închidere care se manevrează rar se va verifica periodic.
Pompe pentru oxigen şi azot lichid
Art.196 Pompa pentru transvazarea oxigenului sau azotului lichid se va amplasa în aer liber lângă rezervorul de
stocare sau pe autocisternă.
Art.197 Se interzice pornirea pompei înaintea răcirii şi a amorsării ei cu oxigen sau azot lichid.
Art.198 Se interzice functionarea pompei în gol. Trebuie să fie asigurată alimentarea permanentă cu lichid a pompei.
Art.199 Se interzice orice intervenţie la pompă în timpul cât aceasta este în functiune sau se găseşte la temperaturi
scăzute.
Art.200 Statia trebuie dotată cu un post pentru intervenţii în caz de incendiu.
Obligaţiile deţinătorilor de spaţii de stocare a oxigenului sau azotului
Art.201 Staţia de oxigen sau azot lichid va fi dotată cu un număr suficient de tăvi etanşe, confecţionate din oţel
inoxidabil, pentru captarea eventualelor scurgeri de oxigen sau azot lichid la operaţia de transvazare.
Art.202 În incăperea staţiei trebuie să se afişeze la loc vizibil:
- schema de functionare a statiei;
- instructiuni de lucru;
- instructiuni de protectia muncii şi prim-ajutor;
- instrucţiuni de prevenirea şi stingerea incendiilor.
Art.203 Staţia trebuie să fie dotată cu telefon.
Art.204 Staţia va fi dotată cu un post de prim ajutor cu materiale necesare din care să nu lipsească alcool etilic 75% şi
oxicort pentru tratarea arsurilor provocate de contactul cu oxigenul sau azotul lichid.
Art.205 În încăperea staţiei trebuie amenajat un post de spălare cu degresant. Vasele cu degresant vor fi folosite şi
pentru aprovizionarea personalului autocisternei.
Art.206 Sculele necesare pentru intervenţii trebuie să fie confectionate din materiale neferoase sau lemn şi trebuie să
fie degresate înaintea folosirii lor.
Art.207 Toate piesele de schimb, garniturile, accesoriile şi sculele folosite la staţia de oxigen sau azot lichid se vor
păstra în perfectă stare de curăţenie, în cutii închise sau rastele special amenajate.

D. Depozitarea recipientelor-butelie
Depozitare
Art.208 Recipientele-butelie pline sau goale vor fi depozitate cu capacul la racordul robinetului şi capacul de
protectie înşurubate.
Art.209 Recipientele-butelie vor fi depozitate în poziţie verticală şi asigurate împotriva răsturnării.
Art.210 Este interzisă depozitarea recipientelor în locuri umede sau în mediu cu actiune corozivă asupra materialului
din care este construit recipientul.
Art.211 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie în spatii liber accesibile, pe scări, culoare, ganguri sau
camere cu circulaţie de persoane.
Art.212 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie de oxigen pline sau goale împreună cu materiale sau fluide
inflamabile sau incompatibile cu oxigenul.
Art.213 Se interzice depozitarea recipientelor pline impreună cu cele goale.,
Art.214 În timpul depozitării se vor feri recipientele-butelie de intemperii precum şi de încălzirea excesivă (peste
40°C).
Art.215 Recipientele-butelie încărcate, aflate în încăperi trebuie să fie la cel puţin 1 m distantă de radiatoare de
încălzire sau alte aparate încălzitoare şi la o distantă de cel puţin 10 m faţă de sursa de căldură cu foc deschis sau
sobe.
Art.216 Personalul care transportă, manipulează, depozitează şi utilizează recipiente-butelie trebuie să fie instruit
pentru aceste operatii şi trebuie să aibă mâinile şi hainele curate (lipsite de grăsimi).

E. Depozitarea lubrifianţilor, materialelor izolante, degresanţilor

Depozitare
Art.217 Lubrifianţii se vor depozita în locuri special amenajate, în afara încăperilor cu instalaţii sau recipienţi de
oxigen, în vase închise şi inscriptionate cu calitatea lubrifiantului.
Art.218 Depozitarea degresaniţilor se face în încăperi separate bine ventilate.
Art.219 Depozitarea degresanţilor se va face în vase închise în locuri special amenajate în afara locurilor de muncă.
Se interzice folosirea vaselor destinate degresantilor pentru depozitarea, chiar şi numai temporară, a altor substanţe.
Art.220 Depozitarea materialelor izolante se face în încăperi separate.

VI. UTILIZAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

A. Oxigenul gazos
Art.221 Toate încăperile şi locurile exterioare în care este posibilă îmbogătirea aerului cu oxigen, chiar şi numai
temporar, trebuie să fie marcate prin tăblii indicatoare de securitate.
Art.222 Gropile de montaj, canalele pentru conducte şi altele similare trebuie să fie bine aerisite înainte ca
personalul să intre în acestea.
Art.223 În încăperile şi locurile în care concentia oxigenului în atmosferă poate creşte peste 22% se interzice
depozitarea materialelor organice, în afară de cele strict necesare pentru exploatarea curentă, zilnică. Se va evita
orice apropiere de surse de aprindere şi se vor aerisi hainele şi părul până la îndepărtarea completă a oxigenului (cel
puţin 30 minute).
Art.224 Persoanele care lucrează în zone în care este posibilă îmbogătirea atmosferei cu oxigen nu vor purta
îmbrăcăminte din materiale care se pot încărca cu electricitate statică şi nici încălţăminte cu accesorii metalice.
Art.225 Se interzice utilizarea oxigenului pentru îmbunătăţirea aerului (ex. insuflare de oxigen în încăperile în care se
lucrează).
Art.226 Se interzice utilizarea oxigenului pentru alimentarea măştilor izolante cu aductiune de aer proaspăt.
Art.227 Se interzice utilizarea oxigenului în locul aerului comprimat (ex. pentru vopsire prin pulverizare, antrenarea
sculelor pneumatice, pornirea motoarelor, suflarea aşchiilor, prafului, hainelor etc.).

B. Azot gazos
Art.228 Toate încăperile şi locurile exterioare în care este posibilă îmbogăţirea aerului cu azot, chiar şi numai
temporar; trebuie să fie marcate prin tăbliţe indicatoare de securitate.
Art.229 Încăperile în care pot avea loc scăpări de azot la exploatarea normală a instalaţiilor sau în caz de defectiune
trebuie să fie ventilate astfel încât să poată avea loc o îmbogătire a aerului cu azot peste limita de 81%.
Art.230 În cazul în care se presupune că în încăpere atmosfera are peste 81% azot se va lucra numai cu mască cu
aducţiune de aer curat.
Art.231 La spălarea şi suflarea instalaţiilor cu azot, acesta trebuie să fie evacuat în atmosferă, astfel încât în încăpere
să nu aibă loc o îmbogătire a atmosferei cu azot.

C. Oxigen, azot şi aer lichid

Oxigen, azot, şi aer lichid
Art.232 La transvazarea aerului lichid şi a produselor lichefiate obţinute prin separare, se va evita contactul cu pielea
şi se va purta echipamentul de protecţie prescris, care va fi curat şi fără urme de ulei sau grăsimi.
Art.233 În timpul lucrului cu gaze lichefiate, ochii trebuie protejaţi cu ochelari sau vizieră de protectie, hainele
trebuie să fie bine închise, iar pantalonii să acopere încălţămintea.
Art.234 Se interzice turnarea gazelor lichefiate pe pardoseală.
Art.235 Se va evita contactul aerului şi oxigenului lichid cu materiale organice sau materiale poroase de orice fel (ex.
nisip, lemn, cenuşă etc.)
Art.236 Pentru golirea vaselor cu gaze lichefiate, în incinta întreprinderilor trebuie să se prevadă locuri sau recipiente
speciale, marcate cu tăblii indicatoare de securitate. Se interzice trecerea vehiculelor prin zone cu atmosferă
îmbogătită cu oxigen.
Art.237 Gazele lichefiate (oxigen, azot) se vor păstra numai în recipiente de constructie specială, care trebuie să fie
marcate conform prescriptiilor ISCIR. Aceste recipiente se vor feri de orice loviri sau încălziri peste temperatura de
lichefiere, care creează pericol (creşterea bruscă a presiunii şi explozii).
Art.238 Încărcarea în mijloace de transport a recipientelor cu gaze lichefiate se va executa cu deosebită grijă,
evitându-se barbotarea intensă.
Art.239 Se interzice încălzirea rapidă a gazelor lichefiate în vase cu gâtul îngust.
Luarea probelor
Art.240 Introducerea unor obiecte nerăcite în vase cu gaze lichefiate trebuie să se execute încet, astfel încât să se
evite barbotarea intensă şi aruncarea lichidului din vas.
Art.241 Vasele pentru luarea probelor de gaze lichefiate trebuie să fie răcite în prealabil.
Manevrarea organelor de închidere
Art.242 Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se vor deschide brusc, ci progresiv.
Art.243 Nu se permite demontarea rozetei robinetui cu ventil şi manevrarea lui cu chei sau cleşti.
Art.244 Se interzice executarea oricărei reparatii la robinetul cu ventil sau la recipientul-butelie (inclusiv vopsire sau
inscripţionare). Reparatiile se execută numai de ateliere autorizate de ISCIR.
Art.245 În cazul când robinetul cu ventil a îngheţat, dezgheţarea se va face numai cu cârpe curate muiate în apă
caldă curată, cu aer cald sau apă caldă, lipsite de grăsimi. Se interzice utilizarea flăcării sau a oricărui alt mod de
dezgheţare. Operatia de dezgheţare se va executa numai de către personalul de speciatitate.
Art.246 În cazul în care la locul de consum gazul nu poate fi scos din recipient datorită robinetului defect, recipientul
trebuie să fie înapoiat întreprinderii care a executat încărcarea.
Art.247 Consumarea oxigenului din recipientul-butelie se va face numai prin intermediul unui reductor de presiune
destinat exclusiv pentru oxigen.
Art.248 Reductorul de presiune, manometrele şi robinetul cu ventil se vor feri de ulei sau alte materii grase.
Art.249 Se interzice transportul recipientelor-butelie cu reductorul de presiune montat.
Art.250 Verificarea etanşeităţii robinetelor ventil şi a reductoarelor de presiune se va face numai cu o soluţie de apă
şi săpun neutru.
Art.251 În timpul consumului de oxigen se va asigura stabilitatea recipientului-butelie în poziţie verticală sau se va
aşeza înclinat cu robinetul în partea de sus.
Art.252 La locul de utilizare nu se permite depozitarea recipientelor-butelie.
Presiune remanentă
Art.253 Recipientele-butelie nu se vor goli complet de oxigen sau azot ci se va asigura un conţinut rezidual de oxigen
sau azot cu o presiune de cel puţin 3 bar, pentru a se evita pătrunderea altor gaze în interior şi pentru a permite
verificarea conţinutului din recipientele-butelie înainte de umplere.
Art.254 Instalatiile de oxigen nu vor fi folosite ca legătură cu pământul a aparatului de sudură electrică.

D. Degresanţi (tetraclorură de carbon, tricloretilenă si tetracloretilenă)

Degresanţi
Art.255 La efectuarea operatiilor de lucru cu degresanţi este interzis cu desăvârşire fumatul.
Art.256 La locurile de muncă cu expunere la tricloretilenă, se vor respecta recomandările medicale la angajare şi se
va face examen medical periodic.
Art.257 Este obligatorie realizarea unui control sanitar al personalului expus, prin prelevarea eşantioanelor de aer la
sfârşitul procesului de muncă şi prin dozajul regulat al acidului tricloracetic în urină.
Art.258 Se interzice degresarea pieselor din metale uşoare sau aliajele acestora cu tricloretilena nestabilizată.
Art.259 La lucrul cu degresanţi se va folosi echipamentul de protectie prevăzut în norrnativ.
Art.260 Vaporii degresanţilor fiind mai grei decât aerul, se acumulează în partea inferioară a locurilor de muncă.
Canalele, gropile de montaj, subsolurile etc. trebuie să fie bine ventilate. Pardoselile stropite accidental cu
degresanţi se vor spăla bine cu apă.
Art.261 Piesele, conductele şi instalatiile spălate cu degresanţi vor fi bine curăţate şi suflate cu aer sau azot curat şi
uscat, până ce dispare orice urmă sau miros de degresant.
Echipament de protectie
Art.262 Personalul pentru care expunerea la degresanţi este inevitabilă trebuie să fie echipat cu echipamentul de
protectie prevăzut şi să cunoască efectele nocive ale degresanţilor asupra organismului uman, măsurile de prevenire
a intoxicatiei şi de prim ajutor.
Art.263 Muncitorii care au lucrat cu degresanţi, îşi vor spăla mâinile, iar apoi le vor unge cu un amestec de glicerină
cu apă.
Art.264 Personalul trebuie instruit să-şi facă toaleta înaintea meselor şi la sfârşitul lucrului.

E. Materiale termoizolante
Materiale termoizolante
Art.265 În timpul lucrului cu materiale termoizolante se va purta obligatoriu echipamentul de protectie prevăzut în
Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului-individual de protecţie.
Art.266 După terminarea lucrului, se va curăţa bine echipamentul de protectie.
Art.267 Muncitorii care au lucrat cu materiale termoizolante vor face duş cu apă caldă după terminarea lucrului.
Art.268 Toate materialele termoizolante folosite la instalaţiile de oxigen şi azot trebuie să fie lipsite şi ferite de
umiditate şi de orice substanţe grase sau combustibile.
Art.269 Conţinutul în elemente organice se limitează la materialele termoizolante la 0,5% din greutate.

VII. REPARAŢII
A. Instalaţia de fabricare a oxigenului şi azotului
Când se efectuează reparaţiile
Art.270 Instalaţiile sub presiune vor fi exploatate, verificate şi reparate conform prescripţiilor tehnologice, ISCIR şi
prevederilor prezentelor norme. Intervenţiile şi reparaţiile,la instalaţiile sub presiune se vor face numai după
evacuarea totală a presiunii şi cu luarea de măsuri pentru prevenirea reintroducerii sau apariţiei accidentale a
presiunii..
Art.271 Se interzice strângerea racordurilor, şuruburilor, flanşelor şi executarea oricăror lucrări de remedieri sau
reparatii atât timp cât instalaţia este sub presiune. Nu se admite deschiderea şi repararea părţilor reci ale instalaţiei
înainte de încălzirea lor.
Art.272 La executarea reparaţiilor şi intervenţiilor se vor utiliza tăblii indicatoare de securitate.
Art.273 Oprirea instalaţiei , încălzirea, golirea, spălarea şi curăţirea ei, precum şi punerea în funcţiune a instalaţiei se
va face cu respectarea instrucţiunilor de exploatare.
Art.274 Reparatiile utilajelor şi instalaţiilor care au continut sau puteau să contină oxigen vor începe numai după
suflarea lor cu aer curat, lipsit de ulei până ce conţinutul de oxigen sau azot al aerului din interiorul lor este cuprins
între 19 şi 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea conţinutului de oxigen sau azot se face prin prelevarea de
probe şi analiza în laboratorul fabricii de oxigen sau azot.
Art.275 Încălzirea instalatiilor se va face numai după evacuarea totală a lichidului, urmată de suflarea atentă şi lentă
cu azot sau aer curat şi uscat la temperatura ambiantă.
Art.276 Încălzirea din exterior a conductelor, ar măturilor, aparatelor de oxigen sau azot etc. se va face numai cu aer
cald, apă caldă, care nu vor fi impurificate cu ulei sau grăsimi. Se interzice încălzirea cu flacără sau corpuri
incandescente.
Art.277 Încălzirea parţială este permisă numai la instalaţiile care sunt prevăzute pentru aceasta din constructie.
Încălzirea se va face cu mare atenţie, pentru a nu pătrunde aerul de suflare în spaţiile instalaţiei negolite (pericol de
explozie).
Reparaţii în interiorul vaselor
Art.278 Lucrările din interiorul aparatelor şi a mantalelor blocurilor de separare se vor efectua numai după stabilirea
unei atmosfere cu 19... 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea conţinutului de oxigen sau azot se face în
laboratorul fabricii de oxigen sau azot. La reparare vor participa 2 muncitori. Cel care lucrează în interior va fi
echipat cu echipamentul de protectie corespunzător, va purta centură de sigurantă cu frânghie de salvare şi va fi
supravegheat de celălalt muncitor, din exterior, prin gura de vizitare. Frânghia de salvare va fi legată în exterior
lângă gura de vizitare.
Art.279 Scoaterea materialului termoizolant pentru asigurarea accesului necesar la adsorberele de acetilenâ şi la
filtrele aerului lichid se va efectua numai după încălzirea acestor aparate şi a izolaţiei din jur până la atingerea
temperaturilor pozitive.
Art.280 Deschiderea adsorberelor pentru înlocuirea sau verificarea stării agentului adsorbant se va efectua după
încălzirea lor prealabilă până la temperatura de 20-30° C şi suflarea lor timp de 20-30 minute cu azot sau aer lipsit de
ulei.
Art.281 La efectuarea oricăror reparaţii la blocurile de separare însoţite de îndepărtarea parţială sau totală a izolatiei
se va examina cu atenţie starea reazemelor şi a elementelor de fixare ale aparatelor şi conductelor. În cazul în care
se constată defecţiuni, se vor lua măsuri de remediere.
Art.282 La executarea reparaţiilor în care trebuie să se desfacă o parte din izolatie, se vor lua măsuri pentru
prevenirea deplasării stratului izolant prin sprijinirea acestuia.
Art.283 Pentru sprijinirea materialului izolant în cazul îndepărtării lui parţiale de la blocul separator se vor utiliza
opritoare din azbociment sau alte materiale, cu condiţia ca după terminarea reparatiei aceste materiale să se
îndepărteze.
Art.284 Dacă în timpul reparaţiilor materialul termoizolator s-a murdărit cu substanţe grase, s-a udat sau s-a îmbibat
cu degresant, acesta va fi înlocuit cu material termoizolant curat şi uscat.
Operaţii după reparaţiile instalaţiei de oxigen
Art.285 După terminarea lucrărilor de reparatii se vor evacua din interiorul blocului de separare toate sculele şi
elementele ajutătoare auxiliare (schele, scări etc.), iar şeful sectiei va examina locul de efectuare a lucrului înaintea
închiderii gurilor de acces.
Art.286 Aparatele şi conductele pentru oxigen la care în timpul reparatiilor a existat posiblitatea murdăririi cu ulei
sau grăsimi se vor degresa, apoi vor fi suflate cu azot sau gaze inerte fără urme de ulei, până la evacuarea totală a
degresantului. Se vor lua măsurile pentru prevenirea pătrunderii şi vehiculării în instalatii a impuritătilor mecanice
care pot produce încărcări electrostatice.
Trebuie să se sufle un volum de gaz egal cu cel puţin de 100 de ori volumul conductei. Gazele utilizate pentru suflare
trebuie să fie în aşa fel evacuate în aer liber, încât să nu fie periclitate persoane sau să poată provoca incendii
(datorită particulelor de rugină incandescente antrenate).
Art.287 Verificarea etanşeitătii se va face cu aer sau gaz inert, fără urme de ulei la presiune de lucru, utilizând
soluţie de apă cu săpun neutru.
Art.288 Pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la înălţime se vor amenaja platforme prevăzute cu balustrade. Se
interzice efectuarea reparaţiilor la înălţimi, stând pe scări, conducte sau balustrade.
Art.289 Începerea lucrărilor de reparatii se face numai după încălzirea în totatitate a instalaţiei la temperatura
mediului ambiant.
Art.290 Înaintea începerii operatiilor de reparaţii la instalatiile de fabricare a oxigenului şi azotului se va încheia un
proces verbal de predare-primire a instalatiei de la atelierul exploatare la întreţinere în care se vor menţiona
defectele constatate în timpul functionării instalaţiei precum şi măsuri de protectie a muncii pentru evitarea
producerii accidentelor de muncă (unde se vor monta blinduri şi armături care nu se pot manevra, prevăzute cu
tăbliţe "Nu se va manevra").
Art.291 La lucrările de reparatii se va lucra cu haine curate, scule degresate şi vopsite albastru.

B. Compresoare
Repararea compresoarelor
Art.292 Instalaţiile de oxigen sau azot care au compresoare de aer cu ungere cu ulei şi maşini de expansiune cu
ungere cu ulei, precum şi tancurile şi recipienţii pentru depozitarea sau transportul oxigenlui sau azotului lichid,
gazificatoarele reci, pompele de oxigen sau azot lichid şi conductele, armăturile, filtrele etc. trebuie verificate şi
curăţate periodic pentru eliminarea impurificărilor cu ulei, apă etc., în conformitate cu instructiunile de exploatare.
Art.293 Lucrările de reparare a compresoarelor pot începe numai după ce s-a redus presiunea la nivelul celei
atmosferice în toţi cilindrii, toate conductele şi toate răcitoarele, s-a efectuat deconectarea de la reţea, şi s-au
stabilit indicatoare de securitate cu inscripţia "Nu conectaţi, se lucrează".
Art.294 Sculele utilizate la repararea compresoarelor şi instalatiilor de oxigen sau azot vor fi degresate în prealabil.
Art.295 La repararea compresoarelor se va acorda o atentie deosebită îndepărtării calaminei de pe pistoane, cilindri,
supape şi din conductele de refulare.
Art.296 La depanarea compresoarelor pentru oxigen sau azot se vor degresa cu deosebită grijă, înainte de montare,
toate piesele care vin în contact cu oxigenul.
Art.297 Înaintea punerii în functiune a compresorului după o reparatie, se va controla dacă sunt scoase toate flanşele
oarbe care au fost montate iniţial.
Art.298 Pentru repararea compresoarelor se vor utiliza numai materialele recomandate de furnizori. Art.299 La
asamblarea compresoarelor se vor degresa şi usca cu deosebită atenţie piesele şi părţile compresorului care vin în
contact cu oxigenul. Se va lucra cu mâinile şi sculele curate, lipsite de grăsimi.

C. Rezervoare de oxigen şi azot

Repararea rezervoarelor
Art.300 Orice interventii şi reparaţii (sudură etc.) la rezervoarele de oxigen se vor face numai după golirea completă
a rezervorului sau recipientului şi suflarea lui îndelungată cu azot, urmată de o spălare cu aer pentru evacuarea
azotului, şi în prezenţa şefului de schimb. La rezervoarele de azot se face suflarea numai cu aer.
Art.301 Intrarea în rezervoare sau recipiente se va face numai cu aprobarea conducătorului unităţii, sub supraveghere
şi cu respectarea măsurilor de mai jos.
Art.302 Înaintea intrării în rezervor acesta va fi spălat un timp îndelungat cu aer, până ce concentraţia oxigenului va
fi cuprinsă între 19 şi 22%. Verificarea conţinutului de oxigen se efectuează prin prelevări de probe şi analize de
laborator.
Art.303 Furtunul de aer trebuie să fie în aşa fel amplasat, încât capătul lui să se găsească în partea opusă gurii de
vizitare, pentru asigurarea unei aerisiri a înregului spatiu.
Art.304 Prin analize de aer, în prezenţa şefului de schimb, trebuie să se determine prezenţa unei atmosfere normale
cu un procent de oxigen de 19 - 22%.
Art.305 Conductele prin care poate pătrunde oxigen sau azot în rezervor trebuie să fie separate cu flanşe oarbe.
Art.306 Şeful sectiei va decide asupra necesităţii montării de flanşe oarbe. Montarea şi demontarea flanşelor oarbe se
vor face numai în prezenţa şeful sectiei. Se vor utiliza numai flanşe oarbe cu coadă.
Art307 În timpul efectuării lucrărilor de revizie reparaţii interioare se va insufla aer proaspăt (în nici un caz oxigen) în
rezervor şi se vor echipa muncitorii cu măşti izolante neautonome (cu aspiraţie liberă sau aducţiune de aer
comprimat).
Art.308 În cazul executării de lucrări cu flacără (sudură etc.), în interiorul rezervorului trebuie să se realizeze
insuflarea de aer proaspăt.
Art.309 Muncitorul din rezervor trebuie să fie echipat cu centură de sigurantă şi frânghie de salvare cu care să fie
posibilă tragerea lui până la gura de vizitare, în caz de pericol.
Art.310 În tot timpul lucrului, în interiorul rezervorului muncitorul va fi supravegheat de un muncitor lăsat în afara
rezervorului, lângă gura de vizitare unde se va lega şi capătul frânghiei de salvare.
Art.311 Iluminatul interior se va face cu lămpi portative antiex, atimentate la tensiunea de 12 V, sau lanterne,
prevăzute împotriva spargerii becului. Izolatia cablului electric de alimentare trebuie să fie în perfectă stare.
D. Repararea pompei de transvazare
Repararea pompelor
Art.312 Pentru repararea pompei se vor utiliza numai piese originale livrate de furnizorul pompei. Art.313 La
montarea pompei se vor degresa şi usca toate piesele care vin în contact direct cu oxigenul.
Art.314 Pentru ungerea pompei se va utiliza numai lubrifiantul de calitatea şi cantitatea prescrisă de furnizor sau
lubrifiant asimilat în condiţii legale.
Art.315 În vederea reparării sau întreţinerii demontarea scruberelor, decarbonatoarelor, uscătoarelor, separatoarelor
şi filtrelor se va face numai după ce acestea au fost golite, iar presiunea redusă la presiunea atmosferică.
Art.316 Cu ocazia deschiderii şi reparării scruberelor şi decarbonatoarelor se vor curăta şi umpluturile de depuneri.
De asemenea, se va verifica buna functionare a supapelor de reţinere de la decarbonatoare.
Art.317 După executarea de reparaţii la blocul separator, se vor îndepărta toate elementele şi materialele auxiliare
utilizate pentru despachetarea, în pachetarea şi sprijinirea materialului termoizolant.
Art.318 Reparaţiile la instalatia de fabricare a oxigenului şi azotului se vor efectua la intervalele şi întregul volum
prevăzute în instructiunile întreprinderii constructoare.
Art.319 Înaintea începerii lucrărilor de reparaţii, se va determina concentratia oxigenului în atmosfera zonei de lucru.
În cazul în care concentratia oxigenului este sub 19%, nu se va stationa sau lucra decât cu mască izolantă alimentată
cu aer curat, cu concentraţia oxigenului cuprinsă între 19% şi 22%. Dacă concentratia oxigenului din atmosfera zonei
lucru depăşeşte 22%, nu se va începe lucrul. În timpul lucrului se va supraveghea în permanentă concentraţia
oxigenului, iar când aceasta depăşe 22% se va întrerupe lucrul şi se vor lua măsurile necesare pentru readucerea la
normal a compoziţiei aerului.
Art.320 Lucrul cu foc se permite numai în cazuri speciale, pe bază de permis de lucru cu foc, după ce au fost luate
toate măsurile de prevenire (separare, dezgheţare, golire, spălare etc.) şi cu supravegherea continuă a concentratiei
de oxigen în zona de lucru care nu va depăşi 22%. Lucrările se vor efectua numai în prezenţa şefului unitătii şi a
responsabilului P.S.I.

E. Activităţi generale la reparaţiile instalaţiilor de fabricat oxigen

Organizarea activităţii de reparare
Art.321 Sculele utilizate pentru reparatii vor fi confectionate numai din materiale neferoase.
Art.322 În instalatiile şi statiile de oxigen trebuie evitate toate sursele de aprindere.
Art.323 La fabricile, sectiile şi staţiile de oxigen se interzice folosirea focului, flăcării, a corpurilor incandescente şi a
fumatului, cu excepţia locurilor nepericuloase, marcate special în acest scop cu tăblii idicatoare.
Art.324 Exploatarea şi repararea instalaţiilor electrice se va face numai de către electricieni calificati şi instruiţi, cu
respectarea normelor de electrosecuritate în vigoare.
Art.325 Repararea armăturilor pentru oxigen se va efectua numai de ateliere specializate.
Art.326 La fiecare post de utilizare se va prevedea o tăblie indicatoare de securitate cu inscripţia "OXIGEN".
Art.327 Sudarea conductelor de oxigen se va executa numai de sudori autorizaţi.
Art.328 Înaintea punerii în functiune a conductelor, acestea se vor supune unei verificări de etanşare cu oxigen gazos.
Presiunea de verificare nu va depăşi presiunea maximă admisă de exploatare a conductei.
Art.329 Conductele pentru oxigen gazos pozate în canale se vor vopsi ca şi conductele pozate aparent.

VIII. CERINTE DE PROIECTARE - CONCEPŢIE LA FABRICAREA, ŢRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA OXIGENULUI ŞI AZOTULUI

A. Fabricarea oxigenului şi azotului prin fractionarea aerului lichefiat
a. Clădiri şi încăperi
Amplasare clădiri
Art.334 Amplasarea fabricilor de oxigen şi azot, a staţiilor de îmbuteliere, de stocare-evaporare şi a staţiilor de
distribuie se face în conformitate cu prevederile normativului departamental pentru proiectarea fabricilor de oxigen
şi azot P.D. 43-88.
Art.331 Ieşirile din încăperile sau locurile în care se produce, comprimă, transvazează, depozitează şi evaporă oxigen
şi azot, trebuie să fie în aşa fel dispuse încât să permită o evacuare rapidă a personalului în caz de pericol. Căile de
evacuare vor fi menţinute in permanenţă libere, iar uşile se vor deschide spre exterior.
Art.332 Încăperile în care pot avea loc scăpări de oxigen sau azot la exploatarea normală a instalaţiilor sau în caz de
defectiune trebuie să fie prevăzute cu un sistem de ventilare care să asigure o concentratie de oxigen în atmosferă
cuprinsă între 19 şi 22%.
Art.333 În locurile unde există posibilitatea creşterii concentratiei de oxigen în atmosferă peste 22% şi îmbibării
îmbrăcăminţii cu oxigen trebuie să se prevadă un număr suficient de duşuri cu apă pentru salvare în cazul aprinderii
îmbrăcămintii. În locul duşurilor se pot prevedea şi căzi cu apă.
Art.334 Duşurile de salvare trebuie să fie mentinute în perfectă stare de functionare, iar căzile trebuie să fie
permanent pline cu apă curată. Căzile amplasate în aer liber vor fi umplute iarna cu o soluţie de apă sărată.
Art.335 Se interzice ca în asemenea locuri să se utilizeze pături pentru stingerea îmbrăcămintii.
Art.336 Tipul, numărul şi amplasarea extinctoarelor şi a instalatiilor de stingere a incendiiilor se stabilesc în
conformitate cu prevederile N.P.S.I.

b. Amplasarea utilajelor
Amplasare utilaje
Art.337 Amplasarea utilajelor în fabricile de oxigen şi azot, statiile de îmbuteliere, stocare şi evaporare şi statiile de
distribuţie se face conform prevederilor normativului PD. 43-88.
Art.338 Distanţele dintre utilaje şi instalatii, respectiv dintre acestea şi pereţii clădirii, trebuie să fie astfel alese
încât să nu fie stingherite deservirea, transportul intern, respectiv operatiile de întreţinere şi reparatii.
Art.339 Distanţa dintre două blocuri separatoare va fi de cel puţin jumătate din înălţimea blocului separator mai
înalt.
Art.340 Încăperile în care pot avea loc scăpări de oxigen şi azot la exploatarea normală a instalatiilor sau în caz de
defectiune trebuie să fie prevăzute cu un sistem de ventilare corespunzător, încât să nu poată avea loc o îmbogătire
cu oxigen sau azot a aerului peste limita de 22% oxigen şi respectiv 81% azot.
Art.341 Toate părţile metatice ale instalatiilor care pot ajunge accidental sub tensiune sau care se pot încărca cu
electricitate statică trebuie să fie legate la pământ, conform normelor în vigoare.
Art.342. Pentru asigurarea deservirii şi circulatiei pe timpul întreruperilor de curent şe va realiza iluminat electric de
siguranţă.
Art.343 Instalatiile electrice, instalatia de legare la pământ şi instalatia de protectie împotriva descărilor electrice
din atmosferă se vor executa conform normativului PD. 43-88.

c. Instalaţii de răcire (detentoare)

Prescriptii de conceptie pentru detentoare
Art.344 Detentoarele trebuie să fie astfel concepute încât să nu fie posibilă pătrunderea uleiului în instalatie.
Art.345 Pe cât posibil, se va evita utilizarea detentoarelor cu piston unse cu ulei.
Art.346 În cazul în care se utilizează detentoare cu piston unse cu ulei, pe conducta de evacuare buie să fie prevăzut
un separator de ulei care trebuie curăţat periodic.
Art.347 Detentoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să prevină depăşirea turatiei maxime admise.
Art.348 Pe conducta de evacuare a detentoarelor cu piston trebuie să se prevadă o supapă de siguranţă.
Art.349 Organele exterioare în mişcare ale detentoarelor trebuie să fie protejate corespunzător.

d. Priza de aer
Prescriptii de conceptie pentru prize de aer
Art.350 Priza de aer se amplasează în conformitate cu condiţiile de puritate a aerului de proces impuse de tehnologie
şi de platforma industrială.
Art.351 În funcţie de mediul în care lucrează fabricile de oxigen, se pot prevedea atât prize locale cât şi prize la
distanţă (chiar două, diametral opuse, interschimbabile după direcţia de propagare a vântului).
Art.352 Limitele maxime admise de impurităţi pentru aerul atmosferic:
a) praf 10 mg/m3;
b) acetilenă 0,25 cm3/m3 ,
c) omologi ai acetilenei 0,01 mgc/m3;
d) hidrocarburi saturate şi nesaturate C5 -C6 0,05 mgc/m3
e) hidrocarburi saturate şi nesaturate C3 -C4 0,3 mgc/m3
f) sumă etan, etilenă şi propan 10 mgc/m3 ,
g) sulfură de carbon 0,03 mg/m3
h) oxizi de azot 1,25 mg/m3.
Art.353 Priza de aer va fi astfel concepută încât să nu fie posibilă pătrunderea ploii sau a impurităţilor mari (frunze,
hârtii) în conducta de aspiraţie.

e. Filtrarea aerului
Prescriptii de conceptie pentru filtre
Art.354 Se interzice utilizarea de electrofiltre.
Art.355 Pe cât posibil, nu se vor utiliza filtre cu circulatie de ulei.
Art.356 Pentru curăţirea aerului, la filtrele în mişcare se utilizează un amestec de glicerină cu apă.

f. Compresoare de aer
Art.357 Compresoarele trebuie să fie prevăzute pe fiecare treaptă de comprimare cu supape de sigurantă,
manometre şi termometre, precum şi cu dispozitive pentru controlul ungerii şi răcirii.
Prescriptii de conceptie pentru compresoare
Art.358 Compresoarele cu ungere cu ulei trebuie să fie prevăzute, cel puţin la evacuarea ultimei trepte de
comprimare, cu un răcitor de aer şi un separator de apă şi ulei.
Art.359 Compresoarele trebuie să fie prevăzute cu protectori sau îngrădiri la toate părţile exterioare în mişcare.
Art.360 Compresoarele de aer trebuie să fie prevăzute cu un sistem automat de oprire în cazul întreruperii circuitului
de răcire.

g. Compresoare de oxigen şi azot

Prescriptii de conceptie pentru compresoare de oxigen si azot
Art.361 Fiecare etaj de comprimare trebuie să fie prevăzut cu o supapă de sigurantă. Pe racordul supapei nu se va
monta un organ de închidere. Supapa de sigurantă va fi astfel dimensionată şi reglată încât să nu fie posibilă
depăşirea presiunii finale de comprimare a etajului respectiv cu mai mult de 10%. Reglajul supapei de siguranţă
trebuie asigurat împotriva dereglării.
Art.362 Fiecare etaj de comprimare trebuie să fie prevăzut cu un manometru corespunzător pe cadranul căruia să fie
marcată vizibil presiunea finală de comprimare.
Art.363 În cazul în care etajul se compune din mai mulţi cilindri care pot fi deconectati individual, trebuie să existe
câte un manometru şi câte o supapă de sigurantă pentru fiecare cilindru în parte.
Art.364 Turbocompresoarele pot functiona fără supape de sigurantă şi manometre în cazul în care curba lor
caracteristică nu permite depăşirea presiunii finale de comprimare cu 1,1 ori şi nu este posibilă suprasaturarea lor.
Art.365 Piesele compresoarelor cu pistoane cu ungere cu apă care vin în contact cu oxigenul umed trebuie să fie
confectionate din cupru, aliaje de cupru sau oţel inoxidabil.
Art.366 Compresoarele cu pistoane unse cu apă trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o ungere permanentă
şi suficientă. Ele trebuie să fie astfel concepute încât să fie prevenite loviturile de berbec.
Art.367 Compresoarele cu pistoane unse cu apă în amestec cu glicerină trebuie să fie prevăzute la primul etaj de
comprimare cu un dispozitiv de supraveghere a alimentării cu apă de ungere şi cu apă de răcire care să deconecteaze
compresorul şi să declanşeze un semnal acustic la întreruperea alimentării. Trebuie să fie exclusă reconectarea
automată a compresorului.
Art.368 Instalaţiile de ungere ale compresoarelor trebuie să fie prevăzute cu dispozitive automate de deconectare
care intră în functiune când presiunea uleiului scade la valoarea minimă prescrisă.
Art.369 Piesele compresoarelor cu autolubrifiere şi a turbocompresoarelor care vin în contact cu oxigenul trebuie să
fie confecţionat din materiale care nu produc scântei.
Art.370 Fiecare etaj al compresoarelor cu autolubrifiere trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de alarmă care intră
în functiune şi deconectează motorul de antrenare în cazul depăşirii temperaturii finale de comprimare.
Art.371 Instalatiile de răcire prevăzute cu organe de închidere trebuie să fie dotate cu dispozitive care să prevină
depăşirea presiunii admise pentru lichidul de răcire.
Art.372 Pe conducta de aspiratie a turbocompresorului trebuie să fie prevăzut un filtru care să reţină particule solide
mai mari de 40 m.
Art.373 Filtrul trebuie să aibă un dispozitiv care să indice permanent buna lui functionare, respectiv etanşeitatea
carcasei filtrului (ex. manometru diferenţial).
Art.374 Instalatia trebuie să fie astfel concepută, încât în timpul functionării să existe permanent în conducta de
aspiratie o suprapresiune de cel puţin 100 mm col. H20.
Art.375 Conducta de aspiratie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru măsurarea suprapresiunii cuplat cu un sistem
de alarmă care să declanşeze un semnal sonor când presiunea din conductă scade sub valoarea prescrisă.
Art.376 Turbocompresoarele trebuie să fie prevăzute cu cel puţin urrnătoarele dispozitive de sigurantă: a) ventil
pentru închiderea rapidă a admisiei oxigenului şi deschiderea concomitentă a admisiei gazului de spălare.
b) dispozitiv de supraveghere a deplasării axiale;
c) dispozitiv de sigurantă împotriva temperaturii prea ridicate a gazului;
d) dispozitiv de supraveghere a presiunii uleiului;
e) dispozitiv de supraveghere a gazului de protectie pentru presetupe;
f) dispozitiv de supraveghere a apei de răcire;
g) duşuri de sigurantă la rezervorul de ulei;
h) dispozitiv de supraveghere a temperaturii lagărelor;
i) extinctoare suficiente în apropierea compresorului;
j) panouri de protecţie mobile pentru prevenirea extinderii incendiului;
k) vane cu actionare de la distantă;
l) dispozitiv pentru supravegherea temperaturii oxigenului.
Art.377 Dispozitivele de la punctele b, d, e şi f din Art.376 trebuie să comande deconectarea compresorului în cazul
abaterilor de la starea normală functionare.
Art.378 Dispozitivele de la punctele h şi l trebuie să comande deconectarea de avarie în cazul creşterii temperaturilor
peste valorile limită stabilite.
Art.379 Deconectarea de avarie trebuie să fie posibilă de la distanţă. Instalaţia respectivă trebuie să fie amplasată
într-un loc protejat sau într-o încăpere separată.
Art.380 Între hala compresoarelor şi staţia de îmbuteliere trebuie să existe un sistem de semnalizare acustică şi
optică în perfectă stare de funcţionare.
h. Baterii de recipiente-butelie
Prescriptii de proiectare la amplasarea si dotarea cu aparatură a bateriior de recipiente-butelie
Art.381 Amplasarea bateriilor de recipiente-butelie se face în aer liber sau în încăperi separate. Bateriile de
recipiente-butelie amplasate în aer liber trebuie să fie ferite, prin acoperire, de intemperii şi în special de actiunea
razelor solare.
Art.382 Între bateria de recipiente-butelie şi organul de închidere a acesteia trebuie să fie prevăzută o supapă de
siguranţa.
Art.383 Atelierul pentru verificarea recipientelor-butelie trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de prindere a
recipientelor care să asigure o fixare rigidă şi sigură a acestora, în vederea demontării robinetului cu ventil.
Art.384 Dispozitivul de prindere trebuie astfel amplasat încât robinetul ce urmează a fi demontat să fie îndreptat spre
un perete plin.
Art.385 Pentru spălarea recipientelor-butelie, atelierul pentru verificarea recipientelor trebuie să fie prevăzut cu un
dispozitiv de basculare care să permită o fixare sigură a recipientului.
Art.386 Pardoseala rampelor, depozitului de recipiente goale, depozitului de recipiente pline, boxelor de îmbuteliere
şi atelierelor-anexe trebuie să fie netedă şi din materiale rezistente la uzură şi care nu produc scântei.
Art.387 Pentru verificarea greutăţii recipientelor butelie, atelierul de verificare va fi dotat cu un cântar basculă.
Vopsirea recipientelor-butelie
Art.388 Vopsirea şi inscriptionarea recipientelor-butelie se execută în atelierul de vopsire amplasat într-o încăpere
separată, special amenajată.
Art.389 Atelierul de vopsitorie trebuie să fie înzestrat cu o nişă prevăzută cu o instalaţie de absorbţie şi un separator
de vopsea.
Prescriptii de proiectare pentru depozite cu recipiente-butelie
Art.390 Recipientele-butelie goale şi recipientele-butelie pline se depozitează în depozite separate, în poziţie
verticală, în grup de 20-25 bucăti, şi să fie asigurate împotriva căderii.
Art.391 Între grupele de recipiente-butelie precum şi între acestea şi pereţii depozitului trebuie să fie treceri libere,
pentru circulaţie, cu o lăţime de cel puţin 1,5 m.
Art.392 Distanţa dintre recipientele-butelie depozitate şi boxele de umplere trebuie să fie de cel puţin 2 m.
Recipientele vor fi astfel dispuse încât să nu fie stingherită ieşirea personalului în caz de pericol.
Art.393 Proba hidraulică a recipientelor-butelie se execută numai într-o boxă specială cu pereţi rezistenţi, continui şi
înalţi de 2,00-2,30 m a cărei ieşire nu va fi îndreptată către locurile de muncă din atelier.

B. Depozitarea oxigenului şi azotului gazos

Art.394 Depozitarea oxigenului gazos se face în rezervoare cu clopot, rezervoare balon, baterii de recipiente-butelie
şi recipiente stabile.
Prescriptii de proiectare pentru rezervoare de oxigen şi azot gazos
Art.395 Rezervoarele şi recipientele metatice se vor amplasa în aer liber şi se va asigura o zonă de protectie în jurul
lor, conform prevederilor normativului PD. 43-88.
Art.386 Rezervoarele şi recipientele trebuie să fie prevăzute cu organe de închidere atât pe conducta de admisie cât
şi pe cele de evacuare a gazului. Organele de închidere trebuie să fie amplasate deasupra nivelului solului şi să fie
uşor accesibile.
Art.397 Rezervoarele şi recipientele pentru depozitarea oxigenului şi azotului gazos trebuie să fie protejate împotriva
pătrunderii impurităţilor, să fie etanşe şi asigurate contra depăşirii limitelor de presiuni prescrise.
Art.398 Rezervoarele cu clopot şi recipientele sub presiune pentru depozitarea oxigenului şi azotului gazos trebuie să
fie prevăzute cu un dispozitiv pentru evitarea depresiunii.
Art.399 Rezervoarele cu clopot şi recipientele metalice trebuie să fie protejate împotriva descărcărilor electrice din
atmosferă şi legate electric la o instalatie de protectie prin punere la pământ.
Art.400 Fiecare rezervor cu clopot trebuie să fie prevăzut cu cel puţin un indicator de nivel amplasat în loc vizibil şi
bine iluminat. Nivelele maxim şi minim admise ale clopotului trebuie să fie marcate vizibil.
Art.401 Rezervoarele cu clopot tebuie să fie prevăzute cu o supapă de sigurantă.
Art.402 Rezervoarele cu clopot trebuie să fie prevăzute cu un sistem de afarmă care să intre în functiune la atingerea
nivelelor maxim şi mininim admisibile ale clopotului.
Art.403 Pentru prevenirea îngheţării trebuie prevăzut un sistem de încălzire a apei la rezervorul de clopot pe timp
friguros.
Art.404 În cazul în care clopotul nu este demontabil, acesta trebuie să fie prevăzut cel puţin cu o gură de vizitare şi
un racord de aerisire.
Art.405 Rezervoarele cu clopot se vor proteja anticorosiv, prin vopsire cu vopsele anticorosive speciale (pe bază de
silicati de zinc sau răşină P.C.).

b. Rezervoare balon
Art.406 Rezervoarele balon din fibre sintetice se amplasează în încăperi separate în care raportul dintre suprafeţele
ferestrelor şi pardoselii să fie de cel puţin 1/10, iar geamurile să fie termoabsorbante. Aceste încăperi vor fi încălzite
pe timp friguros la + 5° C şi dotate cu termometre.
Art.407 Rezervoarele balon trebuie prevăzute cu manometre cu contacte electrice conectate la un sistem de alarmă.
Art.408 Rezervoarele balon trebuie prevăzute cu supape de sigurantă.
Art.409 Evaporatoarele calde trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv automat de reglare a temperaturii agentului
termic din baie, care să comande un sistem de alarmă în cazul depăşirii limitelor da temperatură.
Art.410 Evaporatoarele calde trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv automat de supraveghere a temperaturii
oxigenului şi azotului gazos la ieşirea din evaporator, care să comande un sistem de alarmă în cazul depăşirii valorilor
prescrise.
Art.411 Toate elementele statiei, rezervor, evaporator, pompă vor fi legate la o instalatie de punere la pământ.

c. Depozitarea recipientelor-butelie
Prescriptii de proiectare la depozitarea recipienielor-butelie
Art.412 Depozitarea recipientelor-butelie pline sau goale se va face în încăperi sau aer liber (constructie semideschisă
de tip şopron îngrădit, executat din materiale incombustibile, care protejează recipientele-butelie împotriva razelor
solare, intemperiilor şi intervenţiei persoanelor străine).
Art.413 Depozitele trebuie să se găsească la parter, în constructii independente neetajate şi să fie construite din
materiale necombustibile. În cazul depozitării recipientelor butelii în încăperi, uşile trebuie să se deschidă în afară,
iar geamurile să fie mate sau vopsite în alb.
Art.414 Pardoselile din depozite trebuie să fie plane, nealunecoase şi construite din material care să excludă
posibilitatea producerii de scântei în caz de lovire.

d. Staţii de îmbuteliere
Prescripţii de proiectare pentru staţii de îmbuteliere
Art.415 Statiile de imbuteliere se amplasează şi construiesc luându-se seama de prevederile normativului
departamental P.D. 43-88.
Art.416 Rampele de încărcare trebuie să fie prevăzute cu manometre înregistrative, pentru verificarea presiunii de
încărcare a tuburilor.
Art.417 Rampele pentru încărcarea şi descărca recipientelor-butelie se amplasează în lungul depozitelor de recipiente
goale şi recipiente pline.
Art.418 Rampele pentru încărcarea şi descărcarea recipientelor-butelie vor fi prevăzute cu acoperiş.
Art.419 Distanţa dintre două boxe de umplere amplasate paralel trebuie să fie de cel putin 2,5 m (măsurată între
centrele recipientelor-butelie alăturate).
Art.420 Pentru presiuni de încărcare diferite trebuie să se amenajeze boxe diferite.
Art.421 Bateriile de recigiente sau vehiculele (remorci) cu recipiente legate între ele se vor încărca numai în boxe de
umplere special amenajate în aer liber.
Art.422 Consumarea oxigenului sau azotului din recipientul-butelie se face numai prin intermediul unui reductor de
presiune destinat exclusiv pentru oxigen sau azot.
Art.423 Camera de joasă presiune a reductorului trebuie să fie prevăzută cu un manometru construit şi marcat special
pentru oxigen sau azot şi cu o supapă de siguranţă cu arc, reglată la presiunea maximă de lucru a aparatului
consumator. Camera de înaltă presiune trebuie să fie prevăzută, de asemenea, cu un manometru special pentru
oxigen sau azot.
Art.424 Amplasarea staţiilor de stocare-evaporare a oxigenului sau azotului lichid se face în conformitate cu
prevederile normativului departamental P D. 43-74. .
Art.425 La amplasarea statiilor de stocare-evaporare se va avea grijă ca aceasta să nu se facă în zone cu vibratii sau
şocuri puternice (de ex. lângă sectiile de forjă).
Art.426 Terenul pe care se amplasează staţia, inclusiv rampa pentru autocisterne, trebuie să fie acoperit pe întreaga
suprafaţă cu un strat de beton antiscântei cu calcar.
Art.427 Se interzice utilizarea pe perimetrul staţiei a asfaltului, bitumului sau a materialelor poroase cu nisip,
rumeguş etc.
Art.428 Întreg perimetrul staţiei trebuie să fie îngrădit, pentru prevenirea accesului persoanelor străine şi marcat cu
indicatoare de securitate (pericol de explozie, interzicerea focului etc.)
Art.429 În cazul în care statia este amplasată pe lângă un drum de circulatie curentă se vor instala bariere pentru
oprirea circulatiei în zona respectivă în timpul transvazării sau la executarea unor interventii.
Art.430 Pentru păstrarea pieselor de schimb, a sculelor şi degresantului trebuie să fie prevăzută cel puţin o încăpere
pentru fiecare din aceste grupe.
Art.431 Pentru personalul de deservire a statiei se va prevedea o încăpere din interiorul căreia trebuie să fie posibilă
supravegherea statiei.
Art.432 Evaporatoarele reci sau calde trebuie să fie prevăzute pe conducta de evacuare a oxigenului sau azotului
gazos cu o vană de închidere şi un manometru.
Art.433 Evaporatoarele reci sau calde trebuie să fie prevăzute cu o supapă de siguranţă.
e. Depozitarea oxigenului şi azotului lichid
Art.434 Rezervoarele de stocare a oxigenului şi azotului lichid trebuie să fie de constructie specială, cu pereţi dubli.
Spaţiul dintre rezervor şi mantaua exterioară trebuie să fie vidat şi să conţină material termoizolant.
Art.435 Rezervoarele de stocare se amplasează deasupra solului, în aşa fel încât să fie posibilă verificarea mantalei
exterioare.
Art.436 Rezervoarele de stocare se amplasează în aer liber.
Art.437 Rezervoarele pentru oxigen şi azot trebuie să fie prevăzute cu supape de sigurantă, manometre pentru
măsurarea presiunii oxigenului sau azotului gazos, vacuumetre pentru măsurarea vidului din spaţiul dintre rezervor şi
mantaua exterioară a acestuia, aparat indicator al cantitătii de oxigen sau azot lichid din rezervor, regulator de
presiune cu sistem de alarmare.
Art.438 Aparatele de măsură şi control, precum şi organele de închidere şi de reglare trebuie să fie prevăzute cu
inscripţii clare.
Art.439 În instalaţiile cu compresoare de aer şi detentoare unse cu ulei se vor prevedea, în conducta pentru oxigen
lichid dintre blocul separator şi rezervorul de stocare, filtre suplimentare din materiale necombustibile.
Art.440 Pardoseala locurilor de transvazare a aerului şi oxigenului sau azotului lichid trebuie să fie din materiale
anorganice care nu produc scântei, fără pori si fără crăpături.

f. Autocisterne pentru transportul oxigenului şi azotului lichid

Prescripţii de proiectare pentru autocisterne utilizate la transportul oxigenului lichid
Art.441 În conformitate cu prevederile Decretului 328/86, autocisternele pentru transportul oxigenului sau azotului
lichid fac parte din categoria autovehiculelor care transportă încărcături periculoase şi trebuie să fie dotate şi
inscriopţionate ca atare.
Art.442 Autovehiculele pentru transportul recipientelor-butelie încărcate cu oxigen sau azot trebuie să fie dotate cu:
covor de cauciuc, teavă de eşapament în fată şi inscripţionare pe obloane.
Art.443 Autocisternele pentru transportul oxigenului sau azotului lichid trebuie să fie autorizate special de către
organele în drept ale Ministerului de Interne.
Art.444 Autocisternele pentru transportul oxigenului şi azotului lichid trebuie să fie astfel construite încât cisterna şi
rampa de ventile să fie protejate de constructia şasiului în caz de accident de circulţie.
Art.445 Autocisterna trebuie să fie dotată cu evaporator propriu, supapă de sigurantă, manometru pentu măsurarea
presiunii oxigenului sau azotului gazos, vacuummetru pentru măsurarea vidului din spaţiul izolator, aparat indicator al
cantitătii de oxigen azot lichid din autocisternă.
Art.446 Elementele rampei de ventile trebuie să fie prevăzute cu inscripţii clare.
Art.447 Rampa de ventile trebuie să fie prevăzută cu uşi dotate cu încuietori.
Art.448 Autocisternele trebuie să fie prevăzute cu un manometru care să indice presiunea oxigenului sau azotului.
Acesta trebuie amplasat în aşa fel încât să poată fi citit din cabina conducătorului în timpul deplasării.
Art.449 Pe cabina conducătorului trebuie să fie instalat un girofar de culoare galbenă care va fi pus în functiune când
autocisterna circulă încărcată.
Art.450 Pe partea din spate a autocisternei se va scrie vizibil cu litere înalte de cel puţin 100 mm "Transport de
oxigen lichid. Păstraţi distanţa" sau "Transport de azot lichid. Păstraţi distanţa".
Art.451 Autocisternele trebuie să fie prevăzute cu 2 tuburi metatice de protectie pentru transportul şi păstrarea
furtunurilor necesare transvazării.
Art.452 Pompele pentru transvazare vor fi prevăzute cu un manometru şi un dispozitiv de sigurantă împotriva
depăşirii presiunii.
Art.453 Autocisternele trebuie să fie dotate cu saboţi pentru calarea roţilor.
Art.454 Autocisternele trebuie să fie dotate cu scule care nu produc scântei, pentru interventii la rampa de ventile şi
racordarea furtunurilor.

g. Conducte pentru oxigen sau azot

Prescriptii de proiectare la conductele pentru transport oxigen sau azot
Art.455 Conductele pentru oxigen se vor confecţiona numai din materiale anorganice.
Art.456 Conductele pentru oxigen confectionate din oţel vor fi prevăzute cu tronsoane din cupru opritoare de flacără
dispuse orizontal, conform prevederilor normativului departamental P.D. 43-88.
Art.457 Materialele garniturilor de etanşare ale conductelor pentru oxigen sau azot precum şi izolatiile vor fi din
materiale necombustibile.
Art.458 Vopsirea conductelor pentu oxigen sau azot gazos se va face cu o vopsea sau lac, conform prevederilor
normativului P.D. 43-88.
Art.459 Posturile de utilizare a oxigenului sau azotului trebuie să fie realizate conform prevederilor din art.461, 462,
463, 464.
Art.460 Ţeava de coborâre a postului de utilizare va fi racordată la partea superioară a conductei de oxigen sau azot,
prin intermediul unei bucle, pentru prevenirea pătrunderii apei de condens şi a impurităţilor.
Art.461 Ţeava de coborâre va fi prevăzută cu un ventil de închidere.
Art.462 Robinetul de serviciu cu ventil, împreună cu reductorul de presiune, se vor monta în avans de ventilul de
închidere cu ajutorul unui racord în formă de "T".
Art.463 Capătul ţevii de coborâre va fi închis cu un dop filetat pentru a se putea efectua evacuarea impuritătilor din
ţeavă.
Art.464 Se interzice pozarea conductelor de oxigen sau azot sub tencuială.
Art.465 Se interzice pozarea conductelor de oxigen sau azot în canale împreună cu conducte pentru gaze sau lichide
inflamabile, în medii corosive sau conductori electrici.
Art.466 Suporţii conductelor pentru oxigen sau azot trebuie să fie din materiale anorganice.
Art.467 La pozarea conductelor de oxigen sau azot pe pereţi şi stâlpi împreună cu alte conducte distanţa dintre
pereţii conductelor va fi cel puţin 250 mm.
Art.468 Conducta pentru oxigen sau azot nu va fi prevăzută cu o îmbinare cu garnitură de etanşare în punctele de
încrucişare cu alte conducte. Distanţa minimă de la îmbinare la punctul de încrucişare va fi de 3 m.
Art.469 Trecerile conductelor prin pererţi se vor face prin tuburi de protectie.
Art.470 Conductele pentru oxigen sau azot trebuie să fie pozate în pantă de cel puţin 3. În punctele cele mai joase
trebuie să fie prevăzute dispozitive de drenare protejate împotriva îngheţului.
Art.471 Conductele subterane trebuie să fie îngropate sub nivelul de îngheţ.
Art.472 Conductele îngropate vor fi protejate împotriva curenţilor vagabonzi prin măsuri adecvate (ex. protecţia
catodică).
Art.473 Schimbarea de directie a conductelor pentru oxigen sau azot se va realiza numai prin curbe cu raza interioară
cuprinsă între 5-20 x D, (D fiind diametrul exterior al conductei).
Art.474 Conductele pentru oxigen sau azot lichid prevăzute la ambele capete cu organe de închidere trebuie să fie
prevăzute cu supape de sigurantă.
Art.475 Rezistenţa electrică de trecere dintre, flanşe nu trebuie să depăşească 0,03 .
Art.476 Conductele care duc la boxele de umplere trebuie să fie prevăzute după organul de închidere principal cu:
- supape de sigurantă în cazul în care presiunea de umplere a recipientelor este inferioară presiunii din reţea;
- manometre de contact legate la un sistem de alarmă care se declanşează la atingerea presiunii maxime admise;
- robinete de închidere.
Art.477 Robinetele de închidere, de pe conductele care duc la boxele de umplere, trebuie să fie amplasate în spatele
unor scuturi de protecţie traversate numai de tijele lor.
Art.478 În aval de robinetele de închidere, conductele trebuie să fie prevăzute cu câte un manometru şi robinet de
descărcare.
Art.479 Conducta de oxigen sau azot sub presiune trebuie să fie prevăzută înainte de intrarea ei în staţia de
imbuteliere cu un organ de închidere principal uşor accesibil.
Art.480 Pe conducta de evacuare a azotului din uscătorul de silicagel trebuie să fie prevăzut un filtru pentru reţinerea
prafului de silicagel.

C. Armături
Art.481 Armăturile pentru evacuarea oxigenului sau azotului lichid se vor executa, pe cât posibil, cu comandă de la
distantă. Dacă aceasta nu este posil armăturile vor fi amplasate în spatele unor scuturi de protectie.
Prescripţii de proiectare a armăturilor la oxigen
Art.482 Armăturile pentru oxigen se vor livra şi monta numai degresate.
Art.483 Armăturile pentru oxigen trebuie să fie marcate ca atare (de ex.: prin imprimare în relief, plăcuţe etc.).
Art.484 Armăturile pentru oxigen trebuie să fie robuste şi, în funcţie de presiunea şi temperatura de lucru, să fie din
cupru, bronz, alamă sau oţel inoxidabil etc., conform prevederilor normativului P.D. 43-88.
Art.485 Conductele de purjare trebuie să fie astfel dispuse încât să nu fie posibilă accidentarea persoanelor în timpul
purjării.
Art.486 Manometrele de oxigen trebuie vopsite în culoarea albastră, vor purta inscriptia "OXIGEN", "A SE FERI DE ULEI
ŞI GRÂSIMI", şi trebuie protejate în aşa fel ca la eventuale defectiuni să nu accidenteze personalul, iar presiunile
maxime admise să fie marcate cu roşu.
Art.487 Conductele şi recipienţii de oxigen şi alte fluide din instalatii de oxigen se vor marca distinctiv prin vopsire în
culori convenţionale, conform standardelor în vigoare (STAS 5189-69).
Art.488 Se vor utiliza supape de siguranţă de constructie închisă. Aceste supape de siguranţă trebuie să fie prevăzute
cu conducte de evacuare care să asigure o evacuare nepericuloasă a gazului (de ex. în conducta de aspirare a
compresorului, deasupra acoperişului etc.)
Art.489 Armăturile, aparatele de măsură şi control şi dispozitivele de siguranţă trebuie să corespundă prevederilor din
instructiunile ISCIR C4; C5 şi C25.
Art.490 Aparatele de măsură şi control vor fi centralizate în tablouri de comandă. În instalaţiile unde sunt trepidaţii şi
zgomote intense, tablourile de comandă se vor instala în camere fonoizolante.
Art.491 Tijele de actionare ale robinetelor şi ventilelor trebuie să fie asigurate împotriva deşurubării lor complete.

D. Degresanţi
Prescripţii de proiectare la utilizarea degresanţilor
Art.492 Proiectantul va prevedea pentru spălarea personalului care lucrează cu degresanţi (tetraclorură de carbon,
tricloretilenă, tetracloretilenă) săli de baie şi instalaţii sanitare.
Art.493 Lucrul cu degresanţi (solvenţi ai grăsimilor) se va executa de preferinţă în aer liber sau în încăperi ventilate,
astfel încât concentraţia de vapori în atmosferă să se menţină sub valoarea concentraţiei maxime admise de N.PM.
Se va ţine seama că vaporii degresanţilor sunt mai grei decât aerul şi se acumulează în partea de jos a locurilor de
muncă.

E. Materiale termoizolante
Art.494 Materialele termoizolante utilizate trebuie să fie necombustibile.