1.

Integrarea surselor distribuite in retelele electrice

Sursele distribuite pot fi folosite aproape oriunde este necesar, chiar si pantru
alimentarea unor zone izolate sau pentru injectia energiei in retelele electrice
publice.
Pentru racordare SD la retelele publice, trebuie tinut cont de urmatorii factori:
-Puterea instalata
-Amplasarea fata de retelele electrice (in functie de distanta)
-Modul de conversie in energie electrica
Tehnologii de generare bistribuita a energiei electrice
SD pot utiliza diferite tehnologii de generare a energiei electrice prin conversia
dintr-o alta forma de energie. Unele dintre tehnologii sunt folosite la scara larga iar
altele din motive economice sunt folosite mai putin sau de loc.
1) Centralele hidroelectrice de mica putere
Criteriul principal folosit pentru a considera un CHE ca fiind de mica putere este,
puterea instalata. In Romania limita de 10MW reprezinta limita pana la care CHE
sunt considerate regenerabile
-Micro CHE (<100kW)
-Mini CHE (1÷1MW)
-CHE de mica putere (1÷10MW)
2) Centralele eoliene
Convertesc energia cinetica a vantului in energie mecanica prin intermediul
turbinei si in energie electrica prin intermediul generatoarelor. Randamentul maxim
60%(limita lui Betz) iar cel global 50%.
-De mica putere (<100kW)
-Putere medie (0.1÷1MW)
-Mare putere (>1MW)
Parcurile eoliene pot fi realizate on-shore si off-shore
3) Celulele fotovoltaice
Convertesc energia radiatiei solare direct in energie electrica prin efectul
fovoltaic. Randamentul este de 16% in functie de tehnologia folosita, acesta este
influentart de temperatura si de grosimea prafului pe panou.
Acestea se monteaza pe locuinte sau in parcuri fotovoltaice(puteri de ordinul
MW-tiilor)
4) Centralele cu cogenerare
Consta in generarea simultana de energie electrica si termica, ceea ce
conduce la inbunatatirea randamentului de utilizare a energiei primare.
Se poate imbunatatii randament pana la 30%
Ca si combustibil este folosit: Biomasa, arderea anumitor culturi
5) Pilele cu combustie
 Sunt dispozitive electrochimice care convertesc energia unei reactii chimice
dintre hidrogen si oxigen direct in energie electrica. Sunt construite dintr-un strat
electrolitic aflat in centru, un anod poros si un catod
6) Centrale bazate pe motoare cu ardere interna
Au putere instalata 100kW÷5MW, randament de 30% dar poate fi crescut
prin cogenerare. Pot fi folosite la varf de sarcina sau pentru stabilitate
7) Turbine cu gaz
Au randament de 25-30%, pot fi folosite la varful de sarcina, se poate face
termoficare pe baza temperaturii ridicate
8) Centralele geotermale
Utilizeaza energia scoartei terestre prin injectarea de apa rece si extractia de
apa calda.
9) Centralele solare cu tunuri solare

10) Efectul de semineu

Se bazeaza pe circulatia aerului in functie de temperatura intrata si de cea iesita

 2.Racordarea surselor distribuite la retelele electrice
Sistemele de GD a en. Electrica se bazeaza pe unitati de productie de puteri
relativ reduse numite generatoare.
O sursa distribuita poate fi constituita din unul sau mai multe generatoare
caonectate in acelasi punct la o retea electrica, numit punct comun de colectare (PCC)
PCC reprezinta punctul apartinand unei retele electrice aflat in apropierea
unei surse distribuite la care pot fi racordati si alti utilizatori.
PCC prezinta interes deoarece in acest punct SD va produce cele mai mari
perturbatii asupra retelei electrice. De aceea trebuie tinut cont de:
-puterea instalata Clasa utilizator Pinstalat [MW] Un [kV]
-caracteristicile retelei A >50 400,220,110
-distanta pana la PCC B 7.5-50 110
C 2.5-7.5 110,20
D 0.1-2.5 20
E 0.03-0.1 0.4
F <0.03 0.4
SD apartinand clasei F se pot racorda direct la retelele de jT prin bransament
trifazat (P>11kW) sau monofazat (P<11kW)

1. Conectarea directa pe barele de jT al PT sau pe liniile de jT pt sursele de

puteri mici
Se impune conditie SGD <SPT
2. Daca SGD >SPT Racordul nu se mai poate fi efectuat la jT si se muta pe MT de
la PT sau pe linia L. Se impune conditie SGD <SL
 3. Racordarea pe barele de MT ale ST. Daca S GD >SL sau operatorii de
distributie prin regulamentele proprii nu permit conectarea pe linie pentru anumite
puteri. Se impune SGD <SST
4. In cazul in care SGD >SST se impune adaugarea unei noi unitati de
transformare sau inlocuirea celei existente cu o capacitate mai mare. Daca
inlocuirea nu este permisa se mai adauga o noua unitate de transformare
5. Nu mai este loc in vechea statie. Daca ST existenta nu permite adaugarea
unei noi unitati sau inlocuirea celei existente cu una de putere mai mare se
construieste o noua ST prin sectionarea unei linii de 110kV si prin folosirea
sistemului intrare-iesire.
6. Pentru sursele distribuite de puteri meri (clasa:A,B) este mai avantajos
economic sa fie construita o noua ST de 110kV/MT in apropierea sursei.
Se face un racord in derivatie la o linie de 110kV si se obtine o configuratie cu
3 capete:
 3.Etapele procesului de racordare la retelele electrice
Racordarea surselor distribuite la retelele electrice de interes public impune
parcurgerea urmatoarelor etepe, precum:
1. etapa de documentare si informare
2. depunerea cererii de racordare si a documentatiei pentru obtinerea avizului
tehnic de racordare (ATR)
3. stabilirea solutiei de racordare si emiterea ATR-ului
4. incheierea contractului de racordare
5. realizarea lucrarilor de racordare
6. punerea in functiune pentru probe
7. emiterea certificatului de racordare
8. punerea in functiune finala
In vederea obitineri ATR-ului cerea trebuie adresata operatorului de transport
si sistem: -OTS (transelectrica) >50MW (400/220/110kV)
-OD (E-ON, ENEL, CEZ) <50MW
Pentru puteri intre 10-50MW in anumite situatii pt. obt. ATR-ului trebuie
consultat si OD si OTS
Pentru sursele distribuite de puteri mici (categoria E-F) solutia de racordare se
stabileste pe baza de fisa de solutie, pentru centralele din celelalte categorii se
impune elaborarea unui studiu de solutie.
Studiu de solutie:
1. Prezentarea situatiei energetice a zonei (in functie de puterea instalata)
Avize: ATR, CR-contract de racordare, PIF-punere in functiune
2. Stabilirea variantelor de racordare
3. Calculul regimurilor permanente de functionare
4. Calculul regimurilor de stabilitate
5. Calculul curentilor de scurtcircuit
6. Calculul pierderilor de putere
7. Calculul indicatoriilor de siguranta in functionare
8. Analiza posibilitati de participare la servicile de sistem (pt. centrale dispecerizate)
9. Analiza cerintelor de monitorizare si reparaj (impunerea sistemului SCADA)
10. Analiza modului de implementare a cerintelor tehnice
11. Inventarierea cucrarilor pentru racordare si pentru modernizarea retelei situate
in amonte se punctul comun de conectare
4.Tipuri de generatoare folosite pentru sursele distribuite
Tipurile de surse distribuite sunt:
- fotovoltaice,
- turbine cu gaz,
- micro-hidrocentrale,
- motoare cu ardere intern
Aceste surse pot utiliza 2 categorii de generatoare electrice:
a) generatoare constituite din masini electrice rotative (gen. sincron si
asincron), care convertesc energ. mecanica primita in energ electrica la
tens. alternativa.
b) generatoare statice care convertesc o alta forma de energie cum ar fi
energia luminoasa chimica, in energie electrica la tensiune alternativa.
In present sursele distribuite nu utilizeaza masini rotative de tens. continua
pe post de generator deoarece sunt scumpe si au intretinerea dificila.
In functie de sist. de conversie a energiei, SG pot fi racordate la RE in 2 moduri:
-direct, in cazul masinilor rotative de tens. alternativa care functioneaza la
viteza de rotatie constanta.
-indirect, prin convertoare statice de putere pentru generatoarele statice
(tens. continua) si masini rotative (tens. alternativa) cu viteza variabila.
Generatorul asincron: functioneaza pe acelasi principiu cu motorul
asincron cu deosebirea ca viteza de rotatie a campului magnetic inductor este
mai mare decat viteza de sincronism. GS este utilizat de obicei pentru a
functiona in paralel cu alte surse de energie sau cu reteaua electrica, in vederea
amorsarii procesului de autoexcitatie, generatorul asincron are nevoie de putere
reactiva pe care o preia din retea sau de la o sursa proprie cum ar fi batieiile de
condensatoare.
Daca puterea reactiva este preluata din retea au loc pierderi suplimentare de
putere si energie, precum si cresterea caderilor de tensiune.
Caracteristici:
- curent de pornire mare,
- aport scazut la curentii de s.c.
- nu necesita sincronizarea cu reteaua electrica
- prezinta risc scazut de functionare izolata.
Generatorul sincron: este o masina electrica rotativa capabila sa
functioneze ca sursa autonoma independent de alte surse. GS daca este
sincronizat corespunzator si echipat cu sisteme de reglare si protectie adecvate,
poate functiona in parallel cu alte surse si cu reteaua electrica.
Caracteristici:
- poate genera sau consuma putere reactiva,
- aport ridicat la curentii de scurtcircuit
- curent de pornire nesemnificativ
- prezinta risc ridicat de functionare izolata
- necesita sincronizarea cu reteaua
5.Conditiile tehnice de racordare la retele a surselor distribuite
Conectarea surselor distribuite la R.E implica anumite transformari asupra
R.E mai ales asupra celor de distributie, desi sursele distribuite utilizeaza acelasi
tip de generatoare ca si centralele clasice, ele produc unele prob. specifice.
Retelele de distributie nu intotdeauna prezinta cele mai bune conditii de
conectare la retea a surselor distribuite.
Ex: - protectiile pot functiona anormal
- tens scade, puterea de scurtcircit scade iar problemele de operatie a
fenomenului de FLIKER cresc
Pentru conectarea la R.E. a surselor distribuite trebuie indeplinite anumite
conditii si anume:
- puterea instalata trebuie sa fie compatibila cu criterial de functionare
impus de operatorul de retea
- prin conectarea generatoarelor distribuite nu trebuie depasit, plafonul
curentilor de scurtcircuit
- trebuie verificata selecctivitatea protectiilor
- trebuie respectata capacitatea de incarcare a liniilor si
transformatoarelor
- trebuie verificata formarea curbei de tensiune si nivelul tensiunii
- factorul de putere trebuie mentinut intre anumite limite
- in anumite situatii operatorul de retea poate impune schimburi de
putere reactiva cu sursa distribuita pentru reglajul tensiunii.
Unele sisteme distribuite precum cele eoliene creaza o serie de problem printer
care cele mai importante sunt legate de:
- prognoza si dispecerizarea energiei produse
- regimul permanent de functionare (perturbatii)
- calitatea energiei electrice (variatii de tensiune si frecventa)
Pentru a reduceaceste problem pot fi utilizate o serie de solutii tehnice:
- instalarea unor sisteme avansate de comanda si control (SCADA)
- modernizarea retelelor actuale in vederea minimizarii variatiei de
tensiune
- utilizarea dispozitivelor bazate pe electronica de putere pentru
conectarea la retea(filter, SVC-uri).
6.Influenta surselor distribuite asupra regimului permanent
Regimul permanent al unei R.E reprezinta un regim stationar in care
marimile de stare au valoare constanta in valoarea efectiva. In functie de puterea
instalata si de blocul de conectare la retea, sursele distribuite pot influenta in
mod diferit regimul permanent de functionare. In aceste conditii se pune
problema determinarii marimilor de stare de regim permanent a verificarii
acestora si a identificarii masurilor care trebuie luate pentru
imbunatatirea/optimizarea regimului permanent.
Prin calculul regimului permanent se urmareste determinarea completa a
marimilor de stare asociate nodurilor si laturilor.
Starea electrica a unui nod este caracterizata de 4 marimi reale: P, Q, U, θ care
pot fi grupate in 2 marimi complexe: 𝑆 = 𝑃 + 𝑗𝑄, 𝑈 = 𝑈𝑒𝑗𝜃
𝑈
Puterea nodala se defineste a fiind suma
Algebrica dintre puterea produsa,
𝑆𝑔
considerate cu semnul + si puterea
𝑆 consumata considerate cu semnul –
𝑈𝑐 𝑆 = 𝑆𝑔 − 𝑆𝑐 = (𝑃𝑔 + 𝑗𝑄𝑔 ) − (𝑃𝑐 + 𝑗𝑄𝑐 )

Datorita ecuatiei de bilant a puterilor nodale, 2 dintre marimi pot fi impuse si

sunt marimi independente iar celelalte 2 se obtin prin calc. reg. Permanent.
In functie de marimile impuse nodurile se impart in 3 tipuri:
Tip nod Marimi impuse Marimi calculate
C P,Q U, θ
G P,U Q, θ
E U, θ P,Q

Considerand generator sincron:

Marimile de stare asociate laturilor se refera la:
- curenti complecsi: 𝐼 = 𝐼𝑒 − 𝑗𝐼𝑚
- puterea complexa: 𝑆 = 𝑃 + 𝑗𝑄
7. Calculul regimului permanent folosind metoda ascendant-descendent
SD sunt caracterizate de puteri reactive in comparatie cu centralele clasice, in
aceste conditii SD sunt racordate de obicei la retelele electrice de distributie de JT,
MT, IT, aceste retele pot aratiunivea structura buclata, dar din ratiuni tehnice in
regim normal se exploateaza deblucat in configuratii radiale sau arborescente.
Aceste configuratii prezinta unele particularitati care permit utilizarea unor metode
specific de analiza. O retea arborescenta este constituita dintr-un nod sursa si unul
sau mai multe noduri consumatoare, in plus in retea nu exista bucle inchise. Pentru
retelele arborescente circulatia de puteri pentru regim normal este unilaterala,
fiecare nod fiind alimentat de la nodul sursa pe o cale unica. Fiecare nod
consummator este alimentat de la un singur nod numit nod precedent printr-o
singura latura si poate alimenta mai multe noduri sau niciun nod.
Principiul metodei ascendant- descendent: Se considera o retea arborescenta
formata din n noduri, 1 nod sursa si n-1 noduri consumatoare, respective L laturi.
Reteaua avand configuratie arborescenta, nr.-ul de bucle este 0. Din teoria
circuitelor electrice rezulta TK 1, se poate aplica in n-1 noduri independente
considerate ca fiind noduri consumatoare. TK 2 nu se poate aplica deoarece:
L – n + 1 = 0 , in schimb cunoscand curentii prin laturi pe baza legii lui Ohm se pot
calcula caderile de tensiune la bornele acestora ∆V = 𝑍𝑖
Considerand cunoscuta tensiunea nodului sursa pe baza caderilor de tensiune
determinate anterior se poate calcula tensiunea nodurilor consumatoare. In
principiu metoda ascendant-descendent, consta in 2 etape:
Etapa ascedent in care plecand de la nodurile terminale spre nodul sursa prin
aplicarea TK 1 se obtin curentii prin laturile retelei.
Intr-o maniera riguroasa consumatorii de energie electrica pot fi reprezentati prin 3
componente constant:
- o component de putere ct. Sc= Pc + jQc;
- o component de admitanta ct. Yc = Gc -jBc
- o component de current ct. Ic = Iac- jIrc
In mod simplificat se poate considera 1 din cele 3 componente cel mai adesea cea
de putere ct., respective current ct.
Etapa descendent: Plecand de la nodul sursa a carei tensiuni este cunoscuta si ct.
si mergand catre nodurile terminale se calculeaza caderile de tensiune la bornele
laturilor si tensiunea nodurilor consumatoare.
Etapa ascendant: 4
s (5) (2) (1)
(7) 5
1 3

(4) 7
(6)
6
(3)
2
Etapa descendent:
(7)
(1) (6) 4
Ss (3)
1 3 5

(4)
7
(2) 6
2 (5)

In cazu unei retele electrice de distributie constituita din mai multe subretele
arborescente, metoda ascendant- descendent se poate aplica independent pe fiecare
sub retea in parte. In cazul modulului linear al retelei in care consumatorii sunt
reprezentati prin curenti constanti si laturile prin impedantele longitudinale,
rezultatul regimului permanent se obtine printr-o singura parcurgere a celor 2
etape. In cazul modulului neliniar rezultatul regimului permanent se obtine in urma
unui calcul iteratib, la fiecare iteratie parcurgandu-se ambele etape iar procesul de
calcul se executa pana cand diferenta puterii la nodul sursa intre 2 iteratii
successive este mai mica decat o eroare impusa.
 8. Modelarea elementelor retelelor electrice
In vederea calculului regimului permanent este necesara modelarea elementelor
retelelor de distributie, pentru acestea se considera urmatoarele ipoteze:
1. Sistemmul trifazat al tensiunilor este simetric de succesiune pozitiva
2. Sarcina formeaza un sistem trifazat echilibrat
3. Parametrii retelei sunt omogeni, ct. in timp si independente de U si I
4. Functionarea se face in regim permanent de lunga durata
In aceste conditoo pentru calculul regimului permanent se poate utiliza schema de
succesiune pozitiva.
Modelarea liniiilor electrice: Liniile electrice apartinand retelelor de distributie
pot fi reprezentate prin schema echivalenta in pi fara pierderi transversal,
considerand parametrii concentrate. Liniile de distributie au lungimi mici in
𝜆
comparative cu = 1500 km a.i. pot fi reprezentati prin scheme cu parametrii
4
concentrate. 𝛌 – lungimea de unda a radiatiei electromagnetice
𝑐 300000
𝛌= = = 6 000 km; liniile ≤ 250 km scurte; ≥ 250 km linii lungi
𝑓 50

Pierderile transversal se neglijeaza deoarece nu exista descarcare corona

iar cablurile sunt caracterizate de dielectrici de calitate buna.
Vk=Vi - ∆Vik
∆Vik= ZLIL=(RL+JXL)(Ia - jIr)= RLIa + XLIa + J(XLIa – RLIr)
𝑌𝐿 𝑉𝑖 𝑌𝐿 𝑉𝑘
Ii=IL+Ii0 ; Ii0= ; Ik = Il-Ik0; Ik0 =
2 2

In mod simplificat se poate neglija admitanta transversala 𝑌𝐿 a.i. se obtine schema

echivalenta in dipol:
ZL=RL+jXL Yi0=0; Ii0=0; Ik0=0; Ii=Ik-IL
i k Vk=Vi-∆Vik=Vi-ZLIi
Vi Vk Ii= Ik – IL
9. Influenta surselor distribuite asupra circulatiei de puteri din retelele
electrice
Conectarea surselor distribuite la retelele electrice conduce la modificarea
circulatiei de puteri prin tronsoanele acestora, in plus pentru retelele arborescente
se poate altera caracterul unilateral al circulatiei de curenti. Pentru a studia
influenta surselor distribuite asupra circulatiei de puteri se considera o retea radiala
conectata in nodul k.
~ GD
SA n

S1 S2 (1) (2) Sn
(3) Sk

O prima constatare este aceea ca sursa distribuita va afecta doar circulatia de puteri
din zona amonte de nodul k, respective prin tronsoanele dintre nodul A si K.
A 2-a constatare este aceea ca puterea produsa in nodul k conduce la scaderea cu ~
aceiasi cantitate a puterii injectate in retea la nodul A.
Pentru zona aval influenta asupra circulatiei de puteri este nesemnificativa.
Consideram ca susrsa din nodul k avea o putere S GD variabila, in functie de puterea
generata se disting urmatoarele situatii:
1. SGD=s k SD acopera integral puterea consumata in nodul k. Pierderile de putere
in retea vor scadea iar scaderea se va inregistra in zona amonte.
2. s k ≤ SGD ≤ SK SD va acoperi integral consumul din nodul k si partial din
zona aval, pierderile de putere in retea vor scadea si mai mult in comparative cu
situatia anterioara.
3. s k ≤ SGD ≤ S1 SD va acoperi integral consumul nodului k si a zonei aval a
acesteia si partial consumul zonei amonte, se modifica sensul circulatie de curenti
prin tronsoanele amonte. In functie de marimea zonei amonte alimentate de SD
pierderile de putere vor scade pana intr-un punct in care pierderile sunt minime si
de la acest punct pierderile cresc.
 10. Influenta SD asupra pierderilor de puteri
Racordarea SD la RE conduce la modificarea arc. De puteri prin tronsoanele acestora
si implicit a pierderilor de putere si energie.
Se considera o retea el radial care alimenteaza n consumatori si o SD.

Circ. de curenti prin tronsoanele i1,i2,..in corespunde situatiei in care SD este

deconectata.
Prezenta SD in retea, conectata in nodul k poate fi asimilata cu o variatie a
curentului consumat in nodul k de forma:
∆𝑖𝑘 = ∆𝑖𝑘 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣 + ∆𝑖𝑘 𝑟𝑒𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣
Se poate dem. ca variatia pierderilo de putere active de retea este data de rel:
2 2 ) ∑𝑘 𝑘
∆𝑃𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 − ∆𝑃𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 𝛿𝑃 = 3[(Δ𝐼𝑘2 + Δ𝐼𝑘𝑟 𝑖 =1 𝑅𝑖 + 2Δ𝑖𝑘𝑎 ∑𝑖=1 𝑅𝑖 𝐼𝑖𝑎 +
2Δ𝐼𝑘𝑟 ∑𝑘𝑖=1 𝑟𝑖 𝐼𝑖𝑟
2 2
𝛿𝑃 = 𝑓(Δ𝐼𝑘2 + Δ𝐼𝑘𝑟 ) - reprezinta o conica de variabile
Se studiaza cazul particular 𝛿𝑃 = 0 in care prin prezenta SD(prin variatia curentului
∆𝑖𝑘 ) nu se modifica pierderile de putere active din retea
∆𝑉𝑎 2 ∆𝑉𝑟 2 ∆𝑉𝑎2 +∆𝑉𝑟2
𝛿𝑃 = 0 → (Δ𝑖𝑘𝑎 + ) + (Δ𝑖𝑘𝑟 + ) =
𝑅 𝑅 𝑅2
2 2
Pt a calcula optimul expresiei 𝛿𝑃 = 𝑓(Δ𝐼𝑘2 + Δ𝐼𝑘𝑟 ) se calculeaza derivatele partiale
ale expresiei 𝛿𝑃 in fct de Δ𝑖𝑘𝑟 si Δ𝑖𝑘𝑎 .
In urma calc derivatelor partiale ale expresiei 𝛿𝑃 a rezultat:
∆𝑉𝑎2 +∆𝑉𝑟2
𝛿𝑃𝑚𝑖𝑛 = −3 < 0 rezulta variatia 𝛿𝑃 negativa
𝑅
Pt pct de optim rezulta ca variatia pierderilor de putere active din retea este
negativa.
 12. Reglajul tensiunii in r.e de distributie in prezenta GD(generare
distribuita)
Act. de reglaj a tens in r.e urmareste compensarea caderilor de tens. pe elem
retelelor datorita trecerii curentilor variabili in scopul asigurarii unui nivel de tens
cat mai constant. Nivelul de tens la nodurile retelelor electrice este strans legat de
vehicularea puterilor active si in special a puterilor reactive.
Reglajul tens se poate efectua cu ajutorul urmatoarelor dispositive:
• Generatoare sincrone
• Baterii de condesatoare
• Bobine de compensare transversala
• Trafo cu prize reglabile
• Dispositive flexibile de tip FACTS
In r.e in care sunt conectate surse distribuite la nivelul re de distributie in prezenta
SD reglajul tens se poate realiza in urmatoarele noduri:
1. Reglaj local al tens.
Se refera la nodurile la care sunt racordati marii comsumatori sau surse distribuite
de puteri mari. Acest reglaj se poate realiza prin controlul puterii reactive din nodul
respective.
2. Reglajul in pct intermediare
Se aplica pt liniile el de lungimi mari pt mentinerea unui nivel de tens corespunzator
la tate nodurile retelei. Reglajul in pct intermediare se poate face prin injectia de
putere in baterii de condensatoare, compensatoare statice tip SVC, sau prin trafo cu
prize reglabile.
3. Reglajul centralizat al tens
Vizeaza nodurile de alimentare ale retelelor de distributie respctiv barele de MT de
ST si cele de JT de PT. Prin reglajul centralizat se modifica nivelul de tens in intreaga
retea de distributie. Daca prin reglajul centralizat nu se reuseste obt unui nivel de
tens corespunzator se utilizeaza si reglajul local. Se poate face reglaj centralizat cu
ajutorul trafo cu prize reglabile, cu baterii de condensatoare, cu compensatoare
statice tip SVC, respective prin controlul tens in reteaua din care este alimentata
reteua de distributie.