Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elaborator:
ZAMFIRESCU LUMINITA
Noiembrie 2012
1
CARASIMU ZIZI INTREPRINDERE INDIVIDUALA-BUNGALOW CORBU GOLF
CUPRINS
LISTA TABELELOR si FIGURILOR ............................................................................................... 5
LISTA ABREVIERI ........................................................................................................................... 5
1. INTRODUCERE ........................................................................................................................ 6
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA............................................ 7
2.1 Localizare şi topografie ........................................................................................................ 7
2.2 Geologie şi hidrogeologie .................................................................................................... 8
2.2.1 Elemente de geologie ............................................................................................. 8
2.2.2 Relieful ........................................................................................................................ 11
2.2.3 Ape de suprafata .................................................................................................... 12
2.2.4 Apele subterane ................................................................................................................ 14
2.3 Arii naturale protejate ............................................................................................................. 15
2.4 Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona obiectivului ................... 23
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE .................................. 24
3.1 Istoricul amplasamentului .................................................................................................. 24
3.2 Dezvoltari viitoare ............................................................................................................. 25
4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI .............................................. 25
4.1 Generalitati ............................................................................................................................. 25
4.2 Materiale de construcţii.......................................................................................................... 26
4.3 Stocarea materialelor ............................................................................................................. 27
4.4 Emisii în atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosfera ..................... 27
4.5 Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor
pluviale.......................................................................................................................................... 27
4.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor ....................................................................................... 28
4.7 Alimentarea cu energie electrica ............................................................................................ 28
4.8 Protecţia şi igiena muncii ....................................................................................................... 28
4.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor ......................................................................................... 29
4.10 Zgomotul şi vibratiile ............................................................................................................ 29
4.11 Securitatea zonei ................................................................................................................... 29
4.12 Administraţie......................................................................................................................... 29
5. CALITATEA SOLULUI ............................................................................................................. 29
5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat............................................... 29
5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor invecinate .......................................................................... 30
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ............................................................................................. 30
7. BIBLIOGRAFIE- BAZE LEGALE ............................................................................................. 31
Anexa 1- PLAN DE SITUATIE ....................................................................................................... 34
Anexa 2 – PLAN DE INCADRARE IN ZONA ............................................................................... 35
ANEXA 3- UNITATI GEOLOGICE ALE DOBROGEI ................................................................. 37
ANEXA 4.......................................................................................................................................... 38
RI NR. 48/12.06.2012 / RI NR 259/20.06.2012 ............................................................................... 38
ANEXA 5.......................................................................................................................................... 40
LISTA SITURILOR DE IMPORTANTA COMUNITARA –EXTRAS ......................................... 40
ANEXA 6.......................................................................................................................................... 41
Lista Figuri
Fig.1- Bungalow CorbuGolf……………………………………………………………………Pag. 7
Fig.2- Rezervatia Biosferi Delta Dunarii………………………………………………………Pag. 8
Fig.3- Ape de suprafata in zona Bungalow Corbu Golf……....................................................Pag.13
Fig.4-RI nr.248/2012 Apa subterana foraj……………………..……………………………...Pag.15
Fig.5-RI nr.259/2012 Apa subterana foraj………………………..…………………………...Pag.15
Fig 6- Zone cu protectie integrala in RBD................................................................................Pag.17
Fig 7- Harta delimitarii regiunilor biogeografice in Romania...................................................Pag.18
Fig.8 -ROSCI0065 Delta Dunarii- Fisa sit Anexa 6..................................................................Pag.20
Fig 9- ROSCI0066 Delta Dunarii Zona Marina-Fisa sit –Anexa 7...........................................Pag.21
Fig.10- ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe...............................................Pag.22
LISTA ABREVIERI
ARBDD-Administratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii
RBDD- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
SCI/SAC-Sit de Importanta Comunitara-Arie Speciala de Conservare
SPA-Arie de Protectie Speciala Avifaunistica
CL-Consiliu Local
EDEN- European Destinations of Excellence
1. INTRODUCERE
Y
#
Y
#
Cotul Y# 3 4 5
INA
Y
#
Pisicii Y# 6
2 N
Y
#
RA
UC
1 Grindu
7 Y#
8 Y#
9 Y#
Vãcãreni
Y
#
10 Y
#
Luncaviþa 11 Y
#
12 Y
# Y
#
Rachelu 1314 Y
#
15 16 Y#
ISACCEA 17Y
#
18Y#
19 #
Y
20 25Y
#
21 22 26
#
Somova Y #
Y
23 24#
Y
27 29 30#
Niculiþel Mineri TULCEA # Y
Y
28 Nufãrul 31 32
#
Y # Victoria
Maloci Bãltenii Y
de Sus 33Y #
#
Y
34
Beº tepe #
Y
Mahmudia 35 36 37
Mihail Kogãlniceanu Aghighiol #Y
Y #
38 Dunavãþul
#
Y
#
61Y 53 51# 49Y # de Sus
56 Y #Y
# Y # Y 39 Y
Rîndunica 62Y
#Y60
#Y # # 52 Y
# Y Y # Y# # Y# 46Y
#
44
# Y
Y # 54 50 48 47 #
Y # Dunavãþul
40Y
#
Y 45 ##
Y # de Jos
Y
Sabangia 59 55 Y 42 41
Satu Nou Y# Zebil 43
#
Y # 63
Y
# Y
Y # Y # Sarichioi
# #
Y #
Y # 64
Mihai Bravu Y #
Y
Y
#
Y #
#
Y # Y
Y #Y
# Y
Y # Y # La Monument
BABADAG
#
Y #
Y
#Y
EnisalaY #
#Y
Visterna #Y
Y#
#
Y
#
Y
Sãlcioara
#
Jurilovca Y Capul
Ceamurlia de Jos Viº ina # Y #
Y Dolosman
RÃ
Lunca Y #
#
Y Y#
AG
Baia # Y
Y # Y#
JUD. TULCEA #
Y
#
Y
#
Y NE
#
Y EA
Mihai Viteazu #
Y AR
Sinoe
#
Y M
#
Y
JUD. CONSTANÞA #
Y
Tariverde Istria #
Y
#
Y
#
Y
Nuntaº i #
Y
#
Y
Sãcele #
Y
#
Y
Vadu
#
Y
Corbu
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 km
124 Y
#
A. Stratigrafia:
Soclul reprezinta cea mai intinsa formatiune stratigrafica din masivul central
dobrogean, care alterneaza cu cuvertura sedimentara ce ocupa suprafete
restranse.
Soclul este format din doua unitati distincte: grupa sisturilor cristaline
mezometaforfice si formatiunea sisturilor verzi, Seria sisturilor verzi este
caracteristica formatiunii geologice a dobrogei Centrale.
In unele locuri, peste sisturile verzi, apar petice de depozite epicontinentale de
varsta jurasica si cretacica(Aptian), care apartin unei cuverturi sedimentare,
indepartata in mare parte de eroziune.
In cuvertura din Dobrogea centrala se recunoaste un singur ciclu de
sedimentare Dogger Malm. Depozitele cretacice se intalnesc doar ca petice
protejate de de eroziune. Formatiunile de varsta jurasica sunt constituite din
calcare recifale intens fisurate si carstificate constituind un acvifer important
(hidrostructura Dorobantu-Midia).
Formatiunile cuaternare sunt reprezentate de depozite neconsolidate in facies
litoral, formate la contactul de tripla confluenta dintre hidrosfera marina,
litosfera si atmosfera. Foraje geotehnice executate pe cordonul litoral, releva
succesiunea unor depozite nisipoase si argiloase formate in diferite ambiante
de sedimetare litorala.
Pachetul de nisipuri fine cu rare cochilii si elemente de pietris dispus la
adancimea de 20,30 metri- 14,20 metri corespunde unei ambiante marine
litorale.
Forajele geotehnice executate in zona au relevat succesiunea stratigrafica :
o 0-5.60 m secventa litologica constituita din depozite ale cordonului
litoral format din material de sedimentare;
o 5.60-10.80 m nisip format ca urmare a cresterii nivelului marii(in
perioada de transgresiune nimfeana);
o 10.80-14.20 m, maluri siltice bogate in material vegetal;
o 14.20- 20.30 m pachete de nisipuri fine cu rare cochilii si elemente
de pietris;
o 20.30-30.00 m straturi de argile maloase.
B. Tectonica
Spatiul central dobogean a evoluat ca arie labila intracratonica in Paleozoicul
terminal si la inceputul Paleozoicului. Aceasta a luat fiinta prin fracturarea si
regenerarea unei portiuni din domeniul continental consolidate est-european,
care s-a separate in doua blocuri: unul sud-vestic devenind Platforma Moesica
si altul nord-estic devenind platforma est-europeana.Consolidarea Dobrogei
Locatia aferenta Bungalow Corbu Golf Zona apartine faliei crustale central-
sudica dobrogeana(caracterizata de un maxim posibil de 4.5 grade pe scara
Richter),din punct de vedere seismic, aflandu-se intr-o zona de seismicitate de
tip E(cu potential seismic redus).
2.2.2 Relieful
Obiectivul Bungalow Corbu Golf se afla amplasat in zona litoralului maritim din
nordul judetului Constanta ce separa Marea Neagra de lacurile Corbu si Tasaul
Din punct de vedere al reliefului, in judetul Constanta se intalnesc doua
formatiuni principale : la nord, Podisul Casimcei iar la sud, Podisul Dobrogei de
Sud.
1
Institutul National pentru Fizica Pamantului-Ziua de Constanta (ziar local)
Spre est, marginea litorala este marcata de doua trepte de abraziune marina
35-55 m si 55-85 m, care domina depresiunile complexelor lacustre Corbu-
Tasaul si Razim –Sinoe, separate de mare prin cordoane de nisip. Relieful este
jos, cu lagune, limane fluviatile si perisipuri.
La sud, zona litoralului este reprezentata printr-o faleza abrupta, cu inaltimi de
15-30 m, sculptata in calcare si loess.
Lacul Corbu ocupa cursul inferior al vaii Corbu, care a fost barata de aluviuni
marine, depuse la adapostul capului clisargic(far Midia). Fiind amplasat pe
formatiunea Casimcea, caracterizata de o structura formata din calcare
recifale, jurasice intens carstificate, lacul Corbu are un bazin de receptie de
23,35 kmp este alimentat atat din surse subterane carstice, cat si din canalul
Dunare Marea-Neagra.
Bungalowul Corbu Golf este situat la 200 m de Marea Neagra, cea mai
importanta apa de suprafata din zona studiata.
Marea Neagra este o mare de tip continental,(cea mai izolată mare faţă de
oceanul planetar), cu o suprafata de 410000 kmp. Geneza acestei mari,
oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor sale geografice.
In adancime , bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala care
coboara pana la 180-200 m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In
dreptul tarmului romanesc aceasta platforma are aspectul unei trepte late de
100-200 km.Un alt sector, povarnisul continental are adancimea intre 180-200
m si 1000-1500 m(10% din suprafata marii), iar in interiorul bazinului marin
este zona adanca abisala inconjurata de izobata de 1000-1500 m ,atingand
adancimile cele mai mari(in jur de 2200 m).
Marea Neagra are tarmurile putin crestate , cu golfuri larg deschise, cu putine
insule si peninsule.
Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este
de 12.7⁰ C, depasind temperatura medie a aerului cu 1⁰ C.
Salinitatea osileaza intre 17% in zona litorala si 18% in larg, iar in adancimi
atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au o salinitate mai redusa decat ale
oceanului planetar, precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua
paturi de apa suprapuse, cu salinitate si densitate diferite.Aceasta stratificare
se explica prin schimbul de ape ce are loc prin stramtoarea Bosfor si prin
patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate dinspre Marea Marmara
spre Marea Neagra. Diferenta de densitate impiedica formarea curentilor
verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200 m adancime nu au
posibilitatea de a se oxigena ca in patura superficiala , cu valuri si curenti care
o fac favorabila vietii. Sub 200-220 m, apele Marii Negre lipsite de oxigen,
sunt lipsite de viata cu exceptia bacteriilor sulfuroase anaerobe.
2
Memoriu tehnic SC PlantDesign Srl
3
Legea nr.136/2011 pentru modificarea si completarea Legii 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei delta
Dunarii
Zona studiata, Bungalow Corbu Golf, nu se afla in zona ariilor strict protejate
de pe teritoriul RBDD(20 zone cu protectie integrala)
Zona studiata apartine regiunilor biopontice si biostepice asa cum este detaliat
in continuare in cadrul ariilor de importanta comunitara, ROSCI0065 si
ROSCI0066.
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este inclusa in reteaua Natura 2000 cu situri
de importanta comunitara SCI (SAC –Arii speciale de conservare), ROSCI0065
Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii Zona Marina4 si este declarata arie
de protectie speciala avifaunistica, SPA, ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe5.
4
Ordin 1946 din 2007
5
HG 1284/2007
6
Formular Standard Natura 2000 ROSCI0065 –Anexa 6 la Ordinul 1946/2007
Tab2-ROSCI0065/ROSCI0066
Nr. DENUMIRE SIT DE Suprafaţa CONSTANŢA TULCEA
Crt. IMPORTANŢĂ (ha)
COMUNITARĂ
12 ROSCI0065 Delta 450542 Corbu 48% Babadag 21 % ; Baia 1%; Beştepe 45% ; CA Roseti 99%
Dunării Istria 60% Ceamurlia de Jos 47% ; Ceatâlchiol 99%; Chilia Veche
Mihai Viteazu 99%; Crişan 99% ; Grindu 9% ; Isaccea 25% ;Jurilovca
59% 67%; Luncaviţa 1% ;Mahmudia 66% ; Maliuc 98%
Săcele 10% Marea Neagră 1% ; Mihai Bravu 1% ; Murighiol 88%
Niculiţel 1% ;Nufăru 40% ; Pardina 99% ; Sarichioi 50%
Sfântu Gheorghe 99% ;Somova 54% Sulina 99%
Tulcea 31% ValeaNucarilor 28%
13 ROSCI0066 Dellta 121.697 Marea Neagra 1%
Dunării - zona marină
7
Formular Standard Natura 2000 ROSCI0066 –Anexa 7 la Ordinul 1946/2007
8
Anexa 8- Lista Ariilor de protectie speciala avifaunistica
Tab 3- ROSPA0031
Nr. DENUMIRE Suprafaţă CONSTANŢA TULCEA
crt. ARIE DE PROTECŢIE (ha)
AVIFAUNISTICĂ
11 ROSPA0031 Delta Dunării 500334 Cogealac 10%, Babadag 21%, Baia 9%, Beştepe 41%, CA
şi Complexul Razim - Corbu 62%, Rosetti 99%,Ceamurlia de Jos 83%,
Sinoe Fântânele 1%, Ceatalchiol 99%, Chilia Veche 99%, Crişan
Istria 85%, 99%, Grindu 97%, Isaccea 44%, Jijila 10%,
Mihai Viteazu Jurilovca 84%, Luncaviţa 38%, Mahmudia
75%, Săcele 63%, Maliuc 99%, Mihai Bravu 1%, Murighiol
63% 94%, Niculiţel 1%, Nufăru 40%, Pardina 99%,
Sarichiol 50%, Sfântu Gheorghe 99%, somova
54%, Sulina 99%, Tulcea 31%, Valea Nucarilor
28%, Văcăreni 48%
Regimul vanturilor
Datele multianuale pun in evidenta variatiile frecventei si vitezei vantului. In
zona Constantei, frecventa medie cea mai ridicata se intalneste in cazul
vanturilor din directia Nord(21.5%), urmata de cele din directia Vest(12.7%)
si Nord-Est (11.7%). Cea mai scazuta frecventa se inregistreaza in cazul
vanturilor din directia Sud-Vest (5.9%) , Est (6.1%), Sud-Est (8.7%) si Nord-
Vest(8.8%) si Sud (9.4%).
- C5, C6 spatiu destinat unor anexe ale Pescariei, a fost amenajat ca spatiu de
parcare pentru autoturisme si barca
- C7 si C8 spatiu destinat unor anexe ale Pescariei cu regim de inaltime Parter
+ Mansarda, a fost amenajat si transformat in imobil de locuit cu acelasi
regim de inaltime
- C9 spatiu de recreere intre C1,C2,C3 si C4, amenajat cu platforma betonata
acoperit cu constructie usoara de lemn .
9
P100/2006
10
HG nr.766/1997
Finisajele interioare constau din pardoseli alcatuite din placi ceramice sau
piatra naturala pentru holuri, grupuri sanitare si scari, parchet laminat in
dormitoare si living. Peretii sunt vopsiti cu var lavabil si placati cu faianta pana
la inaltimea plafonului pentru grupurile sanitare. Tavanele prezinta vopsitorie
lavabila.
Tamplaria este din lemn:usi placi celulare/lemn masiv-furniruite.
4.12 Administraţie
Bungalow Corbu Golf este administrat si detinut in proprietate privata de Zizi
Carasimu care a declarat activitatea de Facilitati de cazare pentru vacante si
perioade de scurta durata pentru acest punct de lucru conform cu Certificatul
de inregistrare la Registrul Comertului cu numar de ordine:F13/1863/2010.
5. CALITATEA SOLULUI
5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat
Trebuie mentionat ca solul in zona obiectivului analizat nu face parte din
categoriile de fertilitate I sau II, in plus zona se afla in extravilanul Comunei
Corbu.
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Recomandari:
- Monitorizarea activitatii din punct de vedere al calitatii apei potabile si al
cantitatilor de deseuri generate, prin analize efectuate de laboratoare
acreditate si raportare la ACPM in conformitate cu cerintele legale specifice
- Evacuarea deseurilor menajere numai prin firme autorizate de salubritate
- Evacuarea apelor uzate menajere numai prin firme autorizate de colectare si
transport in vederea epurarii in Statii de epurare autorizate
- Plantarea de arbori si arbusti la limita incintei proprietatii
- Asigurarea securizarii zonei prin personal administrativ atat in perioada de
activitate estivala, cat si in restul timpului in anotimpul rece.
- Desfasurarea unei activitati care sa asigure respectarea si practicarea
formelor de turism carea asigura protejarea valorilor naturale şi culturale ale
Deltei Dunării, valorificarea resurselor naturale si antropice si dezvoltarea
durabila a acestui spatiu, recomandate prin strategia de practicare a
turismului pe teritoriul RBDD.
In Elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementari specifice in domeniul protectiei mediului:
11
Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării-
http://www.ddbra.ro/activitati/turism/forme-de-turism
ANEXE
ANEXA 4
RI NR. 48/12.06.2012 / RI NR 259/20.06.2012
ANEXA 5
LISTA SITURILOR DE IMPORTANTA COMUNITARA –EXTRAS
ANEXA 6
FORMULAR STANDARD NATURA 2000 ROSCI0065
ANEXA 7
FORMULAR STANDARD NATURA 2000 ROSCI0066
ANEXA 8
LISTA ARIILOR DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA/
SPA (HG 1284 DIN 2007)-EXTRAS
ANEXA 9
LISTA SPECIILOR DE PASARI A CAROR CONSERVARE ESTE
PRIORITARA IN ROMANIA