CAPITOLUL V.

EVACUARE PYROSIM – CLUB COLECTIV

V.1. INTRODUCERE

Elaborarea acestei simulări are ca scop reconstituirea cu datele disponibile şi accesibile din
presă a incendiului care a avut loc la clubul Colectiv în data de 30 octombrie 2015 într-o hală a fostei
fabrici de pantofi Pionerul. A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel
mai grav accident din țară, datorită numărului mare de persoane decedate și rănite. În urma tragediei
din 30 octombrie, de la clubul Colectiv au decedat un număr de 64 de persoane, 27 de persoane au
decedat în timpul incendiului, iar în perioada următoare au decedat un număr de 37 de persoane în
spitalele din Romania și din străinătate (dintre care ultima persoană a decedat pe data de 14 martie
2016). Reconstituirea incendiului s-a realizat prin intermediul unui program special destinat
modelării şi simulării incendiilor. De asemenea această lucrare constituie obiectul unei comparații
între ceea ce s-a întâmplat și ceea ce putea fi prevenit dacă se respectau prevederile actelor normative
in vigoare.

V.2. CONTEXTUL APARIȚIEI INCENDIULUI

Conform datelor prelevate din presă si a informațiilor oferite publicității de la INSEMEX

(Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și protecție
Antiexplozivă), autoritatea specializată în materii de medii explozive, incinta era construită din
beton armat, susținerea planșeului era realizată prin patru stâlpi cu secțiune rectangulară,
ferestrele erau zidite (figura 2.1), exista o singură cale de evacuare care era îngreunată de
amplasarea unui container de metal in fața intrării principale (figura 2.2). Containerul avea o ușă
cu două canaturi dintre care doar un canat funcțional, a cărui lățime era de 0,80 m (adica un flux
de evacuare conform P118/1999). Datorită destinației acestui obiectiv (sală pentru reprezentații
muzicale), planșeul încăperii era acoperit cu un strat de burete poliuretanic pentru antifonare. Pe
tavan se aflau și grilajele din lemn de brad , care aveau și acestea rol de antifonare. De asemenea,
pe cei patru stâlpi de susținere se aflau straturi de burete antifonic.
 Fig.V. 1.Fereastră zidită

Incendiul a izbucnit, conform relatărilor martorilor, datorită efectelor materialelor

pirotehnice, și anume a artificiilor, care erau amplasate în apropierea stâlpilor de rezistență.
Artificiile au reușit să aprindă spuma poliuretanică (care era ușor inflamabilă datorită
neingnifugării) și astfel a avut loc propagarea incendiului la plașeul incăperii. Dat fiind faptul că
planșeul încăperii era, de asemenea, captușit cu burete poliuretanic incendiul s-a răspândit cu
ușurintă.
 Fig.V. 2.Containerul amplasat la intrarea principală

Incendiul extinzându-se cu rapiditate au reușit să provoace decese şi leziuni din cauza

efectelor fizice cuplate ale efluenţilor incendiilor asupra utilizatorilor (fluxul termic radiativ,
temperatura gazelor de ardere, gazele toxice iritante şi axfixiante) şi a efecte psihologice care au
influenţat capacitatea de autosalvare şi au dus la învălmăşeală, îmbulzeală şi chiar panică .
Clubul era dotat cu trei extinctoare, dar doar unul a fost folosit pentru stingerea incediului. Un
element care ar fi dus la răspândirea cu rapididate a flacărilor a fost spalarea buretelui cu o
substanță presupusă a fi inflamabilă.

V.3. ETAPELE REALIZĂRII SIMULĂRII COMPUTERIZATE

Pentru realizarea acestei simulări 3D s-a utilizat platforma PyroSim (un simulator
puternic dezvoltat de către o firmă americană), o platformă ce abordează problemele inginerești
care apar in situațiile de urgență. Acest program este o interfață grafică pentru modelele FDS
(Fire Dynamics Simulation), care in cele din urmă pot prezice evoluția fumului, temperatura,
diferite concentrații de oxigen, gaze de ardere, modul de comportare a persoanelor pe timpul
evacuării acestora, precum și alte date susținute matematic referitoare la inițierea, evoluția și
stingerea unui incendiu.
Privind realizarea geometriei spațiului de studiat, PyroSim, folosește un sistem ortogonal
xOyz care ajută la introducerea valorilor reale necesare definirii geometriei propuse, precum și
atribuirea spațiului definit a proprietăților materialului care se vrea a fi introdus în simulare.
 Prin utilizarea acestui program s-a încercat reconstituirea incendiului de la clubul
Colectiv, precum și introducerea de noi elemente în conformitate cu normativele in vigoare.
Spațiul studiat prezintă o suprafață totală de 425 de m 2 din care doar 340 de m2 erau
destinați publicului (după cum se poate observa din figurile 3 și 4).

Fig.V. 3.Geometria încăperii exceptând partea combustibilă de la planșeu

Fig.V. 4.Geometria încăperii cu panourile de lemn susținute de planșeu

După realizarea geometriei încăperii, următorul pas a fost identificarea materialelor care
au dus la producerea incendiului. Ținând cont de informațiile avute din presă, ca materiale de
lucru au fost considerate spuma poliuretanică, lemnul de brad si betonul armat. S-a plecat de la
premisa că spuma era neignifugată și astfel s-a încercat găsirea informațiilor care să fie cât mai
pertinente in legătură cu materialele introduse.
Pentru definirea acestor materiale s-au introdus proprietățile acestora în program ,
proprietăți oferite de NIST, după cum se poate observa în figurile 5 și 6.

Fig.V. 5.Proprietățile lemnului de brad

 Fig.V. 6.Proprietățile spumei poliuretanice

După definirea materialelor, suprafețelor li s-au atribuit proprietățile materialelor

corespunzătoare. Cei patru stâlpi de susținere și tavanul încăperii au fost îmbrăcați în spumă
poliuretanică neignifugată. De asemenea, pe plafonul localului au fost puse grilaje de lemn de
brad pentru a reflecta cât mai bine spațiul propriu-zis.
Proiectul încearcă să trateze incendiul în 3 faze distincte, inițierea și dezvoltarea
incendiului, evacuarea persoanelor aflate în incinta clubului precum și comparația dintre
realitatea locului și prevederile normativelor în vigoare.

a. Inițierea și dezvoltarea incendiului

Inițierea incendiului a fost urmarea unei particule pirotehnice care aprinsă a atins buretele
poliuretanic cu care stâlpul de rezistență din partea stângă a încăperii era izolat. Buretele
antifonic fiind expus un timp îndelungat efectului termic, datorită distanței apropiate dintre
materialele pirotehnice și stâlp, acesta a ajuns la temperatura de autoaprindere și astfel a avut loc
inițierea incendiului. Dat fiind faptul că buretele de pe stâlpul de susținere avea legătură directă
cu cel de pe tavanul construcției , acesta s-a răspândit cu ușurință pe plafonul încăperii , ducând
astfel la arderea întregii cantități de burete aflată pe tavan.
În figura următoare se poate observa începutul aprinderii şi arderea buretelui antifonic
situat pe stâlpul de lângă scenă., precum și producerea gazelor toxice :
 Fig.V. 7.Inflamarea buretelui de pe stâlpul de rezistență din stânga încăperii. Faza de inițiere

De asemenea in figurile ce urmează se poate vedea traseul fumului în interiorul clădirii.

Răspândirea fumului duce la creșterea temperaturii și astfel se ajunge la temperatura de autoaprindere
a buretelui pe întreaga suprafața. Se poate observa stratificarea fumului la nivelul încăperii. Datorită
temperaturii în creștere nivelul neutru scade și în consecință nivelul temperaturii din interior crește.

Fig.V. 8.Distribuția uniformă a fumului in încăperea incendiată

 Fig.V. 9.Variația temperaturii in plan vertical

b. Reprezentarea fluxului de persoane pe singura cale de evacuare.

În acest paragraf s-a încercat formarea unei perspective în ceea ce privește evacuarea
persoanelor din club în seara tragediei. Tot din informațiile din presă s-a plecat de la faptul că în
seara incidentului în club se aflau între 300 și 400 de persoane, După aproximativ 60 de
secunde , cei prezenți au evacuat incinta clubului prin singura ieșire accesibilă. Datorită
numărului mare de persoane și a ușii foarte mici în comparație cu efectivul de persoane, la
ieșirea principală s-a creat o aglomerare de persoane, evacuarea devenind aproape imposibilă.
Cu ajutorul aceluiași program s-a încercat repartiția persoanelor pe timpul desfășurării
concertului, precum și începerea evacuării acestora. Astfel s-au introdus date referitoare la
numărul de persoane, amplasarea acestora , timpul de detectare al incendiului și durata de
reacție.
În figurile următoare se pot vedea datele introduse :
Fig.V. 10.Poziționarea persoanelor
Fig.V. 11.Repartiția persoanelor în încăpere și detectarea fumului de către grupul de lângă scenă a fumului.
 Fig.V. 12.Învălmășeala produsă pe direcția ieșirii

V.4. COMPARATIE CU PRIVIRE LA NORMATIVUL DE SECURITATE LA

INCENDIU

Sală aglomerată – încăpere sau grup de incăperi, pe același nivel sau niveluri diferite,
care comunică direct între ele prin goluri neprotejate la foc, în care suprafața ce-i revine unei
persoane este mai mică de 4 m2 și în care se pot întruni simultan cel puțin 150 de persoane; când
sunt situate la parter se consideră săli aglomerate dacă se pot întruni simultan cel puțin 200 de
persoane.
Dată fiind situația în cauză și anume numărul mare de persoane prezente în interiorul
clădirii( între 300 și 400 de personae) și suprafața clădirii de aproximativ 400 m 2 , se poate
afirma cu certitudine că incinta clubului corespundea unei săli aglomerate.
 Prevederile normativului privind sălile aglomerate:
 Sunt obligatorii minim două căi de evacuare distincte și judicios distribuite;
 Nu este admisă asigurarea prin ferestre a celei de a doua cale de evacuare;
 Trebuie să fie ușor accesibile din drumuri publice asigurându-se condiții de
desfășurare corespunzătoare a operațiunilor de stingere și salvare a persoanelor în
caz de incendiu;
 Trebuie să existe dispozitive de semnalizare a incendiului.

De asemenea in conformitate cu normativul P 118 din 2013/2 în sălile aglomerate , în care

publicul se află în prezența unor cantități de materiale combustibile pentru stingerea incendiilor se
recomandă sprinklerele deschise.
Astfel s-a realizat o altă simulare care cuprinde o noua repartiție a persoanelor, în care se
poate observa diferența dintre cele două cazuri și anume primul caz cu o singură cale de evacuare(în
figura menționată mai sus) și al doilea caz cu două căi de evacuare.
 Fig.V. 13.Deplasarea persoanelor pe cele două căi de evacuare

V.5. CONCLUZII

Se poate afirma cu ușurință că unul din factorii principali care au dus la o asemenea
tragedie a fost nerespectarea de către operatorul economic a prevederilor actelor normative
privind securitatea la incendiu și că simpla prevedere privind necesitatea unei căi de evacuare in
plus ar fi dus la fluidizarea evacuării.
Un alt aspect important al acestei lucrări este răspândirea acestei metode, de simulare
computerizată, în rândul operatorilor economici pentru evaluarea la risc de incendiu și pentru a-și
crea o perspectivă asupra pericolelor la care se pot expune într-o situație de urgență și în final
pentru a le preveni.
 Cu alte cuvinte, pentru evitarea unor dezastre similare este important să se respecte ad
litteram legislaţia in vigoare privind securitatea la incendiu a construcţiilor şi să se folosească
tehnica modernă pentru a anticipa eventualele incidente.