SCOALA POSTLICEALA SANITARA “GHEORGHE TITEICA”

REFERAT

CARDIOPATIA ISCHEMICĂ

Întocmit:
CUPRINS:

1. Introducere – despre cardiopatie

2. Cauzele cardiopatiei
3. Factorii de risc ai cardiopatiei
4. Tipuri de cardiopatie
5. Diagnosticarea cardiopatiei
6. Tratarea cardiopatiei
 1. Introducere - despre cardiopatie

Cardiopatia reprezinta, conform definitiei medicale, orice boala sau afectiune

a inimii. Cardiopatia ischemica este numita si boala cardiaca coronariana (sau boala
cardiaca ischemica), ceea ce inseamna suferinta muschiului cardiac (miocard).
Aceasta suferinta este produsa de ingustarea sau blocarea arterelor din inima (artere
coronare).
Ischemia este termenul medical folosit pentru a descrie ce se intampla atunci
cand muschiul inimii tale nu primeste suficient oxigen. Ischemia, de obicei, se
intampla deoarece exista o cantitate prea mica de sange si oxigen care ajunge la
muschiul inimii. De obicei, ischemia este cauzata de ingustarea sau de blocarea
uneia sau mai multor artere coronare (care asigura alimentarea cu sange a
muschiului inimii). In multe cazuri, ischemia este o problema temporara. Inima
pacientului poate reusi sa primeasca suficient sange prin arterele coronare afectate
in timp ce pacientul se afla in repaus, insa persoana poate sa sufere din cauza
ischemiei in timpul unui efort fizic sau in timpul unui eveniment stresant. Atunci
cand inima ta sufera de ischemie, de obicei, te vei confrunta cu durere sau
disconfort in piept (in cutia toracica).
  Angina este termenul medical pentru aceasta senzatie din piept, care este cel
mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice sau bolii cardiace coronariene.
Boala arteriala coronariana, numita si "cardiopatie ischemica" si "boala
coronariana", afecteaza milioane de romani. Aceasta afectiune grava este rezultatul
depunerilor de placi de aterom in arterele pacientului. Arterele, care la inceput sunt
elastice si moi, ajung sa aiba depuneri de placa de aterom pe peretii interiori, ceea
ce inseamna ca devin mai rigide si se ingusteaza. Acest lucru restrictioneaza
circulatia sangelui catre inima pacientului, care poate ajunge sa fie privata de
oxigen. Depunerile de aterom ar putea sa se rupa, ducand la un infarct miocardic
sau la moarte subita cardiaca.
Ce este cardiopatia - cardiopatia ischemica (sau boala cardiaca coronariana)
este un termen general folosit pentru a descrie bolile inimii cauzate de alimentarea
insuficienta cu sange a miocardului, cum ar fi ateroscleroza coronariana, angina
pectorala, angina pectorala instabila (preinfarctul) si infarctul miocardic. Potrivit
specialistilor, cardiopatia ischemica apare ca o consecinta a aterosclerozei
coronariene, ceea ce are drept efect oxigenarea insuficienta a inimii. Cardiopatia
este insotita de angina pectorala si, intr-un final, duce la infarct miocardic.
Cardiopatia ischemica, cunoscuta si sub numele de boala arteriala coronariana si
boala coronariana, intra in categoria bolilor cardiovasculare, fiind cel mai des
intalnita. Ea reprezinta un grup de boli care include angina pectorala stabila, angina
pectorala instabila (preinfarctul), infarctul miocardic si moartea subita cardiaca.
 2. Cauzele cardiopatiei

Se crede ca cardiopatia ischemica incepe cu leziuni sau deteriorari ale

stratului interior al unei artere coronare. Aceasta deteriorare sau lezare determina
acumularea depozitelor de placi de aterom la locul acelei leziuni. Aceste depozite
sunt alcatuite din colesterol si alte produse reziduale celulare, iar aceasta acumulare
se numeste ateroscleroza. Daca unele bucati sau fragmente se rup, trombocitele se
vor aglomera in acea zona, incercand sa repare vasul de sange.
Aceasta masa compacta sau umflatura poate bloca artera, reducand sau
blocand fluxul de sange si, in cele din urma, ducand la un atac de cord (numit
infarct miocardic). Cardiopatia sau boala coronariana este termenul care descrie ce
se intampla atunci cand alimentarea cu sange a inimii este blocata sau intrerupta de
o acumulare de substante grase in arterele coronare. In timp, peretii arterelor pot sa
se ingroase cu depozite de grasime. Acest proces este cunoscut sub numele de
ateroscleroza, iar depozitele de grasime se numesc aterom (infiltrare a peretilor
aortei si a unor artere cu o substanta grasa).
Ateroscleroza poate fi cauzata de factori ce tin de stilul de viata, cat si de alte
afectiuni: fumatul, colesterolul marit, hipertensiunea arteriala, diabetul.

3. Factorii de risc ai cardiopatiei

Factorii de risc traditionali pentru cardiopatie ischemica sau boala

coronariana sunt reprezentati de: un nivel mare al colesterolului LDL (numit si
colesterolul "rau"), un nivel scazut al colesterolului HDL (numit si colesterolul
"bun"), hipertensiunea arteriala, istoricul familial, diabetul, fumatul, daca femeia se
afla in perioada de dupa instalarea menopauzei, daca barbatul are peste 45 de ani.
Obezitatea, de asemenea, poate fi un factor de risc pentru cardiopatie ischemica sau
boala cardiaca coronariana.
Obezitatea
Componentele sindromului metabolic, cum ar fi diabetul de tip 2 si
obezitatea, sunt legate de un risc mai mare de a dezvolta boala cardiaca coronariana
sau cardiopatia ischemica.
Diabetul zaharat
Persoanele cu diabet ar trebui sa fie pregatite din timp, pentru a-si reduce
riscul de boala coronariana sau cardiopatie ischemica si ar trebui sa urmeze
recomandarile medicului.
Hipercolesterolemia
 Un nivel mare al colesterolului in sange creste sansele ca placile de aterom sa
se acumuleze si sa se depoziteze in vasele de sange ale inimii, facand astfel ca
ateroscleroza sa fie mai probabila.
Hipertensiunea arteriala
Atunci cand nu hipertensiunea arteriala (sau tensiunea arteriala mare) nu este
tinuta sub control, ea va provoca ingrosarea si ingustarea arterelor, reducand astfel
fluxul de sange catre inima.
Fumatul
Fumatul creste riscul de boala coronariana sau cardiopatie ischemica.
Tutunul, implicit fumatul, poate creste inflamatia si poate determina ca un volum
mai mare de colesterol sa se depuna in arterele coronare. De exemplu, o femeie
care fumeaza 20 de tigari pe zi este de 6 pri mai predispusa sa dezvolte cardiopatie
ischemica (ori boala arteriala coronariana) decat o femeie care nu a fumat
niciodata. Barbatii care fumeaza cu regularitate sunt de 3 ori mai predispusi sa
dezvolte cardiopatie ischemica (boala coronariana), comparativ cu barbatii care nu
au fumat niciodata.
Stresul
Stresul emotional pe termen lung si stresul mental au fost factori legati de o
deteriorare a arterelor, asa ca sunt un factor de risc in cardiopatia ischemica.
Alcoolul excesiv
Limitarea consumului de alcool sau chiar renuntarea completa la alcool poate
ajuta in ceea ce priveste reducerea riscului de cardiopatie ischemica.
Sedentarismul
Lipsa activitatii fizice sau daca persoana nu face exercitii fizice in mod
regulat creste riscul de cardiopatie ischemica, la fel ca si dieta necorespunzatoare.
Factorii genetici
Pe masura ce oamenii inainteaza in varsta, creste riscul de cardiopatie
ischemica, insa mai exista si alti factori de risc implicati in aparitia bolilor de
inima. De exemplu, factorii genetici: daca ai un parinte care a dezvoltat o boala
coronariana inainte de varsta de 60 de ani, acest lucru iti creste riscul de a dezvolta
cardiopatie ischemica.

4. Tipuri de cardiopatie

Exista mai multe tipuri de cardiopatii ischemice sau boli arteriale

coronariene, iar acestea sunt angina pectorala stabila, angina pectorala instabila
(numita, in limbajul pacientilor, preinfarct), infarctul miocardic si moartea subita
cardiaca.
Angina stabila
 Cardioatia sau boala arteriala coronariana poate duce la durere in piept
(angina). Atunci cand arterele coronare ale pacientului se ingusteaza, inima poate
sa nu mai primeasca o cantitate suficienta de sange atunci cand "cererea" este cea
mai mare, indeosebi in timpul unei activitati fizice, care solicita inima. Acest lucru
poate cauza angina (durere in piept) ori dificultati de respiratie. Poate ca ai auzit
termenul "angina pectoris" sau pe cel de "angina stabila" in cabinetul medicului
tau, asa ca este important sa intelegi ce inseamna acesta, de fapt.
Angina pectoris este termenul medical pentru durere in piept sau disconfort
datorat unei cardiopatii ischemice (boala arteriala coronariana). Angina stabila
apare atunci cand muschiul inimii nu primeste atat de mult sange pe cat ar avea
nevoie. Acest lucru se intampla, de obicei, deoarece una sau mai multe dintre
arterele inimii este ingustata sau blocata, lucru ce se mai numeste si ischemie.
Angina stabila este cel mai comun tip de angina. Ea este un model sau tipar
previzibil de durere in piept. De obicei, pacientul poate sa isi monitorizeze acest
tipar bazandu-se pe ceea ce facea atunci cand a simtit durerea in piept. Angina
(durerea in piept) rezulta dintr-un volum redus de sange catre inima. Asta inseamna
ca inima nu primeste suficient oxigen. Durerea este adesea declansata de activitate
fizica sau de un stres emotional.
Angina instabila
Exista doua tipuri de angina: stabila si instabila. Angina stabila apare intr-un
mod previzibil. Ea apare atunci cand persoana face un efort fizic considerabil sau
cand se simte extrem de stresata. Angina pectorala stabila, nu isi schimba, de
regula, frecventa si nu se agraveaza in timp. Pe de alta parte, angina instabila
(preinfarct) este acea durere in piept care se intampla cand persoana este in repaus
sau care apare cu efortul fizic sau stresul.
Durerea se inrautateste in ceea ce priveste frecventa si severitatea. Angina
instabila (preinfarct) inseamna ca blocajele din arterele care alimenteaza inima
pacientului cu sange si oxigen au ajuns la un nivel critic. Un atac de angina
instabila reprezinta o urgenta medicala si ar trebui sa primesti tratament imediat.
Daca este lasata netratata, angina instabila poate duce la un atac de cord, la
insuficienta cardiaca sau la aritmii (ritm neregulat al inimii).
Infarctul miocardic
Un atac de cord (sau infarct miocardic) are loc atunci cand fluxul de sange
catre inima este blocat, cel mai adesea de o depunere de grasime, colesterol sau alte
substante, care formeaza o placa in interiorul arterelor care alimenteaza inima cu
sange (artere coronare). Fluxul de sange intrerupt poate deteriora sau distruge o
parte a muschiului inimii. Un atac de cord, numit si infarct miocardic, poate fi fatal,
dar tratamentul s-a imbunatatit dramatic in ultimii ani. Este extrem de important sa
suni la 112 pentru a cere ajutor medical, daca crezi ca este posibil sa suferi un atac
de cord.
 Simptomele cardiopatiei
Cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice sau al bolii arteriale
coronariene este durerea in piept (angina). Pacientul poate, totodata, sa se confrunte
cu alte simptome, cum ar fi palpitatiile si o senzatie de lipsa de aer (dificultati de
respiratie). Unii pacienti pot sa nu aiba niciun simptom inainte de a fi diagnosticati.
Principalele simptome ale cardiopatiei ischemice sunt angina (durerea in piept),
atacurile de cord (infarcturile miocardice), insuficienta cardiaca.
Simptomele anginei stabile
Durerea si disconfortul in cazul anginei stabile:
• apar atunci cand inima trebuie sa pompeze mai tare, de regula in timpul unui efort
fizic;
• nu apar ca o surpriza, iar episoadele de durere tind sa aiba un tipar;
• de regula, au ca durata o perioada scurta de timp (5 minute sau mai putin);
• sunt ameliorate de odihna sau de medicamente;
• pot sa se simta ca o indigestie sau acumulare de gaze intestinale;
• pot sa se simta ca o durere in piept care radiaza (se extinde) catre brate, spate sau
alte zone ale corpului.
In timpul unui episod de angina pectorala stabila, pacientul poate sa se confrunte
cu:
• dificultati de respiratie (persoana simte ca nu mai are aer);
• greata;
• oboseala;
• ameteala;
• transpiratie abundenta;
• anxietate.
De obicei, angina stabila se intampla dupa ce persoana a facut un efort fizic.
Simptomele au tendinta de a fi temporare, cu o durata de pana la 15 minute in
majoritatea cazurilor. Acest tip de angina este diferita de angina instabila
(preinfarct), cand durerea poate fi continua si mai severa. Pacientul poate avea un
episod de angina pectorala stabila in orice moment al zilei. Cu toate acestea, este
mai probabil ca simptomele sa apara dimineata.
Simptomele anginei instabile
Principalul simptom al anginei instabile (cunoscuta in limbajul pacientilor si
ca preinfarct) este disconfortul sau durerea in piept. Senzatia preinfarctului poate
varia, in functie de persoana. Simptomele anginei instabile includ:
• durere in piept care se simte ca si cand cutia toracica ar fi strivita, ca o presiune,
ca o apasare sau ca o durere ascutita;
• durere care radiaza spre extremitatile superioare (de obicei, pe partea stanga) sau
catre spate;
• greata;
• anxietate;
• transpiratie;
• dificultati de respiratie;
• ameteala;
• oboseala inexplicabila.
Este posibil ca angina stabila sa progreseze in angina instabila (preinfarct).
Simptomele infarctului miocardic
Un atac de cord, numit si infarct miocardic, poate fi fatal, tocmai de aceea
este important sa recunoastem din timp simptomele. Cele mai frecvente semne si
simptome in cazul unui infarct miocardic sunt:
• o senzatie de presiune, o senzatie de strangere ori o durere in piept sau in
brate care se poate raspandi spre gat, maxilar sau spate;
• greata, indigestie, arsuri la stomac sau durere abdominala;
• dificultati de respiratie;
• transpiratie rece;
• oboseala;
• vertij sau ameteli bruste.
Simptomele unui infarct miocardic pot varia. Nu toti oamenii care sufera un
atac de cord au aceleasi simptome sau au acelasi grad de severitate al simptomelor.
Unii oameni au o durere usoara, pe cand altii au o durere mai severa. Unii pacienti
nu au niciun simptom, in vreme ce la altii, primul semn poate fi moarte subita
cardiaca. Cu cat ai mai multe semne si simptome, cu atat este mai mare
probabilitatea sa suferi un infarct miocardic. Femeile au o probabilitate oarecum
mai mare decat barbatii sa experimenteze semne si simptome mai putin tipice ale
unui infarct miocardic, cum ar fi durere la nivelul gatului sau durerea de maxilar.

5. Diagnosticarea cardiopatiei

Doctorul tau isi poate da seama daca in cazul tau este vorba de cardiopatie
ischemica (numita si boala arteriala coronariana ori boala coronariana) dupa ce:
• afla care sunt simptomele tale, istoricul medical si factorii de risc in cazul
tau;
• efectueaza un examen clinic, te examineaza;
• efectueaza o serie de teste de diagnostic, cum ar fi o electrocardiograma
(ECG sau EKG), o ecocardiografie, teste de efort, cateterism cardiac si altele.
Aceste teste il ajuta pe medicul specialist sa cunoasca amploarea cardiopatiei
ischemice (bolii coronariene), efectul acesteia asupra inimii si care este cel mai bun
tratament pentru pacient.
Investigatii non invazive
 Doctorul ii va pune pacientului o serie de intrebari despre istoricul sau
medical, va face un examen fizic si va cere sa se efectueze o serie de teste de sange
de rutina. Medicul poate sugera unul sau mai multe teste de diagnostic, cum ar fi
cele de mai jos.
Electrocardiograma
Electrocardiograma (ECG sau EKG) - o electrocardiograma inregistreaza
semnalele electrice in timp ce acestea strabat / trec prin inima pacientului. Un EKG
poate adesea sa scoata la iveala dovezile unui infarct miocardic anterior au ale
unuia care este in desfasurare.
Testul de efort
Daca semnele si simptomele apar cel mai adesea in timpul exercitiilor fizice,
medicul iti poate cere sa mergi pe o banda de alergare sau pe o bicicleta stationara
in timp ce se efectueaza o electrocardiograma (EKG). Acest lucru este cunoscut sub
numele de test de efort fizic. In unele cazuri, pot fi folosite medicamente pentru a
stimula inima, in locul exercitiilor fizice. Anumite teste de efort se fac folosind o
ecocardiografie. De exemplu, medicul poate efectua un test cu ultrasunete inainte si
dupa ce pacientul face efort fizic pe o banda de alergare sau pe o bicicleta.
Ecocardiografia
O ecocardiografie foloseste undele sonore pentru a produce imagini ale
inimii pacientului. In timpul unei ecocardiografii, medicul tau poate determina daca
toate partile peretelui inimii contribuie in mod normal la activitatea de pompare a
inimii. Partile care se misca mai slab este posibil sa fi fost afectate in timpul unui
infarct miocardic sau este posibil sa primeasca prea putin oxigen. Acest test poate
indica boala arteriala coronariana (numita si cardiopatie ischemica) sau alte
afectiuni diverse.
Radiografia toracica
Pentru a confirma un diagnostic pe care medicul il suspecteaza, acesta poate
cere efectuarea mai multor teste. Pentru a diagnostica problemele legate de inima,
medicul poate apela si la ajutorul radiografiei toracice. Razele X pot fi utilizate
pentru a detecta probleme ale inimii, cum ar fi insuficienta cardiaca.
Analize si teste de sange
Medicul poate cere efectuarea unor teste de sange pentru ca acestea pot
masura nivelurile colesterolului in sange, in special in cazul pacientilor care au
peste 40 de ani, au un istoric familial de boli de inima sau afectiuni legate de
colesterol, sunt supraponderali si au hipertensiune arteriala sau sufera de alte boli,
cum ar fi faptul ca au glanda tiroida subactiva sau orice alta boala care poate creste
nivelurile colesterolului.
Investigatii invazive
Printre tipurile de raze X care implica folosirea unei substante de contrast se
numara si angiografia coronariana. Iodul este injectat intr-un vas de sange pentru a
evidentia inima si vasele de sange. O alta investigatie pe care medicul o poate
recomanda este cateterizarea cardiaca. O substanta este injectata in arterele inimii,
printr-un cateter care este introdus intr-o artera, adesea in picior sau in brat, pana la
arterele din inima. Razele X detecteaza apoi locurile ingustate sau blocajele
dezvaluite de acea substanta, asemanatoare unei vopsele.

6. Tratarea cardiopatiei

Tratamentul pentru cardiopatia ischemica implica, de obicei, schimbari in

stilul de viata si, daca este necesar, anumite medicamente si anumite proceduri
medicale.
Tratamentul medicamentos pentru cardiopatie
Tratamentul medicamentos include o lista ampla de medicamente pentru cei
cu cardiopatie:
• Statine - acestea sunt singurele medicamente care s-a demonstrat ca au un
impact pozitiv in ceea ce priveste cardiopatia ischemica, dar daca o persoana are o
alta afectiune, este posibil ca acestea sa nu functioneze.
• doza mica de aspirina - aceasta reduce coagularea sangelui, reducand riscul
de angina pectorala sau de infarct miocardic.
• Medicamentele beta-blocante - acestea pot fi folosite pentru a reduce
tensiunea arteriala si ritmul cardiac, in special in cazul pacientilor care au suferit
deja un infarct miocardic.
• Tabletele, spray-urile sau plasturii cu nitroglicerina - care controleaza
durerea toracica (durerea in piept), reusind sa largeasca arterele coronare ale inimii.
• Inhibitorii ACE, adica inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei -
acestia reduc tensiunea arteriala si ajuta la incetinirea sau stoparea evolutiei
cardiopatiei ischemice.
• Blocante ale canalelor de calciu - aceste medicamente vor largi arterele
coronare, permitand unui volum mai mare de sange sa circule catre inima, si vor
reduce hipertensiunea arteriala.
Schimbarea stilului de viata pentru bolnavul de cardiopatie prin
inlaturarea factorilor de risc
Persoanele cu cardiopatie trebuie sa isi schimbe stilul de viata si sa faca
anumite modificari, pentru a avea artere mai sanatoase.
Reducerea in greutate
Cardiopatia ischemica nu poate fi vindecata, dar poate fi tinuta sub control
intr-un mod eficient. Pentru a inlatura factorii de risc, in special in cazul
persoanelor obeze sau supraponderale, este importanta scaderea in greutate si
mentinerea unei greutati la un nivel normal.
 Normalizarea nivelului de colesterol
Tocmai prin prisma faptului ca nivelul ridicat al colesterolului in sange este
pe lista factorilor de risc in ceea ce priveste cardiopatia ischemica, pacientii trebuie
sa isi normalizeze, pe cat posibil, nivelul colesterolului. Medicul le poate prescrie
pacientilor statine, care sunt recomandate atunci cand nivelul colesterolului total
depaseste o anumita valoare. Sa nu uitam ca nivelurile crescute ale colesterolului
sunt asociate cu bolile cardiovasculare.
Eliminarea fumatului si a excesului de alcool
Recomandarile in ceea ce priveste stilul de viata al persoanelor cu
cardiopatie includ si renuntarea la fumat sau eliminarea completa a consumului de
tigari si renuntarea la consumul de alcool.
Tratarea hipertensiunii arteriale
Lasata netratata, hipertensiunea arteriala poate provoca ingrosarea si
ingustarea arterelor, reducand astfel fluxul de sange catre inima. De aceea, medicul
iti va recomanda o serie de masuri si tratamente medicamentoase pentru a trata
hipertensiunea arteriala si iti va recomanda sa adopti o dieta sanatoasa, reducand
consumul de zahar si de sare.
Tratamentul chirurgical in cazul cardiopatiei
Interventiile chirurgicale pot deschide arterele blocate sau le pot inlocui, daca
vasele de sange au devenit foarte inguste sau daca simptomele nu raspund la
tratamentul medicamentos:
• tratamentul chirurgical cu laser - acesta implica o procedura prin care
chirurgul face cateva gauri mici in muschiul inimii, lucru care incurajeaza formarea
unor noi vase de sange;
• operatia de bypass coronarian - chirurgul foloseste un vas de sange din alta
parte a corpului pentru a crea o grefa care poate ocoli artera blocata. Grefa poate sa
provina de la piciorsau de la o artera interioara a peretelui toracic.
• Angioplastia si introducerea unui stent - un cateter este introdus in partea
ingustata a unei artere. Un balon desumflat este introdus prin cateter, in zona
afectata. Cand balonul este umflat, el comprima depunerile de grasime in peretii
arterei. Un stent, care arata ca un tub cu "ochiuri", poate fi introdus in artera, pentru
a o mentine deschisa, iar astfel sangele circula in mod normal. Rareori, poate fi
efectuat un transplant de cord, daca inima este grav afectata si tratamentul nu
functioneaza.
Protocolul de interventie in cazul infarctului miocardic
E important sa ceri asistenta medicala imediat daca ai dureri in piept, chiar
daca crezi ca este vorba doar de o indigestie sau daca crezi ca esti prea tanar pentru
a avea un infarct miocardic. Tratamentul prompt, acordat de personalul medical, va
creste sansele de a limita leziunile muschiului inimii.
 • Daca ai semnele unui infarct miocardic, suna la numarul de urgenta 112,
pentru a cere ajutor medical si nu ezita. Daca nu ai acces la serviciile medicale de
urgenta, roaga pe cineva sa te duca cu masina la cel mai apropiat spital.
• Ia nitroglicerina, daca ti-a fost prescrisa de medicul tau. Ia-o asa cum ti-a
fost recomandat, in timp ce astepti personalul medical de urgenta.
• Ia aspirina daca ti-a fost recomandata. Administrarea aspirinei in timpul
unui infarct miocardic ar putea reduce gradul de afectare al inimii, pentru ca
impiedica coagularea sangelui.

Prevenirea cardiopatiei
Exista cateva modalitati care te pot ajuta sa iti reduci riscul de a dezvolta
cardiopatie ischemica, cum ar fi sa reduci tensiunea arteriala si nivelurile
colesterolului. Poti reusi sa faci asta, daca adopti o serie de masuri. De exemplu,
este recomandata o dieta bogata in fibre si care sa fie saraca in grasimi. Alimentatia
ta ar trebui sa includa cat mai multe fructe si legume (5 portii pe zi) si cereale
integrale. Ar trebui sa limitezi cantitatea de sare pe care o consumi la nu mai mult
de 6 g pe zi, deoarece consumul excesiv de sare iti va creste tensiunea arteriala.
Exista doua tipuri de grasimi: saturate si nesaturate. Pentru a preveni
cardiopatia ischemica, ar trebui sa eviti alimentele care contin grasimi saturate,
deoarece acestea iti vor creste nivelul colesterolului "rau" in sange. Alimentele care
au un continut mare de grasimi saturate sunt:
• placintele cu carne;
• carnatii si partile grase ale carnii;
• untul;
• untura;
• smantana;
• branza tare;
• prajiturile si biscuitii;
• alimentele care contin ulei de cocos sau ulei de palmier.

Chiar si asa, o dieta echilibrata ar trebui sa contina grasimi nesaturate, cele

considerate "bune", care cresc nivelul colesterolului bun, HDL, si ajuta la reducerea
blocajelor din arterele tale. Alimentele bogate in grasimi nesaturate sunt:
• pestele gras;
• avocado;
• nucile si semintele;
• uleiul de floarea-soarelui, cel de rapita si cel de masline.

Ar trebui, de asemenea, sa incerci sa eviti sa mananci prea mult zahar,

deoarece acest factor iti creste sansele de a face diabet, care, asa cum s-a dovedit,
creste dramatic riscul de cardiopatie ischemica sau boala arteriala coronariana.
Totodata, este important sa fii o persoana activa din punct de vedere fizic. Medicul
specialist iti poate spune care este greutatea ta ideala in raport cu inaltimea ta si cu
modul in care este alcatuit corpul tau. De asemenea, poti sa iti afli indicele de masa
corporala folosind un calculator special.
Daca fumezi, renuntarea la tigari iti va reduce riscul de a dezvolta boala
arteriala coronariana, asa cum mai este numita cardiopatia ischemica. Fumatul este
un factor de risc major pentru dezvoltarea aterosclerozei. De asemenea, acest viciu
provoaca majoritatea cazurilor de tromboza coronariana la persoanele sub 50 de
ani. Un alt factor care te-ar ajuta sa previi cardiopatia ischemica este sa reduci
consumul de alcool. Daca bei alcool, nu depasi limitele maxime recomandate.
Consumul excesiv de alcool creste riscul unui infarct miocardic.
Ai un risc mai mare de cardiopatie daca esti diabetic. Asa ca daca ai diabet,
este important sa fii activ fizic si sa iti tii greutatea sub control, precum si tensiunea
arteriala, deoarece acesti factori te vor ajuta, la randul lor, sa tii sub control nivelul
glucozei in sange. Daca nu ai cardiopatie ischemica, dar ai colesterolul marit,
hipertensiune arteriala sau un istoric familial ce include boli de inima, medicul tau
iti poate prescrie medicamentele necesare pentru a preveni dezvoltarea unor boli ce
au legatura cu inima, precum cele din familia cardiopatiei ischemice. Daca ti s-au
prescris medicamente, este vital sa le iei si sa respecti dozajul corect.