Dezvoltare Comunitara. Cercetare Practic

Dumitru Sandu
DEZVOLTARE ~
COMUNITARA
Cercetare, practica, ideologie
POUROM
2005
Cuprins
Principalele abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Capitolul 1
Dileme ale dezvoltarii comunitare (DEVCOM) il) Romania ......... .. . 15
0 inovatie sociala ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
intrebiiri fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Primaria sau ONG-ul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Specialistul sau comunitatea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
DEVCOM oricum? .... ....... . .. ..... ...... .......... 19
Optiuni .............. .... . . .. ............ . ........... 19
Capitolul2
Ce estc ,dczvoltarca comunitara" ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
,,n", ,prin" ~i ,pentm" comuuitate ..... ........ ...... ..... ... 25
Schimbare voluntara ,prin" comunitate .. ............ ....... .... 26
,Comunitatea" din DEVCOM . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ..... ....... 29
,Familia" DEVCOM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Capitolul3
Participarea comunitara ....... ... . .... .... . .... .... .. .. .... 43
Aqiune comuna in interesul grupului de apartenenta ..... .. . ........ 43
Evaluarea sociala a proiectului de actiune comunitara . . . . . . . . . . . . . 45
Asociatiile pentru aduqiunea apei potabile - un caz
de participare comunitara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 46
Structura asociatiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 48
Aspectul cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .~ . . . . 48
Conditionari ale adoptarii ~i difuziunii asociatiilor . . . . . . . . . .. . . . . 51
A<ipiratii de confort . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 51
Initiere ~i organizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 52
Gradul de calificare tehnica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Tipuri de agenti comun.itari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Cazul ,.promotorului local" ca tip de agent comun.itar . . . . . . . . ....... 56
Promotorii ,promotorului local " . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Con!lnutul inovapei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Serialitatea fenomenului . . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Difuz.area inovapei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Evaluare de impact . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Revederea fundameruelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Cultura panicipativa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Aneldi. Un sondaj asupra paniciparii comunitare in 14 sate ...... . .. . . 71
Capitolul4
Construirea spatiilor de participare comunitadi ....... ......... .... 77
Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman) ...... .. 78
Codificarea bunelor practici in DEVCOM.
Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitara .......... ..... 82
Modelul Scbuftan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Educapa populara in spiralli ...... ....... ......... ........ 86
Un model comprebensiv al DEVCOM: ANDEO . . . . . . . . . . . . . . . . 87
DEVCOM ~i facilirare din perspectiva ANDEO . . . . . . . . . . . .... 90
Relevanta cad.relor de .,dezvoltare comprehensiva"
pentru DEVCOM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Anexe ....... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Construirea societatii civile europeoe prin dezvoltarea comunitarli . . . . . . 100
Prearnbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Pregatirea pentru dezvoltarea comunitara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Teoria ~i cercetarea dezvoltarii comunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Dezvoltarea comunitara ~i problematica rurala . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Dezvoltarea comunitara ~i regenerarea urbana . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Dezvoltarea comunitarli ~i dezvoltarea durabila a mediului . . . . . . . . . 104
Dezvoltare comunitara, invatare permanenta ~i dezvoltare culturala . . . 105
Dezvoltare comunitara, dezvoltare economica !ocala
~i economia sociaUi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Dezvoltare comunitara, minoritati, migrape,
rasism ~i discriminare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Despre anrreprenoriatul social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
.....
Capitolul5
Cunoa~terea diversitatii - conditie a DEVCOM . . . . . . . .. .. .. . . . . . . 109
Tipologii relevante ale satelor Romaniei . . . . . . . . . . . .. .... . . . . . . 109
Experienta de migratie internationala pe tipuri de sate . . ... .. . . . . . . . . 111
Tipologia culturala a satelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . . . . . . 118
Cateva concluzii privitoare Ia tipologia culturaUi . . . ...... . . . . . . 127
Satele pe scala saracie-dezvoltare comunitara . . . . . . . . ..... . . . . . . . 130
lndicele dezvoltarii satului . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . . . . . . 131
Unde sunt satele de maxima dezvoltare/saracie .. . . . ..... . . . . . . 135
Nivel regional .......... . ...... .... .... . .. . . .. . . . . 135
Nivel comunal ........ .. ..... .... . . .... . ......... . 137
Nivel de sat ... . . ...... .... . . ... .. ..... . . .. . .. ... . 138
Saracia comunitara ca izolare (grila FRDS) . . . . . . . . . . . . . . . . .... . 141
Tipologia socialli a comunitatilor de romi di.n Romania . . . . . . . . .... . 145
Tipologia ,accesibilitate, infrastructura, venit" (AIV) ... . . . . .. . . . 146
Cine traie~te in comunitatile sarace? . . ........... ..... .... . 147
Ignorarea saraciei comunitare in practica DEVCOM 15l
J
\.i
Capitolul6
ldeologii implicate in DEVCOM 153
Ideologii sistematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
Succesiuni istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
Nuclee ideologice .... . .. .......... .... ....... ....... . 156
ldeologii sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Democrati, comunitari~ti, autoritari~ti §i rebeli in Romania sociala .. . 159
fntrebiiri $i scop .... ............. .. . . ... . . . . . .. ... . 159
Dezbaterea privind inconsistenJa de status ....... . ..... . .. . 161
Contexte ale frustrarii sociale $i mobilizarii .. . ........ .... . 163
/poteze . .... . . . ......... .. .. . .. . .. . . . .. . .. . . ... . 164
Date $i metoda ...... . . .... .. . . .... . .. . . .. ...... . . 168
Rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
Projilul grupurilor AAP . .... ........... .. .. . . .. . .... . 173
lnconsistenJa La nivel de gospodarie : predictori structurali
$i cognitivi ai grupurilor de acjiune ....... . ........ . ... . 177
IS ca variabila dependenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
Concluzii .. .. . . ... . . ... . ...... . .. . . . .... . ... ... . 180
Ideologii difuze In domeniul identitar-etnic ... . . ..... . . ...... . . . 187
Nationalismul intre universalism ~i particularism ........ ·' ... . . . 187
Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze . . . . . . . . . . . . . . . . 195
Radicalismul in ideologiile sociale ... . ........ ....... . . ... . 197
Regionalizari identitare ... . . .......... .. . ... . . ......... . . 202
Fenomene ~i spatii identitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
Traditionalism identitar .... . .. . . . . . . . . .. . .. . .. . . . . . . .. . 203
Regionaliza:rea problemelor sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210
DicJionar de termeni folosiJi fn analiza dezvoltarii comunitare!DEVCOM . . . 213

Bibliografie ........... .. ..................... . .. ....... 223
Capitolul 1
Dileme ale dezvoltarii comunitare (DEVCOM)

in Romania
0 inovatie socialii
,Dezvoltarea comunitara" este o eticheta toleranta pentru o familie, relativ

dezorganizata, de practici sau modele de interventie locala care au sau tind sa
aiba ca rezultat ., mai binele comunitatii". Individualizarile in aceasta familie
vin din multiple direqii: domeniul ,mai binelui", initiatorul interventiei,
modul de a da viata ,gandului", intentiei de dezvoltare, actorii schimbarii,
tipul de comunitate etc.
Intr-o formulare sintetica, detaliata in sectiunile urmatoare, voi spune ca
DEVCOM se refera la schimb<'iri voluntare fn, prin # pentru comunitate.
Care este statutul schiinbarilor de acest gen in Romania de dupa 1989 ?
La prima vedere, DEVCOM este, in contextul romanesc de dupa Revolutia
din decembrie '89, o inovatie sociala. Sintagma ~i algoritmii de actiune pe
care ii desemneaza reprezinta noutati relative la timp §i loc. Yom vedea pe
parcursul lucrarii cat de noua este abordarea in context romanesc §i pe timp
lung, care trece dincolo de zidul comunist al secolului trecut.
Deocamdata, retinem ca este vorba despre o inovatie sociaHL Nu a trecut
nici un deceniu de cand in Romania se vorbe§te tot mai frecvent despre ,dez-
voltare comunitara". Apar ONG-uri §i proiecte ale unor ONG-uri, asociatii1 ,
cursuri §i materiale universitar-academice (Zarnfir, 2000) sau acte guverna-
mentale care opereaza cu.sintagma respectiva. Iau n~tere controve rse la modul
explicit sau implicit in legatudi cu rolul posibil al dezvoltarii comunitare, al
noilor actori ai dezvoltarii. Fermentul care sustine dezbaterea este dat in buna
1. Cazul ARDC (Asociatia Romana de Dezvoltare Comunitara).

16 DEZVOLTARE COMUNITARA
masura de oportunitatile de rezolvare a unor probleme sociale locale prin

programe de combatere a saraciei sau de dezvoltare care deschid drumul spre
resurse, in funcpe de capacitatea comunitaplor locale de a se auworganiza sau
mobiliza pentru participare. Scheme de imervenpe sociala comunitara sau
regionaUi bazare pe idei de parteneriat, participare Iocala, mobilizare a capita-
Iului social etc. sunt tot mai mult experimentate in context romanesc. Acestea
au fost preluate, majoritar, din practica ~i cu sprijinul unor institutii ~i
organizatii internationale apaftinand de U niunea Europeana, Banca Mondiala,
UNDP (United Nations Development Programme), DFID (UK Department
for lmemational Development) etc.
Cercetarea sociala aplicativa este din ce in ce mai mult implicata fie in
fundamenta.rea unor programe sociale care au in designul lor componenta
DEVCOM, tie in estimarea impactului social al unor astfel de programe sau
proiecte. 1n tot acest context, mai mult la nivel academic decat practic, apare
~i recursul la traditiile fondatoare de genul celor instituite prin conceppa ~i
practica echipelor sociale in perioada anilor '30, in cadrul mi§carii sociale
patronate de Diroitrie Gusti.
Pe un astfel de fundal, de noutate §i dezbatere atat in plan practic, de
interventie sociaHi, cat §i de cercetare sociala, elaborarea unui manual de
dezvoltare comunita.ra acum §i aici poate parea imposibiUi sau hazardata.
Cum un manual este o codificare de experienta, in contextul dat, nu poate fi
vorba sa tintim spre elaborarea unui manual standard. Ar fi posibila adaptarea
unui manual elaborat in alt context cultural pe tematica DEVCOM. Utilitatea
lui fonnativa imi pare a fi insli discutabilll. Cultura ~i problematica sociaHi
locala conteaza foarte mult in DEVCOM. 0 adaptare de coduri tehnice sau
culturale pentru a fonda interventii eficiente social §i economic nu se poate
face insa decat prin experimemare, la nivel de practica sociala. in timp, pe
baza cunoa§terii unei astfel de experiente se poate ajunge la codificari de tipul
manualelor standard.
in consecinta, ceea ce propun in continuare este o prim~ fonna de ,manual
de explorare" a domeniului DEVCOM din perspectiva problematicii sociale
actuaJe din Romania. Voi incerca sa realizez un cadru conceptual de inregrare a
teoriilor, tehnicilor de intervenpe, metodelor de cunoa§tere din domeniu , prin
raportare la practici ~i analize asupra DEVCOM in situatU sociale diferite, din
tara §i din str~Hnatate. Formarea unor speciali~ti in DEVCOM sau socializarea
unor noi actori care sa favorizeze procese de dezvoltare locaUi bazate pe ini-
pativa §i participare locala ar putea fi ajutate de contacrul cu o prezentare
DILEME ALE DEZVOLTARn COMUNITARE (DEVCOM) iN ROMANIA 17
axara pe ideea de coerenta §i diversitate. Deocamdata, interveiJpile comunitare

de tip DE VCOM au fost preluate in spatiul romanesc mai mult prin continutul
lor tebnic, ca agregare de reguli care prin aplicare este de ~teptat sa duca Ia
,mai binele comunitar". Si nu este rau, pentru ca procesul de invatare socia1a
a dezvoltarii prin proiecte §i prin participare directa a beneficiarilor schimbarii
nu se poate lansa §i realiza decat prin !ncerdiri §i erori , prin traire directa.
Este necesar insa ca, oda~ !ansate, procesele de dezvoltare participativa sa
fie sprijinite la nivel social prin formarea unor actori specia1izap sau cal ificati
care sa poata sustifle procesul din interior, dar cu avantajele cunoa§terii
principiilor §i a practicilor bune din domeniu. Lor le revine rolul de a adapta
efectiv practicile DEVCOM Ia contextul national, regional §i comunitar pe
care il cunosc §i de care sunt interesati.
Desigur, selec{iile din literatnra de specialitate §i din sfera exemplelor,
comunitatilor sau institutiilor invocate sunt afectate de propria scara de valori,
de experientele personate <lin domenii conexe DEVCOM. Care anume sunt
experientele de viata sau de cercetare ce m-au apropiat de tematica tratara in
volurn - se va vedea cu U§urinta din cuprins, din exemple §i date. Ceea ce este
insa mai putin vizibil , dar foarte important voi tncerca sa fac explicit inca
dintru lnceput. Este vorba despre orien!Mile valorice care tmi subsumeaza
demersul §i despre ipotezele pe care le sustin in intelegerea dinamkii de
dezvoltare a comunitarilor locale din Romania anilor 2000.
intrebari fundamentale
Primaria sau ONG-ul ? 1
In prezent, primariile §i , in genere, administratiile locale sunt principalul

agent de DEVCOM in majoritatea localitlitiJor tlifii. Dezvoltarea !ocala se
produce insa rot mai mult prin proiecte c u finantare !ocala sau extralocalll.
P.articiparea populatiei locale la luarea deciziilor de dezvolrare ~i Ia imple-
mentarea proiectelor este foarte diferita de la o situa~ie la alta.
Pot ONG-urile sa concureze primariile in mobilizarea comunitlilii pentru
implinirea propriei dezvoltari? Ce relapi pot ~i trebuie sa existe intte administrapa
1. In fapl, polaritatea mentionara face parte dintr-o serie mai larga de opozi!ii, ai carei
termeni esentiali sunt statul , institutiile de carita te, ONG-urile, piata. DEVCOM
opereaza diferir, in funct.ie de fiecare dintre aceste cadre de referinlli (Kenny,
2001 ). Asupra semnifica{iei aces£Or cadre de referinta voi reveoi.
locala ~i ONG-uri in procesul de dezvoltare locaHi? In ce variantii este

descurajatii in mai mare miisurii tentatia coruptiei? Care este rolul liderilor
informali §i a! structurilor tradiponale de asociere in promovarea §i sustmerea
unor proiecte de dezvoltare locala ?
La roate aceste intrebari se raspunde prin o ppuni pentru administrapa
publica !ocala sau pentru sectorul ONG. Argumentul standard pentru prima
varianta este dat, de obicei, in termeni de putere §i competen!ll ; in sprijinul
celei de-a doua variame sunt invocate flexibilitatea, capacitatea sporitii de a
mobiliza resursele locale de cooperare, transparenta sporita, distantarea de
jocurile politice. La r1ndul ei, optiunea favorabiUi administratiei sustine di
ONG-urile nu au competenta, folosesc banli din proiecte pentru imbogatirea
celor care le coordoneaza $i - nu pentru binele public - sunt supradeterminate
de ciitre donatori externi sau elite locale, §i nu de interesul grupurilor margi-
nate pe care ar trebui sa le serveasdL
Ipoteza de actiune pe care o sustin este cea a interactiunii celor doua
categorii de actori in activitatile DEVCOM. Pot interactiona Ia modul coope-
rarii sau competitiei sau controlului reciproc. Astfel, i§i pot spori ~ansele de
reu§ita in conditiile unor resurse limitate §i pot reduce tentatiile de coruppe
prin provocarea permanentii a partenerului sau competitorului La o transparenta
sporita. Desigur, nu este suficient sa spui di ambele categorii de actori con-
teaza. Raroane de raspuns Ia intrebarile ,cum ? ", , unde ? " ~i ,de ce? ". Cum
pot coopera, in ce contexte interac{iunea este mai buna sau mai proasta, de ce
natura sunt obstacolele de interactiune eficienta intre administrat.ie §i ONG?
Specialistul sao comunitatea ?
Cine stabile$te agenda de dezvoltare locala, cine da cele mai bune solutii Ia
probleme, viziunea cui conteaza? A specialistului sau a comunitatii? Specia-
listul poate fi facilitator local sau din partea unui ONG extralocal, consultant
sau reprezentant al institutiei care asigura resursele pentru actiunea comunitara.
in principiu, majoritatea programelor de dezvoltare locaUi imbra~i~eaza ideologia
participru-ii comunitare, a irnplicarii saracilor sau altor grupuri comunitare in
identificarea problemelor $i in luarea deciziei. Cat de intemeiat prin fapte este
un astfel de discurs ? In ce mlisura puterea finantatorului §i orgoliul de expert/
consultant pot sa alimenteze practici elitiste sub paravanul unor mecanisme
formale de consultare !ocala sau de evaluare? Atata vreme cat ex.ista inca o
culturii democratica slab structurata, iar sursele de informare publica lucrea.zii
cu mult zgomot §i cu pu{ina obiectivitate, in timp ce evaluarue de programe
DlLEME ALE DEZVOLTARn COMUNITARE (DEVCOM) iN ROMANIA 19
de dezvoltare sunt realizate majoritar sub umbrela celui care finanteaza sau
.
gestioneaza proiectul, ~ansa de simulare a democratiei in programele DEYCOM
~
este foarte mare. Cele de mai sus nu reprezima o pledoarie pentru renuntarea
la facilitare, expertiza sau consultanta. Acestea sunt extrern de necesare in
foarte multe cazuri. Important este tnsl1 ca ~i mecanismele respective sa fie
evaluate sub aspectul eficientei ~i al concordaniei cu ideologia participativa.
DEVCOM oricum?
Schimbarile de tip DEVCOM sun! prin definipe destinate ,.mai binelui" comu-
nitar. Se pune insa intrebarea daca in fapt lucrurile stau totdeauna conform
definitiei. Care este raportul intre bunastarea comunitara tintita prin proiectele
DEVCOM ~i beneficiile elitelor locale, donatorilor sau ONG-urilor operatio-
nale? Cat de durabile sau sustenabile sunt schimbarile induse prin proiectele
DEVCOM ? 1n absenia unor mecanisme de raportare transparenta a rezultatelor
actiunii comunitare ~i a unor evaluan competeme ~j obiective, riscurile de a
obpne efecte minime, de scurra durata pentrU popularia !ocala sum foarte marl.
Optiuni
Ca o concluzie Ia acest capitol de deschidere a Lucrarii, menponez principalele

premise ale abordarii pe care o propun :
1. Diversitatea este eel mai bun mediu pentru a gasi solupj Ia dezvoltarea
comunitatiJor locale. Raportlirile le voi face la perioada interbelica, la
perioada comunista, la socierati cu traditie in promovarea DEVCOM, la
institutii, comunitati ~i autori din zone foarte diferite.
2. DEY COM nu se reduce lao lista de reguli de bune practlci, indiferent cine
propune respectiva lista. DEVCOM ca , reteta" poate fi eficienta in unul,
doua sau cateva cazuri, dar nu ca ghid pentru un proces de duratli care sa
dudi la o dezvoltare durabila. Nu se reduce nici Ia operatii de genul
facilirarii. Pentru a fi eficienra, DEVCOM trebuie integrata in strategii de
dezvoltare locaHi cornprebensiva ~i durabila.
3. Respecrul diversitatii socioculrurale in ajustarea straregiilor DEVCOM
este fundamental pentru succesul acestor practici de dezvoltare. in conse-
cinta, agentii comunitari, cei care aduc schimbarea prin DEYCOM , trebuie
sa cunoasca nu numai legi, reguli de actiune eficienta, ci ~i cultura locului
unde vor sa intervina §i plaja de oportunitati cu care sa , in-formeze"

comunitatea locaUL
4. Oricat de lungi ar tilistele cu reguli pentru practicile de succes in DEVCOM,
ele vor fi incomplete, greoaie. De aceea, identificarea unui set limitat de
principii fundamentale pentru acpunea eficienta in DEVCOM este de o
importanta majora. Pentru cazul societapi romane§ti actuate cred eli varia-
bilele-cbeje, tara de care nu se poate interveni eficient in DEVCOM, sunt
ANtreprenoriatul social, DEfinirea situatiei sociale (ce cred oamenii locului
despre problemele pe care le au $i despre posibilele solutii) ~i informa{ia
asupra Oportunita{iJor - ANDEO. Antreprenoriatul social este tnteles ca
· anrreprenoriar in care misiunea sociala este mai importanta decat profitul.
Modelul ANDEO pe care il propun este o ipotezll de lucru in domeniu, in
sfera DEVCOM din Romania, bazata pe sinteza documentara ~ide expe-
rienta local a.
5. Pentru situatii sociale diferite vor trebui elaborate cod uri specifice de actiune
eficient.a care sa men{ina cateva reguli generale, dar sa lucreze, in acela~i
timp , cu multiple specificari. invatarea diversitatii. a tipurilor sociale care
domina aria de intervenpe este primul pas in DEYCOM de performanta.
6. Nu exista actori comunitari buni sau rai prin detiuitie. Societatea civila,
administratia locaHi sau donatorii pot juca roluri pozitive sau negative in
proiectarea ~i/sau implementarea DEVCOM. Orientarile care promoveaza
sinergia intre diferiti actori (cum este cazul developmentalismului) par sa
aiba ~anse de succes sporite. in dezvoharea locala exisra o mare diversitare
de constrlngeri ~i de configurapi valorice comunitare. Din cauza acestui
fapt este indicat, cred , sa fie admisa, ca singur judecator, evaluarea din
perspectiva beneficiarilor, desfli$urata cu rnijloace §tiintifice. Altfel, tara
testarea efectiva a rezultatelor, preconcep{ii de genu! ,societatea civila
este cea corecta", ,administratia publica §tie ce trebuie flicut" sau , numai
expertii se pricep" nu sunt dedit forme de prejudecara sociala.
7. Succesul DEVCOM depinde de valorile rumror actorilor potential relevanp
pentru actiunea comunitara. Cli§ee de genu! , Ia noi DEVCOM nu merge,
pentru ca membrii comunitatilor, potentialii lor beneficiari, nu au valorile
democratice necesare", nu ajuta la rezolvarea difuzarii acestei invovatii
redescoperite care este DEVCOM. Desigur, sunt inertii in mentalul colectiv
care, pe linie comunista sau tradiP,onalista, pot bloca descbiderea spre
acpuni voluntare in, prin ~i pem:ru comunitate. Ceea ce comeaza tnsa nu
este numai harta valorilor populatiei actor-beneficiar, ci lntreaga harta a
valorilor care structureaza comportamentul tuturor actorilor implicati in
DEVCOM. Conteaza si valorile ONG-urilor §i cele ale guvernantilor de Ia
DTLEME ALE OEZVOLTARn COMUNITARE (DEVCOM) iN ROI'v1ANIA 21
nivel central ~i local si cele ale donatorilor. Mai muJt, este important ou
numai ce cred agenpi de schimbare comunitara, ci ~ i ce cred ei in legarura
cu participantii potenpali la acpune. Este important modelul lor despre
participarea !ocala sau comunirara. Pot Iuera cu modelul participarii dez-
interesate, cointeresate sau fortate. Desigur, ultima altemativa nu intra in
sfera DEVCOM. Participarea strict altroista, cu motivap.e morala sau
religioasa, dar tara nici un interes personal este un caz extrem. in schimb,
participarea cointeresata este cea care apare eel mai frecvent in practica
DEVCOM. La randul ei, poate fide cointeresare prin conjugare de interese
publice ~i private sau poate fi coinreresare prin interes pentru accesul la
bunul public produs prin acpunea comunitara. Altfel spus, poate fi cointe-
resare extrinseca, bazata pe o motivatie diferita de rezultatul ac(.iuni i
comunitare, sau una intrinseca, asociata cu rezultatul actiunii respective.
Adoptarea unui anumit model despre participantii la aqiune este extrem de
importanta. Cred ca atat participarea prin cointeresare de tip intrinsec, cat
~i cea prin coinreresare de natura extrinseca sum de maxima relevant3
peotru majoritatea actiunilor de tip DEVCOM.
8. Lucrarea include ~ i pagini de manual standard1 , cu rezumarea §i prezentarea
unor analize anterioare din domeniul de referinta, dar ~i pagini de cercetare.
Acestea din urma sunt necesare, cred, data fiind noutatea domeniului.
1. 0 prima forma a acestui volum a fast realizata la sugestia colegei mele dr. Mihaela
Lambru, ca supon de curs in cadrul unui program de master pe care domnia sa 11
conduce. Ti raman indatorat penrru idee §i sustinere. Fiind vorba despre intraTca
incr-un domeruu purin explorat in publicistica romaneasca de specialirate, imi
propun anum.ite acrualizari periodice ale lucrarii pentru a capta §i sistematiza o
experienta socialli de maxim dinamism. Forma actuala a ciD-tii a beneficial deja de
sugestii utile ~sau furnizare de materiale pentru documentare din parrea mai
multor speciali§ri in domeniu : dr. Mircea Com§a de Ia Facultatea de Sociologic
~ i Asistenta Socialli de la Universitatea , Babe§-Bolyai " din Cluj-Napoca, Joana
Pt.J~<:cu. ~edlrue e:a:x:ua·•· ai CeolFU/ui de Asistell{if R ural§ {CAR, T.imijo:zr.J),
Alina Jantea, coordonator de programe Ia DC Communication, lector Cosima
Rughini§ de Ia Facu1tatea de Sociologie l}i Asistenta Sociala, Uruversitatea Bucure~ti ,
~'-"-~\1.\~\..~ \~~\~ \~\\.~ ~\.~~ Q..e \~ ~ti.\\l~ Q.e. C.ect.t:M.e a.. C.a.\.\\a~\.
Vietti. Tuturor le aduc multumiri. Desigur, responsabilitatea pentru continutul si
forma lucrarii imi apafline in intregime.
Cursurile pe care le tin de capva ani d.e zile pe teme de dezvoltare comunitara §i
rcgionala in cad rul Facultatii de Sociologic si Asistent;a Sociala din Bucur~ti au
fost un bun prilej de a strucrura vohrmul . Studenp din grupele cu care am lucrat
pc teme aferente Jucrli.rii au fast, de asemenea, parteneri utili in rafinarea abor~rii
DEVCOM in context romanesc.
22 DEZVOLTARE COMUNJTARA
in fine, in seria precizarilor ce tin de modul de Iucru , menponez ca

lucrarea mi-a prilejuit revenirea la texte mai vechi sau mai noi, nepublicate in
volum propriu. Le-arn revazut din perspectiva intereselor acestei lucrari ~i am
selectat ceea ce am crezut a fi de folos.
Am reintrodus in circuit, spre exemplu, uo text publicat cu aproape 30 de
ani in urmli, referitor la participarea locala. , Participare locala" in comu-
nism ? Cititorul va putea judeca el insu~i. in fapt , istoria pe care o relatez
acolo este mai mult decat un episod tntamplator. Asociatiile de aductiune a
apei potabile din zona ~eica Mare-Axente Sever-Agarbiciu-~oala , de langa
Cop~a Mica, reprezinta o forma exemplara de difuzare a unei inovatii sociale
pe suportul unor forme traditionale de organizare sociala - vecinatatiJe de
tip sasesc 1 •
Volumul are caracter de introducere in teoria ~i practica DEVCOM. 0
serie de aspecte foarte importante, precum cele referitoare la ideologiite ~i
cazurile de succes din domeniu, sunt numai tangential mentionate. Analiza
condi:tillor institutionale ale eficientei DEVCOM §i metodele de evaluare a
impactului proiectelor DEVCOM sunt, de asemenea, capitole care urmeaza
sa fie dezvoltate intr-o viitoare editie a lucrarii.
Volumul este conceput in principal ca instrument pentru a trece de Ia
practica empirica, ,naturala" a DEVCOM Ia o practica bazata pe reflexivitate.
Conceptele, principiile §i ideologiile invocate in lucra.re pot contribui substan-
tial Ia forrnarea unor actori capabili sa sustinli participarea comunitarli prin
intelegere, flexibiHtate §i raportare Ia principii de act:tune implemenrate deja
in diferite contexte nationale.
Dictionarul de termeni prezentat in ultima parte a lucrarii are o arie de
cuprindere mai larga, trece dincolo de spatiul DEVCOM ~i introduce concepte
pe care le cred utile in analiza dezvoltlirii sociale. Reprezima, in buna masura,
o codificare a conceptualizari1or principale pe care Le socotesc folositoare in
domeniu ~ i pe care le-am utilizat, in buna masura, in Lucrarile mele anterioare
asupra proceselor de dezvolrare, de modernizare §i de tranzifie.
Dezvoltarea comunitara abordeaza teme §i registre diferite de tratare din
domeniu. In consecinta, lectura ei poate fi diferentiata in functie de interes,
de statut. Lucrarea cuprinde §i secvente de text prezentate in casete §i anexe.
D~i volumul este destinat in primul rand unui cititor de nivel universitar, sper
sli fie relevant §i pentru cei care joaca rol de agenti comunitari, conduclitori
1. Pentru abordari antropologice ale vecinlWltilor de tip sasesc din Transilvania in

secolul XX, vezi MiMilescu (2002), iar pentru reiatiile de vecinatate din zona
Muntilor Apuseni, vezi Totelecan (2003).
DLLEME ALE DEZVOLTARrl COMUNJTARE (OEVCOM} iN ROMANIA 23
de agenpi de dezvoltare sau de ONG-uri, practicieni in admioistrapa publica

centralli sau !ocala, interesap de dezvoltarea participativli. DictionaruJ cu ter-
meni utili in analiza dezvoltarii. in general ~ i a celei comuoitare in mod par-
ticular incearca o codificare a unor termeoi care circula de cele mai multe ori
in formule difuze. Secpunea respectiva contine, majoritar, concepte de baza
pe care am incercat sa le definesc ~i sa le operationalizez tn diferite abordliri.
Pentru spat:iul universitar ~i de cercetare ar purea fi utila parcurgerea
integrala a lucrarii. Pentru proiectanp, decidenti sau practicieni ai DEVCOM,
poate fi adecvatli o lecturli selectiva, in func_tie de interesul dominant.
In prezent, ,dezvoltarea cornun.itara" se refera atat la teoria, cat ~i la
practica din domeniul schimbarilor voluntare ,in, prin ~i pentru comunitati".
Un manual care sa vizeze sirnultan regularitliti ale DEVCOM in genere ~i
reguli de actiune pentru DEVCOM in Romania este greu, daca nu imposibil
de elaborat. Prezentul volum inceard sa puna fundamentele pentru viitoarele
manuale de practicli in DEVCOM ~i pentru manualele de teorie DEVCOM.
intr-o societate pentru care DEVCOM este o inovatie sociaHt redescoperitli,
punctul de pornire ar putea fi , sper, un volum ca acesta. Daca este a~a sau nu,
ramane la latitudinea lectorului.
Capitolul2
Ce este ,dezvoltarea comunitan1"?
,in", ,prin" ~ ,pentru" comunitate
Un grup de persoane din Satu Nou atla, din satul vecin Poiana, ca ,de Ia
Bucure§ti se dau bani pentru drumuri dad\ satul este sarac, oamenii din sat
vor, se unesc, pun $i ei macar munca §i completeaza hfutiile cerute de cei de
acolo, de Ia Fond. Nu este musai sa fie §ef primarul, dar trebuie sa t§i aleaga
dintre ei un pre§edinte, un contabil §i un easier". Si de la acest prim pas pot
urma altii, dadi grupul de initiativa este sustinut §i de alti sateni §i exista
printre ei cineva care §tie sa scrie un proiect : vizita Iocala a unui reprezentant
al Fondului pentru a verifica in ce masura cele scrise in proiect sunt corecte,
aprobarea proiectului, obtinerea banilor necesari, selectarea firmei care reali-
zeaza proiectul in baza unei licitatii, participarea populatiei locale Ia con-
struqia drumului etc. Intervin in proces evaluatori, supraveghetori, autoritati
ale administratiei locale, ONG-uri etc. Exemplul este fictiv, dar rezuma o
situatie tipica pentru practica de interventie locaHi de dezvoltare (vezi in Voicu
et al., 2002). , Fondul" ar putea fi Fondul Roman de Dezvoltare Sociala
(FRDS), iar comunitati care depun cereri la Fond, indiferent ca se cheama
Satu Nou sau Poiana, sunt multe in tara1 •
1. Cele doua nume au fost alese pentru a trimite la ideea de nume comune de sat
in Romania. in registrul de toponimie acestea au frecventa maxima de aparitie in
lista numelor de localiti'iti din mediul rural romanesc. La recensamantul din 2002,
dintre cele 12.730 de sate, 42 purtau numele de Satu Nou , iar 35 se numeau
Poiana. Nu intamplator, cele mai multe , sate noi" sunt in regiunea cu eel mai
ridicat nivel al fertilitatii, respectiv in Moldova (18 dintre cele 42), iar cele mai
multe ,poieni" apar tot in Moldova (20 din 35). Satele , noi" sunt, foarte probabil,
Este acfiunea de la Satu Nou un posibil exemplu de dezvoltare comunitara?

Dar daca procesul ar fi fost pornir nu de la un grup de initiativa !ocala, ci de
Ia un facilitator venit de Ia un ONG din afara localitafii, ar mai fi fost vorba
despre aqiune comunitara ? Sau daca incepurul procesului se afla, intr-o
decizie a Consiliului Judetean , transmisa primarului care, Ia randul lui, ar fi
organizat ,ca la carte" lucruriJe la nivel local, cu grup de initiativa, adunare
generala sateasdi, comitet de coordonare a proiectului ere. ? Ar mai fi fost
c.azul sli: calificam actiunea drept DEVCOM?
Daca insa, in loc de drumul de la Satu Nou, ar fi fost vorba despre
,apeductul de pe Ulita Lunga", construit de o vecinatate in $eica Mare, langa
Media~. In an.ii 1900 (vezi descrierea cazului in capitolul 3), cu reluarea
procesului de difuzare a respectivelor inovatii sociotehnice in 1ntreaga zona
Cop§a M ica-Media~ in anii 1960-1970 ? Si exemplele pot fi continuate. Ras-
punsul Ia intrebarea anterioad. nu poate fi dat, evident, decat prin lamurirea
sensului curent al notiunii de DEVCOM. Este ceea ce voi incerca sa fac in
continuare.
0 posibila sinteza a diferitelor sensuri atribuite "dezvoltarii comunitare"
trimite spre definirea sa ca schimbare volunrara in, prin §i pentru comunitate 1•
Altfel spus, este vorba despre o familie de schimbari in plan social (nu indivi-
dual) pentru care se specifica locul , modul de realizare ~i finalitatea. Toate
cele patru elemente - motivatia. spatiaL modul de realizare §i finalitatea -
sunt necesare pentru ca schimbarea sa 1ndeplineasca cerinta de a fi de tip
comunirar. Elemenre de gradualitate imervin insa in legatura cu fiecare dinrre
ele. Transformarea se poate produce pentru toata comunitatea sau numai
pentru o parte din ea, cu participarea unora sau a tuturor membrilor ei, cu
impact pentru putini, multi sau top membrii.
Schimbare voluntara ,prin" comunitate
to principiu, nu poate exista dezvoltare comunitara tar~ satisfacerea celor

patru criterii anterior menponate de interventi,e la nivelul wmi grup social
(,in comunitate") in folosul membrilor sai (,pentru comunitare") §i cu
aplirute prin , roire" sau coloniz.are, iar .. poienile" sunt locuri privilegiate de ~e
zare umana prin ace~i proces de desprindere din satele-,.matca" (Stahl, 1998).
l . Elena Zamfir (2002, p. 252) puoe accentul, In caracterizarea DEVCOM, pe
resurse (financiare, de muncli, oarurale, de solidaritati side capacitAti) ~ obiective
(.,orice bun de interes comunitar").
CE ESTE . DEZVOLTAREA COMUNITARA"?
ajutoruJ lor (,prin comunitate") voluntar sau semivoluntar. EsenpaJa cred eli
este dimensiunea participativa legata de mobilizarea mernbrilor comunitatii.
0 panicipare volunrara, lipsita de consrrangeri presupuoe, in buna masucl, §i
dimensiunea de finalitate. de implicare in acpune sau in schimbare pentru
satisfacerea unor nevoi interne ale majoritatii membrilor grupului sau ale unora
dintre ace§tia care sunt percepup ca fiind realmente intr-o situatie dificiHL
Se pune firesc intrebarea legata de cati mernbri din grup trebuie sa participe
la aqiune pentru ca aceasta sa fie calificata ca fiind de tip comunitar: doi,
trei, majoritatea sau toti. Participarea integraHi a grupului sau a majoritatii
membrilor sai este un fenornen relativ rar, asociat rnai degrabli cu situatiile de
viarli sociaHi de tip traditional sau cu calarnitap , crize. in grupurile sociale cu
grad redus de traditionalism ~i in siruapi normale de viata, problema care se
pune este cea a implicarii unei pli:qi a membrilor grupului. Cali anume, nu
conteaz.a. Important este ca ei sa lucreze in folosul comunitatii §i la modul
voluntar sau cointeresat.
,Voluntar", ,fonar" , ,cointeresat" sau ,altruist" semnifica tot atatea
variante de motivare pentru implicarea in actiunile DEVCOM. Pentru ca
actiunea sa fie de tip comunitar, este necesar oare ca implicarea sa fie strict
voluntara §i altruista, persoana care participa sa intre in angrenajul actiunii cu
finali_tate de grup strict voluntar ~i tara nici o motivape personala, asociata cu
un interes particular ? Discutia poate parea speculativa, de ordin terminologic,
din seria celor de tip ,angelologie" 1• Nu este insa a§a, inrrucat tipul de
motivatie care trebuie stimulat pentru paniciparea comunitara este determinant
pentru modul in care sum structurate poliricile DEVCOM, pentru organizarea
acti_unilor comunitare. 0 simpla clasificare a motivatiilor de implicare in
acpunile de interes comun in funcpe de cointeresare ~i voluotariat indica patru
tipuri de situatii - participare dezinteresata/altruista, prin cointeresare, gru-
pala §i foqata (vezi tabelul 1). Acestea sunt tipuri ideale de rnotivatie pentru
ca in practica de participare pot fi combinate, pentru acela§i individ, tipuri
diferite.
l. in dogmatica preocupata de caracteristicile 1ngerilor, in Evul Mediu apareau

intrebari strict specularive, de tipul .,ci\i ingeri incap pe un varf de ac? ".
28 DEZVOU'ARE COMUNITARA
Tabelul 1. Tipuri de morivajie pentru parricipare comunitara
volumara A. participare dezinteresata C. participare grupala

semivolumarli B. participare prin cointeresare (ca membru al unui grup)
sub constrangere D. participare fortat1i (functional~ sau disfunqionala pentru
eel foqal sa participe)
Evident, 'in sfera DEVCOM nu intra participarea forta~. prin constrangere.

Cea de tip volw1tar, dezinteresat, altruist nu pune probleme de incadrare. Este
evidentii in special in cazul dom¢ilor necornpensate de avantaje materiale
directe. Confonnarea moral~ sau ~tigurile simbolice de prestigiu sunt moti-
vapile pentru participarea altruism.
in variantele utopic-romantice de DEVCOM, implicarea se reduce numai
la acest gen de motivatie ~i la implicarea ca mernbru al unui grup social
considerat a fi comunitatea. Pe cale de consecinta, ideologiile §i campaniile,
facilitarea §i acti_unile DEVCOM se cemreaza pe ideea mobilizarii La nivelul
proceselor de intelegere, al at<l§amentului comunitar. al identitatii comunitare
etc. Este controversat staturul participarii prin cointeresare. Antreprenorul
local care contribuie cu bani sau utilaje la realizarea unei §COli din localitate
nu pentru ca dor~te, ci penrru ca are nevoie de aprobari , facilitati sau pur §i
simplu de credit de tncredere de la primarie, poate fi considerat un actor cu
participare comunitara ? Mai mult Ia modul informal decat formal, astfel de
retele de interese sunt frecvent puse in funcP,une ~e autoritatile locale atunci
cand au de realizat actiuni de infrastructura !ocala de interes public. lncluderea
sau neincluderea participarii prin cointeresare in sfera DEVCOM depinde de
definitia folosita. In acceptiunea adoptata aici, participarea prin cointeresare
esre o forma de participare si, implicit, dezvoltare comunitara prin simplul
fapt di eel care o realizeaza este membru al cornunitatii §i participa la o
acP,une de folos public, chiar daca in baza unei motivatii de tip interes
personal. Diferitele forme de parteneriat implicate in DEVCOM sunt actiuni
cu functie de realizare a unor bunuri publice prin conjugarea unor interese de
ordin diferit, inclusiv in varianra public-privat. Singura problem~ pe care o
pot crea formele de participare cornunitara prin cointeresare esre cea legata de
variate acte de coruptie care ii pot fi asociate. Proceduri de transparenta ~i
fonnalizare a relatiilor de interes ce pot duce la DEVCOM suot esenP.ale
penou a reduce riscurile de coruptie in promovarea stiroularu prin cointeresare.
CE ESTE .,DEZVOLTAREA COMUNlTARA" '! 29
La fel cain cazul oricarei ac{iuni umane, motivatiile pentru implicarea in

DEVCOM pot ti asociate cu traditia, valorile, sentimentele sau rationalitatea
raporturilor dintre scopuri ~i mijloace 1.
,Comunitatea" din DEVCOM
Referentul de baza ai aqiunilor de tip DEVCOM este comunitatea. 0 actiune

este de tip ,comunitar" in sensu! ca se leaga in mod specific cu o comunitate.
Sens.,~He in car~ este folosit cuvfuuul sunt derutante de multe ori. ConceptuL
de comunitatc face parte din seria celor cu granita imprecisa, cu sensuri
multiple, pcrni[ in buna masura din sfera gandirii romantice (Amerio, 2003),
dar, paradoxa!, utiJ in contexte teoretice ~i practice foarte diferite wcmai prin
gradul ridicat de plasticitate:
Ce ramane astazi din conceprul de comuniwe ? Pe plan general, ou foarte muir,

pentru ca a fost utilizat in moduri atat de d.iferite (Hillery numM-ase deja vreo
nouazeci de definirii diferite ale tennenului), incat a ajuns sa nu mai indice mare
lucru, mai ales in Statele Unite. in Europa, a rlimas, eel pusin intr-un anume sens,
legat de v.iziunea lui Tennies ; In acest sens, fiind o notiune de ordin specific
sociologic, e greu sa nu impart~e§ti criticile care i-au fosl aduse : ideea de
solidaritate, problemele de identitate, faptul ca poziiiiJe care reitereaza tntr-o
oarecare masura un punct de vedere nu neaparat utilitarist ~i ,de piaW' in priv:inta
convie!Uirii umane pot fi exprimate mai corect cu ajutorul altor nopuni. Chiar ~i
in psihologia comunitatii, ~a cum ne este oferita de modelele sale arnericane,
1. Ttpologia weberiana a acpunilor umane ca fiind rationale prin scop, rationale prin
valori, afective sau tradi_tiooale este pe deplin aplicabila §i tipurilor de participare
comunitara. Similar, tipurile de autoritate identificate de Weber - legal-rational,
traditional §i carismatic - suot identificabile in desta~urarea acp_unilor comuni-
tare : ,Exis~ trei tipuri pure de amoritate legitima. Fundamenrul pretenliei lor la
legitimitate poate fi in esenta unul diotre urmlltoarele:
( 1) Caracterul rational - bazat pe convingerea comuna priv ind legalitatea regulilor
~i drepwl celor imputernici!i in acest sens de a exercita amorilalea ; (2) carac-
terul traditional - bazat pe convingerea comuna p1ivind caracterul sacrosanct al
traditiilor existente §i legitimitatea autoritatii imputernicite prin acestea ; sau
(3), caracterul carismatic- bazat pe devotamentul aparte fata. de sfintenia, erois-
muJ sau orice alt caracter al unui individ care produce o impresie puternica §i
fata de dispozi!iile publice ale acesteia (i.e. , autoritate carismatica)" (Weber,
1999, p. 31) .
conceptul originar de comunitate pare sa fi pierdut multe dintre conotatiile sale

(Amerio, 2003, p. 38).
In limbajul curent, dar ~i in analizele sociale de specialitate, familia, ~coala,

enoria~ iiunei biserici, un sat, o vecinatate sunt calificate drept ,comunitate".
Mai muir, se vorbe~te $i despre .,comunirati virtuale", in care membrii sunt
legaii prin .,firele" Internerului, sau despre ,.comunitatea oamenilor de afa-
ceri" ori despre ,comunitate politidi". Ce au in comun toate aceste forme de
grupare a oamenilor pentru a beneficia de apelativul ,comunitate"? Singura
trasarura comuna penrru o atat de larga varietate de entitati sociale este
unitatea valorica sau, mai exact, probabilitatea de a avea membri cu orientari
valorice similare. Notiunea de comunitate se aplica tn special grupurilor care
au sau tind sa aiba o cultura specifica. Satul traditional 1 §i familia sunt cazuri
exemplare. Sunt grupuri de dimensiuni reduse, cu o interactiune puternica
intre membrii lor, pe durate mari de timp, cu experien{e comune $i, tn
consecinta, cu valori comune.
Notiunea de comunitate este folosita atat pentru grupuri care au efectiv
coerenta sau unitate in planul valorilor, cat $i pentru cele care au potential de
a evolua spre o astfel de stare. Similaritatile de status ocupaponal , reziden{ial,
de localizare, de varsta etc. constituie una dintre categoriile de factori care
sporesc probabilitatea de similaritate de orientare valorica intre membrii
grupului. lnteraqiunile intense, in funct:ie de interese sau alee criterii, sunt,
de asernenea, o condit:ie favorabila constituirii comunitatilor. in consecinta,
pot fi distinse comunitati acntale, comunitati de status ~i de interacfiune. 0 a
patra categorie este format.a din comuniratile cumulative (figura 1), in funct:ie
de criterii multiple- valori, status, ioteracliune - , ,comunira{ile mici " despre
care vorbe~te Redfield ( 1955).
In coocluzie, , comunitatea" desemneaza o grupare umana caracterizata
prin probabilitate sporita de unitate valorica a membrilor ei. Sursele orientarii
comunitare pot fi asociate in principal cu interac{iunea, similitudinile de
status sau optiunile personale. Daca probabilitatea de unitate valoricll este
data de similitudinile de status (rezidentll, ocupatie, varstll, etnie etc.), se
1. 0 investigape asupra seosului ~nit a1 ,comunitatii" Ia nivelul unor activi$ti

comunitari din Irlanda, spre exemplu, duce Ia concluzia eli sensurile majore
atribuite conceptului sunt cele de .,comunitate geograficii" §i de .,comunitate de
irueres". tocontext apare §i intrebarea relevantli daca nu cumva ,comunitatea" nu
este decat ,un sat imaginat" (Powell, Geoghegan, 2004, pp. 172-173). ln fapt ,
toate comunitatile care nu sunt ,de intercuno~tere ", dar au componentli identita.rli,
au caracter de ,comunit~ti imaginate" (Anderson, 2000).
CE ESTE .,DEZVOLTAREA COMUNlTAAA" 1 31
cheama ca avem de-a face cu comunitap de tip , eric" 1• Comuni~ple de tip

,ernie" sunt cele in care unitatea valoridi nu mai este de tip potential, ci actual,
~i pot fi comunitati de credlnta, de prietenie, ideologice etc. ComunWiple
aqionale sau pragmatice ~i au fundamentul in actiuni sau interacpuni comune.
Connmita{i.Je de unitate multipUi sunt bazate pe similitudini de status, pe
interactiune §i pe orientari valorice efective (figura 1).
Un:itate. \'llloridi ac:tuali

(comunitliri . emioe•)
- de credintli
- ideologice
Similitudlne de status
' Unita te de interactiuue
(comunitliti .etice") (comunitl!Ji de aqiune)
rezidenpa! - urbane, rurale. de
vecinatate - de intercunoai{ere
ocupaponal - oamenilor de
afaceri - virtuale
varstll - varsmicilor,
tinerilor, copiilor - de imerese
etnie. limbll - francofon!, - de cooperare
macedoneanli
CornnniJlitl cumulative
- mici (Redfield)
- de tip devlilrna§ (Stahl)
Figura 1. Trpuri de comunita[i in sp{l/iul de atribure al conceptului de comunirace
1 . .,Dupli Pike, cand avem de descris wi eveni:ment uman, existA douli atitudini posi-
bile. Una, denumitli etica., constA in interzicerea oriclrei ipoteze asupra functiei
evenimentelor relatate, care le caracterizeaza numai cu ajutorul criteriilor spatio-
-temporale. Cealalta, denumita emica, dimpotriva, constli in interpretarea eveni-
mentelor dupa functia lor particulara in lumea culrurala particulara din care fac
pane. (N .B. : Termenii engl~ti etic ~i ernie au fost creati pornind de Ia Phonetics
[= Foneticli) ~i Phonemics [ = Fonologie] .) Dupli Pike, distributionalismul este
exemplul unui punct de vedere etic, exterior asupra limbajului. Cu acest titlu, el
nu poate oferi descrierii decat un punct de plecare ; pemru a alege dintre multiplele
reguli ~i clas ificliri care sunt de asemenea adroisibile din punct de vedere disrri-
butionalist, trebuie sa i se suprapun~ o analizli emicli, ce caracterizeaza, pe de alta
pane, unitlitile prin functia pe care le-o dli subiectul vorbitor" (Ducrot, Schaeffer,
1996. p. 45) .
32 DEZVOLTAR,E COMUNITARA
Comuniunile 1 sunt forme particulare de comunitate umana cumulativa carac-

terizate prin unitate valorica ~i identi:ficare afectiva. in funcJie de domeniul de
manifestare, de valorile care o fundamenteaza, comuniunea poate fi religioasa,
familiaUi etc. Relapa esentiala In comuniune este cea de identificare afectiva.
in relapa catebetica, spre exemplu , Augustin susJine modelul ,comuniunii , fra-
teme", adaptarea la ascultltori .,prinrr-o dragoste fraterna, paterna ~i materna",
in a~a fel incat se ajunge Ia situatia in care , locuim unii in altii" (Augustin,
2002, p. 81). Extinzand metafora, s-ar putea spune d i prin comuniune se
intelege o inreracpune sociala io care actorii "Locuiesc unii In alp.i ". Expresia
biblica a comuniunii sociale fundamentare religios este in loan, 13,34:
,Porunca noua dau voua : Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe
voi, a§a si vo.i sa va iubiti unul pe altul ". Calea comuniunii prin iubire este
limpede indicam arunci cand se a firma ca : "intru aceasta vor cunoaste toti ca
sunteti ucenicii Mei, daca vep avea dragoste unii fata de al1ii" (loan, 13,35).
Notiunea de comuniune se apropie foarte mult side cea durkheimiana de
.,comunitate morala" bazata pe integrare sociala si pe integrare moraUi , cu
putemice atasamente afective si cu impartasirea umri set de valori comune.
Desigur, sensul nopunil de comunitate ramane inca vag chiar in varianta de
definire propusa anterior, prin referire la ,grupuri cu probabilitate sporita de
unitate valorid i". Ce inseamna ,,unitate valorica", ce dimensiuni poate avea o
comuru1ate, cu ce fel de comunitati avem de-a face tn cazul DEVCOM?
, Unitatea valorica" despre care discut vizeaza nu numai siroilaritatea de
optiuni valorice pentru membrii grupului, ci §i con§tiinta sirnilaritatii §i,
implicit, o constiinta identitara, o coll§tiinta de .,noi ". in practica DEVCOM
sunt avute in vedere in special comunitatile locale de tipul satelor, ora~elor,
cartierelor, vecinlitatilor etc. in privinta dimensiunii pe care o poate avea
un grup wnan pentru a putea fi considerat comunitate, este greu de fonnulat
o regula . Formal vorbind , prin aplicarea stricta a definipei adoptate, §i
Bucure~tiul este o comunitate, cu cei aproape doua milioane de locuitori pe
care ii are, ca §i un sat de 30-100 de persoane. Cele doua asezari sunt
comunitati locale in sensul ca sunt grupari de gospodarii cu localizare diferit.a.
Locuitorii satului se stiu lnsa inrre ei, reprezinta, foarte probabil , o comunitate
de intercunoastere, ceea ce nu este cazu1 pentru orasuJ-capitaUi. Diversitatea
ocupati.o nala §i sociala este, de asemenea, incomparabil mai mare in CapitaHi
decat in sat. 0 con§tiinta identitara specifica §i o cultura de locuire specifica
exista tnsa pentru fiecare dintre cele doua comunitati.
1. Termenul este folosit in special in limbaj religios cu sensul de , 1. Unire puternica,

leglHura strausa . 2. Imparta~anie, euharistie" (Stoian, 1992, pp . 63-64).
CE ESTE "DEZVOLTAREA COMUNITARA" 7 33
tn situatiile practice de cercetare sociala sau de planificare a acriunilor este

uti( sa fie adoptat un concept de gradualitate in intelegerea comwlitatii. Din
perspective diferite, acela~i grup uman are grade diferite de comunitarism, de
~e de manifestare a caracterului de comunitate 1 • Operational vorbind, comu-
nitatea esre recunoscuta prin eel pupn unul dintre urmatoarele trei arribute :
- similaritatea culturaHi a membrilor ei ;
- interacpune intensa intre membrii grupului ;
- similaritate de status intre membrii grupului (ocupape, educatie, varsta,
localizare etc.).
Cu cat un grup este format in mai mare masura din persoane care se asea-
mana prin Starns ~i orientari valorice Si interaq:iooeaza mai mult intre ele, cu
atat este mai probabil ca ele sa se manifeste in mai multe situatii prin compor-
tamente de unitate valorica, prin alegeri similare si prin con~ tiinta identitadi.
Este foarte putin probabiJ ca persoane foarte diferite ca status §i credinte §i cu
slabe interacriuni imre ele sa ajunga sa formeze o comunitate, sa aiba alegeri
similare si co~tiinta ideoritara.
La nivelul acpunilor DEVCOM, marimea comunitatii este in funcpe de
obiectivul de actiune. Conteaza scara Ia care se dore~te promovarea ,binelui
comun" prin proiecte sau actiuni de grup. Se poate opera fie Ia nivelul unui
intreg or~, aJ unui cartier, al unei vecinlWip sau aJ unei grupari de blocuri din
o~. Toate acestea pot fi identificate drept comunitiq:i in funcpe de tinta de
acpune. Starea socioculturala de comunitate activa, acruala , cu rnajoritatea
membriJor orientap similar, in interactiune de tip cooperare, este rara In
spatiu ~i discontinua in timp. 0 comunitate poten.fialii devine comun.itate
activa numai in circumstante particulare. Aqiunile DEVCOM sunt menite sa
duca la astfel de situatii de creare a binelui comun prin participare locaUi sau
comunitara.
in fapt, notiunea de comunitare implicata in sintagma ,dezvoltare comuni-
tara" se refera nu oumai la unitatea valorica potenpala a membrilor grupului ,
ci ~i Ia capacitatea lor potential~. de a coopera pentru binele comun :
...Yn planul reflecpei de ordin etic ~i politic care se concentreaza azi asupra
problemelor justitiei ~i ale binelui, conceptuJ de comunitate a redobandil un sens
propriu, semnificlnd necesitatea unui bine comun ca platforrna a oricirei democraVi
l. Profesorul Mihai Pascaru propune un indice de masur.:tre a gradului de manifestare

a fenomenelor comunitare prin combinarea unor indicatori referitori la .intercunoa§-
tere, comunicare interpersonala §i intrajutorare sau interactiune (Pascaru , 2003).
34 DEZVOLTARE COMUNITA.RA
care nu vrea sa desparta certirudinea dreptului de o realli egalitate intre cetateni.

Operele lui Aldstair Maclncyre (1981, trad. it. 1988) ~~ Charles Taylor (1989,
t.rad. it. 1993) au reluat dezbaterca care, dupa aparitia bine cuooscutei Teorii a
justiiiei a lui John Rawls ( 197l, rrad. it. 1982), parea aproape stins~. Dupa cum
se ~tie, Rawls sustine c~ doa:r o ,.justitie neurra poate sa protejeze c u adevarat o
societate democraticii plura1ista : cum aceastl neutra1itate ri se~ . a~a cum stateau
lucrurile deja in gandirea liberal~ clasica a lui Locke, sa favoriz.eze nedrepta.ple
sociale in numele libertlitii de initiativli ~~ aL pietei, el propune mlisuri corective"
(Amerio, 2003, p. 38).
,Familia" DEVCOM
Odata definita notiunea de dezvoltare comunitara, este util sa vedem la care

procese se aplica ~i la care nu. Raportarea la situatiile-limita nu poate fi decat
utila pentru intelegerea conceptului. fn plus, este bine sa incepem schitarea
diferenlierilor interne ale practicilor DEVCOM.
0 prima distinctie care se impune este cea dintre dezvoltarea comunitara
§i dezvoltarea comunitaJii. Aceasta din urma se realizeaU nu numai prin
DEVCOM, ci ~i prin schimbari care au functie de dezvoltare, dar se prcduc
M participare comunitarn. Cre~terea venirurilor populatiei din localitate ca
urmare a sporirii ofertei de locuri de munca in regiune duce la cre~terea
nivelului de dezvoltare a1 localitapl, dar nu are o dimensiune de participare
sau organizare comunitarn ~i, in consecinJA, nu se subsum~ DEVCOM.
Similar, construirea unei magistrale care traverseaza localitatea sau trece prin
apropierea ei poate avea multiple consecinte pozitive penrru nivelul de viata a1
populatiei din localitate, poate induce schimbari importante, dar este vorba
despre transformari in care decizia comunitara e posibiJ sa nu fi fost deloc
implicata.
Dar ajutoarele oferite de vecini, spre exemplu, pentru eel care a avut un
necaz tn familie constituie caz de DEVCOM? A ici exista o dimensiune de
implicare a comunitatii , dar tinta este una individuala. in consecinta, se poate
vorbi despre ajutor comunitar, dar nu despre dezvoltare comunitara.
Tot in zona exemplelor care pot aduce precizari pentru definirea fenome-
nului analizat, organizarea unui hram La biserica din localitate poate fi calificata
drept acpune DEVCOM , considerand ca at:at organizatorii, cat ~i beneficiarii
sunt membrii acelei~i comunitati ? in acest caz, acpunea se des~oara in,
prin ~i pentru comunitate, este de facmra voLuntadi ~i are o componenta
explicita de cooperare, de capital social. La prima vedere, activitatea satisface
CE ESTE .. DEZVOLTAREA COMUNITARA" ? 35
toate condittile incluse in defin.irea OEYCOM. Si tot:u§i, ea face parte din alta
faroilie. Este o activitate recurenta (Ia fiecare zi de hram) , reglementata tradi-
tional ~i nu duce lao schimbare in comunitate. Cu alte cuvinte, satisface roate
condi_tille definitiei, in afadi de aceea de a fi ,schimbare". In anumite cazuri
poare avea funcpe de DEVCOM daca este organizata penr:ru prima data in
comunitate ~i constituie o proba de autocontrol, de sporire a capitalului social
local , a abilitatii sociale locale de autoorganizare. Similar, daca ocazia respec-
tiva este folosita pentru demararea unui proiect comunitar, arunci hramul poate
avea o funqie de DEVCOM. Exemplul trimite la marcarea distincpei dintre
,DEVCOM", ,acpune comunitara" ~i ,actiune cu func~ie de DEVCOM".
Ceea ce se cheama ,asistenta comunitara" (community work) este un gen
de DEVCOM to care accentul se pw1e pe mobilizarea comunitatii in special
pentru a rezolva probleme ale grupurilor vulnerabile (Harris 2001, p.l).
Dar organizarea unei mi~cari sociale pentru oprirea unei investitii poluante
sau pentru obtinerea llOOr drepturi civice in cadrul comunitatii - se subsu-
meaza ea DEYCOM? Atat timp cat se lucreaza cu defmitia propusa, raspunsul
esre pozitiv. Organizarea mi~clrii sociale este net diferita de un alt tip de
DEVCOM, eel in care animatorul, facilitatorul sau agenrul comunitar face
legatura intre un donator cu resursele aferente ~i comunitatea care are anumite
nevoi. in special in spatiul american, primul tip de acpune este desemnat prin
,organizare comunitara", iar eel de-al doilea prin ,DEVCOM". in fapt,
ambele tipuri de actiuni sum forme ale DEVCOM (caseta 1), prima pllnind
accent pe organizare, pe gestionarea conflictului, pe generarea unor institutii
prin mi~cliri sociale, iar cea de-a doua fiind focalizata pe organizarea grupu-
rilor comunirare pentru folosirea eficienta a unor resurse prin intermediul
unui program. , Organizarea comunitarli r adicala" este o variantli de organizare
comunitara in care tinta explicita este promovarea justitiei sociale prin schim-
bW"i sociale structurale la nivelul comunitatii (vezi Reisch, 2005, ~i termenul
corespunzator explicitat Ia sfar~itul prezentului volum in ,Diclionar de termeni
folositi in analiza dezvoltlhii comunitare/DEVCOM").
Caseta 1
Putere ~i program in OEVCOM
. Exista doua abordari ale dezvoltarii comunitare: una, centrata pe putere

(power approach), pune accentul pe comunita~le sarace care se auto-
organizeaza ~i folosesc strategii de confruntare pentru depa~irea obsta-
colelor ~i a avea acces Ia acelea~i oportunita1i ca ~i comunita1ile bogate.

Abordarea centrata pe programe subliniaza cooperarea dintre comunita~le
sarace ~i cei care depn resurse - guvemele sau corpora~ile - . pentru
promovarea unor programe de ajutorare a persoanelor din comunitatile
sarace. Abordarea centrata pe putere vede societatea ca fiind divizata
i ntre instariti ~i saraci.
Aceste doua abordari l~i au fundamentele in doua teorii diferite asupra
societatii. Abordarea focalizata pe putere considera ca societatea este
impaftita lntre bogati ~i saraci ~i le cere eel or din urma sa se organizeze
pentru a contracara puterea politica sporita a celor avuti. Abordarea
orientata spre programe pune in evidenta interesele comune tuturor.
Dintre fostele colonii britanice, Statele Unite se evidentiaza printr-un trecut
mult mai bine conturat al dezvoltarii comunitare cu abordare orientata
spre putere, numita organizare comunitara.
Prin contrast, Aotearoa/Noua Zeelanda, Australia ~i Canada au avut in
istoria lor guverne mult mai puternice ~i o dezvoltare comunitara centrata
pe abordarea prin programe. Tnsa distinctia dintre cele doua abordan
ridica semne de intrebare. Sunt necesare ambele abordari pentru o
dezvoltare comunitara de succes? Nu cumva guvemele Canadei, Australiei
~i Noii Zeelande au ajuns sa semene mai mult sau mai putin cu guvemul
Statelor Unite? $i daca este a~a . rezulta de aici ca membrii acelor natiuni
vor trebui sa se orienteze mai mult spre modelul unei dezvoltari comuni-
tare centrate pe putere?" (Stoecker, 2001, p. 1)
In sens larg, DEVCOM se refera Ia toare categoriile de intervenpi sau

practici comunitare care au o dimensiune participativli. in acest sens, pot fi
distinse variame de DEVCOM tn funcpe de obiecrul schimbarii. Transfor-
marile participative in ordinea instiruponaHi sau valorica a comunitapj apar
mai frecvent sub numele de organizare comunitarii. In scbimb, transformarile
care vizeaza reducerea saraciei, producerea parricipativa a unor bunuri publice
apar mai ales sub numele de DEVCOM. Pe de alta parte, organiza.rea comu-
nitara este §i o secven~ 1n aqiunile de reducere a saraciei §i de producere a
unor bunuri publice.
In fapt, terrninologia structurata pentru a descrie practicile comunitare este
extrem de diversa. Marie Weil ~i Dorothy Gamble (2005) disting opt tipuri de
practici comunitare : organizare de vecinatate/comunitate, organizarea comuni-
tatilor funcponale, dezvoltare comunitara social-economidi, planificare sociaHi,
dezvoltarea prin programe ~i legaturi comunitare (program development &
community liaisons), ac.Pune social-politica, rni~cliri sociale, coalitii
CE ESTE nDEZVOLTAREA COMUNI1J\.RA"? 37
Tintele acestor interventii comurutare pot fi rezumate prin :

- reducerea saraciei ;
- producerea de bunuri publice ;
- scbimbarea instituriilor ;
- schimbarea mentalidi{.ilor.
Ar mai fi de distins, c red, ~i intre noile ~i vechile actiuni de DEVCOM. ln
forma actuala, DEVCOM implica deja o mare varietate de forme ~i specia-
lizari. in afara distinctiei dintre DEVCOM orientata spre mobilizare pentru
mi~cari sociale ~ i DEVCOM pentru realizarea unor programe sociale sau
economice, ar mai fi de men~ionat distincria dintre fenomenele de participare
comunitara sau locall!. si cele de parteneriat in interesul comunita{ii.
In Romania, DEVCOM are o traditie care poate fi localizata in special Ia
inceputul secolului rrecut in spatiul miscarti haretiste de ridicare a ~colilor
rurale sau , si mai clar, dupa 1918, Ia nivelul ~carU sociale decl~ate de
minisrrul liberal Constantin Angelescu 1 pentru construirea de ~coli Ia sate
(vezi caseta 2). Datele disponibile vorbesc despre o adevarata rniscare sociala
in care preoti, invatatori, prefeqi, primari au actionat ca animatori comunicari
§i au reu~it sa impl ice populatia rurall!. intr-un amplu efort de constructie a
§Colilor necesare.
A fost vorba despre actiuni tipice de DEVCOM ? Evident di da. Au fost
oare in vreun fel diferite de cele promovate acum de catre Fondul Roman de
Dezvolrare Sociala (FRDS) sau de carre Centrul de Asistentl!. Rurala (CAR) de
Ia Timisoara, de ditre Asocia!ia Romana pentru Dezvoltare Comunitara
(ARDC) sau de catre Centrul pentru Dezvoltare Economicli din cadruJ Soros
Open Network ? Nu pot fi menrionate diferente majore. Poate ecoul mutt mai
mare at ideii de participare comunitara in anii '20 decit in prezent. in at doilea
rand , ar fi poate de menponat faptul ca DEVCOM in vaiianta sa moderna
implica in mult mai mare masura actori specializati (facilitatori, agenti comu-
nitari) §i codifidiri mai structurate ale regulilor de interventie comunitar1L
1. Semnificaiia ~carii sociale sustinuce in anii '30 prin actiunile culrurale ale
Fundapei Culturale Regale sub conducerea lui Dimitrie Gusti t:rebuie pus~ in
rela1ie cu acelasi vechi curent baretist (Stahl, 1981 , pp. 279-282) . in rermenii
acruali din DEVCOM, semnificatia csentiaJa a acriunilor culturale ale ecbipclor
Funda{iei ar putea fi redata prin empowerment (vezi dic(ionarul de la sfaqiwl
acestei lucrari).
38 DEZVOLTARE COMUJ\TIARA
Caseta 2 1--- - -- - - - - - ---,

Un caz de dezvoltare comunitara in Romania anilor '20
,.Prin «raspandirea ~~ democratizarea instructiei publice» , Constantin
Angelescu «II continua cu putere ~i con~tiinta pe Haret» 1. Ca ~i Haret,
Angelescu a inceput prin a observa ca,in ciuda «obligativita~ii» invataman-
tului primar, analfabetismul era extrem de ridicat !?i un mare numar de
copii nu mergeau Ia ~coala, atat in vechile teritorii, cat !?i In cele noi { ...].
Sub~colarizarea acestor copii era in mare masura urmarea nurnarului
insuficient ~~ a conditiilor inadecvate din ~coli ~~ clase, datorate in parte
distrugerilor razboiului 2 • Ofensiva culturala a cautat sa cuprinda mai mul\i
copii printr-o viguroasa campanie de constructie ~i renovare a cladirilor. [...]
Pana in 1928 se construisera aproximativ 7 .800 de ~coli noi. Aproape
4.000 de ~coli primare s-au construit in timpul celui de-al doilea ministeriat
de durata allui Constantin Angelescu, 1933-1937. Numarul ~collier pri-
mare a crescut de Ia 7.915, inainte de Unire, Ia 8.081 in 1918-1919,
ajungand Ia 17.385 in 1937-1938 [.. .].
Comitetele ~co/are. Tntrucat bugetul de stat al Romaniei din perioada
interbelica nu putea sustine singur o asemenea extindere rapida a siste-
mului !?Colar, mare parte din costurile i n bani ~i forta de munca implicate
au fast acoperite cu sume adunate prin intermedi ul comitetelor §C0Iare3 ,
a carer relea a fest infiintata prin Decretul din iulie 19194 • De~i comitetele
~colare sunt in genere asociate cu numele lui Constantin Angelescu, ele au
fest precedate de eforiile, care au avut o viata scurta, infiin~ate de Simian
Mehedinli in 1918 ca ministru al educatiei in guvemul Marghiloman 5• Tn
Reg at, Casa ~coalelor a indeplinit in chip limitat functiile acestor comitete
1. Heinz Brandsch, ,Pedagogi romaru contemporani", in Biblioteca fnvafatorului,

nr. 8, rrad. din germana de V. Bene§ (Editura revistei Satul $i ~coala, Cluj , 1937),
p . 33. [Notele sunt 'in original- n. D.S.]
2. Un observator francez punea nivelul sclzut a1 instrucpei primare din Romania pe
seama deficitului de cllidiri. Marcel Gillard, La Roumanie nouvelle, Alcan, Paris,
1922, p. 16. Vezi ~i Constantin Angelesco, Activite du M inistere de l'instrucJion,
1922-1926, Editura Cartea Romaneasc1i, Bucure~ti , 1928, p. 10.
3. Angelescu. Evolujia fnvtljiimantului primar ;i secundar fn. ultimii 20 de ani,
Imprimeriile Curentului , Bucure§ti, f. a., pp. 12, 15. 16.
4. Constantin Hamangiu, CodliL general al Romfmiei: Legi u-z:ua/e , vol. 9-10,
Editura Alcalay, Bucure§ti, 1919-1 922, pp. 127-144.
5. Veri Simion Mehedinti, ,Numerus clausus'', in ldeea europeanii, ·17 august, 1919,
p. 203, si Angelescu, Evohqia f'nvafiima.ntului primar $i secundar fn ultimii 20 de
ani, lmprimeriile Curentului, Bucure§ti, f.a. , p . 16.
CE ESrE ~DEZVOLTAREA COMUNITARA ~ ·~ 39
inca din 18961 . Angelescu a declarat ca ideea comitetelor ~colare i~i are
originea i n misiunea indeplinita in 1917 in Statele Unite." (Livezeanu,
1998,pp.47,49)
Figura 2. Dezvoltarea comunitara fn familia schimbiirilor

care afecteaza comunitatea
In fme, tot in seria localizarilor conceptuale a§ mentiooa distinctia dintre

DEVCOM ~i , intervenpa social~". Acest ulrim concept desemneaza schimbari
realizate in baza unei relatii de tip , agent-client", cu modele care pot fi luate
clin interaqiunile de tip meclic-pacient, parinte-copil, avocat-acuzat (Rughini§,
2004, p. 137). Cele doua concepte au o relatie de suprapunere partial~. Exista
interventii sociale sau comunira.re care au caracter de DEVCOM peotru ca
satisfac toate cooditiile de voluntariat, participare comunitara ~i subordonare
fata de interesele unor grupuri din comunitate. Sunt insa ~i interventii ce nu
au o dimensiune participativa, ci reprezint~ simpta desta~urare a actiunii unui
,.medic social" care trateaza un pacient, dar pacientul este simplu beneficiar
al rratamentului, :tara o implicare activa in diagnostic, tratament, evaluare etc.
Nopunea de interven[ie sociatalcomunirara ramane insa una exrrem de
utila in vocabularul cu care se face DEVCOM. Este motivul pentru care, in
continuare, redau cateva dinrre concluziHe Cosimei Rughini~ (2004). Ea a
1. Vezi Arhivele statului, Fond Casa Scoalelor (in continuare CS), Bucure§ti,
1919/411.
folosit conceptul pentru analiza problemelor ~i schimbarilor din comunitatile

defavorizate din Romania anilor 2000 :
Ideal tipic, interventia sociala se bazeaza pe relatii de tip client-agent, definite
prin faptul ca agentul (initiatorul interventiei) l~i propune sa raspunda unor nevoi
cu care se confrunta clientii (popula~ia-tinta) , deci sa actioneze in interesul
acestora. Modelele tipice ale relatiei agent-client sunt cele medic~pacient, avocat-
-acuzat, dar §i parinte-copil. intr-o interventie sociala, atat functionarii publici,
cat ~i voluntarii din organizatii neguvernarnentale ocupa pozitia de agenti, iar
populatia-linta ocupa poz1tia de ctienti.
Interesele primare ale clientilor, care tin de nevoile lor cotidiene, sunt cele care
dau o prima direqie interventiei agentului. Totu~i. diversitatea existentiala a celor
doua categorii de participanti i:n interaqiune genereaza interese divergente. Despre
ce fel de interese este vorba ? Putem distinge doua tipuri de interese : cele
primare, care reflecta nevoile personate ale actorilor sociali, dincolo de procesul
interventiei, ~i cele secundare, care sunt create pe parcursul interventiei ~i se
des.la~oara in Iimitele sale. Intr-o interventie sociaUi apar doua tipuri de conflicte
de interese : In primul rand, exista opozitia fireasca intre interesele primare ale
agenrilor §i interesele primare ale clientilor ; in al do ilea rand' specificul relatiei
client-agent consta in opozitia dintre interesele primare ale clientilor ~i interesele
secundare ale agentilor.
Prima opozitie este scoasa In evidenta de ipoteza homo economicus. Resursele
at1ate la dispozitia interventiei sunt limitate, iar agentii se afla In competitie cu
potentialii beneficiari pentru lmpartirea acestora. Pe scurt, remunerat.ia agentilor
~i beneficiile sociale ale interventiei provin, in cele din urma, din acela~i buget.
Acest conflict de interese este U§or de lnteles ~i de anticipat, fiind reglementat de
altfel prin procedurile de alocare a fondurilor §i de justificare a cheltuielilor
(Rughini§, 2004, pp. 138-139).
In aceea§i linie de abordare, Cosima Rughini§ sustine di:

• Apar conflicte 1ntre interesele primare, legate de nevoile popula{iei ~i cele
asociate cu procesul de interventie. Acestea din urma sunt denumite ,inte-
rese secundare". Cei care fac implementarea au un spatiu discretionar
considerabil pentru a utiliza resursele de care dispun. in interiorul acestui
spatiu discretionar se poate lnscrie ~i satisfacerea unor interese particulare
care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale interventiei.
• Agentii de implementare sunt mai bine informati asupra resurselor, regle-
menHirHor utilizablle pemru accesarea ~i folosirea lor, in compara{ie cu
poten~ialii beneficiari ai interven1iilor. Din cauza ,asimetriei informatio-
naie ,dimre agen}i ~i clienti apar frecvente suspiciuni din partea acestora
din unna chiar dadl. utilizarea resurselor se face in scopuri comunitare".
CE ESTE .. DEZVOLTAREA COMUNTTARA" ? 41
• Participarea agentilor Ia interventule sociale este puternic modelata de :

experientele amerioare, de controlul pe care il pol exercita in procesul de
impleroentare a proieclelor §i .,asimetriile de informafie" dintre actorii
interve$ei.
• Reducerea conflictelor generate de asimetrii ~i experien{e diferire de tipul
celor anterior menlionate poate fi realizatii fie prin abordari de tip sim-
patetic, fie prin abordari de gen participativ. Simpateric se poate obline
plasarea agentului care face implementarea cit mai aproape de situatia §i
de mentalitatea beneficiarului. Participarea beneficiarului implica delegare
de autoritate, posibilitarea beneficiarilor de a actiona $i ca decidenti to
coordonarea proceselor care ti pri vesc.
• , Imaginatia sociologica" ~ i expertiza in domeniul sociologiei aplicate pot
contribui substantial , sustine Cosima Rughini$, la optimlzarea ambelor
perspective.
• CUJ10a~terea situatiilor de tip conflictual din interventiile Ia nivelul populatii-
lor dependente de resurse care nu Le apartin este una de tip ,,.i.ncomod", pentru
ca se refera la interese §i perspective foarte diferite. Acela$i gen de cunoa§-
tere, sustine autoarea, poate contribui tnsa Ia , acomodarea perspectivelor".
DEVCOM ramane un concept cu o buna incarcatura normativa, oricit am
incerca sa il defini m sau sa n specificam. El trimite clar Ia aqiuni. la schim-
bari care se produc nu numai in folosul comunitiiiii, dar §i Ia modul dezirabil,
cu participarea membrilor acesteia. Sum insa o mulpme de situatii in care
este greu sa identifici precis in ce masura fenomenul de participare }ocala este
realmente prezent in desra§urarea procesului. Spre exemplu, sum decizii de
tip DEVCOM toate deciziile consillilor locale referitoare Ia dezvoltarea unei
localitap? In condipile in care in implementare sunt implicate ~i segmente
comunitare, atunci dispunsul este aflrmativ. Dar daca participarea este numai
implicita, prin faptul ca se fo losesc bani din taxele locale, iar decidentii sunt
reprezentanti ale$i ai comunitatii ? Acesta este un caz-limita, la granita
DEVCOM. Este la limita pentru ca agentul de decizie poate reprezenta
interesele comunitatii pe o scala de Ia foarte bine la foarte prost. Probabil ca
o modalitate de a U§ura evaluarea unei astfel de actiuni este sa fie luate in
seama aspectele legate de transparenta deciziei §i de descbiderea autoritapi
'publice Ia eventualele reacpi comunitare. Deciziile luate de reprezentanlil
al e~i ai comunitiitii au ~anse de a fi de tip DEVCOM cu at~H mai mult cu cat :
- descentralizarea administrapei publice este mai avan ata ;

- unitatile de administrape publica !ocala ~i centrala opereaza in mai mare
masura transparent ;
- mecanismele de feedback de la benefic.iari la decidenti functioneaza mai

eficient;
- competenta civica §i admitiistrativa a populatiei locale se manifesta mai
intens.
DEVCOM are o puternica incarcatura ideologidi, sus{inuta prin concepte
precum capital social, participare comunitara, comunitarism, dezvoltare orien-
tata comunitar etc. Majoritatea acestor concepte lucreaza nu numai cu prin-
cipii, reguli de aqiune, ci §i cu imagini-ghid, credinte pdn care incearca sa
fundamenteze actiuni publice. Si, de multe ori, sunt eficiente pentru ca due la
mobilizarea energiilor locale. Din pacate, nu putine sunt §i cazurile in care
imprecizia conceptelor respective folose§te din plin intereselor actorilor ce
controleaza resurse destinate dezvoltarii participative, dar care le distribuie
fie in interes propriu, fie neparticipativ.
Faptul ca instrumentele de evaluare a eficientei sociale .a proiectelor
DEVCOM sunt fie de calitate indoielnica, fie indoielnic aplicate nu este o
intamplare, ci, de cele mai multe ori, aceasta eo forma mascata de aparare a
intereselor institutiilor care gestioneaza defectuos banii pentru DEVCOM.
Capitolul3
Participarea comunitara
Actiune comuna in interesul grupului de apartenent-3 1
,Participarea locala" sau comunitara se refera la procesul angajarii membrilor

unei comunitati locale in actiuni care urmaresc. satisfacerea unor cerinle cu
caracter local, preponderent local §i public sau grupal . Cu aJte cuvinte, parti-
ciparea locata este participarea la actiuni comunitare, adica la aqiunl in care
, principalii actori §i beneficiari sum rezidenti locali, scopurile reprezinta
interese ale acestor rezidenp, iar actiunea este mai degraba publica ded.t
privata" (Kaufman, Wilkinson, 1967, capitolul ill).
Esentiale pentru ca.racterul participlirii sunt raportul dintre eel care parti-
cipa ~i eel care beneficiaza de rezultatele acpunii §l gradul de co~tientizare
de c!b·e participant a intereselor sale.
Astfel, daca eel pus in situatia de a participa la realizarea unei activitati
este, pe de o parte, beneficiar al ei, iar pede alta parte con§tientizeaza aceasra
posibilitate, atunci participarea are §anse maxime sa fie vol11ntarli.
Dacli. eel pus in situatia de participare nu este beneficiar al acpunti §i a
coO§tientizat faptul , arunci sunt $anse maxime ca participarea sa fie prepon-
derent involuntara. in acest caz, , provocarea" la participare se face pe baza
unei rela~i de putere, rnai mult sau mai putin institutionalizata.
in al treilea rand, trebuie delimitata situa~ia in care agentul participarii nu
a con~tientizat sau a con~tientizat fals cui servesc rezultatele actiunii sale.
In ultimele doua tipuri de situap.i, participarea are aspecte specifice, in functie
de prezenta sau absenta unor stimulente compensatorii pentru participare.
1. UrmiHoarele trei secp.uni sunt coustruite din extrase dintr-o conceprualizare mai
veche (Sandu, 1977), pe care o consider utiUl ~i ill prezent.
Frecvent, aqiunile comunitare au in acel~i timp un caracter e.xtracomunitar

sau extralocal.
In astfel de cazuri mai ales, stimularea participani se face pe baza unor
mecanisme compensatorii : membrii comunirntii participli. Ia aqiune nu numai
pentru ca i~i satisfac in acest fel cerinte proprii, dar §i pentru ca (sau mai ales
pentm ca) realizarea altor obiective de interes propriu este conditionata de
aceasta participare.
Aqiunea comunitara poate fi analizata in funqie de critetii precum : natura
agentului de participare, obiectivele acpunii, modul spontan sau planificar de
desfli$urare, , noutatea", consecintele (de mentiflere sau schimbare a unor
componente ori srrucruri ale comunitatii) ere. De la caz Ia caz, in funcpe de
obiectivele cercerarii, se pot construi diferite tipologii ale actiunii §i parti-
cip~rii comunitare.
Gruparea agentilor unei acpuni comunitare poate fi mai mult sau mai putin
structurata in cadrul unor grupuri informale, asociatii 1 sau organizapi.
Participarea comunitara este de presupus ca variazli in funcpe de :
- caracteristici ale proiectului de acpune comunitara ;
- caracteristici ale participaniilor ;
- caracteristici ale comunitapi locale ; raportul dintre aceasra §i alte comu-
nitaii (grupliri sociale) care constituie cadrul ei de referinfa.
in cele ce urmeaza ne vom referi la variabilele pe care, pe de o parte, le
consideram ca av§nd o mai mare relevanta pentru participare, iar pe de aWi
parte, ca flind mai u§or detenninabile cu ajutorul mijloacelor de care dispune
in prezent sociologia.
1. In legarura cu ,participarea sociaJa asociationata", Albert Meister (1972) con-

strui~te o tipologie trihoromica pe care o ment]onam intrucat, in cercet.arile care
se fac asupra unor forme de participare asociaJionala, ea s-ar putea dovedi utila.
, Participarea de fapt" corespunde unei asociatii de tip traditional ce areca funcJie
controlul social, stimularea producerii unor comportamente considerate dezirabile
in respectivul mediu social. , Participarea suscitata" sau ,provocata'' caracterizeaza
comportamentulln asociatiile de creatie ,exterioara", In care membrii sum recru-
tati fie pe bazl\ de voluntariat, fie prin constrangeri mai mult sau mai putin intense.
FuncJia sociaJa a acestui tip de asociarie este de a duce Ia reaJizarea §i difuzarea
sociala a unor noi modele de comportament apreciate ca dezirabile de carre
agentul care a provocat constituirea asocia1iei. ~Participarea voluntara" apare in
asociatiile constiruite voluntar, cei care doresc difuzarea unor noi modele com-
portamentaJe fiiod, de la inceput, §i creatorii asocialiei. in limp, asociatiile i§i pot
modifica funqia sociala.
PARTICIPAREA COMUNJTARA 45
in rapon cu un proiect dat de aqiune comunitara, membrii comunitiltii se

afla , de cele mai multe ori, in pozitii diferite din punct de vedere obiectiv
~i/sau subiectiv.
Resursele fmanciare, de munca ~i timp constituie o principala conditionare
de natud. obiectiva. Beneficiarii potentiali ai unui proiect de aqiune comuni-
tara devin actori ai respectivei acriuni in masura in care dispun de resursele
materiale oecesare participarii.
Dintre multiplele procese social-economice care condi:rioneaza dimensiu-
nile acestor resurse, re:pnem navetismul. Deplasarile penrru munca in afara
localitatii de rezidenta reduc timpul $i resursele de lucru potential disponibile
pentru aqiunile comunitare. Evident, cu cat naveta se face la o distanta mai
mare sau pe intervale de timp mai rnari , cu atat aceasta reducere este mai
substanriaJa. Asupra resurselor financiare ale populatiei insa, efectele sunt, in
majori:tatea cazurilor, pozitive (,in majorirate", $i nu , tordeauna", pentru ca
navetismul se poate face si din alte motive decit diferenta dintre veniturile
oferite in intreprinderi din localitati diferite).
Intr-<> comunitate rurala putemic urbanizata, precum Tam ava Guderul Sibiu),
am putut remarca unul dintre efectele de aceast.a natur::l ale navetismului : pre-
ferinta angajatilor in genere, a naveti~tilor tn speta, de a achita in bani con-
travaloarea obligatiilor de munca pe care Le aveau fara de comuna.
lnfluenta navetismului asupra paniciparii comunitare se exercira insa §i prin
intermediuJ mecanismelor valorice, asupra carora vorn insista in continuare.
Evaluarea sociaHi a proiectului de actiune comunitara 1
Decizia de participare Ia o aqiune comunjtara este rezultatul direct aL inter-

pretilrii pe care subiectu] o face asupra caracceristicilor proiectului comunitar
$i asupra posibilitatilor sale materiale de participare. Evaluarile sociale ale
proiecrului de aqiune comunitara sum, la randul lor, influentate de:
- gradul de inforrnare in legatura cu caracreristicile proiectului;
- raportul dintre imeresele generale - obiectiv aJ aqiunii comunitare - $i
interesele particulare ale unora dintre par ticipan.ti ;
- panicularitatile culturale, orientarile valorice ale participantiJor ;
- caracterul locaL/extraJocaJ $i noutatea perceputa a proiectului.
Participarea locuitorilor unei comune Ia realizarea unor docari social-
-culturale cu echipamente tebnico..edilitare este influenxata ~i de situarea in
I . Extras din Sandu, 1977.

teritoriu pe care diferitii membri ai comunei o au in raport cu obiectivele

respective ; cei care vor beneficia direct in mai mica masud\ de noile obiective
vor fi mai pup.n interesa!;i sa participe. Cu dit un proiect de dezvoltare !ocala
poate asigura, in mai mare miisura, beneficii egale unei grupari date a
popula]iei, cu atdt este mai probabil ca participarea membrilor respectivei
grupari sa fie mai puJin diferenJiata. 0 astfel de organizare a actiunii comu-
nitare asigura satisfacerea unei nevoi firesti de raponalitate economica (echili-
brarea costurilor cu beneficiile participarii). in aceasta rezida, presupun, unul
dintre principalele avantaje ale aqiunilor comunicare realizate prin inter-
mediul unor asociatii voluntare. Proiectul acestora, de mai mica amploare,
este, pe de o parte, mai u§or de organizat, iar pe de alta, asigura in mai mare
masura satisfacerea cerinrei ,., Ia costuri egale, beneficii egale". Desigur,
anumite proiecte nu pot fi realizate dedit centralizat, prin reunirea eforrurilor
tururor membrilor comunirarii, tara a putea insa, eel purin temporar, sa
asigure avantaje egale tuturor participantilor (este cazul construirii retelelor
de alimentare cu apa potabila in anumite sate, de campie, mai a les, in care
lucrarile de foraj pentru captarea apei ~i celelalte lucrari de amenajare sunt
foarte costisitoare). in astfel de situapi, convingerea devine un instrument
esential al stimuUirii participarii ; este vorba nu atat de a face apella argumente
de natura afectiva (,atasament comunitar" etc.), cat mai ales de a oferi
participantiJor dezavantajati in privinta beneficiilor directe stimulente compen-
satorii; autoritaiile locale sunt, de cele mai multe ori, intr-o pozi!;ie care
permite realizarea unei astfel de solupona.ri.
Definirea sociala a unui proiect de aqiune comunitadl. nu este insa numai in
funcpe de variabila ,interes", ci $ide particUI.arit~tile culturale ale participantilor.
Asociatille pentru aductiunea apei potabile - un caz

de participare comunitara 1
Aqiunile comunitare organizare in baza unor reglementari formale, de factura

extralocala, se realizeaza de cele mai multe ori prin intermediul unor compor-
ramente de , participare asociaponala provocatr (A. Meister). Aceste compor-
tarnente difer~. se pare, atat de cele strict organizationale (manifeste in
organizaxij forrnale) , cat §ide cele strict asociationale (manifeste in asociatiile
volumare). Diferenta in raport cu organizatiile formate deriva, presupunem,
l. Extras din Sandu, 1977.

------ - - - =
PARTICIPAREA COMUNITARA 47
in principal din specificitatea cadrului comunitar de viata caracterizat prin

intercunoa~tere generalizata sau zonaUi (strucrurara numai la nivelul anumitor
arii din localitate), existenta unor unitari (structuri) cu grad mai rectus de
diferentiere functionala dectlt cele din organizatiile formale etc.
Cunoa~terea regulilor de iniJiere ~i funcrionare a asociatillor voluntare al
caror obiectiv 11 constituie satisfacerea unor cerinte de dezvoltare comunitara
este deosebit de importantli penn·u crearea posibilitatii construirii unor tehnici
eficace de stimulare a participarii locale. Pornind de la aceasta premisli, vom
prezema un caz de acpune comunitara desfll§urata prin intermediul unor
asociatii voluntare.
Atunci cand obiectivele promovate de o astfel de asociatie sunt percepute
ca noi, pentru un cadru social dat, avem de-a face cu ,.decizii colecrive de
adoptare a inovatiei''. Studiile de pana acum privind difuziunea inovapilor
s-au cemrat mai ales asupra situatiilor in care individu.l este atat unitate de
decizie, cat si de adoptare a inovatiei, si mai putin asupra situatiilor in care 0
colectivitate este unitatea de decizie si adoptare a inovapei 1•
Asociatiile pentru aductiunea apei potabile, de care ne vom ocupa in conti-
nuare, constituie un caz pe care 11 considerlim tipjc pentru inovatiile adoptate
prin decizie colecriva?. Am analizat procesul de formare ~i difuzare a acestor
1. Asupra importantei acestui tip de inovatie acrag atentia E. Rogers ~i F. Shoemaker

in Communication of Innovations. A Cross Cultural Approach, Free Press,
New York, Collier-Macmillan Ltd., Londra , 1971 (reeditare mult irnbunata{iti\ a
lucriirii din 1962, Diffusion of Innovation). fn capitolele scrise in colaborare cu
N.C. Jain ~i G. Kerr, ei deosebesc imre , decizii op{ionale", .,decizii colective" §i
,decizii de inovare bazate pe autoritate" (awhority innovation decisions). Studii
asupra deciziilor colecrive de inovare au fost fcicute de Rahim (asupra coope-
rativelor de credit §i mecanizare din 80 de sate din Pakistan) §i, indirect, in cadrul
cercet:lrilor de putere §i Juare a deciziei comunitare (direqii dezvoltate poroind de
Ia studiile lui Floyd Hunter ~i Robert Dahl). Pe drept cuvant se remardi faprul c~.
dintre toate tipudle, ,.decizia colectiva este eel mai sociologic" tip de decizie de
inovare, inrrucat aceasta se bazeaza in mare masura pe rela1iile sociale §i srructura
sisremului social (Kerr, op. cit.• p. 271).
2. Acestea sum ripice ~i pentru ceea ce se inrelege in sociologie prin asociaJie: .,0
gcupare formata prin intelegere, ale carei reglememari scatutare nu revendica
validitatea decat pentru cei care adedi voluntar" (Max Weber. Economie et Societe,
Pion, Paris. 1971 , p. 55). Evident, se poate adera mai mull sau mai putin voluntar;
~a se justifica folosirea unor formuHiri care, in raport cu aceasta defmitie, par sa
fie sau pleonastice (,asocia1ie voluntara"), sau contradictorii (precum .. asociatiile
provocate" despre care vorbe~te A. Meister).
asociatii in aria de convergenta a ora§ului Cop§a Mica (in satele Axente Sever,
Agarbiciu, ~oala , Seica Mare, Seica Mica). Cadru1 de fa~ nu permite prezen-
tarea amanunpta a observa{iilor facute cu acest prilej ; vom insisra doar
asupra aspectelor semnificative pentru problemele dezbatute in acest volum .
.,Societatile" pentru aducpunea apei potabile, cum le spun localnicU , repre-
zima un mod pe care membrii comunitatilor amintite 1-au inventat/adoptat
pentru a pune in mi§care o serie de mijloace tehnice in vederea rezolvarii unui
complex de probleme comune. Acestea se refera nu atat Ia asigurarea apei
potabile, cat mai ales Ia asigurarea ei in vederea obtinerii unui confort menajer
comparabil, din acest punct de vedere, cu eel urban.
Structura asociatiilor
Asociapile pentru aduqiunea apei potabile au, in majoritate, un grad accentuat

de strucrurare : statute scrise, conducator, easier pentru incasarea taxelor
stabilite de cornun acord. Trebuie menponata o anurne variabilitate a gradului
de activism al asociatiei intre perioada in care se executa Jucdirile de aducpune
~i cea cand asociatia se mentine doar penrru ingrijirea §i exploatarea echilibrata
de carre toti membrii a sistemului de aducpune analizat. in prima perioada se
poate distinge tmre lideri ai asociatiei cu funqii de initiere §i organizare a
actiunilor de realizare a apeductului; in cea de-a doua perioada apar liderii cu
funqia de organizare a rnentinerii sistemului rebnic §i social crear ; ace§tia
pot sa coincida sau nu cu liderii din prima etapa.
A<>pectul formal al asocierii este purernic estornpat in cazul asociatiilor cu
un numar mic de membri ~i constituite fie pe criterii de ruden.ie (doua La
Axente ~j una la Seica Mare), fie de vecinatate (una Ia Seica Mica §i una la
Agarbiciu). in astfel de cazuri, distinctia dintre inipatori, organizarori , execu-
tan? etc. nu mai poate fi tacura.
AspectuJ cronologic
in perioada 1965-1966, in satul Axente Sever a fost inipatii prima societate de

acest tip din zona; Ia inceput a avut 15 membri, ulterior 56. Pentru a crea o
imagine asupra ratei de adoptare a inovapei, prezentam in tabelul 2 dinamica
sociala a difuzarii societaplor de adncpune a apei potabile in satele Axeme
Sever, Agarbiciu, Soala, Seica Mare ~i Seica Mica.
Tabelul 2. Dinamica sociala a aducJiunilor de apa potabilii

fn cinci sate sibiene, 1966-1975
Axe me I III 1966 VIII 1966 56

Sever 2 VIII 1969 X 1971 57
3 III 1971 XI 1971 16
4 III 1972 VII 1972 36
5 III 1972 IX 1972 10
6 IV 1972 IX 1972 24
7 VI 1972 Xll 1972 84
8 VIII 1973 XI 1973 52
9 VIII 1972 XI 1974 20
10 VIII 1974 XI 1974 7
Agarbiciu 1 I 1969 IV 1972 35
2 IV 1973 XI 1973 135
3 lV 1973 XI 1974 29
4 v 1973 XI 1974 113
Seica Mare · 1 v 1972 1973 15

2 v 1974 L25
Seica Mica 1 III 1973 VIII 1974 26
2 IX 1973 100
3 II 1975 20
Data inceperii Iucrarilor, mai ales, trebuie luata cu toata rezerva, !ntrucat a fost spusa
,din aducere-aminte". in plus, numeroase societati au avut perioade de abandonare
totala sau partiaHl a lucrarilor sau chiar a proiectului de asociere, ca atare. Numarul
socieHitii este eel pe care i 1-au atribuit societarii ln~i§i. De remarcat ca, atunci cand
numarul de asociatii devine mare, ,evidenta colectiva" nu mai este chiar exacta -
cazul societatilor 8, 9 de Ia Axente.
Reprezentarea grafidi a numarului complet de asociatii din comuna Axente

Sever (formata din satele Axente Sever, Agarbiciu, ,Soala) , grupate iti functie
de anul in care i~i termina lucdirile, sugereazli, ~i in acest caz, existenta unor
etape similare cu cele manifeste 1n difuziunea inovatiei adoptate prin decizie
lndividuaHi : etapa initiala a adoptlirilor !acute in ritm lent, cu discontinuitliti
marcate (1966-1971); etapa medie, cu adopHiri tacute in ritm rapid, simultane
chiar (manifesta in 1972-1974); ~i etapa finalli, de ,saturatie", dl.nd se revine
la un numar redus de asociatii (vezi figura 3).
Societa{ile care apar ~i se difuzeaza in zona dupa 1966 au avut o serie de

precedente.
In 1906-1907, cinci gospodarii din Axente Sever adopta (cu ajutorul unui
inginer italian, folosit, se pare, in scopuri similare la ~eica Mare) un sistem
interfamjlial de aduc{:iune a apei potabile in curti, de pe dealul apropiat.
Instalatia nu era prevazuta cu nici un dispozitiv de filtrare a apei ; in 1957,
cele cinci familii t§i aduc apa curenta in locuinte tara vreun sprijin din afad.
:'oilJ")lr\R ASOCIATil
0
1966 1971 1972 1973 1974 1975
NUMAR MEMBRI
200
!50
100
50
0
1966 1971 1972 1973 1974 1975
Figura 3. Evolu{ia asociaJiilor pentru aducJiunea apei potabile
fn comuna Axente Sever
Atitudinal ~i comportamental , inipariva o are unul dintre membrti tineri ai

asociatiei , instalator de meserie. In 1965 se constituie o a doua asociap.e cu
caracter informal , intre patru familli vecine ~i rude intre ele.
In anii 1895-1901 s-au format Ia Seica Mare doua societati pentru aduqiu-
nea apei Ia fantanile publice: prima dintre ele in 1895-1897 pe Valea Mare
(nume al unei strazi ~i zone din localitate); cea de-a doua, in 1900-1901, pe
Ulita Lunga. Mentionam ca detalii de organizare, culese din ,protocolul
apaductului de pe Ulita Lungli din Seica Mare, 1901", urmatoarele:
- societatea are inca. de la infiintare ,statute" care cuprind norme legate de
utilizarea apei din fantanile publice de catre membri ai societatii ~i ne-
membri, taxele de intretinere a ,apaductului" , reglementarea succesiunii
in cazul proprietarilor apeductului, funqiile de conducere din societate
(pre~edintele, contabilul §i ,cassariul ") ;
- societatea avea un organism de control asupra modului de utilizare a fon-
durilor de catre conducere, organism ce apare cu numele de ,comitet de
supraveghere"; alteori, in Iocul acestuia semneaza ,barbati de incredere";
- cam pana prin 1912 societatea a organizat anual un ,aldlima~" cu ,vinars
~i zahar".
Conditionari ale adoptarii ~i difuziunii asociatiilor
Principalele categorii de factori care, prin prezenta ~i intensitate sau prin

absent-a, due la adoptarea §i difuziunea acestei inovatii colective sum :
- prezenta unor aspiratii de confort menajer pentru satisfacerea dtrora apa
curenra este o necesitate ;
- prezenta unor condltii naturale favorabile, adica a unor surse de apa aflate
la un nive1 superior in raport cu viitoarele gospodarii consumatoare ~i Ia o
distant-a nu prea mare de acestea ;
- prezenta unor indivizi sau organizatii care sa indeplineasca f11nctii de
initiere §i organizare a actiunilor de realizare a apeductului ;
- prezenta unei populalii cu grad de calificare tehnica relativ ridicat ;
- prezenta unui loc de munca central (ora~ul Cop~a Mid'l) ce favorizeaza
intercunoa§terea populatiei din satele ariei de convergenta respective §i,
prin aceasta, ~i difuziunea inovatiei colective.
Aspiratii de confort
Crearea unor astfel de aspiratii este, desigur, un ,efect de contagiune",

realizat, in principal, datorita informatiilor pe care populatia rurala le obpne
despre conditiile de viata din ora§ prin contacte de munca, locuiri temporare
52 DEZVOLTARECOMUNITARA
in ora§, mijloace de comunicare in masa. Aceasta aspirape apare ca rezultat

al unei .,redefrniri a siruati_ei": percepand decalajul pe o anumita componenra
dintre conditille rurale §i cele urbane de viata, unii membri ai comunitatii iau
o atitudine activa (ceea ce MacIver denurne§te "evaluare dinamica"), declan-
§and astfel procesul de schimbare a situa~iei.
Puterea econornica a gospodariei conditioneaza, pede o parte, intensitatea
aspiratiei In acest domeniu, iar pede alta parte, posibilitatea angajarii grupului
familial in realizarea unui atare proiect.
In unele cazuri, aspiratia de confort se cumuleaza cu cerinte de ord in mai
stringem, precum obrinerea apei potabile in cantitati suficiente §i de buna
calitate, deoarece in unele fantani incepuse sa scada nivelul apei sau apa nu
era de o calitate corespUl1Zatoare. De repnut insa di acest factor nu joaca un
rol in tnfiintarea primelor societati ; prezenta sa (in cazu I unor membri din
doua societap din Axeme, iar pentru satul Agarbiciu, la unii membri din toate
cele patru societap) influenteaza, in special, accelerarea difuziunii societalilor.
Pentru rezolvarea problemei apei potabile curente exisra insa §i altemariva
individuala de solutionare (folos irea hidrofoarelor). Adoptata in unele cazuri.
aceasta modalitate (, inovatie concurenta") a fost abandonata de cei care au
avut posibiliratea adoptarii sistemului societar de aduqiune, din motive de
ineficienta : reaJizarea unui apeduct comun presupune cheltuieli mai red.use
decat reatizarea uoui sistem individual d.e aductiune a apei ~i. de asemenea,
costul de utilizare al primei instala{ii este mai scazur dedh al celei de a doua.
Aceste calcule de eficienta, au constituit un factOr in funcrie de care s-a fiicut
op\iunea pentru alternativa socie~ de aducpune a apei.
Pentru cei care lucrau Ia Cop~a. to condipile de poluare de acolo , imrodu-
cere.a apei potabile in locuinte $i, prin aceasta, posibiliratea amenajarii unor
bru moderne au constiruit o nevoie compensatorie fireasca, o modalitate de
rezolvare a unor probleme de igiena, accentuate de conditiile specifice de la
locul de munca. (Mentionam ca iniiiatorii primelor societati se refer~ explicit
Ia aceasta conditionare.)
lnitiere ~ organizare
Func1iile de iniriere $i organizare a asociatiilor penrru aductiunea apei potabile

au fost exercit.ate, in majorit.atea cazurilor, de indivizi din comunitate. in
realizarea acestor funqii , un anume rol a revenit $i primariei ~i vecinacarUor.
RoluJ esential aJ primariei, to aceasca acpune, tn toate cele trei comune
(Axente Sever, $eica Mare, $eica Mica) a constat in facilitarea procudirii Ia
pre~ de stat a unor materiale (ciment, tevi) necesare realizarii instalapei. La

Axente Sever - comuna in care prima.ria ajucat eel mai activ rol -, implicarea
acestei institutii in desfilsurarea procesului este mult rnai mare : in cazul
catorva grupari care ezitau sa se angajeze 1n ac_tiune (societatea nr. 4 din
Agarbiciu , societatea nr. 1 <lin ~oala) este stimulata direct iflitiativa de
constituire a societapi. (Amintim in acest sens cain perioada 1970-1972 se
creeaza din initiativa primariei un cornitet rnenit sl:i organizeze sistemul de
aduqiune a apei potabile pentru toate gospodariile din sat care pana arunci nu
aveau apa curenta. De~i proiectul nu re~~te, ramane totu~i semnificativ
pentru gradul de activism al primfuiei, al primarului in special, in cadrul
acestei aqiuni comunitare.)
Pentru intarirea autoritatii lor, a functiei de control pe care o exercita
asupra membrilor asocia{iei, cateva societati (nr. 1 ~i 8) prevad explicit. in
cadrul starurului, necesitatea colaborarii cu primaria 1n rezolvarea unor even-
tuate probleme de asociarie.
Relatiile dintre societatile pentru aduc{iunea apei potabile ~i vecinatati sunt
semnificative tn privinxa posibilitatilor acesrora din urma, ca asociapi de tip
traditional , de a juca un rol in solu_tionarea problemelor acruale de dezvoltare
a comunitatii rurale .
Analiza situatiei in patru dintre societatile care prezinta o relatie mai
stransa cu vecinatii!ile (este vorba despre societaple nr. 6 din Axente Sever,
nr. l din Agarbiciu, nr. 1 ~i 2 din ~eica Mica) releva faptul ca vecinataple pot
avea, In raport cu aq.iunea voluntara Ia care ne referim, roluri de:
- initiator a1 acpunii ;
- cadru de organizare a acpunii;
- agent de control social as upra modului de functionare a societapi de
aductiune a apei.
Doar intt-un singur caz (exceptional prin aceasta, semnificativ totu~i pentru
posibilitatea practica de relat:ionare a unei structuri comunitare tradiponale cu
o structura aqionala modema) vecinatatea tndepline~te toate cele trei roluri
(societatea nr. 1 din ~eica Mic~) : initierea ac{iunii se face cu ocazia tradi{io-
nalei intalniri a membrilor vecinatiitii Ia , carrnlegi" ; in organizarea lucrarilor,
,tatal de vecinatate" ~i casierul vecinatat:ii joaca rolul esential; pre~edintele
~i casierul socieratii este una §i aceea$i persoana cu casierul vecinatatii;
societatea nu dispune de un statue (decide o expresie formalizata a modului ei
de functionare) , vecinata:tii revenindu-i integral rolul de agent de reglementare
~i control pentru funcponarea socieratii.
La cea de a doua societate din Seica Mica participa merobrii a §apte

vecinlitati ; rolul acestora este minim, in acest caz, ele constituind doar
cadrele peste care se suprapun cele §apte echipe de lucru din cadrul societatii
(§eful de echipa nu coincide insa cu tatal de vecinlitate). Sensul suprapunerii
este acela de a obtine o mai mare eficienta in aq:iunea de realizare a apeduc-
tului, pe baza unor relatii de coeziune grupaUi, traditional sanctionate. Dmtre
cei 30 de initiatori care au declall§at aqiunea in cele 10 societati din satuJ
Axente Sever, 23 lucreaza in industrie, 3 iD secrorul serviciilor, unul in agri-
cultura, iar 3 suot pensionari. Daca in categoria , Iiden " sunt inclu§i cei care
au contribuit La organizarea muncii §i, ulterior, La men~inerea asociatiei,
distributia apare ca fiind similara: din totalul de 58, 42 sunt angajati in
industrie, 10 in sectoru1 serviciilor, unul in agricuJtura §i 5 sunt pensionari.
Aceasta distributie reproduce, in mare, distributia socioocupationaHi a capilor
de familie ai gospodliriilor inscrise in asociat:ii in satul Axente Sever : din
totaluL de 362, 70,9 % lucreaza in industrie, 9,1% in sectoruL serviciilor,
6,6 % in agricultura, 10,4% sunt pensionari, iar 1,9% femei casnice.
In grupul de initiere a primei societati din Axente Sever au act[onat, in
principal , oameni cu prestigiu local §i calificare tehnica ridicate; unul dintre
ace§tia a avut o situatie particulara, in sensul eli a compensat neintegrarea in
corounitate printr-o inalra calificare tehnica (inginer de purina vreme srabilit
In localitate, cu experien{3 anterioara insa in lucran de arnenajare h.idrotehnica) .
Gradul de calificare tehnidi
Informatule §i deprinderile tehnice prezente, dupa cum reiese din cifrele de

mai sus, la o buna parte dintre membrii societatilor de aducti_une a apei au
favorizat adoptarea acestei inovatii din doua puncte de vedere :
- intelegerea posibilitatii de realizare a unui apeduct colectiv in conditiile
locale este de presupus eli a fost mai u~or atinsa de cei avand informatii ~i
experiente tehnke anterioare ;
- costurile de realizare a instalatiei au fost mult reduse deoarece o serie
intreag~ de operatiuni au fost executate de clitre in~i$i membrii asociatiilor.
Vom raporta, in continuare, schema explicativa propusa la perioada de

adoptare a catorva societap.
Adoptarea tarzie a sistemului de aductiune este explicabila in cazul socie-
ratii nr. 4 din Agarbiciu prin cristalizarea insuficienra a aspiratiilor de confort
satistacute prin introducerea apei curente in locuinte $i , de asemenea, prezenta
PARTICrPAREA COMUNITARA 55
unei slabe capacita!i de autoorganizare (tractand lipsa unor experiente anterioare

in domeniul vietii de asociatie); am amintit deja ca intervenfia primariei, in
acest caz, a constiruit un factor compensator important.
Adoptarea tarz:ie a acestei inova~ii in cadrul socierapi nr. 10 din Axente
Sever trebuie pusa io legarura, io principal, cu provenienta extralocala ~i
localizarea recerua (in jurul anului 1970) a cinci dintre cele ~apte familii
care compun societatea Fiind vorba despre familii reintegrate sau in curs de
integrare in comunitate, efectele de ,contagiune" in difuzarea inovapei se
realizeaza mai greu. Capacitatea de acceptare a riscului este de asemenea
redus~ in aceste familii : in itial, 6 din 7 familii au fost inscrise in cadrul
societatii nr. 9 ; ~ecurile temporare ale membrilor acestei societati ill depis-
tarea unor surse de apa potabila pe dealurile din imprejurimi Le-au determinat
pe cele ~ase familii sa se retraga din asociatie; ele ~i-au justificat acest com-
portament prin existenta unor nevoi gospodare~ti care nu permiteau blocarea
unor fonduri pentru actiuni cu reusit~ incerta. Avand in vedere consolidarea
economica redusa a acestor gospodarii, justificarea pare 1nterneiata.
La $eica Mare un proiect de 1nftintare a unei societati a e~uat din cauza,
printre altele, , heterofiliei" 1 dintre cei care urmau sa devina membri ai acelei
asociatu.
Tipuri de agenti comunitari
Distincpa dintre , facilitator", ,agent de dezvoltare comuoitara" ~i .,promotor

local" este greu de trasat. in diferite contexte se acorda sensuri diferite, iar
suprapunerile de inteles sum frecvente. Toate cele trei concepte trimit la
roluri sociale de participare in ac~iuni ce au ca fmalitare dezvoltarea comu-
nitapLor si solicita in diferite proportii resurse materiale, umane, sociaJe ale
grupului-tinta. Conceptul de maxima generalitate este eel de ,agent cornu-
nitar". Acesta poate juca un rol complet, de La identificarea unor nevoi
comunitare, identificarea resurselor Locale sau extralocale pan~ la irnplicarea
in folosirea efectiva a resurselor pentru a rezolva problemele. Caledonia
Centre for Social Development2 , spre exemplu, propune un set de distinctii
intre ,agentul comunitar", ,animatorul cultural" si ,facilitatorul comunitar",
l. Heterofilia reprezima ,gradul in care perechile de indivizi care imeraqioneaza

ruferll in privinta anumitor atribule" (Rogers, Burdge, 1972, p. 65).
2. www.caledonia.org.uk/commuruUum, site consultat in ma.i 2004.
subliniind insa eli termenii se suprapun adesea sub aspectul intelesului.

, Agenrul comunitar" este o persoana care preia spre indeplinire, en contract
sau nu, o cerinta comunitarlL ,Animatorul comunitar" este un agent de
dezvoltare comunitara cu funcpe limitata la , rrezirea constiintelor" locale, Ia
mobilizarea populapei locale pentru a deveni activa in procesul de recunoa§tere
a unor probleme ~i. eventual, de orientare spre identificarea unor solupi. ,Un
animator poare fi folosit sau contractat de catre o organizatie ori o comunitate
locala pentru a stimula dezbaterea sau aqiunea pe o tema relevanta pentru
comUJ1itate." in fine, facilitatorul , asista comunitatea in realizarea scopurilor
sale, aduce deprinderi §i cuno§tinte pentru orice proces in care este implicata
aceasta, pentru a duce Ia realizarea scopurilor ei".
in funcpe de interesele §i resursele pe care le au, institutii diferite pun
accente diferite pe anumite roluri cerute de i:ndeplinirea aqiunilor de dezvol-
tare comunitara. in esen_ta, se poate nota ca :
- , facilitatorul" are un rol secundar, in sensul eli ajuta, dar nu da solutfi,
lanseaza, dar nu duce procesele pana la capat; acesta este sensul in care
apare facilitatorul, spre exemplu, in proiectele FRDS ;
- animatorul comunitar este eel care lanseaza, inspira, dar la fel ca facilita-
toru1 , nu i~i asuma roluri esenpale ;
- promotorul local poate avea §i rol de facilitator sau animator, dar el este,
mai ales , omul care implementeaza, care aduce resursele, in funcpe de un
model de aqiune dat; el nu este creator ; prime§te ins a un model Ia a carui
realizare comribuie hotar§.ror ;
- agentul de dezvoltare cornunitara poate exercita oricare dintre rolurile
menponate ; specificitatea sa rezida 1n faptul ca preia con~tient un rol a
carui exercitare duce Ia realizarea unei cerinte comunitare.
Cazul ,promotorului local" ca tip de agent comunitar 1
Descentralizarea §i reoriemarea , de la cre§tere economica spre implinire

sociournana" reprezinta procese rnajore ale dezvoltarii comunitare §i regio-
nale. in sociera{ile sarace sau in cele postcomuniste, deficitul de institutiona-
lizare a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum sa treci de la
1. Aceastli sectiune reprezint.a un extras din Dumitru Sandu , , Introducere Ia sociolo-

gia unei inovatii comunitare" , in Promotorul local, agent de dezvoltare locala,
CAR, ADETIM , CIVITAS, CJ Timi~, Edirura Artpres, Timi~oara , 2004, pp. U-20.
PARTICJPAREA COMUNIT..<\RA 57
dezvoltarea de sus in jos la cea cu fundament comunitar ~ i volumar, de Ia

abordarea economista la cea social-economica, de Ia hegemonia institutiilor
administrapei Locale Ia flexibilitatea ~i eficienta parteneriatelor institutionale
pentru promovarea dezvolrarii locale? La inrrebari de acesr gen incearca sa
raspunda experimentul sustinut de citiva ani de catre Centrul de Asistenra
RuraUi (CAR) din Timi~oara, in colaborare cu Agenpa de Dezvolrare Econo-
mica Timi~ (ADETIM).
, Promotorul local" (PL) este, in varianta rimi§eana a experimentului, un
agent de dezvoltare care aqloneaza specializat, ca interfata intre administratia
publica locala, comunitate ~i institutii extralocale, fiind orientat in special spre
gandirea strategica ~ i identificarea oportunitap:lor de dezvoltare. GraduJ de
codificare a experientei esre insa relativ redus. Si este ftresc sa fte a~a, pentru
ca , promororuJ local " reprezinra o inovatie socioadministrativa aflata inca in
faza incipienta de <lifuzare. De ce .,inova1ie" ~i cu ce contiflut?
Promotorii ,promotorului locaP'
Procesul de difuzare a inovariei a pomir, in comext romanesc, de Ia un model

german. Ia mijlocul anilor '90, prin ADETIM ~i, ulterior, prin CAR-ADEfTM.
Consolidarea experimenrului s-a acut prin sprijinul masiv al Fundapei pemru
o Societate Descbisa (FSD). Filiala timi~oreana a acestei fundatji ~i . ulterior,
CAR, desprins din Fundatie dJ·ept centru independent, membru in Soros Open
Network (SON) , joac~ un rol major in instituirea noului model de dezvoltare
!ocala. Acesrea nu Lucreaza insa izolat, ci in parteneriat cu instirurii judetene
$i Locale ale administratiei publice. Instirutiile implicate in suspnerea inovatiei
au unnarir impunerea unui nou rot in administrapa publica !ocala, eel al
.,promotorului local". Familia institutionala CAR-ADETIM acponeaza in
principal la nivelul juderului Timi~ pentru implementarea conceptului de PL.
Un experiment similar, eel al facilitatorului comunltar, are loc Ia nivelul jude-
telor Cluj §i Blsrrita-Nasaud prin Fundatia Civitas pentru Societatea CiviUi, 1n
parteneriat cu CENPO ~i cu Universitatea , Babe§-Bolyai" din Cluj-Napoca.
Cele doua experimeme se asociazli prin crearea unui cadru de cooperare
inrre Cenrrul de Asistenxa Rurala ~i Fundatia CivitaS pemru Societatea CivWi,
respectiv partenerii Iocali ai acestora. Cooperarea are drept scop final crearea
unei politici publice cu privire Ia posibilele soluiii de dezvoltare !ocala, fol o-
sind ca instrument agentul de dezvoltare Locala - promotorul local sau/$i
fdcilitatorul comunitar.
DEZVOLTARE COMUNITARA
Continutul inovatiei
PL a fost definit institutional pentru a lucra Ia nivelul primariilor ca agent

de dezvoltare, ca persoana capabila sa induca schimbari dezirabile Ia nivel
local prin:
- identi:ficarea unor nevoi sociale locale ;
- fundamentarea unor strategii de acriune ;
- atragerea de resurse.
Elaborarea unor proiecre in baza dirora sa fie obpnute fonduri pentru
dezvoltarea comunitara este a~adar dimensiunea majora a profilului de rol al
PL. Din descrierea rezultatelor obpnute pana in prezent se constata ca elabo-
rarea de proiecte ~i obpnerea unor ftnan1ari pentru implementarea lor la nivel
local sum marca succesului PL.
Serialitatea fenomenului
Desigur, PL timi~ean nu reprezinta o noutate absoluta in context rornanesc.

Sunt ~i alre primarii in tara care angajeaza personal pentru a des ~ura aqiuni
similare de identificare a resurselor §i elaborare a unor proiecte cu care loca-
litatile respective sa imre in competitie pentru obpnerea unor fonduri. Odata
aparute oporrunitatile de dezvoltare locaHi prin proiecte - cu finantare de Ia
UE, Banca Mondiala, fundapi locale, donatori internationali bilaterali etc. -,
modalit:atile locale de raspuns se multiplica. Unele primarii apeleaza la consultanti
independenp 1 •
Agenlii de dezvoltare !ocala care apar in cadrul procesului de promovare a
dezvoltarii comunitare din Romania acopera o plaja de mare diversitate. Lao
extrema sunt agentii efectiv integrati in structurile administratiei publice
locale, cum este cazul PL, iar la cealal~ extrema sunt agenlii care acponeaza
complet independent de administratie. Pozitia intermediara este cea a agenti-
lor care, de~i aflap in afara sistemului administratiei locale, promoveaza par-
teneriatul cu instirutiile locale de stat. Pe o alta dimensiune, agentii respectivi
sunt de ti p individual sau colectiv. In fine, gradul de institutionalizare al
1. Acesra este cazul experientelor din suduJ lfu"ii. din zona a ceea ce, 1n anii 2000,
s-a numit consoniul comunei Drae§~ei din Teleorman. Proiectelc au fast elaborate
de consultanti independenti. iar fondurile de demarare, obiffiute de la FSD.
PARTICIPAREA COMUNlTARA 59
agenrilor de dezvoltare comunitarli care opereaza individual sau colectiv, in

cadrul sau in afara administratiei locale, este diferit. Fondul Roman de
Dezvoltare Sociala (FRDS) 1 este un exemplu de maxima relevanta pentru
promovarea dezvoltarii comunitare prin facilitatori indepenaenp de admi-
nistrapa !ocala.
Difuzarea inovatiei
Proiectul PL se extinde in valuri, de Ia un nucleo de 20 de comune (in aoul

2000) Ia inca 10 comunita.t:i (2001), faza urmara de o perioacta de asistenta
tehnica ~i consolidare a experimentului , pentru ca la nivelul anului 2004 alte
30 de comunirati timi§ene sa adopte m odelul. Dacli in perioada 1999-2001
sprijinul financiar a venit din partea Fundatiei pentru o Societate Deschisa,
incepand cu 2004 acesta a fost asigurat prin fonduri europene (Phare -
Societate Civila), respectiv fonduri publice (Consiliul Judetean Timi§) .
in variarna nord-transilvaneana, sub coordonarea FundaJ:iei Civitas, proiec-
tul sim ilar aJ facilitatorului comunitar s-a difuzat Ia nivelul a 10 comune din
C1uj/Bistrita-Nasl1ud.
Evaluare de impact
intreaga dezbatere asupra formei optime de organizare a intervenpei comuni-

tare prin agenti de dezvoltare locala este inca in faza incipient!. Deocamdara,
diferitele ONG-uri sau fundatii care sustin formulele alternative la modelul
dominant (cu spapu redus de ioterventie pentru actorii netraditionali ai dezvo1-
tarii locale) actioneaza Ia modul intuitiv-optimist. Presupun ca ceea ce fac
este bun prin noutate ~ alternativa Ia ceea ce exisra. Evaluari sistematice ale
eficientei sociale a noilor modele de dezvoltare comunitara sum extrem de
rare §i cu o circulatie restransa (Voicu et al., 2002). Este clar insa eli shnpla
raportare a unor actiuni comunitare sustinute prin proiecte care au obtinut
finantare de la diferit:i donatori nu este suficientli pentru o reala evaluare de
impact. Este necesar deci sa fie adoptate evaluari independeme ~i specializate,
folosind metodologia modema standard in domeniu. Numai pe baza lor se poate
obpne feedb ack-ul necesar pentru perfectionare, pentru orientarea spre
L Legea nr. 129 privind infiintarea, organizarea ~i func1ionarea Fondului Roman de

Dezvoltare Sociala, publicara in Monitorul Oficial al Romaniei, Panea 1, ,.Legi,
Decrete, Hotarari ~i alte Acte" , marti, 30 iunie 1998, anul X , nr. 238.
formele de eficienta maxima. Altfel, lucrurile raman la 1livelul credintelor

sau al intereselor cliferit}lor actori implica{i in dezvoltarea locala. Desigur, este
legitim ~i necesar ca fundatiile sau agentiile ce promoveaza modele alternative
de dezvoltare IocaHi sa i~i prezinte realizarile ~i problemele, sa suspna extin-
derea solupilor pe care le considera eficiente. Acest procedeu nu inlocuie~te
1nsa aqiunile de evaluare specializata, sistematica ~i independenta. Este, pro-
babi l, spatiul de interventie adecvat pentru cercetarile de factura academic-
-universitara sau pentru centrele specializate 1n evaluarea impactului social al
adoptarii diferitelor proiecte de dezvoltare.
Performantele promotorilor par sa fie dependente direct de vechi:rnea
funqionarii lor in cadrul primariilor : din totalul celor 15 localitliti care au
inceput sa lucreze cu un PL din perioada 2000-2003, 12 au raportat realizari
specifice ale acestuia. In schimb, pentru cele 30 de cazuri de angajare recenta
a promotorului, din 2004, numai doua localitati au raportat performante
specifice ale acestuia. Rezulra ca asigurarea unei anumite stabilitati a funcliei
de PL poate contribui nemijlocit la sporirea eficientei sale.
~ansele ca promotorul sa ·fie mai eficient, sa atraga resurse in comunitate
par sa fie mai mari in cazul ora§elor mici (probabilitate de 4/5) comparativ cu
comunele (cu §anse de a inregistra activitati specifice pentru PL de 10/31).
Dat fiind faptul cit PL a fost adoptat in ., valuri", cu manifestarea unei
componente de spontaneitate, este de ~teptat ca intre localitatile ce au adoptat
§i cele care nu au adoptat inovapa promotorului sa existe ctiferente de ruvel de
dezvoltare. in principiu, nevoia de PL este mai mare tn localitatile sarace decat
in cele dezvoltate. Este probabil insa ca acceptarea noului rol profesional s-a
facut mai u~or in comunele dezvoltate decat in cele sa.race. in primele exista
resurse suplimentare de spatiu, dar mai ales o mai mare deschidere la scbim-
bare, o mentalicate administrativa cu un grad sporit de modernitate. Mai rnult,
diferentierea intre comunele cu promotor §i proiecte ~i cele cu promotor, dar
fara proiecte ar purea fi un efect al acelora§i diferente de dezvoltare. Rata de
succes in elaborarea ~i e<l§tigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai
mare in comunele mai dezvoltate.
0 examinare simpIa a profilului cornunelor din judetul Timi~ in functie de
stadiul in care se afla cu adoptarea inovapei PL confinna ipotezele formulate
anterior, dupa cum se poate constaca u~or din tabelul 3 :
- comunele cu PL ~i proiecte de dezvoltare ca~tigate in difer ite competitii

sunt cele mai dezvoltate din judet ; au o rata mare de ocupare a fof'\ei de
munca, sunt mai apropiate de or~ §i 1nregisueaza ponderi mari ale
PARTtClPAREA COMUNITARA 61
naveti$tilor de la sat: la or~: situapa lor demografica este, de asemenea,

mai buna 1 ;
- nivelul eel mai redus de dezvoltare revine comunelor care nu au adoptat
formula PL. Acestea au o rata redusa de ocupare a fortei de munca. pupm
naveti$ti $i sunt siruare Ia o distanta mare fata de o~ ;
- situa\ia intermediara sub aspecrul nivelului de dezvoltare revine comu-
nelor care au if' st.tema un PL, dar nu au inregisrrat tn~ succese in
atragerea •!nor ;:..::~urse penrru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul
promotonlor.
Tabclul 3. T ,r';'i lul comunelor din Timi$ tnjuncjie de adoptarea inovajiei sociale
a promotorului local
Popula1ia
comunei, 2002* 3.278 3.881 4.285 3.602
Indicele de dez-
voltare a1 satelor,
2002* 5,9 5,8 8 ,9 6,3
Indicele de dez-
voltare al satelor ,
1998* 7.1 7,5 9,7 7,6
Salafia~ Ia
1.000 de locuiLOri,
2002* 186,6 190,9 206,3 190,8
Distan1a pan~ Ia
eel mai apropiat
oras (km)* 2 1,1 19,9 18,9 20,4
Num~ r de nave-
tisti Ia 1.000 de
locuitori, 2002* 95 ,3 98 ,7 110,7 98,6
Numar de comune 42 22 11 75
* Valori medii Ia nivel de comuna. Calculele ne apaqin.
1. Datele disponibile nu permit o identificare a rezidentei PL in raport cu comuna pe

care o deservesc. Nu §tim, spre ex.cmplu, cati dintre a~tia au facut sau fac oaveta
de Ia o~ Ia sar. in masura in care un ascfcl de navetism are o pondcrc importanta,
atunci el este semnificativ peotru o consrrangere suplimenrar~ in idcnrificarea
resurselor umaoe necesare extinderii rolului de PL.
62 DEZVOLTARE COMUNlTARA
Desigur, ar putea ti formulata si ipoteza unei cauzalit~ti intre prezenta PL

in localitate si nivelul de dez.voltare al comunei. Durata de timp relativ redusa
de Ia inceperea functionaru noii institutfi nu a permis msa o structurare
consistentii a efecrului respectiv. Indicele dezvoltarii satelor Ia nivelul anului
1998, mainte de aparitia PL, indica aceeasi ierarhie de dez.voltare intre cele
trei categorii de comune.
Daca selectivitatea adoptarii inovatiei care se cheama PL se mentine in
acelasi sens, cu rata de adoprare mai mare Ia nivelul comunelor bogate, arunci
este de asteprat ca instirutia PL sa contribuie Ia accentuarea decalajelor de
dezvoltare dintre comunele jude{Ului. De aici nu rezulra o evaluare negativa a
modului in care s-a ~cut promovarea PL, ci semnalarea unei probleme care
ar putea fi corectate prin facilitarea mai intens~ a noului rot institutional la
nivelul comuoelor sl1race din judet.
Revederea fundamentelor
De§i nu dispunem de evaluari standard asupra impactului pe care 1-au inre-

gistrat experimentele comunitare din Timis, Cluj si Bistrita-Nl1sl1ud, din datele
partiale disponibile rezultl1 d acestea au avut, foarte probabil, consecinte
pozitive asupra dezvoltllrii locale. Finantari de aproape 3 ,5 milioane de euro
inregistrate pentru cele 35 de proiecte asociate cu acpunile PL constituie o
premisa serioasa pentru a$teprarea unor efecte pozitive Ia nivelul vietii comu-
nitare. Pentru a preveni insa falsele asteptl1ri si pentru a maximiza impactul
noilor mecanisme de dezvoltare locala, sunt utile interogatiile critice pe baz.a
evidentelor empirice limitate, disponibile.
Cum poate fi prevenira rutinizarea muocii PL integrati tn primarii? Ei pot
fi usor transformati in funqionari obisnuiti, cu performante determinate nu
atat de rolul si capaci~tile Lor, cat de factori conjuncturali asociati cu primarul,
viceprimarul , secretarul de primarie sau Consiliul Local. Conectarea PL Ia
agentii de dezvoltare regionall1 (de tipul ADR, ADETIM) sau comunitara, la
structuri de expertizli in domeniile administratiei publice locale si combaterii
saraciei (de tip FRDS sau CASPIS) sau de asigurare a unor resurse pentru
dezvoltare (donarori locali sau intemaponali) constituie un mecanism esential
al consolidarii noii institupi a PL.
Agenlii de dezvoltare local~, indiferent ca sunt integrati sau nu in strucruri
ale administrapei publice locale, pot contribui semnificativ Ia sporirea capacita-
tilor locale de absorbtie eficiema a unor fonduri de dezvolrare social-economica
disponibile in contextul iotegrl1rti europeoe. Ei vor putea face acest lucru cu
arat mai bine cu cat noul rol profesional pe care il promoveaza este mai clar
definit. Aparitia unor retele de agenti sau agentii cu rol in dezvoltarea comuni-
tar~ (precum Rura1Net1) nu poate fi decat benefica pentru optimizarea procesului.
Formarea agentilor de dezvoltare !ocala astfel incat ei sa atraga resurse in
spatiul local-regional, dar sa ~i contribuie Ia consolidarea orientarilor spre
cooperare sociala localli este o cerinta pe cat de dificil de implementat, pe atat
de importanta.
PL esre un tip de antreprenor social (vezi, mai jos, anexa despre consrruirea
societ~tti civile prin dezvoltare comunitara). El i~i asuma riscuri pentru
realizarea unor bunuri colective de tipul serviciilor comunitare ~i obtine un
profit personal in baza perfonnantelor sale profesionale. Plasarea sa in ecuapa
dintre contributia Ia binele comun ~i profitul personal poate duce la gasirea
unor solutii realiste de instituponalizare a activitatii agentilor de dezvoltare
comunitarli. Desigur, PL sau facilitatorul poate fi conceput ~i ca .,apostol '', ca
promotor complet dezinteresat, motivat numai de binele public. Nu trebuie
negara posibilitatea exisren1ei unor astfel de caruri. Constructia instituponaUi
de durata are, foarte probabil, ~anse mai mari de reu~ita daca pome~te de la
premisa anterior amintita a antreprenoriatului social.
Nu in ultimul rand, este nevoie de cercerari de evaluare a impactului
socioeconomic al activirapi noilor agenti de dezvoltare. Independenta ~i profe-
sionalismul evaluatorilor sunt singurele cerinte majore in acest sens. Prin
satisfacerea acestor doua condipi, operatiile de evaluare a impactului pot fi
preluate de unitati academice sau de cercetare aplicativa din cele mai diferite
medii instituponale.
Pe baza cercetarilor evaluative pot fi ideotificate mai exact situatule io care
un tip sau altul de facilitare comunitara este mai eficient. io contexr, vor trebui
ideotificate modalitati specifice de mobilizare a capitalului social sau socio-
uman pentru a produce schimbarile dezirabile Ia nivel social ~i local. Domeniul
interventiilor comunitare este dominat in buna masura de preconceptii dintre
cele mai diferite, de la ,ONG-urile sunt singura solutie pentru mobilizarea
resurselor locale" pana La ,primarul ~i consilierii locali sunt actorii adevarap
ai dezvoltarii locale". Tema coruptiei in leglitura cu modul de utilizare a dife-
ritelor resurse comunitare este prezenta frecvent in dezbaterile publice. Parti-
zanarul in favoarea actorilor care vin dinspre societatea civila sau a celor
asociati cu administrapa publica se incadreaza in aceea~i linie a dezbaterilor
care pornesc mai mult de la prejudecap decat de la evidente empirice.
1. www.ruralnet.ro.
Durabilitatea sau sustenabilitatea este puncrul critic al multor proiecte de

dezvoltare care par sa fie de succes pe moment (Cemea, 1993, pp. ll-13).
,Sansele de a asigura o viabilitate de durata pentru schimbarile pozitive induse
prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea §i institutionalizarea suplimen-
tara a demersului de act:iune. "Sociologizarea" la care ma refer vizeaza :
tntelegerea comextelor de succes sau esec pentru diferitele experimente locale
in adoptarea PL. defmi.rea rolului de PL sau agent de dezvoltare astfel incat
sa ii fie asigurate atat accesulla decidentii Iocali, cat §i independenta necesara
in raport cu ace§tia.
Institutionalizarea agentiJor de dezvoltare comun.itara este util sa tie flicuta
pe masura ce sunt acumulate evaluari valide §i fidele ale experimentelor in
curs de desra§urare ~i ale noilor modele de dezvoltare !ocala promovate.
Farli a avea o solutie la toate problemele amintite, subliniez convingerea ca
rezolvarea lor rezida in edificarea unor mecanisme instituponale de dezvoltare
bazate pe transparenta, parteneriat, participare §i control reciprocal diferitilor
actori ai dezvol~rii 1•
Experimentul de la Timi§-Cluj-Bistrira-Nasaud, adus anterior tn discutie,
furnizeaza puncte de reper importante pentru gasirea unor raspunsuri adecvate
la interogatille asupra dezvoltarii comunitare in Romania. Continuarea sa,
precum §i inregisrrarea de detaliu a problemelor §i consecintelor care ii sunt
asociare sunt de natura sa duca spre instituponaljzarea unei dezvoltari comu-
nitare durabile.
Cultura participativa
Am mentionar deja (vezi tabelul l) ca implicarea populatiei in aqiuni de

dezvoltare comunitara poate fi motivata prin cointeresare sau prin imeresul
dat de apartenenta la grupul beneficiar. Cazul participarii total dezinteresate,
altruiste este unul limita, asupra di.ruia nu voi starui in continuare. Fiecare
dintre cele trei tipuri de participare comunitara - dezinteresata, cointeresata ~i
grupala - implidi o cultura specifica. Voi discuta in continuare cazul culturo
1. Urmhirea unor principii de acest rip in practica de dezvolrare comunitara este

excelent suslinu~ prin evalulri complexe a fondurilor de dezvoltare sociala (Social
Funds, 2002). lmportanta acordata acestor principii de clitre actori majori ai
dezvoltarii prin proiecte in context rominesc este pe deplin evidcntiata de sondajul
OED-GALLUP raportar in Eriksson (coord ., 2003) .
•
implicate in participarea comunitadi in baza apartenentei La comunitatea
beneficiara a masurii de dezvoltare.
Care sunt valorile ~i, in genere, elementele culturale care sustin participarea
volumadi la actiunile DEVCOM ? Probabil ca in contexte diferite acponeaza
configurapi culturale diferite. La un nivel de maxirrill generalitate se poate
presupune di :
- valorile identicare,
- propensiunea spre cooperare,
- competenta civic-adrninistrativli 1 ~i
- abiliditile profesionale ~i/sau manageriale utile in raport cu natura proiec-
tului comunitar
au un rol esential in sust:inerea culturalli a participlirii comunitare. Culrura
participativa pare sli fie o forma combinata de capital simbolic, social §i uman
(vezi caseta 3). Reducerea ei la numai una dintre cele trei forme de capital
cred c~ poare avea consecinte negative pentru proiectele practice de mobilizare
a participarii locale.
Tipuri de capital 2
Opera!ional, socialul poate fi abordat ca ,spatiu", structurat prin pozi!ii,

rela\ii de forta care decurg din ponderea relativa a diferitelor forme de
capital (Bourdieu, 1989; Bourdieu, Wacquant, 1992?.
1. Competenta civicli presupune capacitatea de a lua sau a in:fluenta decizii tn spaJiul

public, iar cea administrativli vizeaza asteptarile persoaoei in raport cu modul de
functiooare a administratiei (Almond , Verba, 1996, pp. 191-194).
2. Exttas din Sandu, 1999, pp. 28-29.
3. Spa!iul social este conceptualizat de Bourdieu (1989) ca sistem de relatii inLre
pozitii sociale. Distribuirea agentilor in spa~iu1 social este daHl. de volumul capi-
talului pe care il detin §i de structura acestuia ca pondere reJativa in raporturile
dintre capitalurile economic, cultural, social §i simbolic. Pundamentale sunt primele
trei . Capitalul simbolic este conceput ca maoifestare a celorlalte trei, in calitate de
sursli de Jegitimare, fiind , puterea acordatli acelora care au obtiflut suficientli recu-
noa§tere pentru a fi in pozitia de a impune recunoa~tere" (Bourdieu, 1989, p. 23).
Capitalul cultural este, in esentli, capital informational existent tn forma institutio-
nalizata, obiectificata §i tncorporata. Capitalul social este ,sumaresurselor actuale
sau virtuale care se acumuleaza Ia nivel individual sau de grup in virtutea implicarii
66 DEZVOLTARE COMUNlTAAA
0 matrice posibila a spa\iului social, relevanta pentru demersul acestei

lucrari, poate fi definita in 'functie de tipurile de capital, nivelul de acumu-
lare a resurselor 9i perspectivele de abordare 1 :
unitate de tip de aqiune pen- indivi- comuni- societa l organi-

acumulare tru investitie dual/ tar/ zational
familial regional
uman informarii a ~ti (educatie, cu-
noa~tere ,
sirnbolic valori a crede (socializare,

reflexivitate, expe-
tientl1 de vialll etc.)
Perspective de abordare date de orientarea preponderent spre aspecte spontane-

-institutionale, subiecrive-obiective, de tip proces-actiune-fenomen-scructurli
Capitalul 9i resursele nu sunt doua tipuri de entitati diferite, ci doua

perspective asupra unei zone de realitate. Atat capitalul, cat 9i resursele
sunt acumulari pentru realizarea unor actiuni. Referentul in cazul capi-
talului il reprezinta agentul ~~ tipul de efort necesar pentru acumulare.
Capitalul uman, spre exemplu , presupune efort de cunoa~tere 9i invatare.
Pentru resurse, referentul il reprezinta procesul de formare a lor 9i,
eventual , tipul de actiune care le poate folosi. Capitalul este controlabil de
catre agent, iar resursele pot fi accesibile sau neaccesibile agentului.
Resursele controlate de catre agent, apropriate in baza unui efort de
investitie, constituie capital.
intr-o retea durabila de relatii de cunoastere si recunoastere reciprodL Capitalul

politic este considerat o forma particulara de capital social . fn genere, capitalul
este definit ca , acumulare de munca (in forma materializatli sau incorporata) care,
atunci cand este realizata pe baza privata, exclusiva, de catre agenti sau grupuri de
agenti, le permite sa detinli energie sociala 1n forma de muncli reificata sau vie"
(Bourdieu, Wacquant, 1992, pp. 118-119).
1. Pentru o definire a acceptiunii pe care o dau celor patru concepte analitice de
proces, structura, acfiune si fenomen, vezi Sandu, 1987, pp . 30-33, iar pentru
definirea fonnelor de capital, vezi Sandu, 1996.
PARTICTPAREA COMUNITARA 67
Criteriul de diferentiere a tipurilor de capital sociouman il constituie supor-

tul stocurilor cu func~e de capital ~i natura investitiilor realizate pentru
constituirea acelor stocuri. Din acest punct de vedere, optiunea con-
ceptuala este pentru "capitalul umann, in conformitate cu G.S. Becker,
dar are ~i o anume particularitate.
Tn conceptia lui Becker (1997) de interpretare a capitalului uman exista
trei componente ale acestuia: cea informationala, data de acumularea de
cuno~tinte, cea psihobiologica, manifesta In starea de sanatate, ~ ~ cea
axiologica, asociata cu valorile1 . lncluderea valorilor In seria componen-
telor capitalului uman creeaza anumite probleme de ordin operational ~i
conceptual. Tipul de i nvesti~ie pentru educatie ~i starea de sanatate este
diferit fata de eel care duce Ia adoptarea unor valori . Adeziunea de
credinta. convingerea sunt specifice valorilor. Valorile sunt entitati cultu-
rale care se pot oonverti in bunuri materiale, productivitate, putere etc.
Ceea ce se cheama "spirit intrepri nzator~. spre exemplu, reprezinta o
configura~e de valori - asumarea riscului calculat. deschidere Ia nou.
valorizare a muncii etc. - favorabile productivita?i sporite. Tipul de capital
nu este dat insa de functia sa. Orice forma de capital- material, uman,
social sau simbolic- se poate converti in aproape orice alta forma. Ceea
ce poate oferi identitate capitalurilor consta mai ales i n suportul ~i forma
lor de producere. Ancorarea capitalului simbolic in valori se rega se~te
mai mult in linia conceptuala a lui Bourdieu, pentru care cuvantul este
suportul capitalului simbolic.
Si mai simplu spus, probabil ca implicarea voluntara in acpunile DEVCOM

este rezultatul unor combinatii subtile intre a~entul comunitar, identitatea
comunitara, ob~uinta de a coopera, intelegerea necesitatii de a coopera
pentru realizarea unor bunuri publice, intelegerea drepmrilor ~i datoriilor de
cetatean ~i de membru al grupului local , capacitatea de a aduce contributii
1. Folosesc notiunea de capital uman in sensu! dat de Gary Becker (1997). Capitalul
in genere este definit ca stoc prin interinediul caruia se produc ., venituri sau alte
rezultate asemanatoare, folositoare in cursu) unei perioade lungi de timp" (Becker,
1997, p. 17). Capitalul uman mseamnl! stoc de informatie, stare de sanatate ~i
valori cu funcpe de capital : .. ~colarizarea. un curs de practica in computere,
cifre referitoare Ia ingrijirea medicall! §i cursuri despre virtutile punctualitl!tii ~i
cinstei reprezinta de asemenea un capilal, in sensu! ca ele imbunl!tatesc sl!.nl!tarea,
mAresc ~tigurile sau cresc mult aprecierea unei persoane" (Becker, 1997, p. 17).
, Caracteristica principa!A care diferentia.U capitalul uman de alte tipuri de capital
este aceea ca, prin defmitie, primul se materializeaza in persoana care investe~te ."
(Becker, 1997. p. 124)
68 DEZVOLTARE COMUNlTARA
specifice la efortul de grup 1 fie in plan managerial, fie prin abilitati ocupa-
tionale. Ingredientele respective au, desigur, un dozaj diferit de Ia caz ta caz,
de la comunitate la comunitate, de la un participant la altul. Interpretarea
orientarii participative numai tn functie de una dintre cele patru dimensiuni da
na§tere la erori specifice pe care le denumesc prin raportare la dimensiunea ce
se supraestimeaza. Eroarea ,capita[ului social" pare sa fie cea mai raspandita
~i consta in reducerea fenomenului participativ la capitalul social, la propen-
siunea spre cooperare. Centrarea excesiva pe ideea ca participarea rezulta din
sentimente identitare poate fi incadrata in seria ,erorilor capitalului simbolic''.,
date de reducerea explicatiei la valori sau la capitalul simbolic. Eroarea
,capitalului uman" rezida in reducerea explica{iei participarii la factori ai
capitalului wnan (competentele profesionala, manageriata sau de antreprenor
social). In fine, exagerarea rolului pe care it poate avea competenta civic-
-administrativa va fi desemnata ca ,eroare a capitalului politic".
Nu este intamplator faptul ca medici , preoti, primari, invatatori etc. ajung
frecvent in pozitie de lideri ai actiunilor DEVCOM. Prin natura experientei
lor profesionale, ei detin capacitati de .mobilizare ~i coordonare a oamenilor.
Capitalul de care dispun §i pe care i1 mobilizeaza in DEVCOM nu este nici
social §i nici uman, ci sociouman. in baza acestei forme de capital, ei re~esc
sa joace rolul de antreprenori sociali, de persoane care i~i asuma riscuri in
domeniul social §i ob~in profituri - de ordin simbolic, relational sau material -
din exercitarea rolurilor respective.
Caseta 4 1---------------,
Competen~a cetateneasca §i dependenta/administrativa
(apud Almond, Verba, 1996, p. 194)
, ... lndivizii se pot crede competenti In calitate de cetateni sau de supu!?i.

ln calitate de cetateni competenti, ei se percep ca fiind capabili sa afec-
teze deciziile guvernamentale prin influenta politica: prin formarea gru-
purilor, prin amenintarea retragerii votului sau alte represalii. 1n calitate
de supu~i competent!, ei se percep ca fiind capabili sa apeleze Ia un set
de legi obi~nuite !?i sistematice In contactele pe care le au cu oficialii
guvernamentali. [ ...]
Competenta ceta\eneasca !?i competenta dependenta difera, lnsa nu sunt
complet independente. $i nici nu este probabil ca existenta unui tip ·de
competenta n-ova afecta pe cealalta. Cineva s-ar putea a!?tepta sa existe
o anum ita revarsare de competen~a politica in competenta administrativa.

Tnsa aceasta revarsare de competenta politica in cea administrativa poate
fide doua tipuri. Pede o parte, o competenta ceta~eneasca inalt politizata
poate exercita presiuni asupra birocratilor pentru a respecta legile admi-
nistrative. Aderenta lor Ia aceste reguli va fi impusa, i n principal, nu prin
propria tor internalizare a acestor reguli sau prin controalele exercitate
asupra lor de functionarii adminlstrativi superiori, ci prin amenintarea cu
represalii politice: daca oficialii nu se vor supune acestor reguli, protestul
cetatenilor va ac~iona prin intermediul agen~iilor politice. Tn acest mod, un
grad lnalt at competentei cetatene~ti ridica nivelul competentei depen-
dente, insa nu schimba relatia individului cu administratia - el Inca se
prezinta ca un supus, de~i unul competent, at carui apel este catre regulile
democratiei."
Intelegerea diferitelor forme de comportament identitar, de la eel regional

la eel comunitar ~i profesional (vezi subcapitolul despre regionalizari identitare
in capitolul 6), poate fi utila pentru fonnarea unor a~teptihi realiste asupra
condi~iilor in care pot fi activate mecanismele identitare pentru sustinerea
participlirii locale.
In genere, sentimentul de identitate locala este mai slab decat eel de
identitate regionala ; orientarile identitar-comunitare sunt mai accentuate in
mediul rural decat in mediul urban, pentru populatia varstnid\, feminina ~i cu
un nivel de educatie relativ redus.
La segmentele sociale pentru care sentimentele identitare sunt mai slabe
este de a~teptat o mai slaba participare comunitara pe baze strict culturale.
Formulele de cointeresare, de asociere a motivatiei personate cu cea pentru
producerea unor bunuri publice, pot fi mai eficiente in astfel de cazuri In
vederea mobilizarii lor.
Un studiu realizat la nivelul a 14 sate (vezi, mai jos, anexa despre partici-
parea comunitara in 14 sate) arata ca participarea la actiunile comunitare
organizate de primarii este mai ridicata in cazul in care :
- increderea in primar este mai mare ;
- increderea in ceilalti oameni are un nivel mai ridicat ;
- religiozitatea este mai accentuata ;
- stocul de educatie este mai ridicat in gospodarie ;
- starea materiala a gospodliriei este mai buna ;
- satul este de tip central in cadrul comunei, ~i nu periferic etc.
-
Din analiza mentionata rezulta ca factorii materiali ~i relationali au un rol

foarte important in participarea comunitara. A~a cum era de a§teptat, impli-
carea in activitaple publice organizate de primarie, ca forma particularli de
participare comunitara, este favorizara nu numai de o orientare culrurala de
tip traditionalist (religiozitate), ci §i de modul in care sunt perceputi primaria
~i primarul, de raportu1 de interese dintre persoana in cauza §i pri.J:narie, de
resursele materiale de care dispune persoana etc.
Un alt studiu, prezentat selectiv in capitoJul 6, arata ca la nivelul populatiei
din Romania sunt clar identificabiJe patru tipuri de atitudini fata. de modul de
rezolvare a problemelor publice. Orientarea de tip participativ pare sa fie eel
mai purin sustinuta. Ponderea cea mai mare revine persoanelor care vad solu-
ponarea probleme lor sociale ale ~rii prin masuri de tip autoritarist, cu un
lider ferm. 0 pondere insemnata revine ~i orientarii de tip democratie repre-
zentativa, cu accent pe ceea ce ar trebui sa faca institupile statului. in fine , o
a patra orientare este cea care sus tine ca nici liderui national, nici institutiile
democratice, nici participarea comunitara nu pot duce La rezolvarea dorita.
Altemativa pe care o sustin adeprii acestui punct de vedere este cea in tenneni
de forta, rebeliune, comportament colectiv. Desigur, cele patru orientari de
ideologie sociala nu sunt explicit formulate. Ele. transpar mai mutt din meta-
fore, simboluri sus{inute, fragmente de opinii exprimate in sondaje. Orientarea
de tip participativ este mai probabila in cazul persoanelor care locuiesc in
localitati relativ sarace dinjudele dezvoltate ~i au un nivel de v iata mai ridlcat
decat ar fi de a§teptat in baza educatiei de care dispun.
Cele cateva constatari pe care le-arn menponat au menirea de a atrage
atentia asupra faprului ca participarea comunitara nu se face la intamplare, ci
are puternice deterrninari economice, sociale ~i culturale. Agentii comunitari
care vor sa actualizeze potenpalul de participare comunitara de la nivelul unei
unitali teritoriale trebuie sa porneasca de la intelegerea mecanismelor ce
sustin, in cadrul local respec tiv, orientarile participative ale populatiei. Date
de sondaj , interviuri a.manuntite, analiza unor evenimente comunitare ante-
rioare, simpla observare a interaqiunilor sociale din comunitate - toate sunt
mijloace care pot duce la realizarea obiectivului de cunoa§tere mentionat.
ANEXA
Un sondaj asupra participarii comunitare in 14 sate 1
Un srudiu realizat in cadrul a doua proiecte penrru Banca Mondiala la nivelul
a 14 sace din Romania in anul 1999 a pennis o prima identificare sistematica
a factorilor care influenteaza participarea comunitara rurala.
Participarea Ia activitiiJile primariei, de La simple intalniri publice pana la
implicarea efectiva prin munca sau furnizarea de resurse, este asociatii cu
variabHe de localizare a satului ~i de incredere. Rata totaU:i de participare in
cele 14 sate era, la momentul sondajului, de aproape 40% (rabelul 4) . Res-
pectiva rata era considerabil mai mare in cazul persoanelor ce aveau incre-
dere in primar ~i locuiau in satele centru de comuna. Situatia opusa de
participare redusa se inregistra rnai ales Ia persoanele care declarau ca nu au
incredere in primar ~i locuiau, preponderent, in sate periferice (cele pe
teritoriul carora nu se afUi primaria).
Tabelut 4 . Parriciparea la activitaJile primariei fn funcJie de fncrederea fn primar

~i de localizarea satului
f·
Particip~ Ia hitalnii"ii&
,•
- -
- ::~
incredere sau activitajile Total
Tip de.~t' organizate de primane.-·
in primar
0 ·t;, Nu Da ·~ % N
-
Nu periferic 71 ,7 28,3 100 120
Nu central 63.8 36,2 100 138
Da periferic 62,2 37,8 100 156
Da central 45,5 54,5 100 198
59,0 41,0 100 612
Sursa: Studiul Bancii Mondiale de evaluare sociala Ia nivel rural in cadrul proiectului privind
mo§tenirea culturalll (coord. fazei a doua Manuela Stllnculescu) ~~ grantul de cercetare pe teme
de capital social l)i antreprenoriat PREM - World Bank (co01·d. Dumitru Sandu), 1999. Fiecare
e~antion de sat a cuprins eel pup.n 30 de persoanc alese probabilistic. Sase sate au fost selectate
din jude1elc Sibiu ~~ Bra~ov, iar opt sate din judctele Arge~. Prahova ~ i Dambovita.
Esce normal sa fie inregistrata o relatie pozitiva directa intre participarea

la activit~ple organizate de prirnarie ~i increderea in primar. Parriciparea
democratica se face prin implicare volumarli, iar increderea in primar este o
1. ExtraS din raporrul de cercetare Sandu (coord.), 2000.

n DEZYOLTARE COMUNITAAA
premisa ce favoriz.eaza un asrfel de voluntariat. Desigur, in principiu , poate fi

Cl§teprat §i un volumariat tara sustinere prin increderea in prirnar. Datele
disponibile indica insa o panicipare sporita Ia activitatiJe comunitare in con-
ditii de incredere in primar. De ce conteaza insa tipul de sat? Una dintre
constatarile empirice surprinzaroare indica faprut ca participarea la activitatile
coordonate de primarie este mai intensa pentru persoanele din satele centrale
compatativ cu participarea din satele periferice .
Pede o parte, participarea Ia activitliiile comunitare organizate de primarie
este mai intensa in cazul celor orientari tradirional, cu uo profit accentuat de
re1igiozitate §i cu inclinapa de a ave.a incredere in ceilalp. Pe de alta parte, o
astfel de orientare este specifica celor din satele periferice sau, oricum, este
prezent.li. in cazul lor In mai mare masura decat in cazul celor care locuiesc in
satele centrale. in astfel de conditii ar fi de a$teptat o mai mare participare
comunitara in satele periferice, cu o populatie de orienrare traditionalista . in
realitate, lucrurile stau invers fata de ceea ce ne a~teptam. Pat1iciparea comuni-
tara este mai mare in satele centrale, cu o populat:ie modern orientata, cu un
capital social de incredere de nivel redus $i cu o religiozitare de oivel relativ
scazut (comparativ cu situapa din satele periferice). Faptul poate fi explicat
nu prin traditionalism §i capital social, ci prin tendinta primarilor $i a prima-
riilor de a favoriza aqiunile de dezvoltare a infTastructurii mai ales pemru
satele centrale. Atitudinea populatiei din satele periferice, de relativa neincre-
dere fata de primar, decurge din situatii de genul celor menponate anterior.
Populatia din satele periferice, este rareori beneficiara activWitilor de dezvol-
tare promovate de primarii. Desigur, raportarea o facem aici Ia o relatie statis-
tica pentru ca altfel sunt cazuri in care·acliunile primariei au efecte benefice
atat pentru satele centrale, cat §i pentru cele periferice. Tendinta sernnalata
este inregistrata Ia nivelul celor 14 sate incluse in cele doua sondaje ale Bancii
Mondiale. Ca ipoteza pmem presupune iosa eli. relaria menponatli - participare
comunitara redusa la aqiunile primariei in satele periferice - este una mani-
festli. §i Ia nivelul intregului mediu rural.
Participarea Ia activitaWe organizate de primarie este determinata de mult
mai multi factori dedl.t increderea in primar ~i centralitatea satului in cadrul
comunei. Exista ~i alti factori relevanp , de natura individuala si familiaHl. La
nivel de gospodarie, conteaza $i starea materiala, stocul de educatie, disu·ibutia
pe varste. Participarea comunitara instituponalizata este mai mare pentru gos-
podariile lnstarite, cu smc de educape sporit $i cu adulti tineri in componenta.
lmplicarea gospodariei In activirali antreprenoriale este, de asemenea, sem-
nificativa pentru participarea Ia lucrarile comunirare organizate de primarie.
Daca cineva din gospodarie a avut un e~ec in dezvoltarea unor afaceri private,
atunci exista o mai mare probabilitate ca participarea comunitara institutionala

(organizata de primarie) sa fie mai red usa. Faptul ar putea fi explicat prin
relatia dintre activitatile antreprenoriale la nivel de gospodarie ~i activitatile
comunitare organizate de primarie. Primaria ca institutie de guvernare locaUi
este un gen de interfata. intre birocrapa locaHi §i cea extralocaUi. Primaria este
foarte importanta pentru antreprenor sau patron din perspectiva taxelor ~i a
modului de aplicare a diferitelor reglementari publice. Pot, de asemenea,
exista legaturi de interes intre oarnenii primariei ~i cei de afaceri. E~ecul
afacerii proprii poate fi pus , in anurnite irnprejudiri, interneiat sau nu, ~i pe
seama rnodului In care functioneaza primaria. Aceasta ar putea fi una dintre
explicatiile participarii comunitare reduse pentru gospodariile in care s-au
inregistrat e§ecuri ale afacerilor.
0 alta ipoteza initiala a cercetarii referitoare le conexiunea dintre participa-
rea comunitara ~i retelele de interese este sustinuta de faptul di exista o relarie
pozitiva §i sernnificativa intre participarea comunitara instituponalizata ~i exis-
tenta unui membru al familiei care inainte de 1989 a avut o funqie de condu-
cere. Participarea la activitatile primariei pare sa fie la un nivel mai ridicat
pentru familiile cu capital relational superior, asociat cu experienta de conducere.
Participarea locaUi la actiunile de dezvoltare este dependenta in mare masura
nu numai de resursele ~i aranjarnentele institutionale, ci ~i de perceptia sate-
nilor in legatura cu definirea problemelor locale §i a actorilor pe care ei ii
considera responsabili pentru rezolvarea problemelor locale (tabelul 5).
Tabelul 5 . Predictori ai participarii comunitare
Sat central in
cadrul co-
munei
(da 1, 0 nu) + 0 0 0 0
Barbat
+ 0 + 0 0
Dotare
moderma
gospodariei + 0 0 +
Varsta medie
a adultilor in
e 0 0 0 0
Varsta inter-
vievatului 0 0 0 0
StocuJ de
educape tn
+ 0 + 0
NiveluJ de
educatie al
intervieva-
tului 0 0 + 0
FrecveD\ll cu
care cite~te
ziare + 0 0 + 0
Vinde pro-
duse agricole
+ 0 0 +
Cineva din
gospodarie a
~Uat intr-o
afacere pri-
vatli
(da 1, 0 nu) 0 0 0 0
Cineva din
familie a avut
o functie de
conducere
inainte de
1989
+ 0 0 0 0
religioase 0 + 0
Frecventa
practicilor
+ + + 0 0
Sursa : Studiul Blincii Mondiale de evaluare sociala Ia nivel rural in cadrul proiectului privind
mo~tenirea culturala (coord. fazei a doua Manuela Stanculescu) ~i grantul de cercetare pe teme
de capital social ~i antreprenoriatPREM- World Bank (coord. Dumitru Sandu), 1999. Fiecare
e~antion de sat a cuprin.s eel putin 30 de persoane a lese probabilistic. ~ase sate au fost selectate
din judetele Sibiu ~i Bra~ov, iar opt sate din judetele Arge~. Prahova ~i Dfunbovita.
Tabclul prezinta In formli simplificata cinci modele de regresie logistidi. Semnele 0, + §i - se
refera Ia valori b exponential care, pentru p = 0,05 sunt nesemnificative, semnificativ mai
mari de 1 §i semnificativ mai mici decat 1. * = predictor neinclus In ecuatie.
Capitolul 4
Construirea spatillor de participare comunitara
Cum se poate stirnula participarea comunitara ? In capitolul precedent am

descris determinanpi , actorii §i cazurile de participare comunitarli. Pentru cei
care lucreaza sau tind sa lucreze in domeniul dezvoltarii comunitare este
esential sa inteleaga modul cum poate fi initiata ~i sustinuta participarea
comurutara. Spapile de participare comunitara (Randell , 2004) sum muJpmi
de conditii §i reguli de promovare a participlirii comuniLa:re. Asupra acestora
voi insista In continuare.
Stimularea participarii locale ~i a DEVC OM in genere este departe de a fi
o ~tiintli. Este o largli fumilie de practici in care arta de a gasi solutii sociale,
ideologiile ~i puterea sunt principalele forte strucrurante. Actori foarte diferiti
ajung sa acponeze Ia fe l sau , d~i asemamtori, construiesc diferit indomeniul
DEVCOM . Este cimpul ingine riei ociale, al practicilor de dezvoltare. Desci-
frarea regulilor de conduita eficiema este esenpaHi pentru fundamenrarea unor
procese DEVCOM perfonnante. A~a cum practica inginereasdi in genere se
afl.a intre ~tiinta, telmica ~i arta de a gasi solutii, similar, practicile eficiente
DEVCOM sunt un produs al cunoa§terii ~tiintifice §i, mai ales, al creativi-
tli~ii sociale.
in srruc turarea acestui capi£ol din lucrare pomesc de Ia premisa ca, pentru
DEVCOM, in Romania sunt esen1iale raportarea la diversitatea practicilor din
domeniu ~i vizarea unor mode le de intelegere sau de aqiune foarre diferite ca
generalitate §i situape de aplicare. Numai o astfel de confruntare cu diver-
sitatea ordonata poate duce Ia formarea unor practicieni creativi, capabili sa
gaseasca, in condipile date, calea spre performanta dezvoltarii comunitapJor
umane prin implicarea membrilor lor. Ideea existelliei uoor ,re{ete" pentru a
stimula dezvoltarea capitalului social sau pentru a aduce cetateanul in mai
mare masura in spatiul public ~ i sa-§i rezolve problemele este sortita e~eculuL
78 DEZVOLTARE COMUNITAR.A
Acesta este motivul pentru care am optat pentru o astfel de abordare. Suntem
in principal in cautarea unor principii ~i a unor condip.i care ar putea favoriza
succesul in DEVCOM.
Analogia cu sistemele dinamice adaptative

(modelul Kauffman)
Mark Randell (2004), practician australian al DEVCOM, a tncercat sa

puna ordine in domeniu prin apelarea la un model din biologie elaborat de
S. Kauffman. Premisa de la care pleaca Randell esre ca ~inta proceselor de
organizare sau dezvoltare comunitara este aceea de a contribui la formarea ~i
consolidarea unor sisteme sociale care sa se autosustina, sa fie autonome.
Kauffman sustine ca sistemele complexe, durabile, cu capacitate de auto-
organizare side autosustinere, satisfac unset de cinci conditii (vezi caseta 5):
me<tiu bogat tn substante nutritive, deschidere pentru competitie intre agenti
autonomi (coevolutie), diversitate a agentilor care il compun, legaturi slabe
intre acestia si , tranzitie de faza" intre sta.ri de haos-ordine sau ordine-baos.
Caseta 5 1--- - -- -- - - -- --,
Conditiile pentru autoorganizarea adaptativa complexii

(Kauffman, 1995, apudRandell, 2004, p. 146)
,.Kauffman este interesat de conexiunile ~i regulile care produc compor-

tamente veridice sau, in cuvintele sale, <<comunitati de agenp autonomi
care se autoorganizeaza» (Kauffman, 1995}, respectiv sisteme ce evo-
lueaza pentru a produce dinamici complexe.
Dupa multi ani de munca, el a formu lat cateva dintre condi1iile care due Ia
complexitate:
• Un mediu sigur, bogat In substanfe nutritive: comportamentele com-
plexe sunt incurajate de prezenia substantelor nutritive care sustin
viata. accesibile agentilor (indivizilor) din cadrul sistemelbr complexe.
• Coevolufia: interactiune a agentului (individului) cu al\i agenti auto-
nomi in competitie pentru hrana [...)
• Diversitate: agen1ii sau indivizii participanti Ia proces trebuie sa fie
suficient de d ive~i prin caracteristicile lor pentru a induce noutate in
proces.
CONSTRUIREA SPATTILOR DE PARTICIPARE COMUNlTARA 79
• Tranzifia de fazii: sistemul trece de Ia o stare particulara (de ordine

sau haos) Ia o stare complexa printr-o tranzitie de faza, o schimbare in
dinamica procesului.
• Conexiuni slabe: agen~i sau indivizii nu sunt «conectati» (nu se
cunosc, nu imparta~esc toate informatiile) intre ei in cadrul procesului
sau al spatiului."
in fapt, modelul Kauffman are specificari referitoare la conditii structurale

ale emergentei complexitarii :
- input-uri in sistemul d.inamic, ,substante nutritive" sau, in genere, ceea ce
hr~ne~te aqiunile agentilor ;
- diversitatea actorilor ;
- starea generaHi a sistemului - stabil sau tn deplasare spre o noua stare
(, tranzitie de faza");
- legaturi slabe - nu toti actorii sunt conectati intre ei ;
- interaqiunea intre actori, competipa sau , coevoluiia lor".
Randell adapteaza acest model abstract la di.namica participarii comunitare
(caseta 6).
Reguli ale spaliilor de participare

(apud Randell , 2004 , pp. 147-148)
.,Conditiile specificate de Kauffman (1995) pentru coevolutie Ia limita

haosului pot fi examinate din perspective semnificatiei lor pentru cei care
fac dezvoltare comunitara urmarind sa desfa~oare programe de parti-
cipare. [ ...]
Substantele nutritive pentru indivizii implicati in programe participative
pot fi concepute ca informafiireferitoare Ia planuri, politic!, directii sau idei
etc. [ ... ) Daca lucrarea lui Kauffman este un ghid rezonabil, atunci se
poate spune ca «echitatea de informare» pentru toil actorii nu este un
cadru optim pentru participare. Mai degraba «inegalitatea de informare»
este o preconditie pentru implementarea unor programe adecvate de
participare. Aceasta constatare contraintuitiva capata mai mult sens daca
luam i n seama faptul ca daca flecare are aceea~i ihformatie i nainte de a
incepe, nevoia de programe sollde de participare este oarecum dimi-
nuata ( ... ] Coevolutia este vazuta traditional in literature sociologica in
termeni de «structura de putere». [ .. .} Competitia pentru resurse poate fr

un ingredient esential i ntr-un program putemic de participare. (... ]Diver-
sitateain cadrul unui program de participare comunitara este pur ~i simplu
efortul de includere procesuala a tuturor actorilor comunitatii. Realizarea
acestui deziderat este suficienta pentru a duce Ia disculii utile in cadrul
proiectului. [ .. . ] Tranzitia de 'faza poate fi ilustrata prin «modelul Tuckman»
de schimbare a dinamicii grupurilor pe masura ce acestea se formeaza ~i
se maturizeaza- «formare, experimentare, ordonare normativa ~~ obtine-
rea performantei - Tuckman , 1965). [...]
Cea de-a cincea conditie sugereaza ca participarea optima intr-un pro-
gram in desfa~urare se realizeaza atunci cand exista o buna propoftie de
participanti cu experien1a In raport cu «noi talente», astfel incat noutatea
sa continue sa fie inserata in program."
El sustine ca, tn esenta,, conditia de oportunitati multiple este specificata,

in domeniul participarii comunitare, prin oportunitati de informare in legatura
cu resursele sau canaJele posibile pentru a ajunge Ia informatia necesara
ac1iunii sau organizarii comunitare. De§i manualele de dezvoltare comunitara
suspn ca esre importanta egalitatea ~nselor de informare pentru participarea
comunitara , dupa cum afmna Randell , modelul Kauffman pare sa sugereze
contrariul - inegalitarea de informatii este cea care provoaca reactii de tip
participati v.
in aceasta dezbatere asupra rolului pe care il are modul de distribuire a
informatiei despre sursele de fmantare a unor proiecte, spre exemplu, cred ca
este util sa fie mentionate cateva ipoteze. Probabil ca inegalitatea informlirii
este stiroulativa in special tn fazele iniriale ale procesului, pentru captarea
inovarorilor. Pe masura ce informatia ajunge sa fie tot mai egal distribuitli, tot
mai neselectiva, importanta ei se reduce 1n declan~area procesului. La egalitate
de informare, ceea ce ajunge sa conteze mai mult sunt resursele ~i motivatia.
Diversitatea membrilor grupului ~i legaturile slabe dintre ace~tia sunt
conditii de relevanta nemijlocita pentru creativitatea necesarl:i participarii
comunitare, pentru lansarea proceselor DEVCOM ~i, tn buna masura, pentru
competitia dintre ei. Oricum, competitia pentru acces la informatie este
considerata de catre Randell , pe linia modelului lui Kauffman, ca frind o
conditie favorabiHi participarii comunirare.
Pentru operationalizarea ideii de ,tranzitie de faza", Randell face apel la
modelul dinamicii de grup sugerat de Thckman (1965, apud Randell, 2004):
formare, experimentare, ordonare nonnativa §i obpnerea performantei (,forming,
CONSTRUlREA SPATULOR DE PARTICIPARE COMUNITA.RA 81
storming, normiog and perfonning"). Altfel spus, este de ~teptat ca structu-

rile participative sa nu fie eficiente imediat dupa fonnare, ci dupa o anumita
etapa de experimentare sau maturizare.
Sintetizand, voi spune ca, in conformitate cu analogia data prin modelul
sistemelor complexe, participarea comunitara este de ~teptat sa apara mai
usor ~i sa se dezvolte in mai mare masura in condipile in care :
- informa{ia circula mai bine in mediul comunitar-regional ;
- populatia din zona de referinta este mai diversa sub aspect economic,
social ~i cultural §i este legata prin interactiuni partiale, prin distantare de
modelul comunitatilor mici in care fiecare se cunoaste cu fiecare ;
- e:xisra conditii institutionale ~i culturale pentru o competipe deschisa,
reglementata ;
- au fost dep~ite fazele initiale de formare a grupului de participare ~i de
acomodare reciproca a membrilor slii.
Analogia biologica de la care porne§te Randell poate fi utila pentru a
sugera cateva ipoteze in vederea abordarii participarii comunitare In contextul
rural al Romaniei anilor 2000 :
- satele mici, tradiponale, de mare omogenitate socioculturala ~ i cu unnivel
ridicat al capitalului social intracomunitar (bonding social capital 1) pot
manifesta o rata mai redusa de adoptare a unor inovati1 sociale de tipul
proiectelor de dezvoltare, de identificare a unor surse extralocale pentru
dezvoltare;
- omogenitatea sociala accentuara, intercuno~terea specifica pentru o comu-
nitate mica nu constituie premise suficiente pentru dezvoltarea participa-
tiva ; eventuala absenta a conditiilor de creativitate ~i competitie social~
pot reduce considerabil ~sele de adoptare a unor proiecte comunitare.
- interven{iile de facmtare comunitara sunt, probabil , mai necesare in cazul
unor astfel de comunitati rnici, izolate pentru declan§area DEVCOM.
Odata pornit procesul, este de a§teptat ca dinamica sa sa fie marcata intr-o
prima faza de controverse comunitare cu rot important in socializarea mem-
brilor comunitatii in noua practica de dezvoltare. Ulterior, dadi procesul este
bine coordonat, resursele de solidaritate locala pot duce Ia o implementare
rapidl:i a proiectului.
1 . Pentru distinctia dintre capitalul social ,de mare densitate" (bonding social capital)
~ i eel de slaba conexiune (bridging social capital), vezi Grootaert §ivan Bastelaer,
2002, p . 6.
Codificarea bunelor practici in DEVCOM.

Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitara
Modul adecvat de ac1iune pentru promovarea proiectelor de dezvoltare comu-

nit:adi decurge nu numai din tntelegerea conditiilor. ci ~i. sau mai ales, din
raportarea la experiente similare, din considerarea diferitelor codificari ale
experientei DEVCOM. 0 astfel de codificare este prezenra in recomandarile
Societatii pentru Dezvoltare Comunita.ra (vezi caseta 7):
- extinderea bazei DEVCOM prinrr-o participare larga La luarea deciziei;
- implica.rea membrilor comunitatii tn procese de invatare a problemelor si
de descoperire a alternativelor de solutionare ;
- incorporarea diversitatii comun.itare in proiect si evitarea accenruarii defa-
vorizarii anumitor grupuri ;
- intarirea capacitatii de management comunitar ;
- deschiderea fata de strategii multiple pentru a asigura durabilitatea dez-
voltiirii urmarire.
r-- - - - - - - - - - - - 11I Caseta 7 jLl------- ------.....,

Cum sa ai succes in DEVCOM (dupa Societatea de
Dezvoltare Comunitara- CDS, Columbus, Ohio} 1
• , Promoveaza participarea activa §i reprezentativa a tuturor membrilor

comunita~i pentru a influenta semnificativ deciziile care le afecteaza viata.
• Angajeaza membrii comunitatii in invatarea §i intelegerea problemelor
comunitatii §i a consecintetor economice, sociale. politice, psihologice,
de mediu sau de alta natura asociate cu diferitele alternative de actiune.
• Tncorporeaza diferitele interese §i culturi ale comunitatii in procesul de
dezvoltare comunitara ~~ retrage suportul oricarei actiuni care este
probabil ca va produce efecte adverse a supra membrilor dezavantajati
ai comunitatii.
• Lucreaza activ pentru a 'intari capacitatea de conducere a membrilor,
liderilor §i grupurilor din comunitate.
• Fii deschis Ia folosirea tuturor strategiilor de actiune pentru a Iuera pe
termen lung Ia sustinerea ~i bunastarea comunitatii."
1. http: //www.comm-dev.org/, site consultat pe 25 septembrie 2004.

CONSTRUIREA SPATllLOR DE PARTlCIPARE COMUNITARA 83
De retffiut di in aceasta lista de recomandari apar corespondente explicite

cu cerintele derivate din modelul Kauffman : fol osirea diversitatii ca resursa
pentru actiune, promovarea alternativelor multiple, a unui mediu dinamic,
eventual de competitie-cooperare pe ntru atingerea obiectivelor. Recomandarile
Societapi pentru Dezvoltare Comunitara adauga insa explicit specificari de
relevanta directa pentru empowerment, pentru abilitatea sociaUi a comunitatii
in a-~i rezolva problemele: extinderea accesului Ia luarea deciziilor, invararea
problemelor $i a alternativelor, consolidarea capacitalii de conducere si,
implicit, a capacit:atilor instituponale. In fine, codificarea mentioneaza explicit
necesitatea de a proteja grupurile dezavantajate, minimal, de a nu accentua
siruatia lor de dezavantajare.
in varianta propusa de Centrul Scopan penrru Dezvoltare Comunitarli (vezi
caseta 8) reapar cerinte de actiune eficienta formulate de Societatea pentru
Dezvoltare C omunitara - participare la luarea deciziei, consolidarea capacitatii
instirupilor implicate etc. Specific este accentul pus pe importanta evaluam
rezultatelor proiectelor sau acpunilor de DEVCOM si pe ideea ca regulile
mentionate au un caracter indicativ, $i nu imperativ.
Caseta 8 1--- - ------------,

Principiile Centrului Scotian pentru Dezvoltare Comunitara 1
ABCD - Realizarea unei mai bune dezvoltari comunrtare

(Achieving better community deve/opmenf)
1. .Pianificarea ~i evaluarea dezvoltarii comunitare trebuie sa fie integrate
Ia nivel de politici, programe ~i proiecte ale interven~ei. [ ...) De~i dezvof-
tarea comunitara trebuie sa raspunda nevoilor ~i experien\elor comuni-
tatii, ea trebuie sa fie facuta a tat de jos In sus, cat ~I de sus In jos. ( ... )
2. To\i agentii trebuie sa fie implica\i in practica de planificare ~i evaluare,
iar abilitatile pentru a aqiona astfel trebuie sa fie dezvoltate. [ ... ] Actorii
principali sunt organiza\iile comunitare §i ceta~eni l activi, managerii §i
personalul agen~ei de dezvoltare , agen1ii finantatori §i cei care proiec-
teaza politicile. Consolidarea capacitapi este necesara Ia nivelul tuturor
acestor agen~ .
3. Cadrul ABCD este adaptabilla nevoile diferitelor tipuri de interventii,
circumstante. nevoi §i cerin'e locale particulare ale diferitelordiscipline
§i sectoare. ABCD este mai degraba indicativ decat prescriptiv. { ... ]
1. http : //www.scdc.org.uklabcd_lessons.htm, site consultat pe 12 noiembrie 2004.

4. Planificarea ~i evaluarea participativa trebuie sa fie integrate pe durata

lntregii practici de dezvoltare comunitara. [ ...] In timp ce planificarea
este de obicei privita ca o sarcina integrala a practicii, evaluarea, daca
ajunge sa mai fie facuta, a fost adesea lasata in seama altora. ~i
acest lucru nu este adecvat.
5. Modele de planificare ~i evaluare in dezvoltarea comunitara trebuie
sa fie compatibile cu principiile l?i metodele invocate.
6. Evaluarea trebuie sa fie intricata in dezvoltarea comunitara Ia modul efi-
cient ~i astfel sa contribuie Ia eficacitatea acesteia. 0 buna parte din
rezistenta Ia evaluare in dezvoltarea comunitara decurge din credinta
ca este o abatere consumatoare de timp de Ia munca «reala». [ ... ]
7. De obicei exista o lipsa de claritate asupra scopurilor, principiilor
l?i metodelor de dezvoltare comunitara. ABCD aduce o astfel de
claritate.
8. Este de maxima importanta sa fie examlnate nu numai efectele
scontate (outputs), ci l?i rezultatele, a~teptate sau nu (outcomes), ~i
sa fie luate in considerare nu numai aspectele cantitative, ci l?i cele
calitative. [ ... ]
9. OportuniUi\i suplimentare trebuie sa fie create pentru training in ABCD
in organizatiile comunitare ~~ pentru a spori potentialul de actiune im-
plicat in model. [ ...]
10. Trainingul adecvat pentru planificare ~~ evaluare este cerut !?i inainte de
atestarea practicienilor in dezvoltarea comunitara §i dupa atestare."
Modelul Schuftan
Un alt model de o circulatie relativ larga in legatura cu criteriile de perfor-

man¢ in ac{iunile DEVCOM este eel semnalat de Claudio Schuftan (1996).
Domeniile de specificare a criteriilor in acest caz sunt furnizarea de servicii
(service delivery), consolidarea potenpalului de actiune (capacity building),
formarea atitudinala (advocacy) ~i mobilizarea sociala (social mobilisation).
FormuH1rile normative ale modelului sunt considerate ca fiind adecvate in
special pentru {llrile Lumii a treia (Schuftan, 1996, p. 260).
CONSTRUIREA SPATIILOR DE PARTICrPARE COMUNITARA 85
,.--- - - -- - - - - - -11 Caseta 9 It--- - - - -- - - - ---,

Oespre DEVCOM prin fumi zare de servicii
~i consolidare de potential de actiune
(Schuftan, 1996,pp.261-262)
~Fumizarea de servicii( service deliverY> poate fi caracterizata ca abordare

a dezvoltarii comunitare ce promoveaza actiuni legate direct de cauzele
imediate ale slabei dezvottari (ma/deve/opmen~ ~i duce Ia asigurarea unui
set structurat de servicii pentru beneficiari specifici. Furnizarea de servicii
este de cele mai multe ori sectoriala, centrata pe sanatate , educa~ie , agri-
cultura etc. ~i tinde sa nu fie foarte sustenabila. Tn fumizarea de servicii,
consolidarea capacita~lor (empowering) semnifica actiuni orientate spre:
asigurarea de servicii sensibile Ia particularitatile de gen §i cultura ale
benficiarilor; folosirea resurselor umane locale ori de cate ori este posibil;
majoritatea membrilor comunita~i sa inteleaga ratiunile care stau in spatele
oferirii de servicii; reprezentanti ai comunitatii sa participe Ia luarea deci-
ziilor referitoare Ia serviciile care urmeaza a fi livrate; trainingul staffului sa
fie, in esenta. bazat pe competenta. in cadrul serviciului, orientat spre
schimbari comportamentale ~i urmat de o supervizare regulata; oamenii
sa inceteze sa mai fie primitori pasivi ai serviciilor livrate de guvem sau
de al~ agen~ §i sa solicite un rol de responsabilitate pentru ei in~i§i, in
special i n determinarea tipului, calit<Wi. cantitatii, locului §i orientarii pentru
fiecare serviciu ; ei trebuie sa ia parte atat Ia procesul de luare a deciziilor.
cat ~i Ia eel de implementare; sa asigure un flux continuu de informatie
intre fumizorii de servicii ~i utilizatorii finali, permitandu-le acestora din
urma sa fie parteneri egali in planificarea, livrarea, managementul §i
evaluarea acelor servicii."
Pentru consolidarea potentialului de actiune, empowerment-uf se realizeaza
in esenta prin: informare, training §i organizare pentru a ajuta actorii sa
cunoasca propria lor situa~e; elaborarea unui cadru conceptual imparta~ it
de comunitate pentru a intelege cauzete problemelor pe care te au mem-
brii ei; prevenirea oamenilor asupra informa1iilor false ~i expunerea lor Ia
flu xuri de informatie valida; promovarea trainingului pentru schimbare
comportamentala; sporirea con§tiintei publice asupra a ceea ce este §i
asupra a ceea ce nu este permis in actiunile lor comunitare; asigurarea
unor ac,iuni de educare in special pentru femei; educare pentru protectia
mediului; educarea unor actori locali pentru a fi animatori sau promotori
ai strategiilor de dezvoltare !ocala; training pentru lobby in interes comu-
nitar; construirea infrastructurii mentale pentru mobilizarea sociala; spo-
rirea capacitatii oamenilor de a obtine venituri.
86 DEZVOLTARE COMUNil'.<\RA
Lista de recomandari pentru sporirea potenpalului de acpune (empowerment

by capaciry building) , spre exemplu, include nu mai purffide 18 recomandari.
Acestea pot oferi sugestii de actiune, dar cu greu ar putea funcJiona ca grila
de evaluare a adecvarii unor actiuni DEVCOM tn domeniu - sunt prea multe
criterii in1plicate, nu este nici o ordine de importanta in prezentarea lor etc.
Educatia populara in spirala
Semnificativ prin eficienta potenpaHi pentru stimularea participarii locale ~ i ,

implicit, a DEVCOM, imi pare a fi modelul .,educapei populare in spirala"
(spiral model ofpopular education, Arnold et al., 1991, pornind de Ia modelul
.,educapei prin dialog" promovat de Paulo Freire in Brazilia, apud Castelloe,
Gamble, 2005, pp. 263-266).
Modelul stipuleaza cinci secvente de actiune (vezi figura 4). Se porn~te
(1) cu o explorare a experientei participantilor de catre facilitator sau de ditre
agentul comunitar. lmpreurm cu membrii comunitatii, acesta (2) identificli
regularitati, modele de actiune. Ulterior, facilitatorul (3) adauga informatii
noi din cazuri de succes, din experienta proprie ~i ordoneaza informapa in
baza tiparelor teoretice de care dispune. Secvenxa (4) este una de elaborare a
planului de lucru pentru ca in final (5) sa se ajunga Ia actiune1 .
Acel~i model de elaborare a proiectelor DEVCOM, pornind de Ia expe-
rienta locala, cu membrii comunit~tii ca profesori §i c u facilitator ca elev, este
prezent §i in cazul a ceea ce se cheama ,evaluare ruraHi participativa" (partici-
patfJry mral appraisal, PRA, dezvoltat:a de Robert Chambers, apud Castelloe,
Gamble, 2005, pp. 267-271). Principiile esentiale 'in PRA sunt: localnicii sunt
expertii ; fii cuprinzator ca facilitator §i ia infmmatii de Ia categorii sociale
diverse ; localnicii sa fie cei care produc datele prin istorii orale, metode
vizuale etc. ; facilitatorul s~ nu se poarte ca un profesor, ci sa asculte, sa fie
rabd1tor, pentru a intelege cultura §i problemele locului (Castelloe, Gamble,
2005, pp. 269-271) .
1. Posjbile ilustrMi ale apticarii acestui model gMiti in Castelloe ~i Gamble (2005,
pp. 266-267), in Toward country-led developmenr...• anexa referitoare la promo-
varea principiilor CDF in Valea Jiului, 2004, pp. 96-103, ~i Arabela Neguiescu
(coord .) (2004).
CONSTRUTREA SPATULOR DE PAJmCIPARE COMUNTTARA. 87
5. pune in
praclic!
4. practicl noilc
deprinderi ~i
planif~ell
Sursa: Arnold et al.• 1991, apud Castelloe, Gamble, 2005, p. 266.
Figura 4. M odetul de educaJie populara fn spirala
Un model comprehensiv al DEVCOM: ANDEO
Listele de recomandari pentru o DEVCOM eficienta sunt relative Ia tara, mediuJ

rezidential ~i perspectiva de sinteza. in cazul Romaruei nu dispunem inca de
sinteze pragmatice de principii de actiune eficienra in DEVCOM. Pe masura
ce procesele de experimentare a DEVCOM se vor extinde, este de a~teptat sa
apad1 astfel de integrari. DeocamdaU(, in funqie de datele disponibile din
Literatura de specialitate ~i de experienta romaneasca, atat cat am reu~it sa 0
cunosc, propun un model ipotetic de principii de aqiune eficienta in domeniul
DEVCOM. Punctul de pornire il constituie un model ipotetic asupra factorilor
care influenteaza direct participarea comunitara (vezi figura 5). Modelul
incearca sa fie simultan, comprehensiv (sa includa principalele categorii de
factori) ~i economic (sa permi~ identificarea celor mai importanp factori de
influenta directa , care joad1 rolul de variabile intermediare intre participarea
!ocala, variabila dependenta, si factorii cu influenta indirecta). Modelul este
multidimensional si multinivel. Este multidimensional pentru ca analizeaza
participarea comunitara in func{ie de mal multe dimensiuni - ini{iere, luare a
deciziei, execupe ~i evaluare. Caracrerul multinivel decurge din faptul ca
variabilele luate in considerare se refera la comunitate, gospodarie si individ.
Modelul ANtreprenoriat social - DEfinire a situapei sociale - (informatii

despre) Oportunitati, adica ANDEO- este conceput cu dublu rol, teoretic ~i
practic, aplicativ. Sub aspect teoretic poate funcpona ca instrument de cumu-
lare a informatiei din domeniu, iar sub aspect practic apare ca un instrument
mnemotehnic, de inventariere a factorilor, tara de care nu este posibil sa fie
des~urate acpuni de D EVCOM, inclusiv penrru pracrica agentilor comunitari
de tip animatori, facilitatori etc.
Regulile de eficien1a vor fi cu atat mai relevante cu cat prin aplicarea lor se
reu~e§te in mai mare masura maximizarea performantelor pe cele patru dimensiuni
ale DEVCOM - inipere/planificare, luarea deciziei, implementare ~i evaluare.
Modelul presupune eli toti factorii care influenteaza participarea comunitara
sunt mediati de actiunea unui set de variabile intermediare :
- resurse umane pentru AN treprenoriat social ;
- DEfinirea socia.la a acpunii comunitare ca necesara!dezirabil~;
- infonnapi despre Oportunitatif~anse.
Diferitele actiuni premergatoare proiectelor sau mi~dirilor sociale de tip
DEVCOM due 1a participare in m!sura in care afecteaza eel putin una dintre
variabilele intermediare menponate. Altfel spus, pentru ca o acpune sa fie de
tip DEVCOM, este strict necesar sa fie satistacute trei conditii: unii membri ai
comunitatii sa aiM acces la informapa despre oportunitatile de realizare a
proiectu.lui, sa fie dezvoltata co~tiinta !ocala a dezirabilitatii acpunii ~ sa
existe un actor care sa poata integra diferitele resurse §i defmitii sociale pentru
a genera actiunea. Nu se poate vorbi despre o anume secventialitate in actiunea
celor trei componente. in anumite situatii, procesul este decl~at prin aparipa
informapei despre oporrunitati ; in altele se manifestli acut co~tiin{a asupra
necesiUipi de rezolvare a unor probleme locale, iar in altele exista un lider
local , formal sau informal care contribuie la definirea sociaUi a problemei ~i
la identificarea solupei, singur sau impreuna cu alp membri ai comunitaJii .
ln sustinerea DEVCOM este esenpal un anume tip de management, respec-
tiv eel asociat cu stilul de antreprenoriat social (vezi anexa la acest capitol).
Antreprenorii sociali sunt persoane creative care Lsi asuma riscuri pentru
realizarea unor misiuni sociale, subordonand obiectivele de realizare a unui
profit personal celor de satisfacere a unor cerinre sociale.
Funcpa de facilitaTe sociala, exercitata fie de catre o persoana speciali-
zata, fie de catre un antreprenor social Local 1 , fie de un simplu membru al
1. Pentru definire vezi dictionarul de tenneni folositi in analiza dezvoltarii comuni-

tare/DEVCOM.
CONSTRUIREA SPATJILOR DE PARTIClPARE COMUNITARA 89
comunitatii , este menWi sa dudi in special la satisfacerea conditiilor strict

necesare pentru decl~area procesului DEVCOM. Chiar daca DEVCOM nu
este de tip proiectlprogram, ci de tip putere/organizare sociala (Stoecker),
cele trei variabile par sa i~i menpna relevanra. in cazul acesta, antreprenorul
social nu va mai fi coordonator de proiect, ci lider de mi~care sociala, va fide
asemenea necesara o con~tiinta publica a necesitatii schimbMii, iar infor-
matille despre §ansele de reu~ita sau despre obstacole vor fi §i ele importante
in cristalizarea mi§carli sociale.
Diferitele forme de capital - social, material, relational sau simbolic -,
precum ~i caracteristicile comunitatti - diversitate, modele de imeractffine
sociala, fu nctionalitatea institutillor publice - influenteaza participarea comu-
n.itara prin intermediul celor trei variabile intermediare mentionate.
Modelul , tn ansarnblu , sustine ipoteza ca nu exista o forma de capital
dominanta in determinarea participarli. Probabil ca, in funcpe de situat:ia
sociata, una sau alta dintre formele de capital influenteazl variabilele interme-
diare ~i. implicit, propensiunea de participare.
Centrarea excesiva pe capitalul social ca determinant a1 participarii comu-
nitare intra in contradiqie cu modelul ANDEO.
Desigur, modelul prezemat are caracter ipotetic, de sinteza care se cere a
fi testat. Deocamdata, el clarificl unele ipoteze care pot servi ca element de
ordouare a informapilor empirice rezultate in special din studii de caz asupra
diferitelor manifestari ale DEVCOM sau din evaluari ale acesrora. Pentru a
opera mai U§or in acest sens, reiau sau explicitez principalele ipoteze ale
modelului ANDEO :
a) participarea comunitara, fie la proiecte de dezvoltare, fie la mi§cari contes-
tatare. se manifesra prin implicarea in inipere, in Luarea deciziei (de inipere,
planificare, execupe, evaluare), in realizarea ~i in evaluarea proiectului/
aqiunii contestatare.
b) diferitele forme de capital individual/familial ~i caracteristicile comunitatii
Locale pot influenta participarea numai prin intermediul unui set de varia-
bile intermediare cu rot de ,filtru", de convertor intre resurse/diversit.atea
sociala/modelele de interacpune/funct:ionalitatea institutionala;
c) variabilele intermediaTe mascara caracteristici ale antreprenoriatului social,
oporrunita1ilor de infonnare §i ale defmirii sociale a situatiei asociate cu
schimbarea comunitara;
d) flltrul sau ecranul care ghideaza nemijlocit se afla sub influenJa directa a
unor forme cumulative de capital ce se combina diferit de Ia o situarie Ia
alta ; nu pare sa existe (sau nu imi este cunoscuta) o proba empirica apta
90 DEZVOUAR.E COMUNITARA
sa sustina c~. in general, o forma sau alta de capital este mai importanta
pentru felul in care sunt structurate Liniile de fo11a ale ecranului de influenta
irnedia~ asupra participarii ;
e) capitalul simbolic conteaza in desta~urarea DEVCOM prin cultura parti-
ciparii (valori , experiente) , identi~ti grupale ~i interese de participare;
din motive rnetodologice am preferat sa plasez separat increderea ~i capi-
talul relational, prima fiind asociam cu o cultura a paniciparii; desigur,
increderea ~i relatille sunt fatere ale capitalului social, dar este probabil ca
variaza relativ independent1) .
D EVCOM $i facilitare din perspecciva ANDEO
Cum ar trebuj sa se desra§oare actiunile DEVCOM daca modelul ANDEO ar

fi pe deplin interneiat, valid ca instrUment de cu no~tere? Raspunsul este unul de
tip indicativ, nu prescriptiv, opereaza cu sugestii, ~i nu cu formulari impera-
tive. In funciie de fiecare situa1ie in parte p ot fi adoptate adecvari, ajus~ri.
1n con6nuare voi prezenta cateva dintre implica1iile pe care cred ca le are
ANDEO pentru practica DEVCOM. Fara indoiala, tot setul de ipoteze §i
inferente asociate cu modelu1 in discutie sunt supuse verificarilor practice ~i
de cunoa§tere, demersurilor de imbunatatire. U n punct de pornire consta
intr-o sinteza paJ1iala a ceea ce spun literatura de specialitate §i practica
emergema din Romfulia.
..
Mcdlul de actluoe ~omunllllrli Resurse lndh>lduale/fiUllUiale Varia:blle lntennediare Parliciparc eomunitarA
de n!nlizare 11 proicdulul
nivel eomunimr nivel individU31/furnilial nivel indlv ldual
dl'Cl'Sitate socloumanS
informatrl despre ini!ier~ proiec~
'wlicaiA (strarificare) oporruni~(i
orizomala capital ulllJin
in luarea decizillor
imcractiun i sociale abilltati de management delinirea social~ a ---t in realizarea
competi!ie/cooperare abilil!!i de exeeu1ie aetlunii ea proi«rului
strucrwa de putere capill!l IIliltenal
inleraqiuni slabe necesar3/d~ir:lbila
capital relational poslbil~ in evaluarea
eaplul simbollt proi«rului
funetionarea sistemulul
comunitar
culturtt n paniciparii antreprenoriat social
futiC(ionalitatea instiru(lilor identitate grupal§
graviwea problemelor locale lmerese de participare 1---t
Figura 5. Modelul comprehensiv al participiirii comunitare ANDEO
1. Cel pu£in pentru cazul antreprenorilor din mediul rural, am constatat ca lor le este
specifica, in cazul Rominiei anilor 2000, actiunea de tip ,. tara iocredere, dar cu
relapi" (Sandu , 1999).
CONSTRUlREA SPATDLOR DE PARTICIPARE COMUNITARA 91
in rnasura in care ANDEO este valid din punct de vedere §tiintific, atunci
ar putea fi formulate urmatoarele ipoteze de acpune in domen!ul DEVCOM:
1. Procesele de facilitare cornunitad trebuie orientate in prirnul rand ca:tre
factorii cu influenta directa asupra participarii comunitare - leadership-ul,
con§tiinta comunitara a problemelor sociale §i a posibilului acponal §i
informapne despre oportunirap. Seria de intrebliri aferente acestei optiuni
ar pntea fi:
- ce problerne are comunitatea §i ce crede despre ele?
- cum crede d1 le poate solupona?
- ce §tie despre posibilele oportunitati de soluponare a lor?
- care sunt 1iderii ce i§i pot asuma rolul de antreprenori sociali, de
oarneni care §tiu sll organizeze, sunt respectati §i pun misiunea sociala
a eventualului proiect rnai presus de interesele lor materiale imediate.
Cazul relatat de facilitarorul CAR penrru interventia in satul Zirnbru din
comuna Gurahont-Arad este revelator (vezi caseta 10). Decla~area unei
acpuni cornunitare pentru modernizarea drumului local a avut loc pentm
ca in localitate exista capitalul uman necesar, iar facilitarea a contribuit la
ierarhizarea prob1emelor locale §i Ia identificarea oportunitatilor de finan-
tare. Cazul mai releva ~i faprul ca eficienta facilitarilor DEVCOM nu
trebuie estimara numai.in raport cu proiectele care vin din localitate spre
organizatia de facilitare, ci si spre orice aW1 sursa de finantare care duce Ia
satisfacerea nevoilor locale.
2. Imaginapa sociala a facilitatorului, in cazul in care uo astfel de agent
comunitar este necesar/disponibil in contexrul dat, este bine sa fie orientara
spre identificarea obstacolelor interne §i externe comunitatii, a oportuni-
tatilor asociate proiectului , dupa schema SWOT. Toate acestea pot fi iden-
tificate prin examinarea atenta a ruturor factorilor ordonati in modelul
ANDEO, la nivel de caracteristici cornunitare, dar ~i de resurse materiale,
umane, sociale si simbolice ale diferitelor segmente de populatie. Inrele-
gerea structurii de putere din comunitate este utila pentru ca sugestiile de
organizare comunitara sa fie realiste, eficiente.
3. in setul de variabile interrnediare, esenpaHi in ordine actionala este con-
~tiinta necesitatii ~i posibilitatii de a rezolva o anurnita problema. Pentru
a-§i putea juca eficient rolul, facilitatorul trebuie sa aiba o buna cunoa~tere
ou numai a posibilelor resurse mobilizabile peotru proiect, dar ~i a feoome-
oelor locale legate de identitatea grupala, culrura participari:i ~i posibilele
interese de participare.
4. Esre probabil ca diferirele deficiente de stoc de capital se pot compensa

intre ele. Atitudini de tipul ,satul nu are capital social" sau .,aici nu sunt
oameni calificap pentru acest proiect" sum riscante, 1ntrudi.t ignora fuprul
di o comunitate este un organism viu, totdeauna capabil sa gaseasca
anticorpi Ia bolile pe care le are, sa fuca active poten!ialitati pe care ea
iosa~i le neaga in vorbe, dar le are in fapt (,Ia noi, oamenii nu se mai ajuta
intre ei ca altadata" versus istorii de cooperare efectiva atunci cand a fast
cazul). fn aceea§i serie a feoomenelor compeosatorii ar mai fi de menponat
si faprul ca ,a avea incredere" tara .,a sti" nu este totdeauna productiv sau
ca ,a sti" nu este suficienr tara cuJrura participari i, cu incredere, relapj,
experiente ere.
5. intre funqionaJiratea institupilor publice ale unei localitati ~i propensiunea
spre cooperare/participare, relatiile pot fi pozitive sau negative, de directa
sau de inversa proportionalitate. Uneori, institutiile locale bune, eficiente
reduc propensiunea spre autoorganizare, alteori o stimuleaza. Se pare ca ~i
in viata comunitara lucrurile stau cain medicina , unde nu totdeauna exista
bali. ci mai ales bolnavi si, in acest ultim caz, abordarea cazuistica, de tip
homeopat, pare sa fie mai eficienta decat cea care lucreaza cu generalizari
si re~ete de rnasa.
6. Absenta experientelor DEVCOM Ia nivel local si a unei culrori a partici-
parii complica declansarea proceselor de dezvolrare locaHL Absenta lide-
rilor ~i a experien{elor amerioare in domeniu reduc mult sansele de angajare
usoara, eficienta a comunitatii pe calea schimblirii, a autoorganizarii.
Identificarea posibilelor substitute pentru absentele menponate este o ches-
tiune de irnaginape sociaHi. Modul In care ajunge sa activeze grupnl de
initiativ~ al femeilor de la Ghizela-Tim.i§, in relararea facil itatorului care a
declan~ar procesul , este edificator pentru nevoia de arta, r.Thdare $i imagi-
natie In implicarea unor segmente sociale relativ lipsite de experienta in
DEVCOM (vezi caseta 11).
7. Stimularea tuturor eel or trei tipuri de participare - dezinteresat~. cointe-
resata. ~i prin identitate grupala (vezi t()belul 1) - este de luat in considerare
In optimizarea procesului DEVCOM .
CONSTRUIREA SPATDLOR DE PAJITlCLPARE COMUNITARA 93
De Ia facilitare CAR Ia proiect FROS 1
..ln toamna lui 2002. dupa o calatorie cu mai multe peripe~i . printre care
~i parcurgerea unui drum de zece kilometri de «off-road» in eel mai pur
sens al cuvantului, ajungeam Ia Zimbru, comuna Gurahont. Voiam sa fac
o evaluare a ca~1talului social al comunitatii satului, pentru a-1 include
intr-un proiect Lie facilitare comunitara desfa~urat de Centrul de Asisten~a
Rurala. Ma; evaluasem doua comunitati din judetul Arad ~i a~teptam sa
vad ~e imi rezerva satul aceta pitoresc. a~ezat intre dealuri, cu ulite care
ur~u din ;trarla principala spre deal.
A~ cuM ,jfa de a~teptat intr-un loc nu foarte generos pentru practicarea
agriculturii, zimbranii cultivau cartofi, ingrijeau livezile de meri ~I cre~teau
animale. Sursa principala de venit a locuitorilor satului este exploatarea
forestiera. Unli sateni lucrau ca a ngaja~ Ia cele doua firme de exploatare
forestiera care i~i desfa~urau activitatea «in susul» satului, altii se intre-
tineau transportand lemne pe cont propriu, o afacere mai putin legala.
Cu toate acestea, dupa doar doua zile petrecute Ia Zimbru am fost im-
presionata de puterea unora dintre cei pe care i-am cunoscut de a mobiliza
comunitatea in directia realizarii unor obiective de interes pentru intregul
sal Am aflat, in cele cateva zile petrecute Ia Zimbru , cain acel an- 2002-
fusese renovata biserica. fusese construita din temelii o casa parohiala,
pentru ca zimbranii sa aiba preot in sat, cateva familii de penticostali din
sat fusesera ajutate sa-~i construiasca o casa de rugaciune ~~ incepuse
lucrulla un dispensar satesc, finantat de Episcopia din Arad.
Unul dintre oamenii de care am pomenit este domnul Alexa ~andru, inva-
t~Hor pensionar. La plecare, dupa prima mea vizita Ia Zimbru , invatatorul
mi-a spus din poarta ca, de~i nu prea vede cum a~ putea eu sa ajut
comunitatea lor atata vreme cat nu le dau nici un ban, totu~i are speranta
ca venirea mea este un semn ca nu au fost complet uitati. Am inteles
atunci din cuvintele lui ca, de~i se straduiau sa faca ceva pentru satullor,
oamenii din Zimbru traiau intr-o izolare lipsita de speranta ca cineva din
afara comunitatii se va interesa vreodata de ei.
Timp de ~ase tuni (octombrie 2002-martie 2003), am lucrat ca facilitator
comunitar at Centrului de Asistenta Rurala in acest sat Au urmat apoi
mai multe luni de consultanta. Dupa doar cateva vizite, ~tiam deja foarte
bine care sunt problemele lor cele mai importante ~~ identiflcasem liderii
1. Text redactat de Raluca Mat, consultant al Centrului de Asistenta Rurala, Timi~oara,

primit prin amabilitatea doarnnei Ioana Popescu, p~edinte execuriv a1 CAR.
CONS'IRUfR£A SPATDLOR DE PAimCLPARE COMUNITARA
,------------~1 Caseta 11 lt---- - -- -- -- --..

Un facilitator despre ,grupul de initiativa al femeilor
din Ghizela-Timi~" 1
.Era toamna lui 2002 cand am ajuns pentru prima oara in comuna Ghizela
din judetul Timi~. Tmi amintesc o zi ploioasa , :?tergatoarele de parbriz
mi~candu-se obsedant ~i moncton in timp ce ma~i na parcurgea strada
principals intortocheata. Privirea imi trecea de pe o parte pe alta a
drumului Ia casele varuite ~~ curate, dar sara cu~e, Ia multitudinea de
oratanii ~~ Ia copiii in cizme de guma - incaltamintea de toamna-iarna a
copilului roman de Ia sat. Selectam pe atunci sate pentru un proiect de
facilitare comunitara a Centrului de Asistenta Rurala. Satul $anovita din
Ghizela a fost unul dintre cele trei sate alese din judetul Timi~.
Facilitarea comunitara a inceput in 2003, iar dupa cateva luni reu~isem
sa alcatuim o echipa, fermata din tineri din satele $anovita ~i Ghizela,
sub «bagheta» directorulu i ~colii, care ne-a ~~ gazduit intalnirile pe toata
durata proiectului. A lui a fost de altfel ~~ ideea de a implica femeile din sat
intr-un proiect, alaturi de tineri ~~ de copiii de Ia ~coal it Aceasta idee avea
sa se realizeze in primavara lui 2004, cand Centrul de Asisten\a Rurala
sefecta Ghizela ca loca~e de implementare pentru ProAct - un proiect
european de dezvoltare personala a femeilor din mediul rural.
imi amintesc prima intalnire cu femeile din Ghizela- organizata cu ajuto-
ruf vechiului grup de initiativa ~~ al noului promotor local din comuna.
Eram douazeci de femei (numai femei - acesta a fast consemnul care a
intrigat ~~ a indignat Ia vremea respective populatia masculina a comuni-
tatii) in cancelaria mica a ~colii, femei provenind- cum aveam sa aflu mal
tarziu - din toate col!tJrile tarii, de Ia Constan~a pana in Ma ramure~.
Venisera Ia intalnire imboldite de curiozitate, ~tiind ca TM 10 ELF-ul
parcat in fata ~colii insemna «mi~cari de trupe» ~~ nouta~ in sat, noutati
pe care fusesera flatate sa afle ca erau doar pentru ele - femeile din
Ghizela. Dupa doua ore de prezentare a proiectului, intrebari ~~ raspun-
suri, grupul se hotarase sa intre in proiect, spre marea noastra uimire,
deoarece noi ne a~teptaseram sa fim amanate cu raspunsul pana Ia o
noua intalnire.
A~a a inceput lucrul cu ceea ce avea sa devina in ctiteva luni «Grupul de
initiativa al femeilor din Ghizela>>. Tmpreuna am invatat multe ~i am
discutat mult despre via1a femeii intr-un sat izolat cum e Ghizela, de
muncile casnice care nu se sfar~esc niciodata, de muncile campului. de
1. Text elaborat de Monica Vidoni, consultant CAR.

--- ---- - --- --- --- - - -. - - -- -

96
copii, de barba1i ~ide boll, de lumea in schimbare cu care nu tin pasul ~~

le pare straina, de vise Ia care au renuntat, de greutllti ~i de slnguratate,
de ve~nica grija a zilei de maine care te face sa nu gande§ti mai departe
de blidul de mancare de pe masa, dar ~i despre prietenie, intrajutorare,
voie buna , feminitate, proiecte ~i sperante pentru o viata mai buna.
Grupul s-a schimbat ~i el in timp - unele femei s-au retras, altele noi au
venit - , dar nucleul a ramas constant. Ora 2 a zilei de miercuri a devenit
o ora Ia fel de importanta ca cea a serialului preferat, ora «clubului» cum
l-am mai spus in gluma, mai ales dupa ce am primit o invitatie de Ia birtul
din sat de a face intrunirile acolo (ca un club englezesc in toata regula),
birta~ul oferindu-se chiar sa inchida barul pe durata intalnirilor noastre.
Traditia romaneasca spune insa ca o femeie «de treaba» nu are ce cauta
Ia birt, a~a ca am ramas Ia ~coala , unde am incercat sa punem bazele
unei mici afaceri cu lucru de mana. Tn van~ am avut norocul de a fi
remarcate de o doamna inimoasa de Ia «Canepa Romaneasca». Aceasta
s-a aratat interesata de o colaborare pe termen lung cu grupul. Tn acela~ i
timp am luat legatura cu colegii de proiect din celelalte tari unde existau
grupuri de ini~iativa asemanatoare, reu~ind sa facem planuri de cola-
borare pentru 2005 cu grupul din Finlanda.
De~i grupul i~i incepuse activitatea in aprilie 2004, in iunie am avut curajul
sa scriem doua proiecte pentru a trage apa in §Coala ~i pentru un lac de
joaca pentru copii. Ambele au fast depuse Ia CAR, Ia Programul de
finantare a grupurilor de ini~ativa . De§i au ob~nut punctajul de trecere,
proiectele nu au ajuns sa fie finantate din !ipsa de sponsori, deoarece
acest program de finantare este sustinut din fondurile atrase de CAR de
Ia sponsori ~~ donatori. Totu§i, deoarece cerusem 9i sprijinul Primariei
pentru aceste proiecte §i deoarece primarul fusese lncantat de grupul de
femei, Consiliul Local a hotarat sa flnanteze cele doua proiecte. Lucrarile
de tragere a apei In §coala s-au finalizat in toamna lui 2004, iar parcul de
joaca e planuit pentru primavara lui 2005.
Cu ocazla deschlderii noului an ~colar, grupul de inltiativa a organizat o
expozltie de prajituri tradi\lonale care s-a bucurat de sprijinul Primariei §i
de multa mediatizare. Succesul acestui eveniment ne-a incurajat sa ne
gandim Ia ceva mai indraznet - un festival tradi1ional pentru primavara
lui 2005.
Tot in toamna lui 2004 am depus un nou proiect de infiintare a unei
asocia~i a femeilor din Ghizela, o asociatie care sa se ocupe atat de
dezvoltare comunitara, cat §ide perpetuarea micii afaceri cu artizanat pe
care am ini~at-o in acest prolect.
CONSTRUlREA SPATIILOR DE PARTICIPARE COMUNITARA 97
_ _ __..!.. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
ProAct a oferit femeilor din Ghizela ~ansa de a invata lucruri noi -

informatii despre piata muncii, pregatire pentru angajare, documente
administrative, initlerea de afaceri ~i lucrul cu calculatorul. in plus ne-a
oferit ~ansa de a ne cunoa~te ~i de a deveni prietene - n-am sa uit
niciodata tortul uria~ care mi s-a pregatit de ziua mea, dar nici ingrijorarea
cand Nuti ~i-a oparit picioarele foarte grav, sau cand Doca era sa-~1
plarda ochiul. Am invatat unele de Ia altele ~~ inca o mai facem, am
incercat sa facem ceva pentru comunitatea din Ghizela ~~ mai ales pentru
femeile din aceasta comunitate. $i cred ca femeile din Grupul de initiatlva
vor continua ceea ce am i nceput impreuna ~~ vor face sa fie (<un pic mai
bine» pentru to~ ."
Relevanta cadrelor de , dezvoltare comprehensiva"

pentru DEVCOM
Tipul de abordare pe care il sugereazli ANDEO la nivel comunitar este In

buna masura consistent cu ideologia implicata in alta schema de dezvoltare
elaborata in special pentru niveluri narionale/guvernamentale, pentru relatiile
dintre donatori internaponali §i state nationale. Este vorba despre scltema
Bancii Mondiale cunoscutii sub numele de , cadru comprehensiv de dezvoltare"
(comprehensive development framework, CDF) (vezi caseta 12). Scltema nu
este altceva decat un set de principii considerate dezirabile pentru reglemen-
tarea relatiilor dintre guverne §i donatorii internaP.onali, pentru modul in care
trebuie folosite imprumururile/donatiile internaJionale, pentru defmirea ~i
implementarea strategiilor de dezvoltare Ia nivel national. Pe scurt, CDF
sustine ca este de dorit ca strategiile de dezvoltare sa fie :
- globale ~i orientate spre dezvoltare durabila ;
- sus~inute prin consens §i participare voluntara de actorii nationali ai dezvol-
tarii (sa fie ,asumate", owned by the country);
- reaJizate prin parteneriate cu toJi actorii dezvoltarii , sub coordonarea
guvernului tam beneficiare;
- corectate prin luarea in considerare a efectelor produse prin aplicari
anterioare, parpale ale strategiilor de dezvoltare.
Principiile CDF au fost experimentate in Romania dupa 1999, cu tentative
la nivel national (Eriksson, Salinger, Sandu, 2003) ~i regional (Negulescu,
98 DEZVOLTAR.E COMUNITARA
2004). Cred ca o evenruaHi adaprare a principiilor CDF Ia nivel comunitar

poate fi utila. Recornandarile care decurg din modelul de gandire CDF ~i din
ar
schema de abordare ANDEO sunt consistente ~i putea fi formulate astfel:
a) DEVCOM este cu atat mai eficienta cu cat este integrata in mai mare
masura intr-o strategie de dez.volrare holistica ~i durabiUi a comunitapi,
alaturi de alte moduri de realizare a dezvolt!rii locale ;
b) participarea ~i parteneriarul sunt dimensiuni esentiale de promovare a
DEVCOM ;
c) modul esenpal de participare, cu efecte sociale de durata, este eel legat de
luarea deciziilor pe toata durata des~urarii proiectului sau acpunii comu-
nitare ; o aqiune de dez.voltare are caracter de DEVCOM cu atit mai mult
cu cat participarea membrilor comunitatii sau a reprez.entanplor lor este
mai intensa ;
d) reprezentarea optima in luarea deciziilor DEVCOM se asigura nu prin
administrat]e locala ~i nici prin ONG-uri, ci prin coprezenta lor in procesul
respectiv;
e) corectarea modului de des~urare a practicilor DEVCOM prin raportare
la cazuri de succes ~i la e~ecuri care au avut Joe in aceea~i comunitate sau
in alta; incorporarea modalitatilor de evaluare a proiectelor DEVCOM in
designul acestora este importanta . Evaluarile trebuie sa fie !!cute neutral,
profesionist, continuu, participativ si cu feedback asupra acpunii propriu-
-zise. Practica foarte raspandita, La instituiii nationale si internationale, de
a face numai evaluari ,din interior" cu experti comrolati intr-un fel sau in
altul de eel care trebuie evaluat este contraproductivl:i.
,....----- - - - -- - --1 Caseta 12 1-------- ------,

Principi ile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 1
,.Nucleul Cadrului comprehensiv de dezvoltare (CDF) sustine ca modul in

care se acorda ajutorul, nu numai continutul sau, are o influenta impor-
tanta asupra eficacita1ii sale, iar reducerea saraciei este scopul funda-
mental al ajutorului international. CDF consista in patru principii - un
cadru de dezvoltare holistica pe termen lung, orientarea spre rezultate,
componenta participativa (country ownership) ~i parteneriatul coordonat
1. Toward country-led development...• 2003, pp. XII-XIII .

CONSTRUIREA SPATULOR DE PARTICIPARE COMUNlTARA 99
de tara beneficiara a ajutorului. [ ...] Strategiile de dezvoltare trebuie sa fie

holistice ~~ modelate dupa o viziune pe termen lung. Accentele puse
anterior pe stabilizare macroeconomica petermen scurt ~~ pe presiuni ale
balantei de preturi au blocat consideraliile sociale ~~ pe termen lung
(extinderea ~I imbunatatirea facilitatilor pentru educatie ~~ sanatate, ingri-
jirea infrastructurli ~~ trainingul pentru o noua generatie de functionari
publici, spre exemplu). Performantele dezvoltarii trebuie sa fie evaluate
prin rezultate masurabile, identificate in teren. Accentul traditional pe
proiect §i nivelurile de eliberare a fondurilor au masurat alocarea resur-
selor ~~ consumui. Ceea ce realmente conteaza este impactul asupra
populatiei ~I asupra nevoilor sale. Strategiile §I scopurile dezvoltarii trebuie
sa fie «asumate» {owned) de catre tara, bazate pe participarea cetatenilor
in modelarea lor. [ ...] Atunci cand \arile au in mal mare masura un cuvant
de spus in indeplinirea reformelor, guvemele ~~ ceta1enii se vor implica
mai puternic pentru a le duce Ia indeplinire. [ ... ] Parteneriatul bazat pe
transparenta, i ncredere mutuala ~~ consultare poate i mbunatati coor-
donarea ajutorului ~~ poate reduce manifestarile de ineficienta. afirmarea
unor relatii de putere asimetrice ~~ tensiunile asociate cu initiativele
coordonate de catre donatori.a
Toate cele de mai sus sunt ,ipoteze de lucru" care se cer a fi testate,
verificate prin aplicare, evaluare, dezbatere. Oricum, ele fac referire Ia aspecte
imponante ale DEVCOM . T~area lor numai in sfera relatillor de putere
sau a ideologiilor nu este eel mai bun lucru. Desigur, practica de dezvoltare
nu poate a~tepta pan~ se fac cercet~ri, evaluari, codificl1ri fundamentate
~tiintific. Operationalizarea modului in care pot fi flicute test~rile anterior
menponate poate fi ins~ un pas inainte in optimizarea proceselor DEVCOM.
100 DEZVOI..:IARE COMUNITARA
ANEXE
Construirea societatii civile europene

prin dezvoltarea comunitara 1
PreambuJ
0 suta ~ treizeci de asistenti comunitari, cercetatori, donatori ~ factori de

decizie politica Ia nivel comunitar si reprezentanti ai guvernelor, organizatiilor
societatii civile si grupurilor comunitare din 33 de tari din Uniunea Europeana
~i nu numai s-au intalnit intre 25-28 martie 2004 in cadrul unei conferinte
intemationale, pentru pregatirea integrarii a noi zece state tn UE. Conferinta -
axata pe construirea societaJii civile europene prin dez.voltare comunitara - a
fast sponsorizata de Asociatia Internat)onala penrro Dezvoltarea Comunitara,
Biroul European Combinat pentru Dezvoltare SociaHi ~i Asocialia pentru
Dezvoltarea Comunitara din Ungaria, sub patronajul Pr~dintelui Ungariei.
Dezvoltarea comunitara este un mod de consolidare a societat)i civile prin
ierarhizarea actiunilor si perspectivelor comunitatilor tn dezvoltarea politicilor
sociale, economice ~ide mediu. Aceasta unnare~te acordarea de puteri corou-
nirat).lor locale, insemnand arat comunitap geografice, cat §i comunirap de
interes sau identitate, sau comunitati care se organizeaza in jurul unor teme
specifice sau initiative de politidL Dezvoltarea cpmunitara 1ntare§te capacita-
tea oamenilor de a acpona ca ceta{eni prin intermediul grupurilor, organiza-
tiilor sau retelelor comunitare si capacitatea institut]ilor si agentiilor (publice,
private ~i nonguvernamentale) de a lucra in dialog cu cetatenii pentru a
modela ~i determina schimbari in comunitatiJe lor. Ea joacli un rol crucial in
sprijinirea unei vieti democratice active prin promovarea vocii autonome a
comunimtilor dezavantajate sau vulnerabile . Are un set de valori/principii
sociale de baza referitoare Ia drepturile omului, incluziunea sociala, egalitatea
~i respectul pentru diversitate ; ~i o baza specifica de cuno~tinte ~i calificari.
Delegatii care au participat Ia conferinta din martie 2004 de la Budapesta,
reprezentand organizatii ale societatii civile, guveme, agentii donatoare ~i
grupuri comunitare, recunosc prioritatea care este acordata tn prezent de
1. ,The Budapest DeclaraLion", http: //www.cdx.org.uk/repon slbudapest_decla-

ration.pdf, site consultat pe 13 noiembrie 2004.
CONSTRUIREA SPATJlLOR DE PAimCIPARE COMlJNlTAR.A 101
Uniunea Europeana intarii societatii civile §i subliniaz.a rolul important pe

care dezvoltarea comunitara il poate avea in sprijinirea acesrui proces §i in
protejarea drepturilor omului pentru toti. Ei cer UE, guvernelor nationale,
regionale §i locale - dupa cum este cazul - sa se dedice in mod activ consrruirii
unei societiiti de incluziune, diversitate §i viabilitate sociala §i economica,
dreapta din puncc de vedere social §i care sa asigure ca structurile, politicile
§i mecanismele sunt operationale pentru a sprijini rualogul dintre UE ~i statele
membre, pe de o parte, §i societatea civili:i, pe de alta parte. Acest lucru
necesita atat sprijin moral , cat §i practic pentru participarea comunitatilor si
condit]i juridice, institut]onale §i materiale corespunzatoare, dar cu sprijin
specific pentru dezvoltarea comunitara ~i.
Delegat]i doresc sa accenrueze importanta dezvoltarii comunitare in con-
struirea mecanismelor care sa promoveze includerea tuturor rezidentilor din
Europa - fie acestia permanenti, care cauta pennanenta sau migranti . Ei
resping atat manifestarile d·in ce tn ce mai explicite de rasism si xenofobie, cit
si rasismul implicit manifestat in acele politici acruale de imigrare care dau
crezare notiunii de , Fonareara Europa". Ej recunosc, de asemenea, intarirea
vietii sociale, culturale si economice care va unua largirii UE.
Delegapi doresc sa sublinieze irnportanta dezvoltilrii unor mecanisme care
ar putea usura impartasirea celei rnai bune practici atat in cadrul UE, cat si
intre UE si acele multe {liri si iostitutii din afara ei (inclusiv alte tan euro-
pene), unde dezvoh:area comunitara a jucac un rol sernnificativ in rezolvarea
problemei saraciei si excluziunii sociale. inclusiv in situatu de conflict ~i insta-
lare a paciL In sfllr$it, ei doresc, de asemenea, sa accentueze nevoia de a
intelege diferitele rnoduri in care sliracia, excluziunea sociaHi si marginalizarea
pot afecta minoritiiple nat}onale, emigraniii $i pe Locuitorii din mediul rural
sau eel urban. Delegatii au subliniat faptul ca practica dezvoltarii comunitare
se straduie§te sa sprijine ~i sa dea glas perspectivelor minoritaplor in dezvol-
tarea politicilor si practicii ; experienta distincta a comunitiiplor de negri ~i de
minoritati etnice trebuie sa fie parte integranta a dezvoltarii de politici §i
practidL
Un obiectiv-cheie al conjerinJei a fost acela de a didea de acord asupra
unei declara[ii comune referitoare Ia dezvolrarea cormmitara in Europa, care
sli fie trimisli UE, guvernelor naJionale ~i altor factori de decizie. Urmeaza
textul declaratiei. ConferinJa va recomanda Declarajia §i cere sprijin pentru
propunerile de mai jos.
Declara;ia de la Budapesta referitoare

1~ Construirea societi}Jii civile europene prin dezvoltare comunitara.
Politica de dezvoltare comunitara §i legisltlfia La nivel european,
na]ional $i local de guvema;e
1. Directorul general UE pentru Ocupare Afaceri Sociale trebuie sa ia

~i
initiativa pentru publicarea unei declaratii de politica peotru intregul
spapu at UE in anul 2005, care sa sublinieze necesHatea dezvoltarii
comunitare pentrufacilitarea parricipiirii cetiiJenilor ~i pentru construirea
capitalului social 1 • Rolul dezvoltMii comunitare trebuie recunoscut expli-
cit in cadrul acestui proces ; sisteme coerenre §i durabile de finanJare
trebuie puse la dispoziJie prin Fondurile Structurale ale UE din 2007
pentru retele locale, regionale ~i europene ~i printr-o mai buna coordonare
cu ~i intre trusturile, fundatiile $i ONG-urile independente.
2. Toate guvernele naponale trebuie sa ia in considerare numirea unui
Ministru cu responsabilitl:lti specifice in crearea ~i implementarea politicii
de dezvoltare comunitara, pana in anul 2006. Acest Ministru ar trebui sa
aiba competenta interdepartamentala. Cerem de asemenea guvemelor
nationale sa ia in considerare introducerea unei responsabilitap statutare
pentru dezvoltarea comunitara.
3. Amorita tile regionale $i locale ar trebui sa publice tncepand din 2007 $i
sa implementeze planuri anuale de acpune care sa prevada masuri rele-
vante speciale, inclusiv investitii. monitorizarea ~i evaluarea dezvoltarii
comunitare pentru facilitarea unei participliri efective a cetatenilor. Aceste
planuri trebuie formulate pe baza unei consultari cuprinzatoare a comu-
nitatii.
Pregatirea pentru dezvoltarea comunitara
4. Pentru ca dezvoltarea comunitara sa aiM cea mai eficienta contributie la

construirea societatii civile, UE trebuie sa faciliteze crearea unui cadru
comun pentru pregatire ~i invalare in domeniul dezvoltarii comtmitare, pe
baza valorilor fundamentale, a cuno~tintelor ~i abilitatilor de dezvoltare
cornunitara, materialele pentru aceasta pregatire fiind bazate pe cele mai
bune practici. Stadiul actual de dezvoltare a aqiunilor de pregatire este
destul de inegal , dar experienta buna trebuie adaptata condipilor locale.
1. Sublinierea cu litere cursive apaf\ine aU£orului lucrarii.

CONST RUIREA SPATIILOR DE PARTICIPARE COMUI'fiTARA 103
5. Acest cadru comun pentru inv~tare ~i preglhire trebuie sa capete resurse

~i sa fie adaptat pentru utilizare in fiecare stat membru, pe baza dialogului
cu toti facrorii de decizie, §i trebuie dezvoltat ,de jos in sus". Cadrul
central comun nu trebuie folosit pentnt a expona nici o anumita politica
sau perspectiva economica.
6. Invatarea si pregatirea pentru dezvoltarea comunitara §i pentru participa-
rea activa a cetatenilor trebuie sa fie parte a unui continuum pentru
fnvt'ifare pe tot parcursul vieJii §i pentru reflectie critica - de la educatia
cerateneasca pentru copii ~ tineri pana la activi§tii §i voluntarii comu-
nitari, profesio~ti care lucreaza cu comunitatile §i factori de decizie la
diferire niveluri. Ar trebui sa existe cai de progres prin §t intre diferite
niveluri de 1nvatare $i pregatire.
Teoria ~i cercetarea dezvoltarii comunitare
7. UE §i guvernele na{iooale trebuie sa acorde mai multa aren{ie procesului

de cercetare ca mijloc de participare §i dezvoltare a abiliratilor de cercerare
in cadrul comunWitilor ; cercetarea trebuie sa fie o unealta fo losita atat de
cltre comunitati, cat si de factorii de decizie politica.
8. Pemru promovarea participarii comunitare §i a tncrederii reciproce, ttebuie
intarit dialogul activ tntre cercetare §i practica, implicand toti acrorii
relevanti ; aceasta necesita un grad mai ridicat de reflectie din partea
cercetatorilor despre modul in care abilitatile lor pot fi puse la dispozitia
comunitatilor locale.
9. Politica cercetarii la nivel de UE, naponal ~i local trebuie sa r~punda
acestor nevoi §i principii ~i sli direc{iooeze fonduri pentru sprijinirea lor.
10. UE §i guvernele na{ionale trebuie sa fundamemeze aqiuni pe cercetarea
care a demonstrat eficienta dezvoltarii comunitare ; ~i trebuie sii creeze
mecanisme mai eficiente de tmparta§ire §i schimb a rezultatelor cerceta-
rilor relevance pentru nevoile comunitatilor locale.
Dezvoltarea comunitara §i problematica rurala
11. Dezvoltarea comunitara rurala trebuie sa fie o prioritate specifica si expli-

cita fn cadrul programelor comunitare de dezvoltare sociala # economidi
l~ nivel naponal si a! UE.
12. Guvernele nationale §i UE rrebuie sa actioneze in continuare pennu a
sprijini aqiunea volunrara §i comunitara in zonele rurale. Acest lucru
I~ DEZVOl.IARE COMUNITAR.4
trebuie sa se bazeze pe o infrastructura ruralii bine dezvoltata; acces

penmt tori la servicii pe baza nevoilor ; $i pe o pregatire §i un sprijin
eticient si potrivit perltru dezvoltarea comunitara rurala.
13. La nivelul UE, este nevoie de stabilirea unui cadru pentru standardele de
competentli a acti vi~tilor comunitari din mediul rural.
14. Recunoscand provocarile specifice cu care se confrunta comunitatite rurale.
politicile UE si cele nationale rrebuie sa ofere stimuleote penrru comunita-
tile rurale astfel incar sa mobilizeze membrii ~i resursele acestora in
rezolvarea problemelor locale, in vederea intaririi capacitatii acestora de
a face acest Lucru. Ca parte a acestui proces, UE trebuie sa 1ncurajeze
parteneriate de lucru 1ntre comunitiiti §i aurorWitile locale si intre comu-
nitiiti si sa asigure crearea unor mecanisme adecvate la nivel de guvem ~i
de UE pentru a d1spunde initiativelor locale.
Dezvoltarea comunitadi §i regenerarea urbana
15. Cu toate ca tintesc scopul comun al unei societati civile de incluziune ~i

drepte din punct de vedere social, pentru a se ajunge la o regenerare
urbana efectiva prin dezvoltare comunitara, este nevoie ca guvernele si
UE sa fie co~tieme de existenta unor contexte nationale diferite (politice,
culrurale. istorice), sa le recunoasca si sa reaqioneze corespunzator.
16. Top oamenii din zonele care trebuie regenerate trebuie sa aiba dreptu.l de
participare In ti ecare etapa din actiunea de regenerare $i din viitor, cu
accent special pe grupurile excluse social §i pe cele care 1n mod tradiiional
nu s-au implicat in acesre procese .
17. Pentru regenerarea urbana durabila si cuprinzatoare este nevoie ca top
actorii implicap sa fie deschi$i Ia schimbare $i sa o accepte ca pe un
proces de 1nvatare ; pentru aceasta, dezvoltarea comunitara trebuie sa
joace un rol-cheie in procesul de regenerare.
Dczvoltarca comunitara ~i dczvoltarea durabila a mediului
18. Plecand de la recuno~terea faprului ca o societate durabiH1 din puncrul de

vedere al mediului nu poare fi construita tara exisrenta unor comunirap
sanat.oase $i active ($i viceversa), UE rrebuie sa sprijine editarea unui
manual care sa identifice $i sa disemineze buna pracricii pentru eforrurile
de dezvoltare durabila ~i ecologica §i de dezvoltare comunitara, atat din
Europa , cat ~i din afara ei.
CONSTRUIREA SPATIILOR DE PARTICIPARE COMUNITARA 105
19. UE trebuie sa asigure sprijin pentru dezvoltarea unei retele europene de

dezvoltare comunitara, care sa poata disemina mai bine cuno§tintele
proiectelor durabile, de exemplu prin intermediul unei Banci europene a
ideilor. Banca ar trebui sa localizeze experientele ~i sa sprijine schimbul
de informatii in a~a fel incat acestea sa ajunga Ia publicul larg.
20. UE sau statele membre, dupa cum este cazul , trebuie sa asigure suport
financiar mai ales proiectelor locale care cauta sa integreze dezvoltarea
durabila ecologidi, sociala, economica ~i comunitara.
Dezvoltare comunitara, invatare permanenta §i dezvoltare culturaHi
21. EducaJia adulJilor trebuie sa treadi dincolo de pregatirea profesionaUi, tre-

buie vazuta ca un drept §i asigurata pe baze necomerciale sau nonprofit.
22. Invatarea pe tot parcursul vietii trebuie definita in cadrul politicilor ca
incluzand educatia bazata pe comunitati ~i educatia cetateneasca. Prin
modelul bazat pe comunitate, lntelegem construirea pe baza abilitatilor,
resurselor, fo q elor §i necesitaplor locale §i recunoa§terea aspectelor refe-
ritoare Ia gen, diversitate culturaUi, dezvoltare durabila ~i includere; pe
scurt, oferirea de , acces Ia diversitate ~i diversitatea accesului".
23. Exista o nevoie continua pentru experimentare, in contextul unui cadru
sigur si durabil de finantare Ia nivel local, national §i al UE. Aceasta
implica dedicarea pentru finantare ~i asigurarea pe termen mediu ~i lung.
Programe cum este Grundtvig trebuie dezvoltate in continuare cu alocarea
de bugete mai mari §i trebuie sa acorde prioritate mobilitatii transnatio-
nale pentru activi ~tii comunitari ~i pentru grupurile locale, impreuna cu
profesioni~tii dezvoltarii comunitare.
Dezvoltare comunitara, dezvoltare economica locala

~i economia sociala
24. Fiecare plan national de actiune - inclusiv planurile pentru combaterea

saraciei §i a excluziunii sociale - trebuie sa includa o sectiune care sa
abordeze rolul economiei sociale §i dezvoltarea economica a comunitaJii
locale.
25. UE trebuie sa incerce sa disemineze experienta ~i practica existenta atat
in cadrul UE , cat ~i tn afara acesteia; (inter)comunicarea experientei sale
in domeniul economiei sociale trebuie stimulata §i sprij inita fn cadrul UE,
cu accent specific pe ~arile integrate §i pe cele care doresc sa se integreze

in viitorul apropiat.
26. Comunitiitile locale trebuie recunoscute ca parteneri activi ~i legitimi
in elaborarea planurilor, structurilor §i politicilor de dezvoltare econo-
mica locallL
Dezvoltare comunitara, minoriHiti, migratie,

rasism ~i discriminare
De§i toate problemele mentionate mai sus trimit la nevoile diferitelor minori-
tiiti, existii ~i aspecte specifice suplimentare referitoare la nevoile acestora.
27. UE trebuie sa asigure mi§carea Iibera a tuturor cetatenilor UE, insotita de
protectia sociaHi, sa promoveze coeziunea ~i solidaritatea pentru comu-
nitiitile-gazda, migranti ~i comunWitile de origine ~i sa combata rasismul
~i discriminarea in toate formele sale.
28. in sprijinul acestor scopuri, UE §i statele membre trebuie sa creeze ~i sa
sprijine structuri §i agentii care urinaresc scopuri de egalitate rasiala §ide
mtelegere §i con§tientizare interculturala. UE §i statele membre trebuie
sa puna accent in acela§i timp pe aspectele pozitive ale unei Europe mai
largi §i mai diverse.
29. UE §i statele membre trebuie sa recunoasdi, prin dezvoltarea de politici
§i finantare, ca dezvoltarea comunitara joaca un rol-cheie in implicarea
oamenilor in cadrul unor comunitati din ce in ce mai diverse prin metode
de incluziune sociala. Acest lucru poate fi racut prin construirea de
legaturi fntre comunitaJile majoritare ~i minoritare, inclusiv in situatiile
de conflict.
30. UE, guvernele nationale, organizatiile §i agentiile donatoare §ide dezvol-
tare comunitara trebuie sa colaboreze pentru a promova cooperarea trans-
frontaliera §i nationala referitoare la pozitia minoritatilor §i Ia provocarile
specifice cu care acestea se confrunta in cadrul contextelor locale specifice.
aprilie 2004
CONSTRUCREA SPATDLOR DE PAlUICIPARE COMUNITARA 107
Despre antreprenoriatul social
Urmlitoarea defmitie combina accentul pe disciplina ~i responsabilitate cu notiu-

nea de valoare luate de la Say, referirea la inovatie ~i agenti de schimbare de Ia
Schumpeter, urmlirirea oportuni~tii in sensul imprumutat de Ia Drucker ~i accesul
Ia re.surse in sensu! dat de Stevenson. Pe SCUrl, aceasra definitie poate fi fomm-
lata astfel :
Antrepreoorul social poale juca roluJ de agent de schimbare 1o sectorul social
prin : adoptarea uoei misiuni de a crea §i sustine valori sociale (nu numai valori
private); recunoa§terea §i unnlirirea neobosi~ de ooi oportunitliti pentru a implini
roisiunea ; angajarea 1otr-un proces de continua inovare, adaptare §i 1ovlitare;
curaj pentru a actiona §i dincolo de limita scricta a resurselor disponibile §i
manifestarea responsabilita{ii fa~ de beneficiarii deserviti $i in raport cu rezultatele
produse1 • Aceasta este in mod clar o definirie idealiza~ . Liderii din sectoarele
sociale pot exemplifica aceste caracteristici in diferite moduri ~i in grade <life-
rite. [ ... ]
Agenti de schimbare in sectorul social : antreprenorii sociali sunt reformatori sau
revolutionari, a§a cum apar la Schumpeter, dar cu o misiune socialll. asumata. Ei
produc scbimbari fundamentale tn modulin care sunt tacute lucrurile in sectorul
social. [ ... ) Adoptli o misiune pentru a crea si sustine o valoare socialll.: acesta
este elementul esentiaJ care distinge un antreprenor social de unul din domeruul
afacerilor, chiar dacll. este vorba de afaceri relevante social. [ ... ) Antreprenorii
sociali unnliresc un beneficiu social pe tennen lung la investitie.
Recunoa~terea §i urm1rirea neincetatli a noilor oportuniti:iti : acolo unde altii v~d
probleme, antreprenorul social identifica oportunitliti. Ei nu sunt motivati de
perceptia unei nevoi sociale sau de compasiune, ci de viziunea pe care o au. 2
1. Caracteristicile mentionate in acest paragraf sunt prezentate la fel si in Wikipedia,

http : //en. wikipedia. org/wiki/Social_entrepreneurship (site consultat in septem-
brie 2005).
2. Caracterizare sintetic!i a antreprenorului social senmatll de J. Gregory Dees,
http: //www.fuqua.duke.edu/centers/case/documents/dees_SE.pdf, site consultat
pe 14 noiembrie 2004.
Capitolul 5
Cunoa§terea diversitatii- conditie a DEVCOM
Tipologii relevante ale satelor Romaniei
Corpul principiilor ~i regulilor OEVCOM suporra variatii considerabile de

Ia o situatie sociaUi Ia alta. Diferentierile rural/urban §i cele din interiorul
mulpmii ora§elor sau al multimii satelor sunt premise importante ale practi-
cilor DEVCOM.
Agentii comunitari - animatori, facilitatori sau, ~i mai general, antreprenori
sociali - pot fi cu atat mai eficienti cu cat au o mai buna cultudi a tipului de
siruape sociaUi asupra careia urmeaza sa lucreze. Ideea cii este suficienr sa
cuno~ti un set de x reguli care rezuma cele mai bune practici din domeniu §i
pori aduce schimbarile dorite este utopidl. Realitatea nu asculta, de cele mai
multe ori, de retete, ci de principii , retete in context, reguli adaptate cultural
la mediul in care se apl.ica. Satul In geuere, eel romanesc in sper.t, este un
astfel de mediu. Pornind de la aceasta premisa voi prezenta to continuare
clteva dintre datele sociologice de baza ce pot contribui Ia o mai buna pregatire
a ageniilor comunitari care Iucreazalurmeaza sa lucreze in satele Romaniei.
Tipurile de sate din Rominia in funciie de cultura lor dominanta, experien~
de migratie intemationaUi, nivelul de dezvoltare §i localizarea regionala imi
par a fi de maxima relevanta pentru diferen~ierea socioculturaH1 care are sau
ar trebui sa aiba influenta asupra practicilor DEVCOM.
Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante

pentru problematica DEVCOM
sate traditionale
sate moderne
Cui rural
Experienta de mi-
gratie temporadi
in strainatate aproximaliv un sferl dintre satele
tarii concentrau peste trei sferturi
integrate in sistemul de
dintre persoanele cu experien!a
migratie transnationaUi
de migratie din mediul rural in
decembrie 2001
Nivel de
dezvoltare/s!racie
comunitar~
in cadrul comunei
in funqie de drumurile
europene
Localizare
in fu nctie de granita de
regionala1
jude\
in functie de forma de
relief
t. Pentru detaJii in acesl sens, vezi Sandu, 2003.

CUNOA$TEREA DIVERSITATll- CONDJ.TlE A DEVCOM Ill
Localizare
regionalli
in funcpe de aria cultu.ralli
cu experienia
proiecte de dezvoltare
t n functie de lara experienta
experien~ cu antreprenori sociali da
DEVCOM implicati in DEVCOM in
ultimii 30 de ani nu
Experienta de migrape internationala pe tipuri de sate 1
La momentul recensamantului populatiei ~i locuintelor (RPL) din 2002,

aproximativ 149.000 de persoane erau plecate temporar din mediul rural in
strrunatate2 • Prin raportare la nu.rnarul de locuitori din rural rezulta o rata a
ernigdirii ternporare de 14,6 %o . Daca la plecarile temporare se adauga muna-
rul de persoane revenite din strainatate (determinate conform recensamantului
comunitar al migrat1ei, RCM, vezi Sandu, 2003, pp. 191-221), rezulta un
indicator mull mai puternic al experientei locale de migrape, cunoscut in
literatura de specialitate sub nurnele de prevalenJa a migraJiei. Prin raportare
la mia de locuitori rezulta rata prevalentei, esti.mata pentru inceputul anului
2002 la 26,5 o/oo.
Experienta de migratie comunitari este puternic diferentiata intre sate
(tabelul 7). Aproximativ 2 .200 de sate concentrau aproape 70% din totalul
migratiei circulatorii din mediul rural in strainarate.
l. Studiu publicat in Sociologie Romiineascii, nr. 3, 2004.

2. Recens~mantul comunitar al m igratiei efectttat cu cateva luni inainte de recen-
samantul populapei , in noiembrie-decembrie 2001, indica 0 cifrli a pleclirilor din
sate mai mare cu aproximativ 40.000. Este posibil ca diferenta dintre cele doul!.
est:inWi - recensaminru.l comunitar al migratiei (RCM) ~i recensamantul populatiei
~i al locuintelor (RPL) - sli derive din faptul c~ o parte dintre persoanele plecate
defmitiv din localitate in stramatate au fost raportate de clitre expertu locali care
au completat formularele Ia nivel de sat ca migrape temporara. Este probabil eli
supraesrimarea asociatl cu RCM a ap1rut mai ales in leglitura cu pleclirile defi-
nitive ale sa§ilor asimilate Ia plecari temporare (in pofida faptului ca procedeul de
calcul bazat pe datele RCM a incercat sa adopte o corectie in acest sens). Este
TabeluJ 7 . Trpuri de sate fn jWICJie de e.rperien[a

de migra{ie remporarii fn striiiniitate
Ponderea persoane-
lor pJecate te mpo-
rar tn mil.inatate,
18.03.2002 0, 1 7,8 22,8 69,4 100 147.256
Ponderea celor ple-
cati temporar In
su·ainatate + a
celor reveniil din
strliinatate 0,1 6,9 21,3 71 ,7 100 266.000
Sursa : RPL, 2002, INS ~ i estimari bazate pe RCM, OIM 2001 . Calculele ne apar~in insl!.
* Ml!surata prin rata de prevalenta a migrapei temporare externe.
** Sunt considerate numai satele de peste 19 locuitori din mediul rural.
Concentrarea maxim~ a experientei de migratie din mediul rural in localitati

din stdiinatate se inregistra, in anti 2000, in special in vestul Moldovei ~i in
nord-estul Transilvaniei (figurile 6 ~i 7). In ordine descrescatoare a intensitatii
experientei de migratie urmeaza satele din sud-vestul Transilvaniei ~i din
Banat pius Arad. lnsule de emigrare intensa apareau in special in satele din
Salaj, Ia~i ~i Tulcea (figura 6) . Cea mai redusa experien~ de migratie apare in
sudul tafii, in special in satele din Arge§, Olt, Ialomita ~i cal~i. De ce vestul
Moldovei ~i nord-estul Transilvaniei constituie zone de maxima concentrare a
posibil ca diferentele dintre cele doua inregistrari s.a fie datorate ~ i momentelor
diferite de culegere a datelor. Circulatia migratorie la sfar§it de an, to apropierea
sarbatorilor, ar fi putut fi mai mare. 59 % dintre plecarile temporare inregistrate
prin RPL erau de data rclativ recent:a, de mai putffi de un an. Este posibil insa ca
RPL sa fi fost afect.at de un anume efect de subinregisttare dat de evitarea
membrilor gospodliriei de a men\iona plecarile ilegale din tara. in cazul or~lor
mici, de sub 20.000 de locuitori, RPL indica o cifiii de 36.480 persoane plecate
temporar in sttainlitate, fatli de 40.635 in varianta de estimare daHl de RCM.
CUNOA~EREA DIVERSITA11I - CONDfllE A OEVCOM 113
ex:perientei de migrare in strain~tate a populatiei rurale? Ac~stea nu sunt cele

mai sarace zone rurale ale tarii. lntrebarea ar putea primi un prim rlispuns
prin ex:aminarea prof!lului satelor 1n functie de ex:perienta lor migratorie.
Figura 6. Rata de prevalenp:i a migra]iei din sate fn striiinatale,

pe judeJe de domiciliu, 2001/ 2002
I
SUb1~
10-20%.
20-30%.
30+
Figura 7 . Rata emigriirii temporare din sate fn srrainatate,

pe judefe de domiciliu, 2002
Satele cu rate ridicate ale emigrarii temporare in str~H natate au un profit

distinct, bine conturat. Ele sunt caracterizate, in esenta, printr-o pondere mare
a minorit~tilor etnice §i religioase, stoc ridicat de educatie Ia inceputul anilor '90
§i o localizare in zone cu probabilitate sporita de comunicare cu ora§ul sau, in
genere, cu societarea globala (figurile 8, 9) (vezi §i Sandu, 2003, p. 32).
$ minorillp rc:ligioasc: 1992 "' '" . ' t I t~ If~ i •mt,(l.;.t~

"" 0.30
SlO<: ed lltaliC.. 1992 0 ,08

absolveup glrrwaziu, 2002 ~0,05
absol~'tnli de teoli profcsionale. 2002 ~ O,o2 i~
~ absoh-,:Dji de Iicea. 2002 C:-0!-11.
It
% liueri ~0,07
§·~.
% adul!i ~ 0,06
...
l·
4!.,
::::::1 O,QJ
l~
nWiruesal
-~J
<lezvollllre food locatl v, 1992
mif ime Ofll$ apr-opiat
lla.Ye~li. 2002
;J:: I -O,Olli
-0.02C
-0,05~
localizarc Ia clmpie -0;06~

deZ\'Olwe Judel -0,09
izolarc sat -0,09
-0,15 -0,10 -0,05 0,00 0,05 0,10 0,15 0.20 0 ,25 0,30 0,35
Figura 8. Predic10ri ai ratei de emigrare temporara din sate, 2002

Sursa : Recens!imantul populatiei ~i locuintelor, INS, 2002, RPL, Recensllmantul comunitar
al migratici, OlM, 2001, RCM , Baza de date COMREG, proiect de cercctare CNCSlS
C8- 1999-2002. Graficul prezin!J coe1icienpj beta dinrr-un model de regresie multiplli cu rata
de cmigrare temporarl\ din sate ca variabilli dependent~ .
" Localizarea Ia cimpie" este masurata prin ponderea de teren arabil in totalul tere-
nului agricol in cadrul comunei de care apan:ine satul; ,marime ora§ apropiat" este
valoarea logaritmat! a popula{,iei ora~ului de peste 30.000 locuitori, care se afla.
Stocul de educatie este masurat prin BOSTOCK, izolarea satului prin ISOLATE,
dezvolrarea fondului locativ prin QBUILDING, confonn specificlirilor descrise in
Sandu, 2003, p. 259. Pentru "dezvolrarea judeJUlui", vezi DEVJUD981a cea mai micA
distanta de satul de referinta, pe eel mai bun drum; ,.,mllrime sat" este Logaritmarea
populatiei satului in 2002; %de minoritati religioase in 1992 este calculat ca rlidacina
patrata din (100- ponderea populatiei ortodoxe in 1992) ; % de tineri este ponderea
populatiei de 0-17 ani in populatia totalll a satului in 2002 ; % de adulti este ponderea
populatiei de 18-59 ani tn populatia totaUi a satului in 2002 . Calculele ne apartin.
CUNOA$TEREA DIVERSITATII - CONDITIE A DEVCOM 115
Experienta diversitapi culrurale este una care pregate~te migrantul porenpal

pentru asumarea riscurilor de a tdH in strainatate, intr-o lurne ce difera mult
de cea de ,acasa". 0 pondere mare de minorWiti etnice ~i/sau religioase este
nu numai o premisa favorabila pentru experienta alteritapi, ci §i pentru
existenta unui stoc ridlcat de capital relaponal ~i uman la nivel comunitar.
Satele cu o pondere sporita de populatie minoritara etnic sau religios sunt, in
acela~i timp , caracterizate prin stoc ridicat de relatii utile in institutii , prin
toleran{! etnica sporita ~i prin consum ridicat de cultura mediatica 1 . Altfel
spus, exista o tendinta de autorecrutare a migrantilor pentru lucrul temporar
in strainatate in special din satele cu un nivel sporit de capital sociouman.
Faptul ca stocul de educape Ia nivel de sat conteaza mai putin prin valorile
sale din anii 2000 dedit prin valorile de Ia incepurul anilor '90 sugereaza ca
diferenperea educationala a satelor a fost un factor semnificativ pentru migra-
pe, mai ales Ia 1ncepurul procesului de structurare a fluxurilor de migratie
temporara 1n stdiinatare. Ulterior, pe masura ce procesul de difuziune a
inovatiei sociale de a gasi de Iucru in stdHnatate avanseaza, intra 1n functiune
tot mal rnult mecanisme de contagiune sociala, factori asociati cu capitalul
relational, independem de experien{a !ocala a alteritiitii.
ETNIE SI REUGIE ... • cu nive\ ridicat de diversitatt! !ocala,

1992
• de nivel ridicat in 1992
EDUCATIE .... • nivelul actual al educa~iei conteaz[
putin
• pondere mare a popuJaliei adulte de
VARSTA .... 30-60 ani, 2002
NAVETISM .... • de nivel redus, 2002
AMPLASA RE SAT .... • in zona de comunicare inteosa
• ou Ia cimpie
Figura 9. Profilu l sarelor cu numiir mare de persoane plecare temporar

fn scriiinarare
Figura 9 este o prezentare simplificata a modelului de regresie multipla

din figura 8.
1. Constatarea este bazata pe analize de corelatie Bravais-Pearson pe 8. 226 persoane

din mediul rural intervievate in sondajele Fundapei pentru o Societate Deschisa in
perioada 1998-2002.
Desigur, in seria factorilor comunitari care au favorizat emigrarea tern-

porara in strainatate apar §i cei legati de structura demografica a localitatii ~ i
de ocuparea locala a fortei de munca : o pondere mare a populapei active in
conditiile in care navetismul de la sat la ora~ este reclus, deci ocuparea
salariala a fortei de munca este diminuata §i favorizeaza propensiunea spre
emigrarea in strainatate.
Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar In strai:-
natate are variatii considerabiJe in funqie de regiunea istoridi (tabelul 8).
Numai trei factori favorizanp ai migra{iei se afla in profilul tuturor regiunilor
rurale cu procent mare de persoane plecate temporar in srrainatate. Este vorba
de ponderile ridicate de populape in intervalul de varsta 30-59 ani, despre
minoritari sub aspect etnic sau religios ~i despre localizarea satului in contexte
local-regionale favorabiJe comunicarii cu ora§ul §i, in genere, cu alte localita{i.
Satele care :
- au o pondere mai mare dedit media la nivel national sub aspectul prezentei
maghiarilor, catolicilor, protestantilor sau neoprotestantilor,
- au o pondere mare de populape de 30-59 ani,
- sunt de tip centru de comuna §i
- se afla aproape de ora§e sau de drumur.i de circuit european
furnizeaza, tendential , un numar mai mare de plecari temporare in stdiinatate.
ThbeluJ 8. Profilul sate/or cu o pondere mare de persoane plecate temporar

fn striiiniitate, pe regiuni istorice, 2002
Nivel relativ
Nivel relativ ridicat
ridicat de educatie
de educatie In 1992
In 1992
Poodere redusa a Pondere rcdusa a
absolventiJor de absolventiJor de
Educatie
liceu, 2002 liceu. 2002
Pondere mare de
absolventi de §coli
profesionale ~i de
ucenici
CUNOA,STEREA DIVERSITATU - COND111E A DEVCOM 117
Educatie
Pondere mare a
tioerilor de
18-29 ani, 2002
Varsta
Pondere mare a Pondere mare a Pondere mare a
adultilor de adultilor de adultilor de
30-59 ani, 2002 30-59 ani, 2002 30-59 ani, 2002
Pondere mare de Pondere mare a Pondere mare a
ReUgie ~i etnie minoritati minorita~ilor minoritlitilor
rei ioase, 1992 rei • 1992 ret' ' 1992
Ratll. redusli a Rata redusa a
Nave~ti navetismului din oavetismului din
sat, 2002 sat, 2002
Sat cu numar mare
Marime sat
de locuitOri
Or3.$ul eel mai Or3.$ul eel mai
Or<~.$ apropiat
este mare
Fond locativ
Fond locativ
dezvoltat, 1992
Sat cu oportunitati
Comunicare
de comunicare
Sat tnjudet Sat in judet sarac Sat tn jude! sa rae

Dezvoltare judet
dezvoltal
Dincolo de aceastii regularitate generala, pot fi inregistrate conjuncturi

regionale specifice care favorizeaza sau franeaza propensiunea spre plecarea
temporara in str~iinatate :
- in sudul tarii. in Dobrogea, Muntenia ~i Oltenia, plecarea temporar~ cea
mai intensa nu s-a tacut din satele cu stoc mare de educatie, ca in celelalte
regiuni ale tarii ;
- la nivelul Moldovei, propensiunea spre emigrare a fost potentata in satele
cu o pondere mare de absolventi ai ~coWor profesionale ~i de ucenici ;
- plecarea accenroata a tineretului din mediul rural este specifica satelor
ardelene§ti ;
- deficitul de ocupare salariaUi prin navetism rural-urban a favorizat plecarea

temporara mai ales in satele din Moldova ~i din Transilvania;
- marimea celui mai apropiat ora~ a contat ca factor de diferentiere a propen-
siunii de migratie mai ales pentru satele din sudul tarii ~i din Transilvania ;
a contat ~ diferit, pentrn ca in sudnl tarii plecarile rurale remporare in
str~in~tate au fost :facute in special din satele apropiate de ora~e mici ; in
schimb, in Transilvania, ratele similare s-au inregistrat pentru satele apropiare
de ora~e mari (este probabil ca prezenta o~ui-capitala Bucure~ti in sudul
tarii joaca un rol important in aceasta diferenpere a sensului relaiiilor de
favorizare a comportamentului migratoriu) ; deficitul de of~ de for~ de
mundi pentru populapa ruraJ.a pare sa fi fost maxim in regiunile sudice, in
special in apropierea ora~elor mici, caracterizate de cele mai multe ori prin
profit monoindustrial (cazul o~ui Ro~ori de Vede, spre exemplu);
- o importanta variape regionala se inregistreaza ~i in legatura cu rolul pe
care il are nivelul. mediu de dezvoltare al judetului in care se atla satul de
emigrare ; in regiunile sudice ~i central-vestice, p lecarile temporare in
strainatate s-au tacut in special din judete relativ slab dezvoltate ; pentru
Moldova, regularitatea este de sens invers - aici plecarile au fost mai
intense din judetele relativ dezvoltate.
Tipologia culturala a satelor
Constatarile anterior amintite sugereaza criterii ale unei tipologii a satelor din
punct de vedere cultural, relevanta pentru comportamente de alegere de tipul
migrat].ei. Evident, cultura este inteleasa in acest context in sensul larg al
conceptului antropologic, statuat de Edward Tylor : ,aceasta totalitate com-
plexa care include cunoa§terea, credinta, arta, morala, dreptul, datinile ~i
orice alte capacitati ~i habitusuri doMndite de om in calitatea lui de membru
al societatii", ca set de cuno§tinte, credinte, valori ~i obiceiuri transmise prin
socializare (Bonte, Izard, 1999, p. 682). Constatarile evidentiate cu ocazia
analizei comportamentelor de migratie temporara in str~inatate trirnit La
ipoteza conditionani alegerilor sociale in funcJie de valorile conjugate ale
capitalului uman, simbolic §i relational existent la nivel comunitar. Informatia
de care dispun oamenii, valorile pe care le sustin ~i relatille pe care le au
determina, probabil, comportamentele sociale de alegere ale populapei Ia
nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc educational sunt
CUNOA$TEREA DIVERSITAT11 - COND[flE A DEVCOM 119
mai bogate nu numai in capital uman, ci ~i in capital relational ~i in orientari

valorice de tip modem, cu accent pe rationalitate ~i deschidere Ia schimbare.
Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologica a unor ti-
puri culturale de sate pentru Romania anilor 1990-2000 strucmrate in funqie de:
- diversitatea etnico-religioasa;
- stocul de educatie sau de capital uman ;
- gradul de izolare a comunitatii ;
- experienta de migratie intema.
Tabelul 9. Crlterii pentru tipologia culturala a sarelor
Capital
uman
+++ ++ ++
Capital
simbolic de + + +I- +I-
modernitate
Capital
relavonal ++ +++ ++ + ++
+ = rela1ie de semnificare de direct! propoqionalirate ;

- == relajie negativll de semnificare de inversll propoqionalitare.
1. Stocul de educatie §i ponderea grupurilor minoritare sum masurate cu ajutorul

unor valori date de recenslilrulntul din 1992. Opriunea pentru a opera cu valori din
1992, §i nu din 2002 este dat~ de ideea c~ fenomenul analizat, migra{ia circu-
latorie 1n str~inatate in anii 1990-2002, este determinat de valori anterioare ale
strucrurilor culrurale. Variabilele EDSTOCK §i ISOLATE sunt construite conform
proceduri.i descrise in Sandu, 2003, p. 259. Ponderea rninoritatilor emice §i
religioase din sat (MINREG) este estirnata ca radacina patrata din (100 - ponderea
populatiei de religie onodoxa). Corelatia Bravais-Pearson intre MINREG §i ponde-
rea populatiei maghiare tn sat, la nivelul anului 1992, pentru satele cu peste
19 locuitori, era de 0 ,50 , semnificativltla nivelul p = 0,01. Ponderea populavei
maghiare in sat este consideratli la nivelul anului 1992.
in functie de ipoteza anterior formulata ~i cu ajutorul unei analize cluster

a rezultat o tipologie culturala a satelor Romani.ei (tabelul 10). In funqie de
caracteristica definitorie, acestea pot fi traditionale, moderne, cu pondere
mare' de minoritati religioase, cu pondere mare de minoritati etnice, cu pondere
mare de imigranti sau, in alt registru, izolate. Primele cinci tipuri sunt date de
compozitia socioculturala a populatiei, iar ultimul poarta marca situatiei
ecologice, de context de comunicare. Cele ~ase tipuri trebui intelese nu In
sensu! de ,clase", ci de ,tipuri ideale" fundamentate teoretic §i empiric.
Acela§i sat poate fi, spre exemplu, ~i izolat, §i cu stoc redus de educatie. EI va
fi considerat insa ca apartinand tipului izolat in masura in care caracteristicile
de izolare se abat mai puternic de la media nationala decat cele de educatie.
Cele patru masuri empirice propuse sunt relevante nu numai pentru
cele trei tipuri de capital mentionate. Ele pot fi interpretate §i ca masu-
ratori indirecte pentru propensiunea comunitara spre adoptarea atitudinilor de
acceptare a alteritatii sociale. Simplul fapt de a avea in acela§i sat persoane
care au fost nascute in alte localitati, sunt de religii sau etnii diferite sau au un
nivel de educatie mai ridicat contribuie Ia sporirea probabilitatii de stru'cturare
a unei mentaiitati comunitare, caracterizata prin toleranta, disponlbilitate de
comunicare, nivel ridicat de empatie §ide acceptare a riscului sau, altfel spus,
printr-o cultura a deschiderii. Cultura comunitara a deschiderii este de a§teptat
sa fie mai bine structurata in comunltatile rurale cu un grad rectus de izolare
in raport cu ora§ul, cu reteaua rutiedi.
Tipul traditional de sat cu stoc redus de educatie se intalne§te in special in
judetele sarace din estul §i sudul tarii (figura 10). Concentrarea cea mai mare
de populatie rurala cu un nivel redus de educatie este specifica judetelor
Vaslui, Calara§i §i Ialomita. in satele de tip traditional locuie§te aproximativ
14% din populatia rurala a tarii. Desigur, populatie cu un nivel redus de
educatie exista intr-o mult mai mare masura in lumea ruraUl romaneasca.
Cifra anterioara se refera insa numai Ia populatia care are domiciliulin sate
de tip traditional.
in satele de tip izolat traie~te aproximativ 14% din populatla rurala. Locui-
rea in astfel de sate este specifica Olteniei, dar ~i Bdiilei, judetelor Tulcea,
Vrancea ~i Boto§ani. in satele care au minoritati religioase in proportie sem-
nificativ mai mare decat la nivel national, locuiesc aproximativ 30% dintre
sateni. Vestul Moldovei §i nord-vestul Transilvaniei concentreaza satele cu cea
mai numeroasa populatie de acest tip. Satele cu o concentrare maxima de
populatie maghiara se afla in Covasna, Harghita, Mure§ ~i Satu Mare. Populatia
CUl\OA$TER.EA DIVERSITATIJ - CONDITIE A DEVCOM 121
rurala de tip modern, cu un nivel ridicat de ed.ucatie, este asociata in special

satelor din nordul Munteniei ~i din nordul Olteniei. Satele de imigranti sunt
specifice Banatului ~i judetelor cu tradipe industriala, precum Constanta,
Bra~ov, Hunedoara §i Arad .
Tabelul 10. Distribu]ia sarelor pe tipuri culturale
sate periferice, deplirtate

Asociate cu
de or~ ~i de drumuri
izolarea
europene 2.492 20,7 13,7 554
cu pondere de rninoritati
Cu rninoritati religioase rnai mare
religioase decat pe totalul rnediului
rural 2.284 18,9 29,2 1.286
Minoritar cu pondere mare de
etnice 741 6,1 7,0 947
Moderne
2.456 20,4 18,8 770
cu pondere mare de
De intigrare imigran~i veni~i din alte
Iocalitap ale tarii 1.492 12,4 16,6 1.117
Sursa: Ba2a COMREG, Facultatea de Sociologic ~i Asistenta Sociala, Universitatea Bucur~ti.

2001. recensamantul populatiei ~i locuintelor £NS. 1992, 2002.
Ultimul recensamam din martie 2002 indica un nurnar de 13.623 sate cu eel putin o
persoana ca numar de locuilori. Dintre acestea, 12.638 sum sate in mediul rural, iar
Ia nivelul ruralulul, satele cu peste 19locuitori erau in numar de 12.402. Sunl clasi-
ficate numai satele care au peste 19 locuitori. 345 de sate pentru care nu am dispus
de date compleLe au fost eliminate din an~ . Pentru fiecare dintre satele Romamei,
cu peste 19 l ocuitori, a fost deterrninat un profil culrural in funcpe de indicatorii din
tabclul 9. Profilurile respective au fost clasificare automat, prin analiza cluster, in
~ase tipuri culrurale de sate. Calculele ne aparJin.
Pe ansa.mblu se constata o puternica diferentiere a tipurilor culturale de sat

In func{ie nu atat de judetul de domiciliu , dl.t mai ales in legatura cu aria
cultural:!. Constatarea este susrmut.a de date indiferent daca analiza se face in
raport cu ponderea de sate de un anume tip din judet (figura 10) sau cu
122 DEZVOLTARE COMUNTTARA
ponderea de popularie rurala in raport tipologia satelor) 1• Satele de tip tradi-

tional cu un nivel rectus de educape ~colara sunt specifice estului Moldovei,
sudului ~i vestului Munteniei si sudului Olteniei. Satele izolate apar cu pondere
mare in special in cele doua arii culturale ale Olteniei, tn Alba-Hunedoara si
in Dobrogea (prin Tulcea).
Tipul de sat cu populatie consistent marcata prin diversitate religioasa este
specific vestului Moldovei si Transilvaniei, exceptand aria Covasna-Harghita
(figura 10). Satele cu specific maghiar sunt localizate mai ales in Covasna,
Harghita si Maramures-Saru Mare. Satele al wor specific cultural decurge in
principal din stocul sporit de educatie - in conditii de omogenitate etnic-
-religioasa de populape rom§neasca ortodod - sunt cele din nordul Munteniei
si din Oltenia. In fine, ariile culrurale rurale cu profil marcat in special prin
ponderea mare a imigrantilor din alte localitati ale tarii sunt Banat, Arad-
-Bihor, Alba-Hunedoara si Brasov-Sibiu1 .
Atat satele traditionale , cat si cele izolate sunt sarace. In primul caz insa,
saracia este asociata mai mult cu compozitia populatiei - stoc redus de
educape, pondere scazura a salariatilor etc. - , iar in eel de-al do ilea cu
izolarea satului (tabelul 11).
Satele de imigrare au compozitia de populaJie de maxima favorabilitate
pentru dezvoltare, cu multi tineri ~i un stoc ridicat de educatie scolara. Firesc,
acestea au si nivelul general de dezvoltare eel :mai ridicat. in ordinea des-
crescatoare a nivelului mediu de dezvoltare urmeaza satele cu maghiari si
cele , moderne".
1. Asocierea puternica dintre tipul cultural de sat ~i aria culturala ca tip regional nu
este un an efact s raristic, ci reftecta o relatie stabila in planul realitatii. Un singur
indicator este comun in cele doua clasifidri. Este vorba despre masurarea com-
pozipei religioase a populatiei prin referire Ia ponderea minoritarilor de rit neor-
todox. Aceasta apare, m expresii de calcul diferite, atat in tipologizarea sarelor,
cat si in cea a judetelor pe arii culturale. in tipologia judetelor pe arii culturale am
operat, spre deosebire de tipologia satelor, cu indicatori referitori Ia nivelul
dezvoltaru rurale, nivelul dezvoltarii urbane, ponderea de teren arabi! din totalul
de teren agricol si localizarea pe regiuni istOrice (Sandu, 1999, pp. 146-148).
Rezulta d i suprapunerile puternice intre tipul cultural de judet si tipul cullUral de
sat au un fundamem de realitate socioculruraHi, si nu unul de mod de calcul. in
fapt, cele douli tipologii se sus{in reciproc sub aspectul validitatii.
1. Aceste constatari se bazeaza pe analiza reziduurilor standardizate ajustate pentru
un tabel de contingenta dat de inrersectarea tipului cui rural de sat cu aria culrurala,
folosind satul ca unitate de analiza. Au fosr avute in vedere numai satele din
mediul rural cu mai mull de 19 locuitori.
CUNOA~REA DIVERSlTATil - CONDITIE A DEVCOM 123
comumtll~ cu pondere mare

demaghiari
comunit!\i cu
m1noritll\i -----t+!
religl08se
comunitBtJ
azolate
comunitll~
de
imigranlt
comunittlli
mocleme. cu
sloe mare de
educalie
Figura 10 . Judejele fn funCJie de ripul cultural dominam de sat
Cultura rural:! dominant:a a jude{uJui este aproximata prin tipul dominant de sat din
judet (ponderea tipului de sat specific in totalul sa telor din judetla recen~ml din
2002). De exemplu. tipul cultural dominam de saLla nivelul juderuJui Alba este ceJ
,izolat". La fel se intfunpla cu Thlcea, Vrancea, Braila ~i sudul Olteniei. Calcule
proprii.
lndicatorul agregat eel mai relevant pentru tipul de culruri local~ este eel
care estime3U rata de fertilitate. Cu cat aceasta este mai ridicatir, cu arat este
mai probabil~ prezenta unor meotali~ti tradiponale in leg~ r~ eu repro-
ducerea populapei, cultura sanitad sau cultura de tip religios. Indicele res-
pectiv are valori maxime, a§a cum era de a§teptat, pentru satele tradiponale ~i
valori mlnime in cele de imigrare.
Nu este inca suficient de clar din ce anume deriva profilul specific at sate-
lor cu o pondere ddicat:a de minoritati religioase. Este vorba despre implicatii
ale diversitatii teligioase sau ale altor factori inca neidentificati, asociati insa
cu diversitatea religioas~? Ridjc aceas~ intrebare ca eventual temei penrru
cercerari viitoare. Datele disponibile sugereaza ipoteza unui profil specific
asociat cu diversirari sociale cumulative, de tip religios, educarional ~i de
experien~ de migrape.
Tabelul 11. Pro.filul sociodemogra.fic al.fiecliruia

dintre cele iaSe tipuri culturale de sate
Varsta medie a
populatiei
adulte (ani),
2002 50,4 49,6 47,3 47,2 48 ,2 46,1 48,0
Stoc mediu de
educaxie, 2002 7, 1 7,4 7,7 8,1 8,2 8,4 7,8
Ponderea
populapei care
a absolvit ~oli
posrgim naziale 23 ,1 25 ,3 30,1 34,7 38,2 40,9 32,1
Copii nli.scu.{i vii
Ia I .000 femei
de 15-49 ani,
1992 1.905,5 1.894,8 1.811,5 1.651 ,9 1.692, 1 1.621 ,5 1.771,7
Salaria~ Ia
1.000 locuitori ,
2002 100,1 109,3 160,1 208 ,9 194,8 251,8 169,8
Naveti$ti Ia
100 44,8 38,7 49,3 44,8 59, 1 52, 1 49,2
Indicele dezvol-
tlirii satului
DEVSAT* -3,7 -4 5,0 10,8 7 14,2 4,8
lodicatorii sum calculat) pe totalul satelor, cu date ale recens3mantului populat)ei ~i
Iocuintelor din 1992 sau din 2002. Mediile pe sat au fast ponderate cu populatia
satului.
* Pentru moduJ de calcul, vezi Sandu, 2003, p. 139. Scorul factorial a fost inmuiiit cu 10.
Calculele nc apartin.
Specificitatea culturala a celor ~e tipuri de sate este pe deplin argumentata

§i cu ajutorul datelor de sondaj; la acest nivel de analiza rezulta cu clarjtate
o sustinere a ipotezei initiale de clasificare a satelor in functie de configuratia
formelor de capital (tabelul 12).
CUNOA$TEREA DJVERSITATJI- CONDTTIE A DEVCOM 125
Thbelul 12. Proji.lul sociocultural alji.eciiruia dintre

cele sase tipuri culturale de sate
% merg Ia ora~
eel ;- J~:..U o d?.tii )le
saptamana p•;t.-ru
cumplirat•.ri 6 4 10 13 17 17 12
Capital rela{i.onal
RELATIT* 0,66 0,92 1, 15 2,10 0,88 0,95 1,03
% cu autorurism 15 17 21 33 25 26 23
% citese ziare eel
puiin o data pe
saptarnana 19 21 26 45 26 31 27
% vizioneaza emi-
siunile televizate
eel pu!in o data pe
sapt:amana 76 79 79 85 82 83 80
% au incredere in
Biserica 95 85 92 85 90 90 90
% au incredere in
guvem 40 44 28 27 33 21 31
% au incredere
general izat1 in
oameni 29 25 33 43 34 33 33
% opt~ti (ered
ca vor trai mai
bine peste un an) 19 32 26 11 25 26 24
lndicatorii au valori estimate pe baza datelor de sondaj BOP-FSD, 2003 - date

cumulate (numai mediul rural - 1.857 persoane) .
* Indic.e de numararc a institu~iilor/situatiilor Ia nivelul clrora persoana intervievata are
relaiii urile (spital, tribunal, primarie, politic, bane~. penrru obpnerea unui loc de mundi,
La conducerea jude{Ului, penrru afaceri, in srrliimtate). Calculele ne apaqin.
Capitalul relational maxim este inregistrat in satele cu minoritati emice sau

religioase. Consumul mediatic, semn al capitalului uman, este mult mai mare
in satele de imigranti, cu maghiari §i de tip modern, comparativ cu cele
traditionale, izolate §i cu minoritati religioase. Cultura critica, parte a capita-

lului simbolic, este prezenta in special to satele de imigranti §i de maghiari.
Aici neincrederea in guvern este max.i.Im. Tradiponalismul religios (incredere
mare in Biserica) este specific satelor traditionale §i cu minoritati religioase.
In fine, definirile sociale ale situatiei personale difera puternic de la un tip de
sat la altul. Izolarea aduce cu ea optimism.
intreaga dinamic! de tip cultural poarta amprenta compozipei sociale a
populapei ~i intensitatii interacpunii cu ora§ul. Satele cu un nivel de dezvoltare
peste medie §i cu o orientare valorica accentuata spre modernitate sunt mult
mai active sub aspectul interactiunii cu ora§ul. Ponderea celor care merg eel
putin o data pe saptrunam La or~ peruru cumparaturi este de aproape trei ori
mai mare in satele de imigrare §i in cele moderne, comparativ cu situapa din
satele traditionale sau izolate (tabelul 12).
Intre tipul cultural de sat §i tipul de experienta de plecare temporara in
strainatate exista o puternic! asociere (tabelul 13) : lipsa de experienta de
migrape este specifica, a§a cum era de ~teptat, satelor de tip rraditional ~i
izolat ; comunitaple cu maxima experienta de migratie temporara in strainatate
sunt caracteristice satelor cu o pondere mare de maghiari ; comunitatile cu un
nivel mediu de experienta migratorie sunt specifice satelor de imigrare (cu
populape sosita din alte localitap ale tarii) ; comunitaple in faza incipienta a
procesului de migratie circulatorie externa sunt prezente in special in satele
moderne, cu stoc mare de educatie.
Desi datele disponibile sum de tip sincronic, masurate Ia un moment dat,
ele sugerem o ipoteza interpretativa asupra valurilor de emigrare temporara
din mediul rural in strrunatate. Primul val, la inceputul anilor '90, pare sa fi
fost eel al emigrantilor din satele cu o pondere mare de minorit~ti etnice. A
urmat valul din satele in care experienta alteritatii $i capitalul social necesar
au fost asigurate prin diversitate religioas~ ~i prin experienta de migratie in
interiorul t!rii. Cel de-al treilea val pare sa fie eel al plecarilor din satele
I
omogene din punct de vedere religios $i etnic, tara experienta de migratie

interna, dar cu stoc mare de educatie.
-- ---- -- ~
CUNOA$TEREA DIVERSITAIIT - CONDITIE A DEVCOM 127
Tabelul 13. Tipuri de sate tnjuncJie de profilul cultural dominant

~i de experient a de migraJie circulatorie internaJionala
* M11surat! prin rata de prevalentll. a migratieitemporare externe. Sunt considerate numai

satele cu peste 19 locuitori.
.. Tipologia culturalli a satelor a fost genera~ prin analiza cluster in funqie de variabilele
referitoare La izolarea satului, ponderea imigrantilor, ponderea m inoritA~ilor religioase ~i
ponderea maghiarilor.
Cateva concluzii privitoare la tipologia culturala
• intelegerea migratiei circulatorii romanesti (§i, in genere, a oricwi feno-

men de alegere socialll) nu se poate face decat specificat si tn sistem.
, Specificat" se opune lui , global ", pe ansamblul fenomenului , iar , in
sistem" se opune abord~rii atomate, punctuate, care rupe migrapa extern~
de cea interM. Specificarea este necesarll pe etape, modali~p de realizare
a migrapei si tipuri 9e comunitap de origine, iar pentru mediul rural, pe
tipuri culturale de sate.
• La momentul actual se disting patru tipuri de c omunit~Ii rurale din punctul
de vedere al intensitlltii migrapei externe : tara migrape, cu migrape de
nivel redus, mediu si ridicat. Ultimele trei tipuri corespund unui numar de
trei faze ale procesului de constituire a experientei comunitare de migrape,
incipient, intermediar si avansat.
• Exisra sase tipuri culturale de sat, Jdentificate in functie de configurapa
capitalurilor de tip uman, simbolic si relational : traditional, izolat, cu mi-
noritati religioase, cu minoritllti etn.ice (maghiadi, in special), modem e, de
imigrare.
• Ttpurile trebuie sa fie intelese nu in sensu! de ,clase", ci de , tipuri

ideate", de clasificari in care se pune accent diferentiat pe caracteristici
diferite ale clasei, tn functie de oppunile teoretice sau de argumentele
empirice. Acela~i sat poate fi , spre exemplu, ~i izolat, ~i cu stoc redus de
educatie, dar el va fi considerat de tip izolat dadi abaterea sa de la media
de izolare este mai mare decat abaterea de la media de educatie.
• Cele ~ase tipuri culturale de sat se prezinta in buna masura ca blocuri
regionale (figura 10). Ele nu sunt distribuite aleatoriu pe teritoriul tarii.
Principalul bloc al satelor de imigranti este localizat in vestul tarii, tn zona
Timi~. Arad ~i Hunedoara. Blocul satelor cu o pondere semnificativa de
magbiari este in vestul Transilvaniei. Satele tradiponale cu stoc redus de
educatie sunt distribuite in doua blocuri, tn estul Moldovei ~i in sudul
Munteniei. Aria continua cea mai extiosa de sate izolate este identificabila
in vesrul Olteniei ~i in sudul Banatului. Nordul Munteniei ~i nordul Olteniei
constiruie regiunile dominate de satele a~-zis moderoe, cu capital educa-
tional ridicat. Satele cu o pondere sporita de minoritap religioase sunt
specifice nordului tarii ~i vestului Moldovei. Exceptand tipul de sat cu o
pondere mare de maghiari, toate celelalte sunt distribuite pe configuratH
spapale care transgreseaza granitele de regiune istorica.
• Harta satelor pe faze de migrape se suprapune in buna masura cu harta
satelor pe tipuri culturale. Perechile de ,faze-tip cultural de sat" sunt:
experienta avansata de migrape-cultura de tip minoritar etnica ; experienta
de migrape de nivel intermediar-culrura de tip minoritar religioasa ~i de
imigrare ; faza incipienta de emigrare temporara tn strainatate-cultura
rurala de tip modem.
• Pentru incepntul procesului, tipul cultural de sat a contat, se pare, mai
mult decit nivelul de dezvoltare al acestuia.
• Migrapa rurala externa a fost in mare masura ~i un raspuns la modificarile
din cea intema, Ia declinul navetismului rural-urban adus de declinul
industrial-urban §i Ia rnigra{ia de revenire de la ora§ Ia sat.
• Cele §ase tipuri de sate - traditional, izolat, cu minoritati religioase, cu
minoritati etnice, moderne ~i de i.migrare - definesc o tipologie posibiU~ a
satelor tarii. Pot exista §i altele. Ideea centrala de structurare a tipologiei
este cea de ,cultura a deschiderii" (Sandu, 2003 , pp. 111-119). 0 astfel de
cultura este cu atat mai purernic structurata cu cit potenpalul de acceptare
a diversitatii §i riscului calculat este mai mare. Valorile ridicate ale tole-
rantei, capitalului relational ~i comunicarii cu lumea exterioarli sunt indi-
catori ai unei asrfel de culturi. Satele de tip modem, de imigrare si ·cu
rninoritati etnice au o mai mare probabilitate de a practica modelele asociate
propuse, comparativ cu cele care opereaza numai pe criterii de nivel de

dezvoltare. Este probabil ca o tipologie culmraHi a satelor, de genul celei
propuse prin acest studiu, sa serveasca cercetarii sociologice ~i antropo-
logice In mai mare masura decat tipologiile centrate pe ideea de dezvoltare
sau saracie comunirara.
• Pe linie de consecinxe ale migrapei, circulapa migrarorie din mediul rural
in strainatate esre de Cl§teptat sa contribuie :
- in primul rand, la reducerea shaciei comunitare din zonele oesarace ;
- la accenruarea decalajelor de dezvoltare dintre ruralul sarac io capital
sociouman ~i ruralul bogat in capital sociouman.
• Din perspectiva politicilor de dezvoltare rurala ar fi de meotionat nevoile de :
- considerare a particularitatilor ~i consecintelor migratiei in proiectarea
politicilor respective;
- dezvoltare microregionala pe zone rurale/urbane centrate pe ora~e mici ;
- facilitare a aotreprenoriatului bazat pe resurse de migrape.
Satele pe scala saracie-dezvoltare comunitara 1

ldentificarea satelor sarace de pe teritoriul tilrii constituie o problema de
interes practic major. Diferite programe sau proiecte de dezvoltare rurala
tintesc tocmai astfel de comunirap. Ce inse3.IllM un sat sarac? Si, dupli ce am
adoptat o definipe sau unset de criterii, cum identificam, cu eforturi minime,
satele sarace? Unde sunt situate acestea pe teritoriuJ tarii? Dar satele bogate?
in a.f'acl de multitudinea de factori istorici, greu de captat in abordari canti-
tative, ce explica nivelul de dezvoltare a1 unui sat? Toate acestea sunt intrebari
de , atlas social rural". Lor le este consacratli secpunea de ~ -
Mai exact, ceea ce avem in vedere nu este to~i un atlas social al Romaruei
rurale. intreprinderea ar fi una de anvergura ~i ar necesita un alt gen de
context decat acesta. Ceea ce vizam aici este prezentarea caracteristicilor
esentiale ale unui atlas social al dezvoltarii comunitlitilor sate~ti ale tarii.
Dezvoltarea ca set de oportunitlip pentru satisfacerea nevoilor socioumane
(Sen, 1999) va fi urmarita la nivel comunitar, de sat. Interesul major va fi
acela de a identifica nivelul relativ de dezvoltare al satelor, in raport cu media
nationala . Masuri de tip absolut, de genul celor incercate prin indici ai
saraciei absolute, sunt greu, daca nu imposibil de realizat pe o realitate
1. 0 form1 prescurtat~ a subcapitolului a ap~rut in .,Raportul N31ional al DezvoltMii

Umane. 2003-2005".
CUNOASTEREA DIYERSITA"Jll- CONDITIE A OEVCOM 131
multidimensionala, in conditille unui fond redus de date relevante de cuprin-

dere natio nala. Centrarea pe dezvoltarea comunitara relativa ~i pe disparW1tile
de dezvoltare dintre sate, din perspectiva sociaUi., definesc abordarea pe care
ne-o propunem in continuare.
, Perspectiva sociala" in masurarea nivelului de dezvoltare al comunitarilor
locale se defin~te, in cazul de faf! , prin interesul pentru :
- capitalul wnan ;
- capitalul social ;
- locuirea.
Indicele dezvoltarii satului
Desigur, daca mergi ~i vezi direct, iti poJi da seama (cu riscurile de rigoare
asociate conceptualizarii explicite sau implicite pe care o adopti) daca satul
este bogat sau sarac. Dar clnd ai de-a face cu o realitate care ,., traie~te " prin
aproximativ 13 .000 de , fiinte sociale", cum pot fi considerate satele, decizia
este mai greu de luat. Punctul de pornire trebuie sa il constituie un set redus
de indicatori care sa satisfaca douil conditii. Pe de o parte sa aiba un grad
sporit de relevanta pentru dezvoltare, iar pe de alta: parte, sa existe date
disponibile pentru roasurarea lor la nivel national, sat dupa sat. Pornind de Ia
aceste premise ~i de la interesul explicit pentru aspectele sociale ale dez-
voltarii, vom opta pentru un indice al dezvoltarii satului (DEVSAT) construit
prin agregarea a patru indici componenti1 referitori la capitalul uman, capitalul
vital, conditiile de locuire (capitalul material) §i gradul de izolare a comunitatii
(vezi figura 11).
DEVSAT realizeaza o masurare indirecta a bunastarii cornunitare prin
raportare Ia conditiiJe de capital uman, material ~i social care fac posibil un
consum sporit de bunuri publice §i private2 •
1. in varianta anterioara de construire a indicelui pentru anuJ 1998 (Sandu, 2003) au

fost folosite in plus §i variabile referitoare la capitalul simbolic (rata generala a
fertilita~ii) §i caracteristicile demografice ale comunei din care face pane satul .
Noua varianta a indicelui este mertita sa asigure comparabilitatea estimW"ilor
pentru 1992 §i 2002. Ca funcponalitate §i mod de calcul, DEVSAT este similar cu
.,indicele deprivl1rii multiple" IMD2000 calculat pentru arii micii (wards) in
Marea Britanie, DETR, 2000.
2. Masurarile directe ate bunlst.arii, de tipul ratelor de sliracie, sunt realizate prin esti-
marea nemijlocita a venirurilor sau a chelruielilor de conswn.
CapitaluJ uman aJ unei comunit:ap este estimat auit prin stocul de educatie.
cat ~i prin caracteristici ale ocup~ii (agricola/neagricoHi, salariaUiJnesala-
rial~). Gradul de izolare a sarului este presupus a fi cu atat mai mare cu cat
distanta fata de eel mai apropiat ora~ este mai mare, iar satul este de tip
periferic (pe teritoriul sau nu se ana sediul primanei). lzolarea in sine este o
estimare indirect:a a capitalului relational intercomunitar. Cu cit sarul este mai
izolat, cu aait este mai probabil ca locuitorii sru sa dispuna de mai putifie
relatii in afara, La nivelul altor comunitap . Ace~i izolare semnifica insa §i
~ansele de accesibilitate Ia servicii sociale exrracomunitare sau la oportunitati
de Joe de mundL Altfel spus, izolarea este o variabila de estimare indirecta
pentru nivelul pe care tl au toate stocurile de capital comunitar.
0.36 sloe educa\ie

0 34 indicele deZ\ool13rii 0,39 salaria!Jla 1.000 locuHori
' umane UMANVIL
ponderea populatiei ocupate
-0.37 in a.,<>riculrur~
0,47 popula1ia satului (In)

ponder~a .popula!,i~i sarului in tollllul
indicele capiwlului 0 •45 populat•e• comune1
0 •33 biologic DEMPOl'
0,3 pondcrca populatiei in varslll de muncl!
indicele deZ\'OIWii 0.43 ponderea locuitqelor cu apl! curemll

0,32 fondului locativ
QBUTLD 0.43 ponderea locuiJJJelor cu canalizare
0,27 suprafatlllocuibilll pe locuin~
-0 3 gradul de izolare a sat periferic In cadrul comunei ( 1 da,

' satului TZOLAT 0 •67 0 nu)
0,67 distanta pan~ Ia eel mai apropiat ora~
Figura 11. Indicatorii componenJi ai indicelui de dezvol!are

a satului DEVSAT2002 1
Graficul prez.inta in mod simplificat o factorial~ de facwriale. Cifrele indica valorile
coeficienJilor scorului factorial pemru fiecare dintre cele 5 factoriale rulate inde-
pendent. lndicii pentru UMANVIL, DEMPOT $i QBUILD au fost genef.liti pe baza
datelor de recensamant RPL-TNS , 2002. Responsabilitatea calculelor ' ne revine ln
iruregime. fn anal.i.za au fost retinute numai satele din mediul rural cu peste 19 locuitori
1. DEVSAT92 calculat dupa ace~i algoritm ca ~i pentru 2002, dar folosind date din
1992, are la baza configuratii factoriale foane asenW1atoare cu cele din 2002.
Coeficientii scorurilor factoriale pentru indicele DEVSAT92 sunt 0,35 pentru
UMANVIL ~i, in continuare 0,35, DEMPOT, 0,30 QBUILD ~ i. respectiv
- 0,34 IZOLAT.
CUNOASTEREA O!VERSlTATff- CONDITlE A DEVCOM 133
(12.402). Dupli eliminarea cazurilor pentru care nu am dispus de masuri ale distantei
fata de eel mai apropiat ora~ , in caleuJul pentru factoriaUi. au ramas 12.092 cazuri.
Factorul generat prin PCA-VARIMAX expliea 58 % din varia~ia din marricea de date.
Gradul de izolare pare sa fie condiponarea fundamentaHi pentru stocurile

de capital uman ~i biologic (vital) existente Ia nivelul comunitatii'. Satele perife-
rice in cadrul comune1 ~i relativ departate de ora§e sunt cele mai sarace. La
nivelul lor, populatia are o compozipe foarte putin favorabiHi dezvolrarii- cu
nivel redus de educape, pondere mare a ocuparii in agricultura, putini salariati ,
pondere redusa a persoanelor in varsta de munca §i localizare in comunit~ti de
dimensiune redusa. Dotarea gospodariilor §i calitarea fondului locariv nu
depind direct de gradul de izolare. Ceea ce conteaza pentru calitatea fondului
locativ sunt in special swcul comunitar de capital urnan, nivelul mediu de
educaJie §i de ocupare salarialli , neagricotli a populatiei locale (figura l2).
Indicele DEVSAT2 construit dupa metodologia anterior descrisa se dove-
de§te a fi valid inclusiv in modele de explicare a unor comportamente econo-
mice §i culturale ale populapei rurale.
capital marerial
QBUILD 0.35
capital uman
UMANVLL 0.21 0,24
izolare IZOLAT
Figura 12. Structura rela{iilor intre formele de capital comunitar Ia nivel de sat
Modelul a fost testat in AMOSS §i are o bnoa adecvare la date : P = 0,04,

AGFI = 0,998, RMSEA = 0 ,016. 1n grafic sunt prezentati coeficieniii beta. Peste
dat in ipoteza ell datele ar reprezenta un esantion temporal.
l . Un posibil model path cu eele patru variabile componente ale indicclui DEVSAT
indica o varia~ie direct proportionala a capitalului material de loeuire (QBUILD)
in functie de eapitalul uman si de eel vital. Gradul de izolare a satului are
influen1e directe negative, de inversa propoqionalitate asupra eapitalului uman ~i
asupra eelui vital.
2 . 0 varianta redusli a indieelui DEVSAT a fosl consrruita prin eliminarea variabilei
IZOLAT atunci cand am avut de operat aoalize care sa puna in e videnta numa i
condi.tionarile de capital uman si marerial ale saraciei comunjtare.
134 DEZVOLTARE COMUNJTARA
mu~ SIMI L.ITtJOINE miniml!

Nivel 0 10 15 20 25
dezvollare -··----+------+-------··+--------- + -------· +
rural~
Badu 52
L
Vtaocea Sl
Mehedinli 57
BuzJu 62
la$l 49
Bo1o~ani
'l.lslui
47
45 =J I
01
(iiurgru 63
Suceava 57
NUJJII 54
lUJcea 59
65
66 T1 I
Olt
~
Brtillo
Dolj
Galati
60
62
60
62
54
fl 1-------.
~I
Blsulta-Nbliud 67
CVa$-Sewerio 63
Saru Mare 65
Consran13 65
Mar;~mure§
Cowsna
70
70 tJ I I
Atset
Gor.l
ViJ~a
63
60
57 hi
!H
Bihor 63
C luj 64
Mure~ 63
Alba 60
Sl~j 60
65
68
:j
Hunedoara 59
Arad 65
Sibiu 69
Harsbim 70
11m!$ 62
Bra~v 71
Jl fov 75
Figura 13. Gradul de similiuuiine a judejelor in funcjie de nivelul

si proji/ul de dezyo/tare sociata rurala
- -- - - - - -- -- - -
-- - - -- -- --
CUNOA$TEREA DIVERSITATII - CONDITIE A DEVCOM 135
Scorul factorial DEVSAT a fost transformat prin scoruri Hull cu media 50 ~i abaterea
standard 14. Valorile judetene au fost calculate ca medii ale valorilor DEVSAT
ponderate cu populatia satului In 2002. Gruparea judetelor a fost realizata prin
analiza cluster (distante euclidiene, metoda celui mai departat vecin).
Unde sunt satele de maxima dezvoltare/saracie

Nivel regional
Saracia comunitara ruraUi atinge, Ia nivelul anilor 2000, eel mai ridicat nivel
din estul Moldovei pe banda Boto~ani-Ia~i-Vaslui (vezi figurile 13 ~i 14). Cea
de-a doua arie de concentrare a satelor sarace (la un nivel de sadicie mai redus
decat in Moldova) se afla in Oltenia (cu exceptia Doljului) ~i in sud-vestul
Transilvamei (Alba §i Hunedoara). Nucleul estic de saracie Boto~ani-Ia~i
-Vas lui se continua pe axa nord-sud prin judetele sudice ale Moldovei, Bacau-
-Vrancea, ~i in nordul Munteniei, in Buzau.
Compararea celor doua harti din figura 14 realizate cu date de Ia ultimele
doua recensamanturi indica actiunea unor procese de puternica reconfigurare
a dezvoltarii sociale rurale la nivel judetean. In intervalul 1992-2002 s-au
1
desta~urat procese care au dus Ia :
a) concentrarea saraciei comunitare rurale severe in judetele din Moldova;

b) declin de dezvoltare: judetele foarte sarace ale Moldovei - Boto~ani, Ia~i
§i Vaslui - au devenit §i mai sarace la nivel de mediu rural; eel mai
puternic declin de nivel relativ de dezvoltare sociala se inregistreaza pentru
judetele Galati §i Neamt; in decursul celor zece ani intercensitari, acestea
au trecut din categoriajudetelor sarace in cea imediat inferioara, de ,foarte
sarace";
c) reducerea sarikiei: saracia din satele din sudul Munteniei, puternic mani-
festa in anii '90, s-a diminuat considerabil in anii 2000 ; judetele Ialomila,
Teleorman ~i Giurgiu au inregistrat cre~teri ale indicelui mediu de dezvol-
tare a satelor de peste 8% ; judetele care au realizat cea mai spectaculoasa
ie~ire din starea de saracie severa se afla in Oltenia (Mehedinti ~i ViUcea),
Ia care se adauga Ialomita, Maramure§ ~i Satu Mare ;
d) diminuarea decalajelor de dezvoltare : pe ansamblu pare sa fi actionat un
proces de reducere a disparitatilor sociale de dezvoltare rurala ; numarul
1. In fonna sumara, flira detalii de argumentare, concluziile sunt prezentate ~i ill capitolul
Ia care am colaborat pentru Raportul Nafional al Dezvoltarii U!?tane. 2003-2005.
Romania. Guvernare !ocala ~i dezvol.tare umanii, PNUD, Bucure~ti, 2005, p. 68.
,_,:,
.36 DEZVOLTARE COMUNITARA
judetelor care se aglomereaza spre centrul scalei de dezvoltare cre~te de Ia

U in 1992 Ia 15 in 2002 ; cele patm judete care in 1992 aveau gradul maxim
de dezvoltare rurala - Sibiu, Br~ov, Harghita ~i llfov - inregistreaza, Ia
nivelul anului 2002 , o mai mica distantare fata de media narionaHi ; am-
plirudinea de "dezvoltare- saracie comunitara ruraHi " s-a mentmut Ia un
nivel foarte apropiat la cele doua momente de referinta.
Figw·a 14. Nivelul mediu de dezvoltare sociala a sate/or pe judeJe:

1992 (a), 2002 (b)
CUNOASTEREA DIVERSITATII - CONDJTfE A DEVCOM 137
Nivel comunal
Reprezentarea cartografica a saraciei Ia nivel de comuna evidenpaza faptul ca.

exceptand estul Moldovei, marcat de sliracie compacta Ia nivel de judet. in
resrul tarii saracia rnraH'i se manifesta pe aril subjudetene (vezi figura 15).
Comunele ~ace din insulele de saracie se afla situate, majorirar, Ia marginea
judetelor, departe de marile axe de circulape rutiera. Consratarea este in linie
cu ideea g~ografilor ~i sociologilor care sustin ca ,.drumul face viata sociaHi".
Drumurile de rang european tree de obicei prin centrele judetene, iar acestea,
La randul Lor, se afla situate preponderent 1n centrul judetului. In consecinta,
satele de La margine de judet ajung frecvent sa fie departe ~i de drumuri1e
•
modernizate, $i de marile ora~e .
Oevoom
- -2.24 • ..0,21
-(1.21 . 0
0.01· 1,12
1,12· 2
2 · • •• 2
·+·
Figura 15. Comun.ele tn. funcjie de nivelul de dezvoltare, 2002 1
1. Harta Ia nivel de comuna a fast prezentata initial tn cadrul dezbaterilor CASPIS

asupra haJ1ilor saraciei. Aplicapa pentru realizarea Mrtii a fost rulata de AmaJia
..
Vudol de Ia CASPIS.
;.l
138 DEZVOUARE COMUNlTARA
Nivel de sar
Viata sociaHi a satelor este puternic dependenta de localizarea lor, de oportu-

nit~rile pe care le ofera ora§ul, drumul §i accesibilitatea instituti on al~. Satele
cele mai sarace sunt cele izolate tn campie, departe de drumuri modernizate
~ide or~e mari §i cu statut periferic in cadrul comunei de care apartin. La
celalalr pol, cu §anse sporire de bunastare, sunt satele de deal/munte, apropiate
de drumuri europene §ide or~e mari , cu statue de centro Ia nivel de comuna.
Satele ,centrale" 1 in cadrul comunei sunt cele pe ceritoriul c~rora se afla
primaria §i, de regula, principalele centre de furnizare a serviciilor comunitare
de tip sanitar, educational §i economic. Prezenta sediului primariei pe teritoriul
satului este un fapt administrativ care, in timp, aduce beneficii in special sub
aspectul ~ansel or de modernizare a infrastrucn.trii fl.Zice §i sociale. Func-
tioneaza §i relapa de sens invers : anumite sate au fost desemnate centru de
comuna dat fiind nivelul lor sporit de dezvoltare. Cum inerria sarului centru
de comuna este foarte mare, rezulta. ca o serie de bunuri comunitare ajung sa
fie asigurate preponderent pentru satul ,cu primaria" tocmai in virtutea
centralitatij sa le administrative §i, de multe ori, spatiale. ,Sansele sporite de
comunicare cu ora~ul §ide accesibilitate institutionaHi actioneaza ca principala
foqa de arraqie a migrantilor dinspre satele periferice spre eel central in
spatffil aceleia~i comune. Migrapa intracomunala ajunge astfel sa contribuie
Ia accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale §i cele periferice.
Ca urmare a acpunii tuturor mecanismelor mentionate, satele centrale inre-
gistrau, in 2002, un nivel mediu de dezvoltare sociaHi de 1,3 ori mai mare
decat cele de tip periferic.
Oporrunitatile de comunicare asociate cu plasarea samlui in apropierea
unui drum modernizat sporesc considerabil $ansele de dezvoltare sociala (vezi
tabelu114) , independent de starutul central sau periferic ai sarului de referinra.
Tot in seria conditionarilor de dezvoltare de factura ecologica este de
mentionat $i marimea ora$ului vecin : satele apropiate de ora~ele mari tind sa
fie mai dezvoltate decat cele aflate in preajma unor ora~e mici.
1. La recensamantul din anul2002, la nivelul mediului rural , se i.nregisrrau 12.401 sate

cu peste 19 locuitori. Populatia mediana a uoui sat periferic de peste 19 locuitori
era de 392 persoane, fa{A de 1.415, citra corespunzatoare peotru satul de tip
central. Satul central median era de 3,6 ori mai mare decat eel periferic, iar satul
roediu central avea de 3,4 ori ma:i multi Iocuitori decal eel periferic. Din totalul
populatiei rurale, 52% locuiau in sate periferice.
CUNOA$TEREA DJVERSITATII - CONDITIE A DEVCOM 139
Mediul natural, siruarea satului in zone de deal/munte sau de cfu:npie,

influenteaza ~ansele de dezvoltare prin intermediul strucrurii ocupationale a
populatiei. Ocuparea agricola specifica zonelor de cfu:npie are asociate venituri
mai reduse §i, implicit, un nivel de viata mai scazut decat ill cazul satelor de
deal-mume. Diferentierile asociate cu zona geografica nu sunt insa numai de
tip agricol/neagricol. Conteaza ~i natura ocuparii agricole. Sarele de deal-
-munte au in mai mare masurli conditii favorabile pentru cre§terea animalelor,
activitate careia li sum asociate venituri mai mari decat cele din cultura
plantelor cerealiere, specifica zonelor de campie.
Thbelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor*

fn fwzcJie de localizare, 2002
* Pentru calcule a fost utilizadl varianta DEVSAT2002 redusli, flirli variabila ,grad de
izolare ... folosind scorul factorial re.z ultat din indicii UMANVIL, DEMPor $i QBUILD.
oormalizat cu scorul Hull. N = 12.092. Datcle asupra celui mai apropiat or~ se referll Ia
momenrul 1998.
Factorii ecologici mentionati actioneaza cumulativ. Satele cele mai sarace

sunt cele izolate, departe de drumuri modernizate $ide or~e mari, cu statut
periferic in cadrul comunei §i localizare la campie. La polul opus, cu §anse
maxime de dezvoltare sociala, se afla satele centrale, din apropierea ora§elor
mari. Regularitatea respectiva este vizibiHi nu numai Ia rnodul agregat, prin
cumularea mal multor indicatori de dezvoltare sociala, ci ~i pe indicatori
specifici. Suprafata locuibiUi pe locuinta, spre exemplu, este minima tn cazul
satelor periferice, departate de drumurile modernizate, situate la campie
(tabelul 15) . Suprafata locuibila maxima este specifica satelor de cfu:npie, din
apropierea drumurilor rnodernizate ~i a marilor ora~e.
]4() DEZVOLTARE COMUNlTARA
Tabelul 15. Suprafara locuibiUi pe locuinJii, pe tipuri de sate, 2002
Mediile pe tip de sat au fost calculate prin ponderarea marimli medii a locuintei pe
sat cu populatia care locuie~te pe teritoriul acestuia.
Regularitatile menponate anterior cunosc o putemica variape regionala.

Modelul schitat prin descrierile de mai sus este valabil in special pentru satele
din Muntenia si din Moldova. in aceste regiuni , satele mai dezvoltate sunt
situate in apropierea drumurilor europene, aproape de centrul de judet, in
zone de deal-munte.
Apropierea fata de drumruile rnodernizate si fata de centrul judetului sunt
singurele criterii care condiponeaza in acelasi mod dezvoltarea satelor la
nivelul tuturor regiunilor istorice ale tam. Peste tot, satele sarace apar ca
fiind departe de drumurile modernizate si cu localizare Ia margine de judet. A
locui La margine de judet implica~ de obicei, accesibilitate redusa la serviciile
sociale care au maxima concentrare in orasul capitala de judet. Marginea de
jude~ conteaza eel mai putin pentru dezvoltarea satelor Ia nivelul regiunilor
istorice cu grad ridicat de modernizare, in spet3., in cazul Transilvaniei si al
regiun:ii Crisana-Maramures. In schimb, apropierea fata de marginea de judet
favorizeaza saracia tn special pentru satele din Banat si Moldova.
Apropierea fa!3 de drumurile modernizate favorizeaza dezvoltarea in eel
mai inalt grad in Transilvania, in Banat si in Moldova.
Condiponarea ecologica naturalll - localizarea geografica - este mai pulin
importanta in regiunile de peste munti, in Transilvania, Crisana-Maramure§ ~i
Banat. Dobrogea este o regiune de exceptie din perspectiva criteriului respectiv.
Numai aici satele mai dezvoltate sunt situate in zonele de joasa allitudine.
0 comparafie intre condiponarile ecologice ale dezvoltarii satelor Ia momen-
tele 1992 §i 2002 indica o sporire considerabila a rolului pe care 11 are drumul
in viata rurala. Apropierea fata de drurnurile modernizate, de rang european,
are un impact din ce in ce mai mare.
CUNOASTEREA DIVERSITATII - CONDlTIE A DEVCOM 14 1
Dependenta dezvoltarii comunirare de apropierea fata de centrul de judet

pare sa fi fost in cre~tere pentru satele din Moldova ~i Oltenia, regiun.i
predominant sarace, ~i in scadere in Muntenia ~i Transilvania. Conditionarea
naturala legata de zona geografica s-a mentinut relativ constanta in i:ntervalul
de timp menponat.
Pentrt$:omparabilltate voi introduce in continuare o scurta descriere a
unui alt procedeu de masura.re a saraciei comunita.re dat de grila folosit.a de
ditre Fondul Roman de Dezvolt.a.re Sociala (FRDS) pentru identifica.rea unui
sat sarac.
Saracia comunitara ca izolare (grila FRDS) 1
Initial, incepand din 1998-1999, FRDS a lucrat, in primele runde de selectare

a proiectelor, cu o grila, considerand la modul convenponal (dar §i in funq:ie
de resursele financiare de care dispunea) ca un sat este sarac daca satisface eel
putin patru din 10 criterii2 , operand ulterior cu o grila mai supUi, de trei din
opt criterii (vezi caseta 13). Grila care opereaza cu numai opt criterii a fost
realizara prin renuntarea la patru itemi de saracie comunitara (mortalitatea
infantila, ponderea varstnicilor, numarul de aparate TV ~i numar de auto-
turisme proprietate personala), a adaugat doi (referitori la sectorul economic
privat §i Ia transportul public) ~i a adus specificari pentru unii dintre indicatorii
mentinuti din vechea griHL Deoarece valorile pentru indicatorU de saracie nu
exista, la nive l de sat, in statistici oficiale, completarea datelor pentru aplicarea
grilei se face de catre localnici, de catre membri ai grupului de iniriativa care
propune proiectul Ia FRDS. in consecinta. in varianta a doua a grilei, socio-
logii care au fundamentat-o au propus elimina.rea criteriilor ce erau asociate
frecvent cu erori de raportare de catre comunWiri. dar ~i cu ambiguitati
marcate de interpretare.
1. Aceasta seqiune este preluata din Sandu, 2003, pp. 141-146.

2. Fundamemarea inqiala a merodologjei de identificare a unui sat sarac primr-un
set de criterii a fost racura de catre o echipa complexa, coordonata de Ana-Maria
Sandi (coordonator de program din parte.1. Bancii Mondiale) ~i alcatuita din Despina
Pascal, Maria Sandor, Cristina Vladu, Mariana Moarclcy ~i . ca sociologi, Alfred
BuJai ~i subsemnarul. Practic, Ia grila de saracie a sarului s-a ajuns dupa ce au fost
efectua~ multiple analize, cu datele statistice disponibile, pentru a masura sa racial
dezvoltarea Ia nivel de jude~ ~i comuna (a rezultat un iodice al dezvoltarii comunei
COMDEV, care a lucrat destul de bine in relape cu alp indicaLOri) (Sandu, 1998).
142 OEZVOLTARE COMUNTTARA
Dintre cele opt criterii ale grilei, cinci sunt explicit corelate cu distanta ca
factor de accesibilitate la diferite servicii comunitare. in mod particular
conteaza distanta fata de eel mai apropiat ora~ de eel putin 5.000 locuitori
(criteriile 4, 5, 6). Rezul~ ca saracia estimata prin grila FRDS este asociata
preponderent cu accesibilitarea la bunuri ~ i servicii publice (electricitate, ser-
vicii de sanatate. servicii §Colare, servicii de transport ~i comunicare, servicii
comerciale). Desi nu se tnregistreaza dedit distanta pana la eel mai apropiat
or~, este foarte probabil ca in spatele valorilor pe care le au ace§ti indicatori
se afla inca alte doua tipuri de distante : de Ia majoritatea gospodariilor din
sat la locul unde functioneaza institutia sau serviciul de referinta §i distanta de
Ia satul in cauza la eel care este centru de comuna.
Grila FRDS pentru identificarea satelor sarace

Varianta I
Un sat este sa rae daca satisface eel pu~in patru dintre urmatoarele 10 criterii:
1. "Nu exista acces normal Ia o sursa de apa sigura (nu exista apa Tn
sat, iar pentru mai mult de 50% dintre locuitori accesuf Ia apa potabihl
se face cu dificultate ).
2. Peste 60% dintre case nu au electricitate.
3. Peste 50% dintre copiii de varsta ~colara au nevoie de mai blne de o
ora pentru a ajunge Ia ~coala cu mljloacele de transport obi!?nuite.
4. Pentru a ajunge Ia un doctor cu mijloacele de transport obi~nuite, majo-
ritatea locuitorilor au nevoie de mai bine de doua ore.
5. Satul se gase~te Ia o distanta de peste 30 km de ora~ . de care nu
este legat nici prin cale ferata, nici printr-o cursa rutiera.
6. Rata mortalita\ii infantile Tn sat a fost de peste 50 Ia mie Tn perioada
1995-1998.
7. Mai mult de 30% din popula\ia sa depa~e~te varsta de 60 ani.
8. Numarul aparatelor TV Ia suta de locuitori este mai mic de 4.
9. Nu exista telefon in sat.
10. Sub 2% dintre gospodarii poseda automobil proprietate personala''.
Varianta II
Un sat este sarac daca satisface eel putin trei dintre urmatoarele 8 criterii:
1. ..Mai pu\in de 50% dintre gospodarii au acces Ia apa potabila in curte
sau Ia poarta.
2. Mai mult de 60% dintre gospodarii nu sunt conectate Ia reteaua de
electricitate.
CUNOA$TEREA O!VERSITATif- CONDITlE A DEVCOM 143
3. Mai mult de 50% dintre copiii dintre clasele I-IV ~i/sau V-VIII fac mal
mult de o ora pfma Ia ~coala foloslnd mijloacele de transport obi~nuit.
4. Pentru a ajunge Ia un doctor, majoritatea locuitorilor au nevoie de mai
mult de doua ore.
5. Distanta fata de eel mai aproplat ora~ cu mal mult de 50.000 locuitori
este mai mare de 25 km .
6. Nu exista nici un mijloc de transport in comun (privat sau de stat) care
sa treaca eel pu~n o data pe zi prin sat sau care are sta1ie Ia o distanta
mai mica de 2 km de sat.
7. Mai putin de 5% dintre gospodarii au telefon functional.
8. S ingurii agen\i economici din sat activeaza in domeniul comertului sau
al alimentatiel publice".
Sursa : Manualele de operare ale FRDS. diferite variante.
Pentru autorii grilei, saracia satului apare deci ca fiind predominant un

fenomen de slaba dezvoltare institutionala locaHi ~i de relativa izolare (intra-
sareasca, intracomunalii ~i intraregionala, in raport cu o~ul) . La nivellocal,
in comunitaple care au formulat cereri Ia FRDS, criteriile cu care opereaza
Fondul au o receptare predominant buna (Voicu et at., 2002). Cu toate acestea,
o serie intreaga de judete cunoscute ca sarace, in special cele din Campia
Romana, au o prezenta relativ redusa sub aspectul cererilor formulate penrru
granturi FRDS. De unde deriva aceasta situat,ie, plus inegalitatea foarte mare
intre judeie sub aspectul numarului de sate care ajung sa formuleze cereri de
grant? in astfel de diferentieri i~i spun cuv<lntul o multitudine de factori :
numarul de sate din judet, numarul de sate sarace, capacitatea comunitara
de autoorganizare, efectele de difuziune spontana a infonnapei despre opor-
tunitaliJe PROS, gradul de implicare a instituliilor locale ~i judetene in
desfli§urarea procesului , interventia facilitatorilor de la Fond sau a celor care
vin din partea altor institutii, posibilele retele de firme interesate 1n accesarea
fondurilor pentru proiectele FRDS etc. 1• Dincolo de ace§tia, o influenta
semnificativa pare sa aiba insa ~i modul in care a fost proiectata grila de
identificare a satelor sarace. Particularitatile de localizare a satelor care au
formulae cereri Ia Fond ne pot permite o evaluare corecta a funct,ionalitatii
efective a acestui insrrument de cliagnoza sociala2 •
1. Pentru o excelent~ analiza a acestor factori, vezi Voicu el al., 2002.

2. Fi$ieruJ de baza pe care des~uram analiza. in continuare cuprinde 1.281 de sate
care au depus la FRDS 1.604 proiecre de grant. Accesul Ia aceste date mi-a fost
144 DEZVOLTARE COMtft.;lTARA
Datele disponibile pentru comparapa imre satele care sunt considerate

sarace prin aplicarea grilei FRDS ~i restul satelor Romaruei 1 indica, in mod con-
vingator ~i clar, ca grila FRDS ,lucreaza", duce la identificarea unor sare care
sunt realmente mai pupn dezvoltate sau mai sarace decat resrul satelor t3.rii.
Cereri le care sosesc Ia Fond vin, majoritar, din sate cu o populap.e mai
redusa dedH media nationaHi, localizate mai departe de ora~e2 . Infrastrucrura
satelor identificate drept sarace prin grila FRDS este mai saradi decat in
resrul comunitl'itilor - au mai putine locuinte cu apa curenta, mai multe
locuinte coostruite din chirpici san paianta. Izolarea satelor sarace este data
nu numai de distanra lor sporita fata de ora~e, ci $i de faptul ca tind sa fie mai
departate ~i tn raport cu drumurile europene $i cu centrul de judet.
Regasim in datele analizate ideea formulata anterior a saraciei comunitare
ca expresie a combinarii mai mulror distante - fatJi de cemrul comunei , fatli
de ora$ul eel mai apropiat, fata de ora$ele mari, fatJi de drumurile moderne,
de circulatie europeana $i, de asemenea, faia de centrul judep.tlui.
Dintre toate distantele menponate, cele mai importance sunt cele de Ia sat
!a ora~ ~i de la sal La centrul comunei . Daca sallll se afla Ia o distantJi mare fatJi
de un or~ mare $i nu esre cemru de comuna, atunci probabilitatea ca saracia
comunitara sa fie mare este semnificativ mai ridicatil: decat pentru satele
apropiate de ora~e ~i care sum centru de comuna.
in pofida faptului cli nivelul de saracie al juderului in care se afla satul a
fost considerar un criteriu important penrru orientarea facilitarii, intre numaruJ
de criterii de saracie pe care le satisface in medie un sat cu gram FRDS §i
dezvoltarea juderului nu apare o legarura semnificativa. De ce?
Factorii care ofera o posibila explicatie stmt, dupa cum am mentionat deja,
mai multi. PringriUi nu se masoara saracia ruturor satelor Romaniei , ci numai
cea a satelor care au depus cereri de grant Ia FRDS. Acestea au intrat intr-un
facilitat prin amabiliratea doamnei directoare Liliana Vasilescu ~i a domnului

Alexandru Tric~. §eful compartimentului de sistem informational din cadrul
Fondului. Modul de prelucrare. imegrarea fi~ierului respectiv in baza de date
COMREG pe care am elaborar-o la nivel de sal, in cadru1 proiectului men_tionat
al Uoiversit3lij Bucure§ti, imi apaJ1ine, dupa cum imi revine §i responsabilitatea
asociatil cu moduJ de imerpretare a datelor. Evalu!rile cuprinse in aceasta secpune
sunt strict personale §i nu vizeaza Fondul sau calitatea mea de fost membru
(1998-2002) In Consiliul director al acestei institu~ii.
1. Analiza are in vedere numai satele din mediul rural, din comune. nu ~i pe cele
care au starul de sate componerue ale unor ora§e.
2. Penrru argumencarile cantitative, vezi lucrarea din care provin extrasele acesrei
secriuni, Sandu, 2003 , pp. 141-149.
CUNOA~TEREA DIVERSITATn- CONDITIE A DEVCOM 145
proces de comagiune sociala, de transmitere a informapei pe cale multipla,

prin regularitati de vecinatate si de istorie.
Fie pentru di grila cu care se mascara saracia are anumite deficiente, fie
pentru ca facilitarea promovata de Fond si de alp agenti a fost slab asociat.a cu
saracia judeteana, fie din cauza puternicelor mecanisme de contagiune sociala,
numarul de sate sarace identi:ficate prin grila FRDS nu pare sa fie semnificativ
asocial cu nivelul de dezvoltare al j udetului.
Dupa cum a rezultat din analizele anterioare, grila de masurare a saraciei
satului opereaza in mod consistent. Satele identificate ca sarace, cu mai multe
criterii de sadicie satisflicute, sunt prezente in contexte regionale ce favorizeaza
saracia - distanta mare fa1a de oms, sat periferic, sate cu numar de locuitori
reJativ redus, cu infrastructura proast.a etc. Surprinzatoare este relapa dimre
GRILA si tipul de relief unde este localizata comunltatea. Satele din zona de
campie (cu pondere mare de teren arabil in totalul terenului agricol) satisfac,
tendenpal, un numar mai rnic de criterii de saracie, indiferent de regiunea
istorica. Este, lntr-adevar, saracia comunitara mai putin prezenta Ia campie in
comparatie cu zonele de munte sau de deal ? Sau imaginea rezulta pur si
simplu din limitele pe care le are GRILA in a masura saracia comunitara in
functie de relief? Este foarte probabil eli tipul de relat]e statistica inregisrrat.a
indica o deficienta serioasa a GRILEI, si nu o realitate sociala.
Tipologia sociala a comunitatiJor de romi din Romania 1
Intervenpile sociale in comunitiitile de romi (CR) pot fi orientate mult mai

bine daca se lucreaza cu tipologii fundamentate empiric. Cli§ee de genul ,toti
romii sum Ia fel" sau , nu exista doua comunitati de romi Ia fel " pot crea
probleme serioase in asistenta sau in dezvoltarea comunitara penrru romi. in
ambele cazuri se poate ajunge u~or la o irosire a resurselor ~i a~a limitate
pentru interventiile in astfel de comunitati. Daeli , roate comunitatile sunt La
fel de sarace", evident case renunta la orice tentativa de ierarhizare a lor din
perspectiva gravitalii sau a naturii problemelor sociaJe pe care le au . in varianta
opusa, care suspne eli fiecare comunitate este un unicat, temeiul de inrervenpe
sociala ramane acela§i - preferinta sau intuipe a agentului de dezvoltare
1. Subcapitolul este elaborat prin reanalizarea unor date din soodajul PROROMI §i prin
dezvoltarea unora dintre analizele redactate 1n prima forma in raportul de cercetare
(Sandu, 2005). Responsabilitatea pemro analiza ~i interpretare ti revine in intre-
gime autorului. Pemru detalii tehnice poate fi consultat raportul de cercetare.
146 DEZVOUARE COMUNITARA
comunitara. Solutia unor clasificari sau tipologti care sa porneasdi de la

criterii relevance pentru saracia comunitara merita toata atentia. Este ceea ce
voi incerca sa fac in continuare pornind de Ia datele unui sondaj (PROROMI)
realizat in 2005 de catre Banca MondiaHi si Agentia NationaHi pentru Rorni pe
un e$antion reprezentativ de 848 comunitati de romi relativ compacte, cu eel
putin 20 de gospodru-ii in componen{1.
Tipologia ,accesibilitate, infrastructura, venit" (AIV)
Pornind de Ia datele din sondajul PROROMI se poate argumema ca variatiile

de saracie, structura sociala ~i culturala sunt date, la nivelul comunitatilor de
rorni, de locul in care traiesc, de infrastructura de care dispun $ide principalele
surse de venit pe care le au. Altfel spus, voi pleca de Ia premisa ca perife-
rialitatea localizarii, accesul rectus la servicii publice §i sursele modeste de
venituri sunt principalele variabile care permit identificarea CR in functie de
gradullor de saracie (tabelul 16). Accesibilitatea redusa a fost estimatll prin
trei indicatori referitori la :
- amplasarea comunitatii Ia marginea tocalitatii ;
- absent:a unor drumuri de acces sau inrerioare care sa fie asfaltate sau pietruite;
- amplasarea comunitllpj in apropierea unei gropi de gunoi.
0 CR este considerata ca avand probleme foarte severe (CR de tip HIGHPROB)
daca reune~te toate c riteriile legate de ACCES, INFRASTRUCURA si VENIT.
Acest tip de CR de tine o pondere de cca 14% din numaruJ total de comurntati
de rorrn. Dacli se 1ntrunesc doar doua din cele trei criterii de cuantificare a
saraciei comunitare, comurntatea este considerata ca avand probleme severe
(CR de tip MIDPROB , cu o pondere de 45 %); CR de rip LOWPROP, in
proportie de 31%, indeplinesc un singur criteriu, to vreme ce comunitap:Ie
nonproblematice (NONPROB, 10 %) nu indeplinesc nici unul dintre criterii.
Comunitatile s1'irace, cele din categoriile HIGHPROB ~i MIDPROB, reprezinta
59 % din total $i au o populatie de 53 % romi 1.
l. Datele de recensamfmt din 2002 permit o estimare a numarului de romi s~raci pe

localitlip sau pe secroare de recenslimaot. Estimarile PROROMl $i cele de recensa-
mant se suprapun numai paflial pentru c.a : masoa~ aspecte diferite ale saraciei
(comunitar in PROROM1, individual-familial in inregistrarea lnstirutului Na!;ional
de Statistica - INS), pot fi comparate prin raportare Ia unitati teritoriale diferite
(comunitati ,naturale" recunoscute ca atare in spatiullocal fata de unitati artifi-
ciale din recenslimant precum sectoarele de recensamant) , se refera la ani diferiti
~i sum afectate de erori diferite de inregistrare.
CUNOA$TEREA DTVERSITATll- CONDITlE A DEVCOM 147
Tabelul 16. lndicazori pencru tipologia

, accesibilitate, infrastructurii, venit " (AJV)
~
if ·Dim~nsiun~ ·
:\1 11r~~J '" " ~ ,i: -~)' ' .,.:.
:Tr"
J¥:catori )f; ~ G ., · 'lndi,ci
"'.;;:
'"'"' , • ':Jr, '•;II,, 'l
Unde traiesc ? CR de la marginea locatit~- 0 CR are probleme de acce-
(ACCESibilitatea) til or sibilitate dacll eel putin uoul
Hra drumuri modernizate din indicatori prezinta valoa-
(pietruite sau asfallate) in rea l . Comrariul este valabil
zona comunitara daca toti cei Lrei indicatori iau
valoarea 0
CR aflate Ianga gropite de
gunoi
Cum rraiesc? Mai mult de 50% dinrre 0 CR are probleme privind
(JNFRAStructura) gospodMiile din comunitate infrastructura de apa ~i de
sum tarn surse de apa pota- electricitate daca eel putin
bila unul dintre indicarori ia valoa-
Mai mult de 50% dintre rea 1. Conrrariul este valabil
gospodariile din comunitate daca ambii indicatori iau va-
sunt neconectate Ia re1eaua loarea 0.
de energie electrica
Ce resurse au? Principala sur~ de venit 0 CR prezintli probleme se-
(surse de VENIT) este venitul minim garantat rioase (codare prin 1) privind
sau activitlitile ocazionale venilurile daca mai mult de
50 % dintre gospoillirii au
VMG ~i acrivitap ocazionale
ca suna principala de ven.it.
Invers, am notar cu 0 daca
mai puxm de 50% dinrre gos-
pod1!.ri i traiesc din VMG sau
din activitl'iti ocazionale.
Popula!ia de romi din mediul rural este mai saracli decat cea din urban dat fiiod faptul
ca 62 % dintre romii din rural rraiesc in comtmi~ti sarace fa1a de oum.ai 40% cat este
procentul corespunzator pentru medial urban. Toti indicalOrii din coloana a treia a
tabelului sunt codificati cu 1 §i 0 pentru prezenta ~i. respectiv, absenta atributului.
Cine trai~te in comunitaple sarace ?
Romii care traiesc in comuniaitile sarace au un stoc educational scazut, o rata/

e.xperienta scazutii a migratiei in stdti.natate, o valoare medie mai ridicat~ a
dimensiunii gospodariei $i o orientare/inclinatie mai pronuntatii spre a vorbi
curent limba romanes (tabelul 17). Desigur, relatiile dinrre caracteristicile
menponate ~i saracia comunitara sunt multiple, de sensuri diferite. in esenta
regasim in acesr caz regularirarea generala a educapei scazute ca radacina a

saraciei. in al doilea rand se constatii ca migrapa remporara in srrarnatare esre
mult mai redusa din CR sarace decat din cele cu un nivel redus al problemelor.
Lipsa de resurse - capital urnan, informatie, bani, relatii etc. - este o cauza
a stabilitatii rezidenriale in conditii de sadicie nu numai pentru romi, ci in
genere !a nivelul Romaniei anHor 2000. Tradit.ionalismul identitar dat de
ponde.rea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare in CR foarte
sarace, comparativ cu cele care nu sunt sarace 1 • Traditionalismul §i saracia
contribuie, de asemenea, Ia manifestarea unei fertilitat.i mai mari in comu-
nitatile sarace decat in cele nesarace.
Tabelul 17. Projilul social a/ romilor care locuiesc fn comtmitdfi siirace

sau nesiirace (%)
',' •'' I G(jinihli~li nesar~l~!~, ·~ ~; ·~~~· ~·co.rll®rt:~!~:~~r~~~~~~J.~. . i~t~~:; lilt d

I ·''J•I
I··
'NONPRQB' LOWPRO"B MIDPROB HIGBPROB .·r.Jtat~:
'
% de persoane
care au eel
pu1in educa1ie
primadi 65,3 61 ,3 58,6 45, 1 58,6
1. Desigur, estimarea cxacta a pondcrii celor care au o caracteristica sau alta este
afcctata de serioase erori de inregistrare, dat fiind faprul ca clatele au fost culese
prin exper~i locali/informatori-cheie. Relatiile, regulariHWle identificate prin
varia~i mari ale variabilelor intersectate sunt insll, foarte probabil, realitali de
profunzime, capabtle sa se manifesre dincolo de imperfeqiunile instrumentului de
inregiMrare. Mcntionez to~i ell e~ntionu1 PROROMI este reprezemmiv sub
aspecrul distribu\iei teritoriale a populapei de romi inregistrate la recensamanrul
din 2002. 0 cheic de validare suplimemara este data de faptul ca dirnensiunea
mcdie a gospodariei de romi pe baza sondajului PROROMI cste de 4,67 persoane
pe gospodarie ralli de 4,66, va loare corespunz.atoare de Ia rccensamfmtul din 2002
(conform datelor publicate de INS in volumul IV al recensarnantului referitor Ia
structura etnicli ~i confesionaHi). Luand ca bazli informa~iile din sondajul PROROl'vtl
din 2005 ~i ccle din Reccnsamantul popula1iei ~i locuintelor din 2002 pr:ivind
populatia de etnie roma ~i rata analfabetismului in fi.ecare localitate, purem sa
estimam (in baza unui model de regresie multipla) ca. num.arul celor care, probabil,
se autodeclara ca apaqinand emiei rome. Ia nivel naponal , este cuprins inrre
aproximativ un milion in varianta maximalli, 750.000 in varianta minimala ~i
850.000 in varianta medie.
CUNOA$TEREA DIVERSITAnT - CONOfflE A DEVCOM 149
% de fo~ti emi-
gran!i 12,4 10,4 8,9 5,1 9,4
% de actuaJi
emigranii 6,9 6,4 4,3 2,8 5,2
% de persoane
care vorbesc, in
principa l,
romanes 48 42 38 61 44
Nuntarul mediu
de persoane pe
gospoda rie* 4 ,33 4,57 4,77 4,80 4,67
Exemplu de lectura a darelor din tabel : 45,1% din populatia care locuie~te in
comunita~ile de tip IDGHPROB a absolvir forma de invallUnanl primar.
* Medii simple folosind comuniti\Iile ca unitllti de analhl, flira ponderarea cu popu1atia

comuni tll!ii. Cele patru tipuri sociale sum tn acel~i timp \'lllori ale unci scale a sArnc iei
comunitare a rornilor dacli sunt codificate de Ia 0 pentru NONPROB Ia 3 pcntru lUGHPROB.
Este un indice de numlirare a criteriilor de ruacie care pot fi ide ntificate in CR . ln funqic
de modul In care a fost generat.a scala va fi denumit in continuare indicele AJV ,.acccsi-
bil itate-infrast ructurl!-venit ".
Cele mai sarace comunitati de rami sunt cele omogene, formate numai din
rami. in c<>ndi\iile in care romii sunt risipiti in interiorul unui alt grup etnic -
romani sau maghiari, in prillcipal, in cazul Romamei - , nivelul de sruilcie
comunitara este mai redus : 66% dintre CR omogene ~i compacte sunt sarace
fata de numai 50 % cat este procentuJ de comunitati sarace in cazul gruparilor
de rami localizate in interiorul unei aJte cornunitati etnice (tabelul 18).
Tabelul 18. Saracia comunitara $i omogenitatea comunita[i.i de romi
NONPROB 8 14 lO
LOWPROB 25 38 42 31
MIDPROB 50 36 40 45
ffiGHPROB 16 12 lO 14
To tal 100 100 100 100
!50 DEZVOLTARE COMUNITARA
Exemplu de mod de cidre a datelor : 16% dintre comunit:atile formate numai din romi
suot foane slirace (HIGHPROB).
Exista §i variatii ale nivelului de saracie nu numai tn legatura cu limba

vorbit:a, ci §i in funcpe de grupul cut rural (,neamul ") caruia ii apartin membrii
comunitatii. Cele mai slirace grupuri cultuale par a fi 1 cele ale caramidarilor
cu 80% dintre comunitatile locuite de ace§tia. considerate, conform criteriilor
studiuluj nostru, ca flind sarace, urmate in orcline descresditoare de cele ale
rudarilor §i de cele ale vatra§ilor (tabelul 19).
Thbelul 19. Saracia comunicara la romi fn funcJie de grupul cultural caruia fi

aparJin membrii acesruia (, neamuri ") %
Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numlirul CR.
in general, dimensiunea medie a comunita~ilor de romi cre§te astfel :

- de la cele din mediul rural la cele din mediul urban ;
- de la cele amplasate periferic la cele amplasate cenrral ;
- de la comunitatiJe de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB.
Este greu sa identificlim comunitati de romi nonproblematice in locatii
rurale marginale/periferice §i comunitati de romi de tip HIGHPROB in locatii
urbane nonmarginale. in general, comunitatiJe de romi sarace tind sa aiM
dimensiuni mai mici declt comunitatile de romi nonproblematice ~i. de ase-
menea, tind sll aiM ~i o locatie rural-marginala.
1. Folosesc expresia , par a fi" pentru c~ exist~ o rata/un numlir mare de nonrl1s-
punsuri.
CUNO~TEREA DrYERSlT ATTl - CONDITIE A DEVCOM 151
Dacli se iau in seama simultan factori legap de compozitia socialli ~i de

locaHzare, arunci se poate afirma ca existli o probabilitate sporitli de a iden-
tifica un nivel mai mare de saracie in CR cu un nivel de educape foarte scazut,
formate aproape exclusiv din romi, tara alte gru:puri etnice ~ezate pe terito-
riul lor ~ i cu localizare preponderent~ in Moldova, Transilvania si C~
-Maramure§. Alp factmi care condirioneaza sadicia CR- mediuJ rezideurial.
marimea comunitatii , rraditionalismul indicat de limba vorbitli, marimea
o~ului sau niveluJ de dezvoltare a comunei - sunt mai pupn imponanti decat
cei anterior menponap. Rezult:a ca segregarea rezidentiala si analfabetismuJ
sunt priocipalele semne ale saraciei CR. Alt:i factori care au fost discutati in
cuprinsul acesrui subcapitol sunt relevanti pentru saracia romilor numai in
masura in care contribuie direct sau indirect la segregare si Ia mentinerea
educa,iei la un nivel redus 1.
Ignorarea sadiciei comunitare in practica DEVCOM
Desi este evident di nivelul de sar~cie este putemic diferenpat la nivelul CR,
programele de ajutorare san de dezvoltare comunitadi au aqionat neselectiv.
Acel~i procem de aproximativ 20% CR care au fost supuse unor intervenpj
de ajutor/dezvoltare apare si in cazul comunW1ti]or sarace si in cazul celor
nesarace. Este o confirmare nedorit:a a necesitatii de a introduce tipologii
de genu! celei prezentate in practica de asistenxa si dezvoltare comunitara
pentru romi .
Daca urmmm practica regionala (tabelul 20) de intervenpe comunitara
pentru combarerea saraciei si a excluziunii sociale, se constata usor ca rnodelul
dominant in Moldova, Crisana-Maramures, Banat si Bucure~ti-Ti fov este eel
de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult in comunitatile
neslirace decat in cele sarace.
1. Formullirile din acest paragraf se bazeazli pe interpretarea unui model de regresie

multiplli in care variabila dependentli a fost indicele AIV - accesibilitate-infra-
structurli-venit -, iar ca predictori mediul reziden~ial , ponderea populatiei din CR
care are eel puJin un nivel elementar de educaJie, ponderea celor care se auto-
ideotificli (probabil) ca flind romi, ponderea neromilor in comunitate, ponderea
celor care de obicei vorbesc romani, localizare in Moldova, Transilvania, C~ana
-Maramu~ sau in regiunile sudice, Iocalizare in o~e mici sau in comune
dezvoltate.
152 DEZVOLTARE COMIDHTARA
Tabelul 20. Ponderea comunitlijilor de romi implicate fn progrome de ajutor

sau dezvoltare comunitarii
-
c'0' mUlll
• ·ta.ti·oo·
·TOQll·-
-~:· il!; • .~
Total
• . nesirace ,·";t~_ ·satace t
ill -_
Moldova 24 16 19
Regiuni sudicc 16 23 19
Transilvania 20 21 20
Regiuni nord-vestice 29 15 18
Bucuresti 46 14 35
Toral 21 19 20
Exemplu de mod de citire a datelor: 16% din toralul comunillitilor de romi sarace din
Moldova au beneficiat ln. ultimii cinci ani de programe de ajutor sau dezvoltare comu-
nitadl, fata de 24% din totalul comunitalilor nesarace din aceeasi regiune istorica.
Greu de spus cat revine necunoa~terii, tendin{ei de minim efort a agentilor

comunitari sau rezistentei 1a schimbare din partea comunitiitilor.
DicJionar de termeni folosiJi fn analiza
dezvoltarii comunitare/DEVCOM1
Agent comunitar - persoana, grup sau organizatie care preia spre lndeplinire, cu
contract sau nu, o cerinta comunitara. Animatorul, facilitatorul sau promotorul
comunitar sunt exemple de agent comunitar.
Animator comunitar -agent de dezvoltare comunitara cu functie limitata la ,trezirea
con~tiintelor" locale, Ia mobilizarea populatiei locale pentru a deveni activa In
procesul de recunoa~tere a unor probleme §i, eventual, de orientare spre
identificarea unor solutii.
Antreprenor social - actor care i~i asuma riscuri de initiere sau coordonare a
producerii §i/sau sustinerii unui bun public ori a unor valori sociale. Este un
antreprenor pentru care misiunea sociaHi este mai importantli decat profitul
personal (Dees, 2001).
A<;istent comunitar (community worker) - ,o persoana pUitita sau neplatita care
lucreaza In parteneriat cu altele in cadrul unei actiuni de cooperare. Un
asistent comunitar trebuie sa fie format pentru a actiona ca facilitator sau
catalizator pentru actiune, ca agent de energizare. El sau ea trebuie sa fie
capabil(a) sa asigure'inforrnatii, suport ~i consultanta persoanelor astfel incat
acestea sa poata face alegerile pe care le doresc" (Harris, 2001 , p. 310).
Asistenta comunitara (community work) - ,,un proces prin care oamenii oprimati
obtin deprinderile, cunoa~terea ~i increderea pentru a actiona asupra surselor
problemelor pe care le au ~i pentru a genera schimbarile pe care le doresc"
(Harris, 2001, p. 310).
Bugetare participativa - ,procesul prin care o mare diversitate de actori dezbat,
analizeaza, stabilesc prioritati §i monitorizeaza deciziile asupra cheltuielilor ~i
investipilor publice" (Narayan, 2002, p. 169).
Cadru comprehensiv de dezvoltare (Comprehensive Development Framework, CDF)-
set de principii considerate dezirabi~ pentru reglementarea relatiilor dintre
1. Unii dintre termenii definiti sunt mai generali, tree dincolo de domeniul strict a! DEVCOM
~i specifidi opriuni conceptuale ale autorului in analiza sociaHi, sistemul conceptual cu care
lucreazlL Functional, ace~tia pot fi insa o buna temelie pentru clarificarea discursului in
domeniul DEVCOM ~i al analizelor asupra dezvoltarii.
214 DICTIONAR DE TERMENI FOLOSITI IN ANALIZA DEZVOLTARII COMUNITARE ...
guverne ~i donatorii interna~ionali, pentru modul in care trebuie folosite

imprumuturile/donatiile internationale, pentru definirea §i implementarea stra-
tegiilor de dezvoltare la nivel national. CDF sustine eli. este de dorit ca
strategiile de dezvoltare sa fie : globale ~i orientate spre dezvoltare durabiUi;
sustinute prin consens §i participare voluntara de actorii ilationali ai dezvoltli.rii
(sa fie ,asumate", owned by the country); realizate prin parteneriate cu toti
actorii dezvoltli.rii, sub coordonarea guvernului tarii beneficiare; corectate
prin luarea in considerare a efectelor produse prin aplicari anterioaie, partiale
ale strategiilor de dezvoltare.
Capital public - infrastructura unui spatiu de locuire.
Capital social - concept evaluativ referitor Ia capacitatea unei relatii sociale de a
reduce costurile de tranzactie sau de convertire a unui stoc de valori. (materiale,
umane. sociale) in alt stoc de valori. Prin extensie, sunt denumite ,capital
social" relatiile care satisfac proprietli.ple mentionate de reducere a costurilor
de tranzaqie sau de convertire a diferitelor forme de capital ce pot fi asociate
unui agent uman.
Comunitate - g.rupare umanli. caracterizatli. prin probabilitate sporita de unitate valo-
rica a membrilor ei. Sursele orientarii comunitare pot fi asociate in principal
cu interactiunea, similitudini de status sau optiuni personate. Dacli probabilita-
tea de unitate valoricli. este data de similitudinile de status (rezidenta, ocupatie,
varsta, etnie etc.), atunci avem de-a face cu comunitati de tip ,etic". Comunitatile
c de tip ,ernie" sunt cele in care unitatea valorica nu mai este de tip potential,
ci actual, §i pot fi comunitati de credinta, de prietenie, ideologice etc. Comuni-
tatile actionale sau pragmatice isi au fundamentul in actiuhi sau interacpuni
comune. ComunW:itile de unitate multipla sunt bazate pe similitudini de status,
pe interactiune si pe orientari valorice efective. Principalele tipuri de comunitati
umane sunt cele de status, de orientare valorica si de interactiune.
Comuniune - relatie sociaHi §i forma de grupare umana caracterizate prin unitate
valorica ~i identificare afectiva a celor aflati in interactiune actualll sau poten-
tialli. In functie de domeniul de manifestare, de valorile care o fundamenteaza,
comuniunea poate fi religioasa, familiala, fraterna, de credinta, de iubire etc.
Din multe puncte de vedere, comuniunea este prototipul comunitatii.
Consolidare a potentialului de ac{iune (capacity building)- actiuni pentru sporirea
stocului de capital uman Ia nivelul actorilor implicati, in vederea cre~terii
~anselor lor de contributie eficienta Ia realizarea proiectelor de dezvoltare
(adaptaie dupa Schuftan, 1996). Initial, sintagma a fost folositli. pentru a
desemna activitli.tile de training destinate ONG-urilor, actorilor institutionali
implicati in DEVCOM 1•
1. ,Consolidarea potentialului de acriune (capacity building): conceptul este folosit de obicei

pentru a semnifica procesul de consolidare a capacWitii comunitlitii sau a organizatiilor
voluntare penttu a-~i realiza sau extinde obiectivele proprii, uneori prin implicarea In
DICTIONAR DE TERMENI FOLOSITI iN ANALIZA DEZVOLTARII COMUNITARB... 215
Corporatie de dezvoltare comunitara (Community Developmeru Corporation, CDC)-

organizatie nonprofit cu bazA comun.itara, specializat~ in dezvoltarea infra-
structurii in comun.itatile sarace (in special in SUA) (Stoecker, 2001).
Dezvoltare - extinderea spat.iului de oportunitati pentru satisfacerea nevoilor socio-
umane. Prin ,.dezvoltare" sunt identificate sau evaluate aspectele functionale
ale schimbarilor din perspectiva gradului in care satisfac nevoile socioumane.
In fapt , exista schimbari care au functii multiple. , Dezvoltarea" 1 abstractiz.eaza
consecintele evaluate ca fund pozitive penrru satisfacerea nevoilor umane,
pentru calitatea vietii.
Dezvoltare comunitar a - schimbare voluntara realizata in, prin ~i pentru membrii
unei comunitap.
De-t.voltare comunitarii durabila - .,set de politici ~i activitap care lucreaza impreuM
pentru a crea viabilitate economica, protectia mediului §i echitate socialii"
(Rainey et al .. 2003, p. 709). , Vitalitatea economica" implica nu numai
asigurarea unui nivel de trai ridicat pemru moment, ci ~i competitivitatea
economica a comunitaJii in viitor. Sub aspect ecologic, este necesar ca in timp
comunitatea sa nu devina mai pu!in atractiva sau productiva sau favorab ila
sanatiitii oamenilor. Echitatea sociala vizeaza asigurarea unor beneficii ale
dezvoltarii pentru top membrii ei, descurajarea tendintelor de accentuare a
disparit:aplor sociale.
Dezvoltare orientata comunitar (community-driven development, CDD)- proces de
participare la luarea deciziilor privind dezvoltarea propriei comunitati.
Empowennent - capacitatea unui actor social de a se aurosustine, de a-~i controla
mediul de via!a ; procesul prin care actorul respectiv este sprijinit pentru a se
autosuspne sau a ca~tiga mai multa putere. Vizeaza atat starea de a avea putere
~i co~tiin!ii a puterii, cat §i procesul de ca~tigare a starii respective. Inwirea
capaciUitii unui actor social pentru a-§i solupona singur problemele se face
prin sporirea spavului de oportunitati ~i prin orientarea psihologica spre
controlarea mediului de viaxa intr-o rnai mare masudi. Conceptul este multinivel
§i multidimensional (Zani, 2003 , p. 69). Se refer~ atat Ia individ (empowerment
psihologic, individual), cat ~i Ia comuni£ap sau organizatii (empowerment
scheme ~i parteneriate locale. Poate fi folosit tnsa ~i pentru alte sectoare, spre exemplu cu
referire Ia consolidarea capacitatii autoritatilor locale de a interacpona cu comunita~ile
locale. Sensu! central initial se referea Ia activitap de training, dar acwn se extinde pentru a
include si altc forme de dezvoltare ~i. in consecin~. ajunge sa se suprapunl in bum !Msurii
cu dezvoltarea comunitarlL in sintere recente din Treasury Cross Cuuing Review, si:ntagma
esre folosita in parru sensuri : ;<Exista, in sens larg, patru tipuri de capacitate : organizatio-
nala, tehnid! (de furnizare a unor servicii), asociata cu infrastrucrura ~i comunitarl!,."
(Community Developmem Foundation UK, bnp : //www.cdf.org.uklhtml/wbatis.html, site
consulrat pe 18 noiembrie 2004).
1. Pentru detalii asupra conceprelor evaluative asociate cu schimbarea sociala poate fi utilli
raportarca Ia Sandu, 1987, pp. 47-50.
216 DICTIONAR DE TERMENtFOLOSITI IN ANALIZA DEZVOLTARll COMUNITARE...
social). Cu referire la persoanele sarace, procesul de abilitare (empow(!rment)

implica, in esenta : accesulla informape, incluziunea §i participarea, responsa-
bilizarea organismelor publice (accountability) §i capacitatea de autoorganizare
iocaHi (Narayan, 2002, pp. 13-18). in contextul politicilor de combatere a
saraciei, empowerment-ul se confunda aproape cu un anume gen de dezvoltare:
, Empowerment-ul reprezinta irnbogatirea cu bunuri ~i capaciHiti a oamenilor
saraci pentru a participa la actul decizional, a influenta, a controla §i a face
responsabile institutiile care le afecteaza viata" (Narayan, p. XVIII).
Eveniment - schimbare caracterizata numai prin raportarea unei stari finale Ia o stare
initiata.
Extremism - negare a unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea §i
egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forta. Conceptul
de extremism este unul de tip descriptiv-evaluativ. El descrie ln esenta modul
In care oamenii se raporteaza unii la altii, In conditii de diversitate socio-
cultural~ §i de diferentiere a resurselor de putere. Evaluarea implicata in
conceptul de extremism este dubUi. Pe de o parte, se refera la raportul lntre
modelele de interactiune umana §i normele democratiei, iar pe de alta parte,
vizeaza natura radicala sau normala a mijloacelor de aqiune. Acest continut
evaluativ face ca granitele conceptului sa fie fluctuante, imprecise. Diferiti
judeditori, tn functie de diferite scari de valori sau interese politice, opereaza
cu extensii diferite ale conceptului. Extensia maxima a conceptului este cea in
care se asimileaza extremismului orice forma de prejudecata, discriminate sau
toleranta redusa, indiferent de intensitatea ei sau de mijloacele folosite pentru
a o suspne. Extensia minima este data de limitarea notiunii Ia cazurile de
negare explicita a valorilor democratice prin mijloace violente sau prin actiuni/
ideologii de segregare. in varianta extinsa, extremismul se confunda cu discri-
minarea, intoleranta ~i prejudecata. in cea restransa se reduce la terorism
politic, antisemitism, rasism, pogrom etc.
Facilitator comunita1· - agent comunitar cu rol secundar, in sensu! ca ajuta, dar nu
da solutii, lanseaza, dar nu duce pana la capat procese de dezvoltare sau orga-
nizare comunjtara.
Fenomen social - agregare de evenimente sociale de acela§i tip. De exemplu,
schimbarea rezidentei ca eveniment prin agregare devine migratie, similar,
divortul-divortialitate, clisatoria-nuptialitate etc. ,Nu exista <<fenomene sociale»
ca entitati ontologice, ci perspectiva de tip fenomen social care prive§te
comportamentele §i aqiunile umane Ia modul abstract, ca multiroe de eveni-
mente de acela~i tip." (Sandu, 2003, p. 16)
ldeologie - credinte §i siste~e de formulari aferente lor care pot fundamenta actiuni
sau pot justifica aranjamente institutionale. In functie de scara de manifestare,
ideologiile pot fi individuale sau sociale, grupale sau comunitare, nationale
sau regionale. Elaborarea lor poate fi sistematica, atunci cand sunt produse de
DICTIONAR DE TERMENl FOLOSITI iN ANALIZA DEZVOLTARIJ COMUNJTARE... 217
un actor specializat, sau difuza, In conditiile in care nu sunt formulate prin

concepte specializate ~i cu argumentatia care se pretinde a fi ~tiintifica. in
constructiile ideologice, sistematice sau difuze, discursul vizeaza de cele mai
multe ori o problema, un obiectiv ~i o cale de a ajunge Ia rezolvarea problemei.
Limbajul este divers, cu o plaja larga de variatie, de Ia metaforic, eseistic pana
la §tiintific sau pretins $tiin~ific. Pregnanta ideologiilor este maxima 1n luptele
politice pentru putere. In astfel de cazuri, ideologiile sunt efectiv instrumente
de acaparare sau mentinere a puterii. Constructiile ideologice sunt prezente
lnsa ~i Ia nivelul unor strategii de viaJa individuale sau familiale. Astfel , se
poate vorbi despre ideologii ale migratiei, antreprenoriale etc. Tdeologiile
sociale (difuze) nu au o elaborare sistematica, institutionaHi sau de autor. Ele
circuta sub forma de credinte, opinii mai mutt sau mai putin structurale, Ia
nivelul populatiei. Preconceptiile care sustin eli ideologiile sistematice ~i cele
sociale trebuie citite la fel pentru simplul fapt ca poarta nume identice sau
asemanatoare trebuie abordate critic. Idcologiile sociale, fata de cele sistematice
aJe elitelor, sunt contradictorii, cu cauze multiple §i efecte diferentiate in
functie de context, cu componeme multiple sub haina acelora~i opinii etc. Este
greu de gasit i'n stiintele sociale un domeniu in care sa fie mai pregnanta relatia
de incertitudine in procesul de masurare comparativ cu dificulti;itile de masurare
a ideologiilor sociale. Aici, setul de indicatori folositi pentru a identifica
orientarile ideologice pot influenta foarte mult rezultatele masuditorii. Separa-
rea intre ideologia pe care o masori ~i cea proprie autorului este greu de fiicut.
$ansa de a reduce distorsiunile date de o astfel de relatie este cu atat mai mare
cu cat definitiile sunt mai clare, datele de intrare mai bine culese si algoritmul
lor de prelucrare mai adecvat datelor. La nivelul populatiei Romaniei, in anii
2000 au putut fi identificate mai mulle tipuri de ideologii sociale: Liberal-
-individualist, liberal-comunitar, pragmatic-individualist, pragmatic-comunitar,
conservator-individualist, conservator-comunitar (Sandu, 1999, pp. 59-61);
democrat, comunitarist, autoritarist ~i rebel (Sandu, 2004a).
lnconsistenta de status (status inconsistency) - inegalitate a rangurilor pe care ace-
la~i subiect le detine pe dimensiuni diferite ale pozitiei sale in spariul social.
Interventie comunitara - influenta realizata de catre sau cu ajutorul unui agent
social asupra unui client social din cadrul comunitatii, cu sau tara participarea
acestuia din unna la infli.ptuirea proiectului de interventie.
Locuirc - ,ansamblul activitatilor de refacere §i dezvolrare a capacitatii de munca ~i
a relatiilor sociale, conditionate de caracteristici ale cadrului construit sau
amenajat dintr-un teritoriu dat. Cunoa~terea ~i evaluarea Iocuirii se face in
principal prin analiza conditiilor, calitatii §i modului de locuire la nivelul unor
unitati de Locuire (locuinta, cllidire de locuit, vecinatate, ansamblu de locuit,
cartier, Jocalitate etc.). Conditiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate
in special de catre urbaaism. Sociologia analizeaza locuirea din perspectiva
218 DICTlONAR DE TERMENl FOLOSm iN ANALIZA DEZVOLTARu COMUNTTARE...
utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, U1Jllfuind identificarea, explicarea

~i prognozarea cerin~elor, problemelor ~i modurilor de locuire specifice diferi-
telor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonliri specifice, relativ
recurente ale comportamentelor umane in functie de consrrangerile ~ oportu-
nitli{ile specifice mediului de locuire, resurselor disponibile pentru accesuJ Ia
diferite conditii sau servicii ~i de orientarile valorice ale agen{ilor de locuire.
Prin mod de locuire se desemneaza nu a tat o sfera distincta a modului de via~.
cat mai ales o perspectiva specifica asupra acestuia, caracterizata prin interes
pentru cunoa~terea dependentei dintre diferitele ordonari ale componentelor
vietii oamenilor §i mediului lor de locuire. Calitatea locuirii desemneaza gradul
de satisfacere a cerintelor de locuit pdn conditiile de Iocuire disponibile. Esci-
marea calWiiii sociale a locuirii se face fie direct, prin masurarea unor efecte
ale conditiilor de locuit (stare de sanatate, sarisfacpe, mobilitate locativa, cali-
tatea relatiilor de vecinitate, consurn de timp condiponar de cahtatea cadrului
construit ~i a serviciilor sociale, intensitatea unor fenomene demografice etc.),
fie indirect prin indicatori ai unor conditii ale confortului de locuire (densitatea
de locuire, consumul de rimp pentru procurarea de bunuri §i servicii etc.).
Cercetarea sociologicli a locuirii tinde sa se constituie intr-o ramura specifica
a sociologiei- sociologia locuirii : nucleul ei il constituie sociologia locuintei,
dar ii sum subsumate ~i o serie de alte probleme, precum cele referitoare Ia
calitatea dotarilor social-culturale ~i a serv iciilor pentru populape, calitatea rela-
tiilor de veciniitate, conditionare sociaUi §i arhitectural-constructiv~ a consumu-
lui de timp, a comportamentelor deviante, a fenomenelor demografice etc."
(Sandu, apud Zamftr, Vlasceanu, 1993, p. 333)
Mediu construit - , totalitatea construc_tiilor ~i amenajarilor create de om pentru
satisfacerea necesitatilor sale de producpe ~i de locuire. Pentru fiecare dintre
secventele majore ale procesului de reproducpe economica - producpe, circu-
lape, repartiiie ~i consum- sunt realizate strucruri construite specifice (cladiri
industriale, agricole, administrative ~i de locuit, dothi social-culturale, infra-
structura pentru rransporturi etc.). La acestea se adauga clMirile de locuit ~i
amenajlirile social-culrurale. Funcponalita.tea sociala a acestora este cercetad
de sociologia mediului construit. Obiectivul practic al acestei ramuri a socio-
logiei este sa contribuie la realizarea unor construc_tii cu functionalitate socialli
§i economica optimli, Ia dezvoltarea unor structuri administrative §i culturale
care sa permita utilizarea obiecte1or construite cat mai eficient din punct de
vedere social §i uman, Ia care se adauga explicarea §i prognoza interactiunilor
complexe dintre om §i mediul sau construit. Conceptele~cheie cu care opereaza
sociologia mediului construit sunt fie specifice - mod de locuire, cerinte §i
nevoi de locuire, mobilitate locativa, funqllini ale locuintei , calitatea §i
confortul de locuire, adaptabilitatea locuin~ei , vecmatate, satisfacpe de locuire,
eficienla socialli a utitizarii obiectelor construite etc. - , fie mai generale -
imegrare sociala, ciclu de viatli familial~. satisfacpe ~i integrare in munca etc.
DICfTONAR DE TERMENI FOLOSITI iN ANALIZA DEZVOLTARn COMUNITARE. .. 219
Dintre multiplele caracteristici ale obiectelor construite. sociologia med.iului

construit le retine in special pe cele cu influen~ directl asupra confortului ~i
modului de urilizare a spatiului, marirnea obiectelor construite (suprafat~.
num~r subuniUiti, volum), partiu ~i mod de d.imensionare a spariilor functio-
nale, mod de echipare, mobilare §i decorare, amplasare in raport cu alte obiecte
construite, cu mediul natural ~i cu mediul social in care fuocponeaza, microcU-
rnat interior, mod de gmpare in teritoriu a obiectelor cu functiuni identice,
complementare sau divergente. Principalele efecte ale mediului construit sunt
urm~rite Ia nivelul starilor fiziologice, psihologice, sociale ~i demografice,
stari de oboseal~ . satisfactie. si\natate, coeziune familialli, relat]l de vecioatate,
mobilitate locativli, migratie, nuptialilare, divoqialitare, morbiditate, rell§ita §i
e§ec, devianta etc.) §i al activitatilor (de producrie, de utllizare a timpului, de
cre§tere §i lngrijire a copii.Ior, de ttansformare a mediului consttuit de clitre
utilizatori etc.). Principalele variabiJe de control in analiza efectelor sociale
ale mediului coostruit sunt asociate cu caracteristici sociale ale utilizatorilor,
calitatea servicillor sociale, asigurarea obiectelor construlte cu energia necesar~
functionlirii lor, cu structurile organizationaJe §i normative care reglementeaza
accesul Ia anumite obiecte construite ~i modul de utilizare a acestora. Date
fiind natura ~i comple:titatea relapilor pe care le srudiaza, sociologia rnediului
construit i§i des~oar~ propriul demers de cercetare in context interdisciplinar,
in colaborare cu urbanlsmul, arhitectura, medicina socialli, demografia §i
economia. " (Sandu, apud Zamfir, Vlasceanu, 1993, pp. 351-352)
Modernizarea - ~este o schimbare de rationalizare a unui domeniu sau de adaptare
a uoei activira{i Ia o alt~ activitate, supusli nemijlocit unui proces de ratio-
nalizare." (Sandu, 1987, p. 48) Modern:izarea poate fi as ociat~ cu: .,trecerea
socieratilor de Ia stadiul agricolla eel industrial §i, ulterior, Ia eel postindustrial
sau postmodem" ; cu ,opozitia dintre adereuta la rutin~. Ia ceea ce este
constituit, versus aderen\3 Ia nourate, la ceea ce este in curs de constituire" ;
cu .,caracteristici ale zonelor centrale versus traditionalismul zonelor peri-
feric.e" (Sandu, 1999, p. 30).
ONG operational (operational NGO) - ONG cu functii de proiectare, faciUtare §i
irnplementare a subproiectelor, tarli membri Ia nivelul comunitli!ii-tinra. Sin-
tagma este folositli tn special in limbajul Blincii Mondiale. Actioneazli mai ales
la nivelul comunira!ilor sliraee §i are caracter de .,organizatie cu bazli comuni-
tarli" (CBO) full membri in comunitate (Kamat, 2003 , p. 66).
Organizare comunitara (commllniry organizing) - forma de dezvoltare comunitara
orientara in special asupra mecanismelor de putere, asupra generlirii unor
mi~c~ri sociale comunitare. Sintagma este folositi\ cu acest sens In special in
SUA (Stoecker) .
Organizare comunitari radicala - .,set d.inamic de teorii, scopuri. ideologii, valori
$i practici care sunt focalizate pe realizarea justitiei sociale $i pe schimbliri
fundamentale de ordin strucrural §i institutional in comunitate ~i In societate.
220 OICfiONAR DE TERMENI FOLOSI"Jl IN ANALIZA DEZVOLTARil COM UNITARE...
Organizarca comunirara radicaJa se realizeaza printr-o combinare a cauzelor

conditiilor sociale existente cu dezvolrarea s isremelor economice, politice ~i
sociale alternarive ~ prin folosirea strategiilor ~i tacticilor netraditionale"
(Reisch, 2005, pp. 287-288).
Organizatie cu baza comunitara (community based organization, CBO) - ONG ai
carei membri sum loca1izati preponderent la nivelul unei comunWiti locale.
Proces social - schimbare social~ caracterizat~ in esenta prin precizarea st~r ilor,
initiale, intermediare ~i finale ale schimblirii, tara sau cu slaba specificare a
actorilor implica{i.
Promotor local - agent de dezvolrare comun.itara care cootribuie la mobilizarea
resurselor pe un proiect de actiune comunitariL El nu este creator. Prim~te
din partea unui actor comunita:r un model Ia a carui realizare contribuie
hotarator. El poate avea ~i rol de facilitator sau animator, dar este, mai ales,
omul de imerfata intre comunitate ~i o instirutie care promoveaza un anurnit
model in dezvolt.area !ocala.
Reforma - ,clasa de schimbari de tip societal declan~ate de proiecte ale elitelor §i
implemeotate prio interactiunea elite-mase, in baza unor mecanisme de persua-
siune, contagiune sau constrangere" (Sandu, 1999, p . 9).
Relatie sociala - ac~iuni orientate in funqie de a~teptarile reciproce ale unui set de
actori. Probabilit.atea de condiP,onare subiectiva reciproca este cea care da
fundamenrul relatiilor sociale. Acestea sum de tip pozitiv sau negativ, de soli-
daritate sau de conflict. La randul lor, relaP,ile de solidaritate pot fi comunale
sau comun.itare daca sunt asociate cu sentimenrul de apartenenta comuna sau
de tip asociativ (distinctie echivalenta cu cea a lui Tonnies dintre ,comunitate"
~i ,societ.ate"). Ceea ce se cheama sociabilitate poate fi identificat, in sens
larg, cu rela~iile sociale de tip solidar, aduclitoare de beneficii reciproce. Acest
sens al conceprului este mai aproape de cooceptia weberiana decat de cea a
,sociabilita~ii " lui Simmel (1964, pp. 40-57) . Pentru Simmel, sociabiliratea
este forma pur~. de joe a , asociatiei"' (formarii de unita~i sociale). CaracteruJ
formal a1 sociabilitatii este subliniat de Simmel prin analogia pe care o face
intre con[inururile concrete de viata ~i formele de sociabilitate, pe de o parte,
~i raportul realitate/artli. Sociabilitatea este forma artistica, amonoma in raport
cu realitatea (Sandu, 2003, p. 16). ExistA ~i un alt sens a1 sociabilitatii , mai
apropiat de eel din limbajul comun, ~i anume acela de capacitate de a intra
u~or in relatii cu ceilalti sau ca , aptitudine generala a unei populatji de a trai
intens relaliile publice" (Agulon, apud Boudon et al., 1995, p. 207).
Satisfactie de durata- ,fenomen de agregare a starilor particulare de mul.tUmire in
legatura cu trecutul, prezenrul ~i viitorul" (Sandu, 1999, pp. 50). Poate fi
masurara prin agregarea (sumativa sau multiplicativa) a starilor de satisfaqie
fa1a de viata in prezent, in rapon cu trecurul ~ prin considerarea viilOrului f~
de prezem (optimismlpesim.ism). Una dintre tipologiile derivate din abordarea
centrata pe satisfactia de duratli face distinqia intre pesimism cronic (este rllu
- - --
DICflONAR OE TERMENI FOLOSITT [N ANALIZA OEZVULTARll COMUNITARE... 221
~iva fi ~i mai r~u), pesimism recent (e bine, dar va fi rau), stabil Lempoml (va
fi Ia fel), optimism de reactie (e rat), dar va fi bine) ~ i optimism de continu itate
(e bine ~iva fi ~i mai bine) (Sandu, 1999, p. 48).
Saracie comunitara - probabilirate sporita de consum rectus de bunuri publice sau
private Ia rnvel de comunitate locala.
Selectivitate a unui fenomen social - probabiliLate inegaHi de p roducere a eve-
nimentelor co•. ,:~mtive ale fenomenului in functie de caracteristicile celor care
pot cadea Sl't: m<.;identa sa.
Spatiu de rartidpare comunitara (community participation space) - multimi de
conditii ~ i reguli de promovare a participarii comunitare.
Stra~· ~' :! de ' iai:l - structura de aqiune ra{ionala, relativ du rabilli Ia niveluJ agen-
tuJui r ·.-.~ e o adopra, caracterizata prin ordonare algoritmicli, efort pentru
acu.•L!:lare Ii dis1ribuire de resurse in vederea realizarii scopului in situatii de
cmiflicr sau. cooperare care impun alegeri majore ca mod de rezolvare.
Toleranta - ,.mod de interac!iune sociaHi bazat pe valorizarea egalitalii drepturilor de
afirmare umana ~ i a relativiU\!ii comexttJale a valorilor" (Sandu, 2003, p. 24).
,Discrirninare" se refera Ia acloptarea unor comportamente de tratare inechi-
tabila a unor persoane in baza apartenen~ei lor de grup. Referentul principal aJ
notiuoii de colenmta/intolcranta este eel atitudinal, iar pentru .,discriminare"
acesta esre de narurii componamentaUi. Altfel spus. discrimillarea este o fonna
aciionala de intoleranta manifestata prin tratarea inegaJa a unor persoane in
baza identitaiii lor sociale.
Urbanizare- manifestare a caracteristici1or de tip urban intr-un teritoriu dat, national
sau regional. Conceptul desemneaza atat procesul de restructurare a rapor-
turilor dintre sal ~i ora§, din perspectiva caracteristicilor urbane, cat ~i gradul
de manifescare a acestor caracteristki. GraduJ de urbanizare poate fi estimat
sub aspect demografic prin ponderea popuJapei urbane in totaJul populapei din
teritOriuJ de referinlli. Locuirea urbana este caracterizata in principal prin :
a) ocupare preponderem neagricola §i valori riwcate de
b) densitate de locuire,
c) densitate ins titu~ionala,
d) eterogerutate sociala §i
e) imeractiuni sociale bazate pe anonirnarJreguli formaJe. Cre~terea gradului
de urbanizare in sens social se poate referi Ia accenruarea oricareia dinrre
caracteristicile men!iooate, in spapul urban sau rural.
Valoare - strategic de acpune generalizara, de:zirabi.Ja. Cinstea, increderea, curajul ,
Mmicia sum exemp1e de moduri de orientare a aqiunilor umane in situatii
foarte diverse. Astfel de orientari sau strategii valorizate pozitiv pe spatii
sociale largi sunt, In consecinta, dezirabile.
Vecinatate - l . ,rela~ic sociala constitujta intrc persoane care locuiesc sau lucreaza in
apropiere. Persoanele aflate in situape de vecinatate adoptli unele fata de altele
222 DICTIONAR DE TERMENI FOLOSITI iN ANALIZA DEZVOLTARII COMUNITARE. ..
coinportamente conditionate de ~ansele sporite de intercunoa~tere ~i interac-

tiune pe care le au (cooperare sau conflict, evitare etc.). Modelul traditional al
relatiei de vecinlltate de tip satesc, caracterizat printr-o interactiune intensll,
finde sa fie inlocuit in noile ansambluri urbane prin relatii de vecinatate cu
intensitate minima, bazate pe raporturi de anonimat. Chiar ~i in astfel de
conditii, relatiile de vecinatate pot ca~tiga in intensitate ~i incarcatura afectiva
odata cu cre~terea vechimii de locuire, in functie de compozitia sociaHi a
populatiei invecinate ~i de modul in care este realizat cadrul construit pentru
locuire. 2. Grup social constituit in special in mediile cu o puternica orientare
comunitara (sate traditionale, comunitati etnice), structurat in baza unor
puternice relatii de intrajutorare §i intercuno~tere, a unor proiecte comune de
actiune ~i a unor roluri specializate (precum «tatal de vecinlltate••, casierul etc.
in unele comunitati sase~ti din Transilvania). 4. Unitatea de vecinatate (Clarance
Perry, 1928-1930) este considerata in teoria ~i In practica de sistematizare
drept unitate urbanistica de baza a zonei de locuit. Realizarea unei astfel de
unitati implica asigurarea unui raport optim intre locuintele, dotarile de folo-
sinta zilnica, amenajarile ~i reteaua stradala. Sunt urmarite in acest fel atat
cre§terea confortului de locuire, cat §i favorizarea unor relatii de tip comu-
nitar 1n cadrul unitatii de vecinatate." (Sandu, apud Zamfir, Vlasceanu, coord.,
1993, p. 668)

Dezvoltare Comunitara. Cercetare Practic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltare Comunitara. Cercetare Practic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dumitru Sandu

DicJionar de termeni folosiJi fn analiza dezvoltarii comunitare!DEVCOM . . . 213

Dileme ale dezvoltarii comunitare (DEVCOM)

,Dezvoltarea comunitara" este o eticheta toleranta pentru o familie, relativ

1. Cazul ARDC (Asociatia Romana de Dezvoltare Comunitara).

masura de oportunitatile de rezolvare a unor probleme sociale locale prin

axara pe ideea de coerenta §i diversitate. Deocamdata, interveiJpile comunitare

Primaria sau ONG-ul ? 1

In prezent, primariile §i , in genere, administratiile locale sunt principalul

locala ~i ONG-uri in procesul de dezvoltare locaHi? In ce variantii este

Specialistul sao comunitatea ?

Ca o concluzie Ia acest capitol de deschidere a Lucrarii, menponez principalele

unde vor sa intervina §i plaja de oportunitati cu care sa , in-formeze"

in fine, in seria precizarilor ce tin de modul de Iucru , menponez ca

1. Pentru abordari antropologice ale vecinlWltilor de tip sasesc din Transilvania in

de agenpi de dezvoltare sau de ONG-uri, practicieni in admioistrapa publica

Ce este ,dezvoltarea comunitan1"?

,in", ,prin" ~ ,pentru" comunitate

Este acfiunea de la Satu Nou un posibil exemplu de dezvoltare comunitara?

Schimbare voluntara ,prin" comunitate

to principiu, nu poate exista dezvoltare comunitara tar~ satisfacerea celor

l. in dogmatica preocupata de caracteristicile 1ngerilor, in Evul Mediu apareau

Tabelul 1. Tipuri de morivajie pentru parricipare comunitara

volumara A. participare dezinteresata C. participare grupala

Evident, 'in sfera DEVCOM nu intra participarea forta~. prin constrangere.

La fel cain cazul oricarei ac{iuni umane, motivatiile pentru implicarea in

,Comunitatea" din DEVCOM

Referentul de baza ai aqiunilor de tip DEVCOM este comunitatea. 0 actiune

Ce ramane astazi din conceprul de comuniwe ? Pe plan general, ou foarte muir,

conceptul originar de comunitate pare sa fi pierdut multe dintre conotatiile sale

In limbajul curent, dar ~i in analizele sociale de specialitate, familia, ~coala,

1. 0 investigape asupra seosului ~nit a1 ,comunitatii" Ia nivelul unor activi$ti

cheama ca avem de-a face cu comunitap de tip , eric" 1• Comuni~ple de tip

Un:itate. \'llloridi ac:tuali

Figura 1. Trpuri de comunita[i in sp{l/iul de atribure al conceptului de comunirace

Comuniunile 1 sunt forme particulare de comunitate umana cumulativa carac-

1. Termenul este folosit in special in limbaj religios cu sensul de , 1. Unire puternica,

tn situatiile practice de cercetare sociala sau de planificare a acriunilor este

l. Profesorul Mihai Pascaru propune un indice de masur.:tre a gradului de manifestare

care nu vrea sa desparta certirudinea dreptului de o realli egalitate intre cetateni.

Odata definita notiunea de dezvoltare comunitara, este util sa vedem la care

Putere ~i program in OEVCOM

. Exista doua abordari ale dezvoltarii comunitare: una, centrata pe putere

colelor ~i a avea acces Ia acelea~i oportunita1i ca ~i comunita1ile bogate.

In sens larg, DEVCOM se refera Ia toare categoriile de intervenpi sau

Tintele acestor interventii comurutare pot fi rezumate prin :

Caseta 2 1--- - -- - - - - - ---,

1. Heinz Brandsch, ,Pedagogi romaru contemporani", in Biblioteca fnvafatorului,

Figura 2. Dezvoltarea comunitara fn familia schimbiirilor

In fme, tot in seria localizarilor conceptuale a§ mentiooa distinctia dintre

folosit conceptul pentru analiza problemelor ~i schimbarilor din comunitatile

In aceea§i linie de abordare, Cosima Rughini§ sustine di:

• Participarea agentilor Ia interventule sociale este puternic modelata de :

- descentralizarea administrapei publice este mai avan ata ;

- mecanismele de feedback de la benefic.iari la decidenti functioneaza mai

Actiune comuna in interesul grupului de apartenent-3 1

,Participarea locala" sau comunitara se refera la procesul angajarii membrilor

Frecvent, aqiunile comunitare au in acel~i timp un caracter e.xtracomunitar

1. In legarura cu ,participarea sociaJa asociationata", Albert Meister (1972) con-

in rapon cu un proiect dat de aqiune comunitara, membrii comunitiltii se

Evaluarea sociaHi a proiectului de actiune comunitara 1

Decizia de participare Ia o aqiune comunjtara este rezultatul direct aL inter-

I . Extras din Sandu, 1977.

teritoriu pe care diferitii membri ai comunei o au in raport cu obiectivele