BOLILE COPILĂRIEI

Dr. Daniela Munteanu

6 aprilie 2017
1. OREION
2. RUBEOLĂ
3. RUJEOLĂ
4. VARICELĂ ȘI HERPESUL ZOSTER
5. SCARLATINĂ

LET`S GET VIRAL!

 OREIONUL
• v. urlian – virus ARN, din familia Paramyxoviridae
• Epidemiologie
– Boală e de i ă u iz u iri epide i e – iar a și
pri ăvara
– Rezorvorul natural – stric uman
– Calea de transmitere – aeroge ă / pri o ta t u
saliva
– 1/3 forme asimptomatice
– Receptivitate – ge erală
– I u itate după oală – pe viață
 Fiziopatologie
pătru dere multiplicare în viremie glande salivare
aeria ă mucoasa Co ti uă
respiratorie multiplicarea

a gi ă fe ră, deter i ări

alterarea stării secundare
generale

• Tropism pe tru ţesuturile are derivă di e toder gla de, SNC).

• Traversează pla e ta !!! – risc de avort spontan / moarte in utero.
 Tablou clinic
• I u ație – 16-18 zile (2- săpt.
– Perioada de contagiozitate: 1-2 zile anterior
de utului și zile după de utul si pto atologiei
• Debut brusc – si pto e prodro ale ≈ zi
– Fe ră, frisoa e
– Cefalee
– odinodisfagie
 Perioada de stare
1. Afe tarea parotidia ă (70%)
– otalgie, fe ră
– durere + tu efa ie u ilaterală / ilaterală
– ştergerea şa ţului retro a di ular
– tu efa ţie elasti ă, se si ilă la palpare, fără odifi ări
tegumentare
– u oasă jugală ede aţiată, hipere iată, u a al Ste o
reliefat
– trismus
2. Afe tarea gla delor su a di ulare și
sublinguale (10%)
3. Afectarea SNC
– Pleiocitoza LCR (50%)

– Me i gita urlia ă %
• Cefalee, fe ră, varsături, redoare de eafă
• LCR – nr elem 10-2000/mm3, predominant limfocite
proteinorahie +/- ↑
glicorahie N
• Rezoluție spo ta ă ≈ zile, fără se hele
– E efalita urlia ă , %
• Cu debut precoce – pri i vazie virală dire tă
• Cu debut tardiv – prin mecanism autoimun
• Fe ră, tul urări ale o știe ței, o vulsii, pareze,
afazie +/- odifi ări LCR
• Rezoluție spo ta ă î ≈ săpt. u se hele – retard
psiho otor și epilepsie / de es , %
– Alte a ifestări eurologi e
• Ata ie ere eloasă
• Mielită tra sversă
• Pareză fa ială
• Sd. Guillain- Barré
• surditate
4. Orhita urlia ă (20-30%)
– După pu ertate
– Ma ifestare se u dară
– Debut brusc
• Fe ră, frisoa e, efalee, vărsături
• Tu efierea testi ulului + erite și durere – de obicei
u ilaterală
– Rezoluție î - săpt. – u posi ilă atrofie
testi ulară %
– Azzospermie – 1- % doar î afe tarea ilaterală
5. Afe tarea pa reatită
– De o i ei fără e presie li i ă
– Dureri î ară î etajul a do i al superior,
vărsături, fe ră
– S ade tra zitoriu tolera ţa la glu ide
6. Modifi ări EKG (15%)
7. Alte afe tări (rare)
– Ooforita (5%) – e ig ă, dureri î hipogastru
– Mastita
– Tiroidita- benigna
– Miocardita
– Artrita
– Purpură tro o itope i ă
 Diagnostic pozitiv
• Anamnestic
– a se ța olii / a va i ării
• Epidemiologic
– sezon, focar / contact cunoscut
• Clinic
• Paraclinic
– WBC și for ulă N e epție – meningita / orhita /
pancreatita - WBC ↑ u Ne ↑
– A ilază ↑ - săpt.
– Teste ELISA – Ac IgM specifici → i fe ție a ută
A IgG spe ifi i → i u izare posti fe ție
 Diag osti ul difere țial al parotiditei
• Parotidite i fe țioase
– Virale: v. Co sa kie A, v. Parai flue za și i flue za A, EBV,
adenovirus, HIV
– Bacteriene: S. Auriu, BGN
• Medicamentoase: fe il utazo ă, tioura il
• Toxice: iod, plumb, mercur
• Metabolice: dia et, ure ie, iroză, al utriție
• Litiaza salivară
• Tu ora parotidia ă
• Parotidite recidivante: la suflători
• Afe țiu i de ve i ătate: ade ite, ade ofleg o ,
astoidită, osteită
 Diag osti ul difere țial al orhitei
• Orhiepididi ita a teria ă go o o ,
stafilococ)
• Orhita virală
• Orhita hla dia ă
• Epididi ite ro i e: TBC, lues, ru eloză
• Tumori testiculare
• Her ie i ghi os rotală
• Varicocel
 Tratament
1. Parotidita 3. Orhita
– Simptomatic, AINS – Repaus la pat
2. Meningita – Suspensor
– Depletive (manitol – Gheață
20%) 4. Pancreatita
– Cortizon – Repaus alimentar
De a etazo ă – Antispastice
– Simptomatice – +/- cotizon
 Profilaxie
• Izolare – timp de 5 zile de la debut
• Vaccinare
– Virus viu atenuat – parte a vaccinului trivalent ROR
– 2 doze
• pri a doză la a
• a doua doză î tre și a i
 RUBEOLA
• v. rubeolic – virus ARN, din familia Togaviridae, genul
Rubivirus
• Epidemiologie
– apare sporadic sau în mici focare epidemice
– la 30 de ani → mari valuri epidemice
– la 6- a i → valuri epide i e ai i i
– epide iologie odifi ată după i trodu erea va i ării
• î a se ţa va i ării – vârsta ea ai afe tată -9 ani
• % di populaţie aveau la de a i A
– este greu de apreciat morbiditatea din cauza multelor forme
inaparente (30-50%)
 Epidemiologie
• Rezorvor – strict uman
– ol av u for e apare te / i apare te de oală
– NN u ru eolă o ge itală e retă virusul pri uri ă şi se reţii
respiratorii 6 luni- a pâ ă la de es
• Cale de transmitere – aeroge ă și tras pla e tar
• 50% din cazuri – forme asimptomatice
• Receptivitate – ge erală
• Imunitate
– după oală- solidă, de lu gă durată rei fe ţii posi ile î să
infraclinice, fără vire ie, fără ris teratoge )
– după va i are – i u itate epuiza ilă, u ris de rei fe ţie,
dovedită pri reştere are a titrului de AC fără vire ie)
 Fiziopatologie
pătru de multiplicare în viremie
respirator nazofaringe spt a terior erupţiei

Dispare când apare

erupţia

Tropism pentru De la şare răspu s

ţesutul li fati imun

Virus excretat prin:

Sti ulează produ ția de Complexe Ag-AC Uri ă
plasmocite Se reţii o ju tivale
Se reţii uteri e

adenopatie erup ie
 Tabloul clinic
• I u ație – 14-21 zile
– Contagiozitate - zile a terior și zile după
apariția erupției
• Perioada de stare – 2-3 zile
– Fe ră, odiofagie, artromilagii
– Adenopatie
• Ge eralizată
• Lo alizare o ipital, retro auri ular şi su a di ular
• poate pre ede u săpt erupţia
• poate persista săptă â i după oală
 Perioada de stare
• Exantemul
– inconstant
– dispare repede (2-3 zile)
– micromaculopapulos, eritematos, roz – uloarea
florilor de piersi
– apare î ordi ea: faţă, tru hi, e re u
generalizare în 24h)
• Entantemul
– rareori o ju tivită dd u rujeola
– pete Forscheimer (pete roz pe palat)
PETE Forscheimer

Erupţie fa ială î ru eolă

E a te a ulopapulos î ru eolă
Exantem rubeoliform
Ade opatie retroauri ulară
 Co pli ații
• Artrita ru eoli ă
– ai ales la adoles e ţi şi
adulţi
– arti ulaţii ari: ge u hi,
umeri, glezne, pumni,
arti ulații i i ale âi ilor
– de o i ei artralgii fără
fenomene inflamatorii
– u eori poate pre ede erupţia
– evoluează apro . lu ă
– prin CIC / i vazie virală
(izolare virus)
• Purpura tro o itope i ă
– rară
– mai ales la copii
– la 10- zile după erupţie
– mecanism imun
– risc de hemoragii
• Meningoencefalita
– ai rara de ât î rujeolă
(1/5000)
– i pli ate atât i vazia virală ât
şi e i u e
– mai ales la adult
– 20- % letală da ă are şi
e efalită
– da ă se vi de ă, u lasă se hele
 Diagnostic paraclinic
• Teste nespecifice
– WBC N / ↓ u L și Mo↑, Ba ↑ și plas o itoză
– +/- PLT ↓
• Teste etiologice
– Izolare virus di uri ă, se reţii resp. ( u se utilizează
de ruti ă)
– teste serologice – ELISA
• IgM – i fe ie a ută
• IgG – imunizare
 Diag osti difere țial
• al erupției
– rujeola
– scarlatina
– roseola infantum (HHV 6)
– megaleritem epidemic
(parvovirus B19)
– o o u leoză i fe ţioasă
– enteroviroze (ECHO,
Coxsackie)
– sifilis secundar
– alergodermie
• al adenopatiei
– Cauze i fe ţioase
• virale - MNI, CMV, HIV,
adenoviroze
• bacteriene - sifilis
se u dar, tu er uloză,
ru eloză
• parazitare –
to oplas oză
– Cauze o i fe ţioase
• leucemii, limfoame
• Sar oidoză
• LES
• boala serului
 Trata e t și profilaxie
• Tratament simptomatic
• Profilaxie
– Izolare
– Vaccin cu virus viu atenuat - parte a vaccinului
trivalent ROR
• 2 doze la la a şi rapel î tre și a i
– Va i area la fe eia adultă – o tra epţie lu i
postvaccinal
– Ig standard administrate la contact
 Ru eola și sar i a
Femeie gravidă cu status imun la rubeolă necunoscut
expusă la rubeolă
Teste serologice

IgM – IgM +
IgM –
IgG + IgG -
IgG -

Repetă după 4 Recomandă

Imunizare
săptă â i întrerupere de
Nu există risc sarcină
IgM – IgM +
IgG - IgG -

Fără risc
 Ru eola și sar i a
Femeie gravidă cu status imun la rubeolă necunoscut
cu rash suspect de rubeolă
Teste Serologice

IgM +
IgM – IgM – IgG -
IgG + IgG -

Repetă test peste 2 Recomandă

Imunizare
săpt întrerupere de
Fără risc sarcină
IgM – IgM +
IgG - IgG -

Fără risc
 RUBEOLA CONGENITALĂ
Mecanism:

viremie cu un pasaj I fe ţia produsului de

transplacentar o epţie

Inhibare mitoze Angiopatie cu Inhibare Alterări

vas ulită fetală sau fi ro laşti cromozomiale
pla e tară

I hi area reşterii Leziuni Factor inhibitor al alfor aţii

celulelor celulare reşterii fetale
I eti irea reşterii
organelor

Avort/ aştere pre atură

E riopatie ru eoli ă i fe ie î tri . I)
Ru eola o ge itală evolutivă i fe ie după săpt. 20)
 E riopatia ru eoli ă (sindromul malformativ Gregg)

a.Leziuni auditive (organ Corti, Surditate

lez. cohleare)
Surdomutitate

Catara tă
Corioreti ită
b. Leziuni oculare Retinopatie
Glaucom
Microftalmie
Iris fibrozat

c. Leziuni cardiace Ste oză de AP

PCA
Coar taţie de aortă
DSV
Hipoplazie arterială
d. Malfor a ii de tare Hipoplazie
Agenezie

Criptorhidie
e. Malfor a ii ge itouri are Hipospadias
Age ezie re ală

Microcefalie
Retard psihomotor
f. Malfor a ii eurologi e
Paralizii spastice
Encefalomielite

De o i ei, opilul u em riopatie ru eoli ă de edeaza

 Ru eola o ge itală evolutivă de es 20%
I fe ţie virală ro i ă ge eralizată î care n-n este contagios timp îndelungat (6 luni – 1 an)
datorită ultipli ării prelu gite a virusului

Afe tări ultivis erale:

 io ardită
 p eu o ie i terstiţială
 e i goe efalită
 leziuni osoase
 hepatită u elule giga t
 atrezie i testi ală / atrezie pa reati ă
 tul urări he atologi e tro o itope ie, a e ie, leu ope ie

Ma ifestări tardive:
 diabet zaharat % di ei are supravieţuies u ei ru eole o ge itale
 e efalopatie progresivă ase ă ătoare PESS

IgM virus rubeolic la nn (nu trec placenta)

Diagnostic:
Biopsie pla e tară u determinare de Ag rubeolic
 RUJEOLA
• v. rujeolic – virus ARN din familia Paramyxoviridae,
genul Morbilivirus.
• Epidemiologie
– Boală u ara ter e de i u iz u iri epide i e ai
ales în sezonul rece
– Rezervorul natural – strict uman
– Calea de transmitere – aeroge ă
– Forme asimptomatice rare
– Receptivitate – ge erală u su a – imunitate de la
a ă
– I u itate după oală – pe viață
Etapele i fe ției - pătru derea virusului
Etapele i fe ției - dise i area siste i ă
 Tablou clinic
• I u ație – 10-14 zile
– Contagiozitate mare (95%)
• Î perioada de i vazie / preeruptivă – 3-4 zile
• Î perioada eruptivă – 5 zile
• Faza preeruptivă
– Fe ră + o ju tival → ”fa ies plî s”

digestiv → greață, vărsături, diaree

– Triplu catar +
respirator → tuse, ri oree

– Ma ifestări eurologi e – cefalee, iritabilitate, +/-

fenomene encefalitice
 Enantem

• A gi ă

• Picheteu hemoragic

• Semn Koplik = Depozite

al i ioase pe u oasa jugală î
dreptul premolarilor (depozite
su epiteliale de elule li foide şi
celule epitelioide gigante)
 Semnul Koplick

Rest de Koplick
Perioada de stare / perioada eruptivă
• Cara teristi ele erupției
– Erite atosă, a ulopapuloasă
– Cu contur neregulat
– Dimensiuni – pî ă la îțiva
– Cu te di ță la o fluare
– u zo e de tegu e t i de → ”aspe t stropit”
– Catifelată
– Neprurigi oasă
– Dispare î zile → hipepig e tare î ă săpt.
 Perioada eruptivă

erupția urge de sus î jos î zile

Aspect stropit

Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3

 Situații parti ulare
1. Rujeola mitigata
– For ă ușoară de oală la ei u rest de i u itate
• Copii < 1an cu imunitate de la mamă
• Cei are au pri it Ig sta dart după o ta t
• Va i are i o pletă
– Clinic
• I u aţie prelu gită - >20 zile
• Fenomene catarale reduse
• Erupţie redusă şi fuga e u eori poate lipsi
• Co pli aţii rare
2. Rujeola la adult
– Mai severă
– Fre ve t p eu o ie rujeoloasă și afe tare hepati ă
(30%)
3. Rujeola la gravidă
– Malfor aţii î pri ele lu i rare
– Poate deter i a avort spo ta / oarte fetală
– Sar i a agravează evoluţia rujeolei
– Risc mare de pneumonie
4. Rujeola la ID (ID celulare, HIV/SIDA, terapii citostatice)
– For ă severă Erupție a se tă – 30%)
– Cu o pli ații e efalită – 20%, pneumonie – 80%,
deces > 50%)
 Diagnostic
• Anamnestic
– a se ța olii / a va i ării
• Epidemiologic
– sezon, focar / contact cunoscut
• Clinic
• Paraclinic
– Hemograma – leucopenie
– teste serologice – ELISA – IgM rujeolă
– Ide tifi are a tige e virale î se reţiile respiratorii IF
– ide tifi area virusului pri PCR se reţiile respiratorii, salivă,
uri ă sî ge

• Diag osti difere țial - cu celelalte boli eruptive

 COMPLICA II

1. Date de virus 2. Cauzate de ID i dusă de rujeolă

• Suprai fe ţii bacteriene

• Pneumonia i terstiţială rujeoli ă
or iloasă pre o e pneumonii, inf ORL, sepsis
• Rea tivări de inf virale
• Laringita – crup rujeolic
herpesvirusuri
• Bro şiolita apilară
• Rea tivări TBC
• Co pli aţii neurologice* • Candidoze
• Parazitoze

3. Cauzate de ID i dusă de tere ul pe are evoluează

• Pneumonia cu celule gigant (la copii cu leucemii)

• Emfizemul cervicomediastinal (sec. emfizem pulmonar indus de
multiplicarea virusului la cei ID)
• Keratita or iloasă
• Co pli aţii eurologi e* e efalită u i luzii
 COMPLICA IILE NEUROLOGICE:
1. Meningita- evoluţie favora ilă
2. Encefalita La sfârşitul erupţiei – 1/1000
Pri i vazie virală
a. a ută Fără A de elaţi în LCR
Cli i : o vulsii, o ă, reapare fe ra
Letalitate – 20% + sechele – 30%

Apare î ur ătoarele lu i după oală

b. autoi u ă Mai ales la copii cu leucemii
Creşte a titatea de Ac în LCR
Letalitate 15%

La dista ţă de a i -10 ani)

c. PESS 7/106 cazuri
Ac seri i şi î LCR de ai ari
Dege eres e ţă progresivă SNC
d. Leuconevraxita
Deces 100%
e. Nevrită opti ă
Mult ai fre ve t după oală de ât după va i are
f. Mielită
 Tratament
• Simptomatic
– antipiretice, hidratare
• Antibiotic
– î suprai fe ții
• Cortizon
–î o pli ațiile eurologi e
• Vitamina A po – 2 zile consecutiv
– redu e severitatea olii ai ales la opiii u defi ie ță
de vit. A)
• Ri aviri ă
– utilizare o troversată
 Profilaxie
• Izolare – 5 zile de la începutul fazei eruptive
• I u izare pasivă
– copii cu neoplazii, cu chimio- și/sau radioterapie
– Copii cu imunosupresii celulare (HIV)
– Nou- ăs uții di a e u rujeolă
• Ig standard 0,25-0,5mL/kg im
• în primele 6 zile de la expunere
• Vaccinare la vîrsta de 15 luni
 Profilaxie
• I u izare a tivă
– Virus viu atenuat – parte a vaccinului trivalent ROR
– 2 doze sc / im
• pri a doză la a
• a doua doză î tre și a i
– Co trai di ații
• ID – HIV simptomatic / asimptomatic < vîrsta de 12 luni
• Gravide (după ad i istrarea ROR se va evita sar i a ti p de 1
lu ă)
– Rea ții adverse
• Foarte frecvente: Eritem + durere la locul administrării, fe ra
• Fre ve te: erupție uta ată, IACRS
• Ocazionale: poliadenopatii, iritabilitate, insomine, tuse, diaree,
vărsături
• Rare: o vulsii, rea ții alergi e
 Epide ia de rujeolă î Ro â ia*
• Debutul epidemiei – februarie 2016
• pî ă la . .2017 - 4025 de cazuri, 18 decese
• pî ă la . .2018 – 11.784 de cazuri, 45 decese
• Cele 3 genotipuri virale responsabile de epidemie
nu au fost depistate anterior de anul 2016
• Se orelează u rata s ăzută a va i arii
• Este la orgi ea epide iei de rujeolă di Belgia

*Date o for INSP și ecdc

Distri uția geografi ă a azurilor de
rujeolă
 No e latură

Rujeolă Ru eolă
• pojar • pojărel

• virusul rujeolos • virusul rubeolic

• measles
• morbilli • 3-day measles
• english measles • german mesles

• rubeola • rubella
RUJEOLĂ vs. RUBEOLĂ
 VARICELA
• v. varicelo-zosterian (VZV) – virus ADN, din familia
Herpesviridae
• Epidemiologie
– Boală e de i ă u epide ii î ole tivități
– Rezervorul – strict uman
– Cale de transmitere – aeroge ă o ta t u se reții
nazo-faringiene / lichid din vezicule)
– Forme asimptomatice – rare
– Receptivitate – ge erală
– I u itate după oală – pe viață
 Fiziopatologie
Pătru dere Multiplicare Mai multe valuri Tropism cutanat
respiratorie fari gia ă de viremie şi ervos

A gi ă Erupție î valuri Cantonare în

ggl ervoşi

reactivare

H. zoster

• I u itate u orală – previ e rei fe ţia, u rea tivarea

• I u itatea elulară – u poate realiza de arasare virală, pot apărea
rea tivări
 Tablou clinic
• I u ație – 14 zile (10-21 zile)
– Perioada de contagiozitate – cu 48h anterior
erupției și - zile după pî ă î o e tul î are
toate veziculele fac cruste)
• Perioada de invazie / preeruptivă
– Fe ră, friso
– Cefalee, odinofagie
– Cur atură
 Perioada de stare
• Durează -15 zile la IC
• Cara teristi ile erupției
– Erupţie ge eralizată (piele cap, mucoase, palme etc)
– Apare în mai multe valuri eruptive (fiecare val cu un
roşet fe ril
– Erupţia evoluează: a ulă→papulă → vezi ulă →
pseudopustulă → rustă
– Are caracter polimorf
– Este i te s prurigi oasă
– Nu lasă i atri e da ă u se suprai fe tează afe tează
dermul superficial)
• Micropoliadenopatii
Caracterul polimorf
 Forme clinice
• For a lasi ă
• For e ușoare
– Ele e te puţi e
– Multe ră â î stadiul de papulă
– Copii cu rest de imunitate de la a ă, sau au pri it Ig spe ifi e

• Forme severe
– La ID
– Stare i fe ţioasă severă
– Deter i ări vis erale pul o , fi at, SNC
– Erupţii severe:
• buloase
• hemoragice
• necrotice
Vari ela uloasă
Vari ela he oragi ă
Vari ela e roti ă
 Vari ela și sar i a
• În primele 3 luni→ alfor aţii -3%)
– Cere ral: hidro efalie, al ifi ări ere rale
– O ular: orioreti ită, atara tă, i roftal ie
– Cutanat : cicatrici deformante – amputare membre
• Da ă gravida fa e vari elă u zile a terior
aşterii / î pri ele 8h după aştere
– Vari elă gravă a (peste 30% deces)
– Fre ve t u afe tare pul o ară
 Diagnostic
• Pozitiv • Difere țial
– Epidemiologic – HSV generalizat
– Clinic – HZ varicelizat
– Serologic – Ac IgM VZV
pozitivi – I fe ţie u e terovirusuri
– Ri kettsioză
– I fe ţii stafilo o i e
– Prurigo (inclusiv acarian)
– Alergodermii
– Pemfigus
 Co pli ații
• P eu o ia vari eloasă – ai fre ve tă la adult, la ID
• Suprai fe ţie a teria ă
• Crup varicelos
• Afectare SNC
– Me i gită
– e efalită – peste 15 ani
• u ata ie ere eloasă
• de o i ei evoluţie favora ilă
• Sindrom Reye – în asociere cu aspirina
– e efalopatie a ută
– dege eres e ţă grasă a fi atului
• Afe tări vis erale: hepatită, pa reatită, ape di ită
 Tratament
• Etiologic
– Aciclovir 4g/zi la adult, 20mg/kg la copil,
7-14 zile î fu ţie de gravitate
– I di ații
• Imunodeprimat
• Adult
• Gravidă
• Simptomatic
 Profilaxie
• Izolare
• Ig spe ifi e , l/kg la ID, la di a ă u
vari elă
• Vaccin – cu virus viu atenuat – prote ţie a i
– 2 doze de vaccin la interval de min. 4 – max. 10 săpt
 Vaccinul anti-vari elă Valirix®
• Vaccin viu atenuat – i u izare a tivă
• Administrare sc.
• I di ații
– Copii > 9 luni
– Persoanele cu risc crescut de a dezvota forme severe:
• Leucemie → r total de li fo ite ≥ /
• Chimioterapie pt tumori solide etc. → va fi î treruptă u o
săpt a terior și o săpt după i u izare
• Tratament imunosupresor → i u izarea se va fa e u âteve
săpt a terior i ițierii trata e tului i u osupresor
– Co ta ții apropiați ai persoa elor u ris res ut de a
dezvolta forme severe
• Contraindicații
– Imunodepresie
– Sarcina – va fi evitată lu i după ad i istrare
– Hiperse si ilitate la eo i i ă
• Rea ții adverse
– Fre ve t: durere la lo ul de ad i istrare, fe ră,
erupții uta ate
– O azio al: efalee, so ole ță, irita ilitate,
fari gită, tuse, greață, vo ă
– Rar: o ju tivită, urti arie
 Herpesul zoster
Reactivare VZV în ggl Virusul se propagă e trifug pe ter i aţiile
ervoşi ervoase, pâ ă aju g la tegu e t

I fla aţie ggl De o i ei fără Erupţie stri t eta eri ă

viremie

Durere europată Fără ris teratoge

apărută a terior erupţiei
Fără o pli aţii
viscerale
 Tabloul clinic
• Nu se poate apre ia i u aţia
• Debut – durere în teritoriul nervului afectat, ce
pre ede erupţia
• Stare – erupţie vezi uloasă stri t eta eri ă
– Erupţia u depăşeşte li ia edia ă
– Buchete de vezicule pe fond eritematos
– Afe tează der ul profu d → i atri e
– Cu ade opatie regio ală
– Durere persiste tă depe de tă de vârstă şi de
precocitatea terapiei
For e li i e î fu ie de lo alizare
Zosterul toracic
 Zosterul oftalmic

Ris de keratită; pot ră â e se hele uveită / irido i lită

CI cortizon
 Zosterul Ramsey-Hunt

• Afectare nn. VII i fe ţie

în ggl geniculat
• Erupţie pe
– meat auditiv extern
– pavilionul urechii
– 2/3 ant ale limbii
• Aso iază paralizie fa ială
 Zosterul varicelizat
• Fa e vire ie datorită
ID severe
• Pe lâ gă zo ă, apar şi
elemente diseminate
a î vari elă
• Risc teratogen
• Ris de afe tări
viscerale
 Co pli ații
• Algia postzosteria ă
• Co pli aţii o ulare – uveită
• Co pli aţii ervoase – pareze, paralizii
• Deter i ări vis erale î zosterul vari elizat
• Suprai fe ţii a terie e
 Diagnostic
• Pozitiv – clinic
• Difere țial
– H. simplex
– I fe ţie u e terovirusuri
– Dermite de contact
– Eritem polimorf
 Tratament
• Etiologic
– Aciclovir - 4g/zi la adult, 20mg/kg la copil; 7-14 zile în
fu ţie de graviate
– Valacyclovir – 1g x3/ zi
• Patogenic – cortizon – controversat, nu în
afe tarea o ulară
• Simptomatic
– Gabapentin – Neurontin
– Pregabalin – Lyrica
– Alte antialgice
 Vaccinul anti-zona zoster (Zostavax®)
• Vaccin viu atenuat
• Indicat ≥ 50 de a i pt prevenirea herpesului zoster
• Ad i istrare s , doză
• Co trai di ații
– Alergia la eo i i ă
– ID: leu e ii, li foa e, HIV, doze ↑ de orti osteroizi
– Tu er uloza a tivă etratată
– Sar i ă 
• Efecte adverse
– Frecvente: durere la locul de administrare, cefalee
– Rare: rea ții de hiperse si ilitate, poliade opatii, erupție
uta ată, fe ră
– Foarte rare: vari elă, herpes zoster
 SCARLATINA
• Etiologie – streptococul beta-hemolitic de grup A (SGA),
cu gena tox → sinteza eritrotoxinei
• Epidemiologie
– Evoluează sporadi u i i epide ii î sezo ul re e
– Rezervor – strict uman
• Pa ie ții u s arlati ă / a gi ă strepto o i ă
• Purtătorul să ătos de SGA u ge a tox
– Cale de transmitere – aeroge ă
– Receptivitate – în special între 5 – a i, e epţio ală
după de a i
– Imunitate – a tito i i ă, u î potriva strepto o ului
• IDR Dick – utilizat pentru stabilirea persoanelor receptive –
pozitiv – este receptiv; negativ – este imunizat
 Fiziopatologie
Pătrundere respiratorie SGA

Multiplicare faringiană

A gi ă Si teză eritrotoxi ă

Exantem Enantem
 Tabloul clinic
• I u ație 2-5 zile
– Contagiozitate – ulti ele h ale i u ației și -
h după i ițierea AB
• Debut brusc
– Fe ră î altă -40°C), frisoane
– Odinodisfagie
– Dureri a do i ale, vărsături
– Clinic – a gi ă roșie, li ă sa urală, ade opatie
retro a di ulară dureroasă
• Perioada de stare – EXANTEM și ENANTEM
 Exantemul
• Erupţie i ro a ulopapuloasă erite atoasă,
rugoasă
• I iţial pe tora e şi rădă i a e relor
• Se ge eralizează î h
• Respe tă pal ele, pla tele şi faţa
• da ă poarta de i trare este uta ată sau uteri ă,
erupţia este lo alizată doar î jurul porţii de i trare
• Î o vales e ţă erupţia des ua ează u eori
descuamare în lambouri)
• Descuamarea este unul
din semnele
patognomonice în
s arlati ă

• Apare î o vales e ță

• Depinde de rapiditatea
cu care este instituit AB
• Masca Filatov / faciesul
păl uit
– Eritem facial
– Buze carminate
– Paloare ir u oro azală

• Semnul Grozovici – Pastia

– Linii echimotice la nivelul
pliurilor de flexie
 Enatemul
1. Angina
– I te s erite atoasă sau
eritematopultacee
– Cu adenopatii dureroase
submandibulare,
laterocervicale
– Da ă aso iază a aero i
poate fi ul ero e roti ă
2. Ciclul lingual - ele e t patog o o i pt. s arlati ă
– z1 – li a i te s sa urală li ă de porţela
– z2-3 – li a î epe să se de ua eze pe la argi i și vîrf
ătre i terior – V lingual
– z6 – limba zmeurie
– z9 – li a se reepitelizează lă uită
– z14 – limba revine la normal
– Este preze t şi î azul for elor u erup ii fruste sau al elor u
poartă de i trare uta ată sau ge itală
 Forme clinice
• For a lasi ă
• Forme fruste - u erupţie i i ă dar u i lu li gual
prezent
• Forme maligne – rare
– For a letală d`e lée, a terior apariţiei erupţiei datorită
fenomenelor toxice
• E efalită to i ă
• Nefrită to i ă
• Hepatită to i ă
• Mio ardită to i ă
• Hemoragii
– Forma septică
• a gi ă ul ero e roti ă
• sepsis
 Co pli ații
• Precoce – toxice • Tardive – alergice
– Nefrită to i ă – Reumatism articular acut
– Hepatită to i ă – Purpură He o h S ho lei
– E efalită to i ă – Eritem nodos
– Mio ardită to i ă – Glo erulo efrită
• Medii – septice poststrepto o i ă
– Adenite
– Otite
– Mastoidite
– Flegmon amigdalian
– Fleg o de pla şeu u al
 Diagnostic paraclinic
• WBC ↑ u Ne ↑; si dro i fla ator iologi
VSH, F , PCR ↑
+/- odifi ări su ar de uri ă
+/- si dro de hepato itoliză
Exsudat faringian – SGA
ASLO ↑ tardiv
 Diag osti difere țial
• Al anginei • Al erupției
– Alte angine albe:
• o o u leoză i fe ţioasă
• Difterie
• a gi ă stafilo o i ă
– Alte angine eritematoase –
virale
– S arlati ă stafilo o i ă
– Si dro ul de şo
toxicoseptic stafilococic
– Exantem scarlatiniform din
boli virale:
• Mo o u leoză
• i fe ţie u e terovirusuri
• i fe ţie u ade ovirusuri
– Alergoder ii a se ţa
enantemului)
 Tratament
• Antibiotic
– Pe i ili ă G 50.000ui/kg la copil, 4-8 MU/zi la adult
• ti p de zile, u Molda i la sfârşit, pâ ă la
or alizare ASLO şi dispariţie si dro i fla ator
• Antiinflamator
– Nesteroidian
– Steroizi în formele hipertoxice
• Simptomatic
Erupție plus angină egal scarlatină.
Erupție plus catar egal pojar.
Erupție plus ade opatie... Ru eolă tre uie să fie!
Erupție u vezi ule, vari elă e, i i ule!

Prof. Dr. Mircea Angelescu