SISTEM ENERGETIC TURBINĂ – GENERATOR SINCRON –
MOTOR ASINCRON
ENERGETIC SYSTEM TURBINE - SYNCRONOUS GENERATOR -
ASYNCRONOUS MOTOR
Marius BABESCU
Politehnica” University Timişoara, Romania
tel 0256 403097, e-mail:dpaunescu@etv.utt.ro
Gabriel CRISTESCU
ISIM Timişoara, Romania
tel 0256 491828, e-mail: gcristescu@isim.ro
Rezumat. În această lucrare se studiază variaţiile curenţior,
cuplului, vitezei unghiulare rotorice şi a tensiunii la un sistem
energetic format din turbină, generator sincron şi motor.
Cuvinte cheie: generator sincron, motor asincron, turbina, sistem
energetic.
1. Punerea problemei
La funcţionarea în regim tranzitoriu a ansamblului turbină
- generator sincron - motor asincron (t-gs-ma) valorile
tensiunii şi a frecvenţei se pot modifica dramatic. Acest fapt
influenţează în mod negativ consumatorii conectaţi la sistem.
În această lucrare, utilizând modelul ortogonal [1, 3] şi un
modul (sub-program) Mathematica dezvoltat de autori,
se obţin informaţii privind variaţia în timp a mărimilor de
bază din microsistemul t-gs-ma: curenţi, tensiuni, frecvenţă,
cuplu electromagnetic, viteză unghiulară.
2. Modelul matematic
Rezultatele obţinute au la bază ecuaţiile modelului
ortogonal al maşinilor electrice gs şi ma (şi sunt prezentate
pe larg în [2]). Mărimile ce guverneză comportarea micro-
sistemului t-gs-ma se impart în două categorii: parametrii
constanţi şi funcţii de timp.
R - rezistenţa înfăşurării statorice din axa d şi din axa q la gs;
R1 (R2) - rezistenţa înfăşurării statorice (rotorice) din axa
d şi din axa q la ma;
RE - rezistenţa înfăşurării de excitaţie din rotor la gs;
RD, RQ - rezistenţa înfăşurării de amortizare după axa d,
respectiv după axa q la gs;
Ld, Lq - inductanţa proprie a înfăşurării statorice din axa
d, respectiv din axa q la gs;
L1, L2 - inductanţa proprie a înfăşurării statorice din
axa d, respectiv din axa q la ma;
LE - inductanţa proprie a înfăşurării rotorice de excitaţie
la gs;
LD, LQ - inductanţa proprie înfăşurării de amortizare din
axele d, respectiv q la gs;
M - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşurarea sta-
torică şi rotorică la ma;
ME = MEd - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu-
rarea statorică din axa d şi înfăşurarea de excitaţie
corespunzătoare t.e.m. induse prin pulsaţie la gs;
Doru PĂUNESCU
Abstract. In this paper we are studying the variation of currents, the
torque, the angular velocity and the voltage of a system composed
by a turbine a synchronous generator and an induction motor.
Keywords: generator sincron, asyncronous motor, turbine, power
system.
1. Introduction
When the assembly turbine- syncronous generator-
asynchronous motor (t-gs-ma) is running in transitory
regime the values of voltage and frequency can be dramati-
cally changed. This fact negatively influences the consumers
connected to the system. The paper, using the orthogonal
model [1,3] and a Mathematica® module developed by
the authors, obtains information on the in time variation of
base magnitudes in the microsystem t-gs-ma: currents, volt-
ages, frequency, electromagnetic couple, angular velocity.
2. Mathematical model
Results obtained are based on the equations of the
orthogonal model of electrical machines gs and ma (and
are largely presented in [2]). Magnitudes that govern the
behaviour of the t-gs-ma microsystem are divided in two
categories: constant parameters and time functions.
R – resistance of the stator winding in the d and q axis for gs;
R1 (R2) - resistance of the stator winding (rotor) in the
d and q axis for ma;
RE - resistance of the excitation winding in rotor for gs;
RD, RQ - resistance of the damping winding on the d and
q axis, respectively for gs;
Ld, Lq - own inductance of the stator winding from d and
q axis, respectively for gs;
L1, L2 - own inductance of the stator winding from d and
q axis, respectively for ma;
LE - own inductance of the rotor excitation winding for gs;
LD, LQ - own inductance of damping winding from d and
q axis, respectively for gs;
M – couple inductance (mutual) between the stator and rotor
winding for ma;
ME = MEd - coupling inductance (mutual) between the
stator winding on the d axis and the corresponding exci-
tation winding t.e.m. induced by pulse for gs;

40
ME = MEq - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu-
rarea statorică din axa q şi înfăşurarea de excitaţie
corespunzătoare t.e.m. induse prin rotaţie la gs;
MQ = MQq - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu-
rarea statorică din axa q şi înfăşurarea rotorică de amor-
tizare corespunzătoare t.e.m. induse prin pulsaţie la gs;
MQ = MQd - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu-
rarea statorică din axa d şi înfăşurarea rotorică de amor-
tizare corespunzătoare t.e.m. induse prin rotaţie la gs;
MD = MDd - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu-
rarea statorică din axa d şi înfăşurarea rotorică de amor-
tizare corespunzătoare t.e.m. induse prin pulsaţie la gs;
MD = MDq - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu-
rarea statorică din axa q şi înfăşurarea rotorică de amor-
tizare corespunzătoare t.e.m. induse prin rotaţie la gs;
MED - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşurarea de
excitaţie E şi înfăşurarea rotorică D de amortizare din
axa d corespunzătoare t.e.m. induse prin pulsaţie la gs;
Jgs - momentul de inerţie al ansamblului t-gs;
Jma - momentul de inerţie al ma;
Uninit - tensiunea nominală iniţială de la bornele înfăşu-
rărilor statorice a gs;
La frecvenţa de 50 Hz tensiunea aplicată înfăşurării de
excitaţie la gs este: UE = RE Un init .
314 ME
Funcţiile ce se cer determinate reprezintă:
• curenţii înfăşurării statorice din microsistem Id[t],
Iq[t];
• curenţii înfăşurării de amortizare şi de excitaţie ID[t],
IQ[t], IE[t] la gs;
• curenţii înfăşurării rotorice Idr[t], Iqr[t] la ma;
• unghiul de sarcină al maşinii sincrone θ[t];
• viteza unghiulară a rotorului ωgs[t] la gs şi ωma[t] la
ma.
♦ Ecuaţiile generatorului sincron cuplat cu motorul
asincron
Ultima egalitate reprezintă ecuaţia mişcării ansamblului
t-gs.MelmagGS este cuplul generatorului sincron:
iar MelmagGST este cuplul turbinei:
În acestă ultimă expresie, cuplulGS[θnom] este
cuplul electromagnetic la unghiul de sarcină nominal:
th
The 6 International Power Systems Conference
ME = MEq – coupling inductance (mutual) between the
stator winding on the q axis and the corresponding
excitation winding t.e.m. induced by rotation for gs;
MQ = MQq - coupling inductance (mutual) between the
stator winding on the q axis and the corresponding
rotor damping winding t.e.m. induced by pulse for gs;
MQ = MQd - coupling inductance (mutual) between the
stator winding on the d axis and the corresponding rotor
damping winding t.e.m. induced by rotation for gs;
MD = MDd - coupling inductance (mutual) between the
stator winding on the d axis and the corresponding
rotor damping winding t.e.m. induced by pulse for gs;
MD = MDq - coupling inductance (mutual) between the
stator winding on the q axis and the corresponding rotor
damping winding t.e.m. induced by rotation for gs;
MED - coupling inductance (mutual) between the excitation E
winding and the corresponding rotor D damping
winding, on the d axis, t.e.m. induced by pulse for gs;
Jgs – inertia moment of the assembly t-gs;
Jma - inertia moment of ma;
Un init – initial nominal voltage from the stator winding
terminals of gs.
When the frequency is 50 Hz the voltage applied to
the excitation winding for gs is: UE = RE Un init .
314 ME
Functions required to be determined represent:
• currents of the stator winding in the system Id[t],
Iq[t];
• currents of thedumping and excitation winding
ID[t], IQ[t], IE[t] for gs;
• currents of the rotor winding Idr[t], Iqr[t] for ma;
• load angle of the synchronous machine θ[t];
• angular velocity of the rotor ωgs[t] for gs and
ωma[t] for ma.
♦ Equations of the synchronous generator coupled
with the asynchronous motor
The last equality represents the equation of the t-gs
assembly motion. Me1magGS is the couple of the syn-
chronous generator:
and Me1magGST is the turbine couple:
In this last expression, cuplulGS[θnom] is the
electromagnetic couple at the nominal load angle:
03-04.11.2005, Timişoara, Romania 41

♦ Ecuaţiile din rotorul motorului asincron ♦ Equations in the rotor of the synchronous motor

♦ Condiţiile iniţiale ale microsistemului ♦ Initial conditions of the microsystem

3. Pornirea în sarcină a motorului asincron 3. In loading starting of the asynchronous motor

Curenţii statorici Id şi Iq imediat după momentul
conectării au valori mari (de până la 3 ori valoarea de
regim staţionar), după care scad la valoarea staţionară
dată de mărimea cuplului rezistent de la arborele ma.
The stator currents Id and Iq immediately after the con-
necting moment have high values (up to 3 times the station-
ary regime value), and after that they decrease at the stationary
value given by the size of the couple resulted from the ma
shaft.

Fig.1a. Variaţia în timp a curenţilor statorici.

Figure 1a. The in time variation of stator currents

Fig.1b. Variaţia în timp a curenţilor statorici (detaliu).

Figure 1b. The in time variation of stator currents (detail)
În prima perioadă de timp curenţii Id şi Iq ating o In the first time period the Id and Iq currents reach a
valoare de şoc, valoare ce depinde de parametrii ma şi de shock value, a value that depends on the ma parameters
nivelul tensiunii de alimentare. Aceste valori maximale and on the supplying voltage level. These maximal values
ale curenţilor Id şi Iq nu sunt influenţate de valoarea of the Id and Iq currents are not influenced by the value
momentului de inerţie rotoric. of the rotor inertia moment.

Fig.2. Dependenţa curenţilor de viteza unghiulară rotorică a ma.

Figure 2. Currents dependence on the rotor angular velocity of ma.
Dependenţa de viteza unghiulară rotorică a curenţilor The dependence by the rotor angular velocity of the Id
Id şi Iq ilustrează ceea ce s-a precizat anterior: valorile and Iq currents illustrates that previously stated: maximal
maximale ale curenţilor apar la turaţii mici. values of currents appear when rotations are low.
 th
42 The 6 International Power Systems Conference

Curentul real statoric I ( I = Id 2 + Iq 2 ) are aceeaşi
dependenţă de timp şi de viteza unghiulară rotorică ωma,
ca şi componentele sale Id şi Iq. La începutul proce-
sului tranzitoriu curentul atinge, în prima perioadă de timp,
valori de 4 ori mai mari ca cele din regimul staţionar.
The real stator current I ( I = Id 2 + Iq 2 ) has the
same dependence on time and rotor angular velocity ωma, as
its components Id and Iq. At the beginning of the transi-
tory process it reaches, in the first period of time, values up
to 4 times higher than those of the stationary regime.

Fig.3. Curentul real funcţie de timp şi de viteza unghiulară la ma.

Figure 3. Real current depending on time and angular velocity for ma.
Componentele rotorice ale curenţilor ma – Idr şi Iqr The stator components of currents ma – Id and Iq –
– urmăresc aceeaşi variaţie ca şi a componentelor statorice. follow the same variation as that of the stator components.
Componenta activă a curentului rotoric – Iqr – depinde, The active component of the rotor current - Iqr – depends,
în regim staţionar, de valoarea cuplului rezistent. in the stationary regime, on the value of the resistant couple.

Fig.4a. Variaţia în timp a curenţilor rotorici la ma.

Figure 4a. The in time variation of rotor currents for ma.
Exact ca în cazul curenţilor statorici şi la curenţii rotorici As in the case of stator currents the shock values of rotor
valorile de şoc apar în prima perioadă de timp. currents appear in the first period of time.

Fig.4b. Variaţia în timp a curenţilor rotorici la ma (detalii).

Figure 4b. The in time variation of rotor currents for ma (detail).
Oscilaţiile cele mai importante apar la turaţii mici, unde The most important oscillations appear when rotations
curenţii rotorici ating valorile de şoc. are low and the rotor currents reach the shock values.

Fig.5. Dependenţa curenţilor rotorici de viteza unghiulară rotorică a ma.

Figure 5. Rotor currents dependence on the rotor angular velocity of ma.
Curentul real rotoric Ir are o dependenţă de timp şi res- The real rotor current Ir has a time and ω dependence
pectiv de viteza unghiulară ω asemănătoare curentului real similar to that of the real stator current I, which corre-
statoric I, ceea ce corespunde întocmai cu fenomenul fizic. sponds exactly with the physical phenomenon.
03-04.11.2005, Timişoara, Romania 43

Evoluţia în ansamblu a procesului tranzitoriu este pre-
zentată prin portretul de fază al curenţilor statoric şi rotoric.
În momentul conectării ma la bornele gs valoarea curentului
era zero (punctul A). La finalul procesului punctul de
funcţionare devine B (Id,Iq), punct definit de valoarea
cuplului rezistent de la arborele ma.
The assembly evolution of the transitory process is
presented by the phase portrait of the stator and rotor cur-
rents. In the connection moment of ma to the gs terminals the
currents values was zero (point A). At the end of the process
the running point becomes B (Id, Iq), a point defined
by the value of the resistant couple from the ma shaft.

Fig.6. Curentul real rotoric funcţie de timp şi de viteza unghiulară la ma.

Figure 6. Real rotor current depending on time and angular velocity for ma.

Fig.7. Portretele de fază ale curenţilor statoric şi rotoric la ma.

Figure 7. Phase portraits of stator and rotor currents for ma.
La generatorul sincron gs portretele de fază ale curenţilor In the case of the gs synchronous generator the phase
de amortizare (ID,IQ), ale curenţilor de excitaţie şi amor- portraits of damping currents (ID,IQ), of excitation and
tizare: (IE,ID) şi (IE,IQ) prezintă fenomenul tranzitoriu damping currents: (IE,IQ) the transitory phenomenon is
în ansamblul său, cu valori maximale, oscilaţiile şi valorile present in assembly, having maximal values, oscillations and
finale. Procesul tranzitoriu este stabil şi acest fapt este final values. The transitory process is stable and this is proved
demonstrat prin coincidenţa punctului iniţial cu cel final. by the coincidence of the initial point with the final one.

Fig.8. Portretele de fază ale curenţilor deamortizare şi de excitaţie la gs.

Figure 8. Phase portraits of damping and excitation currents for gs.
Cuplul electromagnetic al gs şi cuplul turbinei (T) se
stabilizează, la sfârşitul procesului tranzitoriu, la aceleaşi
valori, iar pe parcursul procesului prezintă valori maximale
de până la 4 ori valoarea de regim staţionar. Cuplul electro-
magnetic al ma, în momentul imediat conectării, prezintă
maxime de până la patru ori valoare cuplului maxim. Aceste
maxime depind numai de parametrii ma şi de tensiunea
de la bornele gs.
Viteza unghiulară rotorică a gs scade imediat după
conectarea ma, cu până la 20% din valoarea nominală şi
deci frecvenţa tensiunii de alimentare a ma scade cu aceeaşi
valoare. Şi tensiunea de alimentare are o scădere cu 50%
faţă de tensiunea nominală. Dacă frecvenţa se poate aduce
la valoarea nominală prin intrarea în funcţiune a regula-
The electromagnetic couple of gs and the turbine couple
(T) stabilize, at the end of the transitory process, at the same
values, and during the process it presents maximal values
up to 4 times the value of stationary regime. The electromag-
netic couple of ma, in the immediate moment of connection,
presents maximal values of up to 4 times the maximum
value of the couple. These maximal values depend only
on the ma parameters and the voltage on the gs terminals.
The angular rotor velocity of gs decreases immediately
after the connection of ma, with about 20% from the nomi-
nal value and so the frequency of the supplying voltage of
ma decreases with the same value. The supplying voltage
decreases, too with 50% versus the nominal voltage. If
frequency can be bought to the nominal value by putting
 th
44 The 6 International Power Systems Conference

toarelor de turaţie, deoarece procesul de scădere al frecven-
ţei se întinde pe un interval de timp de ordinul zecilor de
secunde, scăderea tensiunii de alimentare nu se poate elimina
prin folosirea regulatoarelor de tensiune, deoarece procesul
se desfăşoară rapid (în primele perioade de timp imediat
după conectare: 0 – 0,04 [s]).
into function the rotation regulators, as the frequency
decrease process extends on a time interval of ten seconds
order, the decrease of the supplying voltage can not be
eliminated by using voltage regulators, as the process
develops rapidly (in the first periods of time immediately
after connection: 0÷0.04 [s]).

Fig.9. Variaţia în timp a cuplurilor.

Figure 9. The in time variation of couples.

Fig.10. Variaţia în timp a vitezelor unghiulare rotorice şi a tensiunii.

Figure 10. The in time variation of rotor angular velocities and of that of the voltage.
Se remarcă, în caracteristica mecanică dinamică a ma, It is noticed, in the mechanic - dynamic characteristic
valorile foarte mari ale cuplului electromagnetic la turaţii of the ma, the very high values of the electromagnetic couple
mici (sub 50 rpm). Oscilaţiile pronunţate ale cuplului se at low rotations (under 50 rpm). The strong oscillations of the
întind pe o plajă largă de valori şi devin chiar negative, couple extend on a large range of values and they become even
ceea ce face ca în procesul tranzitoriu să apară pentru o negative, which determine the appearance of a braking couple
perioadă foarte scurtă de timp şi un cuplu de frânare. for a very short period of time, during the transitory process.

Fig.11. Caracteristica mecanică dinamică a ma.

Figure 11. The mechanic-dynamic characteristic of the ma.

4. Concluzii
Conectarea la bornele gs a ma duce la apariţia unor valori
de şoc în curenţi, cupluri, şi o scădere importantă şi inevi-
tabilă a valorii tensiunii din sistemul electroenergetic. Aceste
valori maximale determină solicitări electrice şi mecanice
ce nu pot fi evitate şi deci cunoaşterea lor cât mai precisă
are o valoare practică importantă
4. Conclusion
The connection at the gs terminals of the ma leads to the
appearance of shock values of currents, couples and an impor-
tant and inevitable decrease of the voltage value in the electro-
energetic system. Thes maximal values determine electrical
and mechanical loads that can not be eliminated and so know-
ing them as precisely as possible is a very important issue.

Bibliografie (References)
1. Babescu, M., Păunescu, D. Maşini electrice. Analiza matematică a regimurilor tranzitorii, Timişoara, Editura Politehnica (2001)
2. Babescu, M., Păunescu, D. Analiza matematică a dinamicii maşinilor electrice, Timişoara, Editura Politehnica (2005)
3. Park, R.H. Two reaction theory of synchronous machines (I, II), Trans AIEE 48(1929), pp.716-727, 52(1933)