Sunteți pe pagina 1din 6

SISTEM ENERGETIC TURBINĂ – GENERATOR SINCRON –

MOTOR ASINCRON

ENERGETIC SYSTEM TURBINE - SYNCRONOUS GENERATOR -


ASYNCRONOUS MOTOR
Marius BABESCU Doru PĂUNESCU
Politehnica” University Timişoara, Romania
tel 0256 403097, e-mail:dpaunescu@etv.utt.ro
Gabriel CRISTESCU
ISIM Timişoara, Romania
tel 0256 491828, e-mail: gcristescu@isim.ro

Rezumat. În această lucrare se studiază variaţiile curenţior, Abstract. In this paper we are studying the variation of currents, the
cuplului, vitezei unghiulare rotorice şi a tensiunii la un sistem torque, the angular velocity and the voltage of a system composed
energetic format din turbină, generator sincron şi motor. by a turbine a synchronous generator and an induction motor.

Cuvinte cheie: generator sincron, motor asincron, turbina, sistem Keywords: generator sincron, asyncronous motor, turbine, power
energetic. system.

1. Punerea problemei 1. Introduction


La funcţionarea în regim tranzitoriu a ansamblului turbină When the assembly turbine- syncronous generator-
- generator sincron - motor asincron (t-gs-ma) valorile asynchronous motor (t-gs-ma) is running in transitory
tensiunii şi a frecvenţei se pot modifica dramatic. Acest fapt regime the values of voltage and frequency can be dramati-
influenţează în mod negativ consumatorii conectaţi la sistem. cally changed. This fact negatively influences the consumers
În această lucrare, utilizând modelul ortogonal [1, 3] şi un connected to the system. The paper, using the orthogonal
modul (sub-program) Mathematica dezvoltat de autori, model [1,3] and a Mathematica® module developed by
se obţin informaţii privind variaţia în timp a mărimilor de the authors, obtains information on the in time variation of
bază din microsistemul t-gs-ma: curenţi, tensiuni, frecvenţă, base magnitudes in the microsystem t-gs-ma: currents, volt-
cuplu electromagnetic, viteză unghiulară. ages, frequency, electromagnetic couple, angular velocity.

2. Modelul matematic 2. Mathematical model


Rezultatele obţinute au la bază ecuaţiile modelului Results obtained are based on the equations of the
ortogonal al maşinilor electrice gs şi ma (şi sunt prezentate orthogonal model of electrical machines gs and ma (and
pe larg în [2]). Mărimile ce guverneză comportarea micro- are largely presented in [2]). Magnitudes that govern the
sistemului t-gs-ma se impart în două categorii: parametrii behaviour of the t-gs-ma microsystem are divided in two
constanţi şi funcţii de timp. categories: constant parameters and time functions.
R - rezistenţa înfăşurării statorice din axa d şi din axa q la gs; R – resistance of the stator winding in the d and q axis for gs;
R1 (R2) - rezistenţa înfăşurării statorice (rotorice) din axa R1 (R2) - resistance of the stator winding (rotor) in the
d şi din axa q la ma; d and q axis for ma;
RE - rezistenţa înfăşurării de excitaţie din rotor la gs; RE - resistance of the excitation winding in rotor for gs;
RD, RQ - rezistenţa înfăşurării de amortizare după axa d, RD, RQ - resistance of the damping winding on the d and
respectiv după axa q la gs; q axis, respectively for gs;
Ld, Lq - inductanţa proprie a înfăşurării statorice din axa Ld, Lq - own inductance of the stator winding from d and
d, respectiv din axa q la gs; q axis, respectively for gs;
L1, L2 - inductanţa proprie a înfăşurării statorice din L1, L2 - own inductance of the stator winding from d and
axa d, respectiv din axa q la ma;
q axis, respectively for ma;
LE - inductanţa proprie a înfăşurării rotorice de excitaţie
LE - own inductance of the rotor excitation winding for gs;
la gs;
LD, LQ - inductanţa proprie înfăşurării de amortizare din LD, LQ - own inductance of damping winding from d and
axele d, respectiv q la gs; q axis, respectively for gs;
M - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşurarea sta- M – couple inductance (mutual) between the stator and rotor
torică şi rotorică la ma; winding for ma;
ME = MEd - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu- ME = MEd - coupling inductance (mutual) between the
rarea statorică din axa d şi înfăşurarea de excitaţie stator winding on the d axis and the corresponding exci-
corespunzătoare t.e.m. induse prin pulsaţie la gs; tation winding t.e.m. induced by pulse for gs;
th
40 The 6 International Power Systems Conference

ME = MEq - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu- ME = MEq – coupling inductance (mutual) between the
rarea statorică din axa q şi înfăşurarea de excitaţie stator winding on the q axis and the corresponding
corespunzătoare t.e.m. induse prin rotaţie la gs; excitation winding t.e.m. induced by rotation for gs;
MQ = MQq - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu- MQ = MQq - coupling inductance (mutual) between the
rarea statorică din axa q şi înfăşurarea rotorică de amor- stator winding on the q axis and the corresponding
tizare corespunzătoare t.e.m. induse prin pulsaţie la gs; rotor damping winding t.e.m. induced by pulse for gs;
MQ = MQd - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu- MQ = MQd - coupling inductance (mutual) between the
rarea statorică din axa d şi înfăşurarea rotorică de amor- stator winding on the d axis and the corresponding rotor
tizare corespunzătoare t.e.m. induse prin rotaţie la gs; damping winding t.e.m. induced by rotation for gs;
MD = MDd - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu- MD = MDd - coupling inductance (mutual) between the
rarea statorică din axa d şi înfăşurarea rotorică de amor- stator winding on the d axis and the corresponding
tizare corespunzătoare t.e.m. induse prin pulsaţie la gs; rotor damping winding t.e.m. induced by pulse for gs;
MD = MDq - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşu- MD = MDq - coupling inductance (mutual) between the
rarea statorică din axa q şi înfăşurarea rotorică de amor- stator winding on the q axis and the corresponding rotor
tizare corespunzătoare t.e.m. induse prin rotaţie la gs; damping winding t.e.m. induced by rotation for gs;
MED - inductanţa de cuplaj (mutuală) dintre înfăşurarea de MED - coupling inductance (mutual) between the excitation E
excitaţie E şi înfăşurarea rotorică D de amortizare din winding and the corresponding rotor D damping
axa d corespunzătoare t.e.m. induse prin pulsaţie la gs; winding, on the d axis, t.e.m. induced by pulse for gs;
Jgs - momentul de inerţie al ansamblului t-gs; Jgs – inertia moment of the assembly t-gs;
Jma - momentul de inerţie al ma; Jma - inertia moment of ma;
Uninit - tensiunea nominală iniţială de la bornele înfăşu- Un init – initial nominal voltage from the stator winding
rărilor statorice a gs; terminals of gs.
La frecvenţa de 50 Hz tensiunea aplicată înfăşurării de When the frequency is 50 Hz the voltage applied to
excitaţie la gs este: UE = RE Un init . the excitation winding for gs is: UE = RE Un init .
314 ME 314 ME
Funcţiile ce se cer determinate reprezintă: Functions required to be determined represent:
• curenţii înfăşurării statorice din microsistem Id[t], • currents of the stator winding in the system Id[t],
Iq[t]; Iq[t];
• curenţii înfăşurării de amortizare şi de excitaţie ID[t], • currents of thedumping and excitation winding
IQ[t], IE[t] la gs; ID[t], IQ[t], IE[t] for gs;
• curenţii înfăşurării rotorice Idr[t], Iqr[t] la ma; • currents of the rotor winding Idr[t], Iqr[t] for ma;
• unghiul de sarcină al maşinii sincrone θ[t]; • load angle of the synchronous machine θ[t];
• viteza unghiulară a rotorului ωgs[t] la gs şi ωma[t] la • angular velocity of the rotor ωgs[t] for gs and
ma. ωma[t] for ma.
♦ Ecuaţiile generatorului sincron cuplat cu motorul ♦ Equations of the synchronous generator coupled
asincron with the asynchronous motor

Ultima egalitate reprezintă ecuaţia mişcării ansamblului The last equality represents the equation of the t-gs
t-gs.MelmagGS este cuplul generatorului sincron: assembly motion. Me1magGS is the couple of the syn-
chronous generator:

iar MelmagGST este cuplul turbinei: and Me1magGST is the turbine couple:

În acestă ultimă expresie, cuplulGS[θnom] este In this last expression, cuplulGS[θnom] is the
cuplul electromagnetic la unghiul de sarcină nominal: electromagnetic couple at the nominal load angle:
03-04.11.2005, Timişoara, Romania 41

♦ Ecuaţiile din rotorul motorului asincron ♦ Equations in the rotor of the synchronous motor

♦ Condiţiile iniţiale ale microsistemului ♦ Initial conditions of the microsystem

3. Pornirea în sarcină a motorului asincron 3. In loading starting of the asynchronous motor


Curenţii statorici Id şi Iq imediat după momentul The stator currents Id and Iq immediately after the con-
conectării au valori mari (de până la 3 ori valoarea de necting moment have high values (up to 3 times the station-
regim staţionar), după care scad la valoarea staţionară ary regime value), and after that they decrease at the stationary
dată de mărimea cuplului rezistent de la arborele ma. value given by the size of the couple resulted from the ma
shaft.

Fig.1a. Variaţia în timp a curenţilor statorici.


Figure 1a. The in time variation of stator currents

Fig.1b. Variaţia în timp a curenţilor statorici (detaliu).


Figure 1b. The in time variation of stator currents (detail)
În prima perioadă de timp curenţii Id şi Iq ating o In the first time period the Id and Iq currents reach a
valoare de şoc, valoare ce depinde de parametrii ma şi de shock value, a value that depends on the ma parameters
nivelul tensiunii de alimentare. Aceste valori maximale and on the supplying voltage level. These maximal values
ale curenţilor Id şi Iq nu sunt influenţate de valoarea of the Id and Iq currents are not influenced by the value
momentului de inerţie rotoric. of the rotor inertia moment.

Fig.2. Dependenţa curenţilor de viteza unghiulară rotorică a ma.


Figure 2. Currents dependence on the rotor angular velocity of ma.
Dependenţa de viteza unghiulară rotorică a curenţilor The dependence by the rotor angular velocity of the Id
Id şi Iq ilustrează ceea ce s-a precizat anterior: valorile and Iq currents illustrates that previously stated: maximal
maximale ale curenţilor apar la turaţii mici. values of currents appear when rotations are low.
th
42 The 6 International Power Systems Conference

Curentul real statoric I ( I = Id 2 + Iq 2 ) are aceeaşi The real stator current I ( I = Id 2 + Iq 2 ) has the
dependenţă de timp şi de viteza unghiulară rotorică ωma, same dependence on time and rotor angular velocity ωma, as
ca şi componentele sale Id şi Iq. La începutul proce- its components Id and Iq. At the beginning of the transi-
sului tranzitoriu curentul atinge, în prima perioadă de timp, tory process it reaches, in the first period of time, values up
valori de 4 ori mai mari ca cele din regimul staţionar. to 4 times higher than those of the stationary regime.

Fig.3. Curentul real funcţie de timp şi de viteza unghiulară la ma.


Figure 3. Real current depending on time and angular velocity for ma.
Componentele rotorice ale curenţilor ma – Idr şi Iqr The stator components of currents ma – Id and Iq –
– urmăresc aceeaşi variaţie ca şi a componentelor statorice. follow the same variation as that of the stator components.
Componenta activă a curentului rotoric – Iqr – depinde, The active component of the rotor current - Iqr – depends,
în regim staţionar, de valoarea cuplului rezistent. in the stationary regime, on the value of the resistant couple.

Fig.4a. Variaţia în timp a curenţilor rotorici la ma.


Figure 4a. The in time variation of rotor currents for ma.
Exact ca în cazul curenţilor statorici şi la curenţii rotorici As in the case of stator currents the shock values of rotor
valorile de şoc apar în prima perioadă de timp. currents appear in the first period of time.

Fig.4b. Variaţia în timp a curenţilor rotorici la ma (detalii).


Figure 4b. The in time variation of rotor currents for ma (detail).
Oscilaţiile cele mai importante apar la turaţii mici, unde The most important oscillations appear when rotations
curenţii rotorici ating valorile de şoc. are low and the rotor currents reach the shock values.

Fig.5. Dependenţa curenţilor rotorici de viteza unghiulară rotorică a ma.


Figure 5. Rotor currents dependence on the rotor angular velocity of ma.
Curentul real rotoric Ir are o dependenţă de timp şi res- The real rotor current Ir has a time and ω dependence
pectiv de viteza unghiulară ω asemănătoare curentului real similar to that of the real stator current I, which corre-
statoric I, ceea ce corespunde întocmai cu fenomenul fizic. sponds exactly with the physical phenomenon.
03-04.11.2005, Timişoara, Romania 43

Evoluţia în ansamblu a procesului tranzitoriu este pre- The assembly evolution of the transitory process is
zentată prin portretul de fază al curenţilor statoric şi rotoric. presented by the phase portrait of the stator and rotor cur-
În momentul conectării ma la bornele gs valoarea curentului rents. In the connection moment of ma to the gs terminals the
era zero (punctul A). La finalul procesului punctul de currents values was zero (point A). At the end of the process
funcţionare devine B (Id,Iq), punct definit de valoarea the running point becomes B (Id, Iq), a point defined
cuplului rezistent de la arborele ma. by the value of the resistant couple from the ma shaft.

Fig.6. Curentul real rotoric funcţie de timp şi de viteza unghiulară la ma.


Figure 6. Real rotor current depending on time and angular velocity for ma.

Fig.7. Portretele de fază ale curenţilor statoric şi rotoric la ma.


Figure 7. Phase portraits of stator and rotor currents for ma.
La generatorul sincron gs portretele de fază ale curenţilor In the case of the gs synchronous generator the phase
de amortizare (ID,IQ), ale curenţilor de excitaţie şi amor- portraits of damping currents (ID,IQ), of excitation and
tizare: (IE,ID) şi (IE,IQ) prezintă fenomenul tranzitoriu damping currents: (IE,IQ) the transitory phenomenon is
în ansamblul său, cu valori maximale, oscilaţiile şi valorile present in assembly, having maximal values, oscillations and
finale. Procesul tranzitoriu este stabil şi acest fapt este final values. The transitory process is stable and this is proved
demonstrat prin coincidenţa punctului iniţial cu cel final. by the coincidence of the initial point with the final one.

Fig.8. Portretele de fază ale curenţilor deamortizare şi de excitaţie la gs.


Figure 8. Phase portraits of damping and excitation currents for gs.
Cuplul electromagnetic al gs şi cuplul turbinei (T) se The electromagnetic couple of gs and the turbine couple
stabilizează, la sfârşitul procesului tranzitoriu, la aceleaşi (T) stabilize, at the end of the transitory process, at the same
valori, iar pe parcursul procesului prezintă valori maximale values, and during the process it presents maximal values
de până la 4 ori valoarea de regim staţionar. Cuplul electro- up to 4 times the value of stationary regime. The electromag-
magnetic al ma, în momentul imediat conectării, prezintă netic couple of ma, in the immediate moment of connection,
maxime de până la patru ori valoare cuplului maxim. Aceste presents maximal values of up to 4 times the maximum
maxime depind numai de parametrii ma şi de tensiunea value of the couple. These maximal values depend only
de la bornele gs. on the ma parameters and the voltage on the gs terminals.
Viteza unghiulară rotorică a gs scade imediat după The angular rotor velocity of gs decreases immediately
conectarea ma, cu până la 20% din valoarea nominală şi after the connection of ma, with about 20% from the nomi-
deci frecvenţa tensiunii de alimentare a ma scade cu aceeaşi nal value and so the frequency of the supplying voltage of
valoare. Şi tensiunea de alimentare are o scădere cu 50% ma decreases with the same value. The supplying voltage
faţă de tensiunea nominală. Dacă frecvenţa se poate aduce decreases, too with 50% versus the nominal voltage. If
la valoarea nominală prin intrarea în funcţiune a regula- frequency can be bought to the nominal value by putting
th
44 The 6 International Power Systems Conference

toarelor de turaţie, deoarece procesul de scădere al frecven- into function the rotation regulators, as the frequency
ţei se întinde pe un interval de timp de ordinul zecilor de decrease process extends on a time interval of ten seconds
secunde, scăderea tensiunii de alimentare nu se poate elimina order, the decrease of the supplying voltage can not be
prin folosirea regulatoarelor de tensiune, deoarece procesul eliminated by using voltage regulators, as the process
se desfăşoară rapid (în primele perioade de timp imediat develops rapidly (in the first periods of time immediately
după conectare: 0 – 0,04 [s]). after connection: 0÷0.04 [s]).

Fig.9. Variaţia în timp a cuplurilor.


Figure 9. The in time variation of couples.

Fig.10. Variaţia în timp a vitezelor unghiulare rotorice şi a tensiunii.


Figure 10. The in time variation of rotor angular velocities and of that of the voltage.
Se remarcă, în caracteristica mecanică dinamică a ma, It is noticed, in the mechanic - dynamic characteristic
valorile foarte mari ale cuplului electromagnetic la turaţii of the ma, the very high values of the electromagnetic couple
mici (sub 50 rpm). Oscilaţiile pronunţate ale cuplului se at low rotations (under 50 rpm). The strong oscillations of the
întind pe o plajă largă de valori şi devin chiar negative, couple extend on a large range of values and they become even
ceea ce face ca în procesul tranzitoriu să apară pentru o negative, which determine the appearance of a braking couple
perioadă foarte scurtă de timp şi un cuplu de frânare. for a very short period of time, during the transitory process.

Fig.11. Caracteristica mecanică dinamică a ma.


Figure 11. The mechanic-dynamic characteristic of the ma.

4. Concluzii 4. Conclusion
Conectarea la bornele gs a ma duce la apariţia unor valori The connection at the gs terminals of the ma leads to the
de şoc în curenţi, cupluri, şi o scădere importantă şi inevi- appearance of shock values of currents, couples and an impor-
tabilă a valorii tensiunii din sistemul electroenergetic. Aceste tant and inevitable decrease of the voltage value in the electro-
valori maximale determină solicitări electrice şi mecanice energetic system. Thes maximal values determine electrical
ce nu pot fi evitate şi deci cunoaşterea lor cât mai precisă and mechanical loads that can not be eliminated and so know-
are o valoare practică importantă ing them as precisely as possible is a very important issue.

Bibliografie (References)
1. Babescu, M., Păunescu, D. Maşini electrice. Analiza matematică a regimurilor tranzitorii, Timişoara, Editura Politehnica (2001)
2. Babescu, M., Păunescu, D. Analiza matematică a dinamicii maşinilor electrice, Timişoara, Editura Politehnica (2005)
3. Park, R.H. Two reaction theory of synchronous machines (I, II), Trans AIEE 48(1929), pp.716-727, 52(1933)