DOCUMENTAREA ŞTIINŢIFICĂ

1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE

2. MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII
3. TIPURI DE DOCUMENTE
4. FAZELE DOCUMENTĂRII: ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII, PRINCIPII DE
CĂUTARE, SELECŢIA DOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ
5. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA
LA DISTANŢĂ - CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE DE BAZĂ
6. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE. PRINCIPII
ŞI EXEMPLE DE CĂUTARE

1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE

- documentarea - definiţia (MDE, 1978): ştiinţa înregistrării, organizării şi diseminării cunoştinţelor
specializate; Otlet, Lafontaine, 1895 - ştiinţa care permite furnizarea tuturor documentelor despre un
subiect
- documentul: orice material scris, în format tipărit sau electronic, care are drept scop transmiterea
coerentă de informaţii
- conceptul de documentare implică activitatea unei persoane/grup de persoane care este interesată/sunt
interesate de un anumit subiect şi care consultă documente aferente subiectului în cauză

2. MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII

a) informare orientată pentru pregătirea profesională
- student:
- aprofundarea unor subiecte
- dezvoltarea capacităţii de lucru individual
- medic (toate gradele)
- actualizarea cunoştinţelor
- creşterea competenţelor
b) informare orientată pe activitatea de cercetare
- cunoaşterea realizărilor existente la momentul respectiv, a preocupărilor similare în domeniu, a
potenţialelor direcţii de cercetare
- compararea rezultatelor obţinute de alţi cercetători cu rezultatele proprii.
Activităţi desfăşurate:
- consultarea unor cărţi/capitole din cărţi - privire de ansamblu asupra subiectului
- consultarea în periodice a diverselor tipuri de articole
- vizitarea unor site-uri de profil

3. TIPURI DE DOCUMENTE
• Clasificare după suport:
- tipărite
- în format electronic
• Clasificare după tipul de informaţie oferită:
- documente primare
- oferă elemente de cunoaştere propriu-zisă (informaţii originale), însoţite de informaţii
bibliografice
- exemple: cărţi, periodice, teze, CD-rom-uri, site-uri, etc.
- documente secundare
- oferă numai informaţii bibliografice, prin trimitere la documente primare, permiţând
regăsirea acestora (repertorii bibliografice)
- instrumente de lucru, rezultat al unei documentări specializate care are la bază documentele
primare
- exemple: fişă de carte, catalog de bibliotecă, listă bibliografică pe subiect, index de revistă,
buletin bibliografic, bază de date
- documente terţiare
- semnalează sau prezintă documente secundare
- exemplu: bibliografie de bibliografii
Prof. dr. Irina-Draga Căruntu, Disciplina Histologie, Facultatea de Medicină - Anul III, Metodologia documentării şi cercetării
ştiinţifice biomedicale, 2013-2014
4. FAZELE DOCUMENTĂRII: ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII, PRINCIPII DE
CĂUTARE, SELECŢIA DOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ
4.1. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII
- unde pot fi găsite referinţe bibliografice pentru un anumit subiect?
- surse: documente primare, secundare, terţiare
- documentele secundare - indispensabile într-un demers de cercetare, singura cale de acces organizat la
documentele primare
Sursele secundare
- forme de prezentare:
a) reviste de semnalare
b) reviste analitice
c) liste bibliografice inserate în diverse lucrări
d) sisteme de catalogare-indexare în biblioteci
a) reviste de semnalare
♦ reviste de sumarii ale periodicelor
- exemplu: Current contents (Institute for Scientific Information, SUA), Le Medexpress
indexuri de semnalare
- exemple: Index Medicus (National Library of Medicine, SUA), Science citation index (Institute for
Scientific Information, SUA), Excerpta Medica (Elsevier)
Index Medicus
- organizare:
- 2750 reviste
- interval de semnalare: 2-7 luni
- semnalează apariţia actualităţilor şi a trecerilor în revistă/tutorialelor, cu clasificare pe subiecte şi
pe autori (Bibliography of medical reviews)
- semnalează noile articole originale din periodice, cu clasificare pe subiecte şi pe autori (Index
Medicus)
- referinţele bibliografice complete sunt indicate în funcţie de cuvintele cheie (conform MeSH -
Medical Subject Headings)
- există un index alfabetic al tuturor autorilor
- anual, apare Cumulated Index Medicus - 10 volume, incluzând lista şi abrevierile periodicelor
indexate şi lista cuvintelor-cheie, după MeSH
b) reviste analitice
♦ buletine de rezumate
- acoperă domenii vaste sau restrânse/specializate, incluzând:
- periodice
- cărţi
- teze
- lucrări susţinute la congrese
- rapoarte de cercetare
- publicaţii guvernamentale oficiale
- timp îndelungat pentru realizare (câteva luni între apariţia unui document şi publicarea analizei sale)
exemple: Biological Abstracts, Bioresearch Index (Bioscience Information Service - Biosis)
♦ buletine de anunţare a documentelor încă nepublicate
- prezintă o evidenţă a lucrărilor ştiinţifice acceptate pentru publicare
- important pentru informarea grupurilor de cercetători angrenaţi în teme similare, întreprinse simultan
- exemplu: Archives originales du Centre National de la Recherche Scientifique
c) liste bibliografice inserate în diverse lucrări
- bibliografia articolelor originale sau a lucrărilor cu caracter monografic - furnizează informaţii
ultraspecializate, pe domenii foarte restrânse
- bibliografia articolelor de tip actualităţi, trecere în revistă, editorial, precum şi cea din tratate, manuale -
furnizează informaţii considerate fundamentale unui anumit domeniu
d) sisteme de catalogare-indexare în biblioteci
- diverse modalităţi de organizare (pe autori, pe titluri, pe domenii etc.)
- permit exploatarea colecţiilor de documente, în timp scurt şi efort minim.

Prof. dr. Irina-Draga Căruntu, Disciplina Histologie, Facultatea de Medicină - Anul III, Metodologia documentării şi cercetării
ştiinţifice biomedicale, 2013-2014
4.2. PRINCIPII DE CĂUTARE
- criterii uzuale de căutare:
- cuvinte-cheie (exprimă condensat conţinutul unui text/subiect)
- index de subiecte
- index de autori
4.3. SELECŢIA DOCUMENTELOR
- implică o lectură rapidă
- primul criteriu de selecţie - respectarea principiilor de redactare ştiinţifică
- (i) evaluarea titlului şi a rezumatului - dacă rezumatul este relevant, corespunzând
subiectului căutat, documentul merită o lectură completă
- (ii) evaluarea rezultatelor - are o eficacitate crescută, dacă se cunoaşte bine subiectul
4.4. ANALIZA DOCUMENTARĂ
- implică lectura completă, aprofundată şi obiectivă a articolelor selecţionate
- permite compararea informaţiilor furnizate de două sau mai multe surse primare, asupra unei aceleiaşi
teme (ipoteze de lucru, metodologii, rezultate, concluzii)
- permite compararea informaţiilor furnizate de surse primare cu activitatea proprie în acelaşi domeniu
- conduce la acumularea de cunoştinţe generale/speciale care pot fi utilizate în activitatea proprie

5. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN

DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ - CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE DE BAZĂ
5.1. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ
- utilizează informaţii/documente în format electronic
- introducerea reţelelor de calculatoare a permis dezvoltarea unor servicii accesibile la distanţă şi la orice
oră
- complementară documentării clasice, realizată prin accesul la material tipărit
- facilitează un acces rapid la informaţia secundară şi, în anumite condiţii, la informaţia primară
- utilizarea reţelei Internet pentru documentare s-a impus tot mai mult ca şi eficienţă, graţie flexibilităţii
investigaţiilor şi acoperirii cvasi-exhaustive a ariilor ce fac obiectul documentării
- în ce măsură Internet-ul a modificat strategia de documentare?
5.2. REŢEAUA INTERNET
- reţea de reţele, care uneşte computere personale, universitare şi chiar guvernamentale, furnizând
infrastructura necesară pentru utilizarea e-mailului, documentelor hypertext, fişierelor arhivate, a bazelor
de date şi a altor resurse ale tehnicii de calcul
- ansamblu imens de reţele de calculatoare care formează şi acţionează ca o singură reţea uriaşă pentru
transportul informaţiilor şi al mesajelor pe distanţe oricât de mici şi oricât de mari ("anywhere from the
same office to anywhere in the world")
6. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE.
PRINCIPII ŞI EXEMPLE DE CĂUTARE
- în scop didactic şi ştiinţific, pe probleme biomedicale, startarea căutării se recomandă a fi direcţionată în
două maniere:
- după cuvinte-cheie (care individualizează domeniul de interes - topic)
- după autor/autori
- după reviste/cărţi/edituri
- după numele unor instituţii de învăţământ superior sau de cercetare, sau subunităţi ale acestora
(departamente, laboratoare)
- după numele unor site-uri specializate
- principiu: conexiuni directe către documente in extenso, specifice domeniului investigat - de cercetare
sau de învăţământ:
- articole
- rapoarte de cercetare
- tehnici de laborator
- note de curs
- note pentru şedinţe de aplicaţii
- chestionare pentru evaluare imagistică
specifică de înaltă calitate
• Căutarea după cuvinte-cheie
Exemplu: Medline
Prof. dr. Irina-Draga Căruntu, Disciplina Histologie, Facultatea de Medicină - Anul III, Metodologia documentării şi cercetării
ştiinţifice biomedicale, 2013-2014
- cel mai cunoscut/utilizat sistem informatic de căutare a referinţelor bibliografice
- informaţii similare ca Index Medicus
- rapiditate
- lipsa de experienţă necesară în procesul de căutare poate fi suplinită de ajutorul unui bibliotecar
- esenţial - alegerea cuvintelor-cheie şi a opţiunilor de răspuns în algoritmul de căutare, pentru a putea
ajunge la informaţiile dorite
• Căutarea după autor/autori
Exemplu: J. G. Cowpe
• Căutarea după reviste/cărţi/edituri
Exemplu: Analytical Cellular Pathology
Căutarea după numele unor instituţii de învăţământ superior sau de cercetare
Exemplu: University of Utah
• Căutarea după numele unor site-uri specializate
Exemplu: PubMed

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Andronescu Ş., Tehnica scrierii academice, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 1997.
2. Desvals H., Comment organiser sa documentation scientifique, Gauthier-Villars, 1975.
3. Landrivon G., Delahaye F. (eds), Cercetarea clinică. De la idee la publicare, ed. Dan, 2001.
4. Murrell G., Huang C., Ellis H., Research in medicine, Cambridge University Press, Cambridge,
1990.
5. Phillips E. M., Pugh D. D., How to get a PhD, 2nd edition, Open University Press, Buckingham
Philadelphia, 1994.

Prof. dr. Irina-Draga Căruntu, Disciplina Histologie, Facultatea de Medicină - Anul III, Metodologia documentării şi cercetării
ştiinţifice biomedicale, 2013-2014