 Artropodele, apărute cu 570 de milioane de ani în urmă, sunt cel mai

numeros grup de animale, circa un milion de specii fiind răspândite în toate

mediile de viață. Au următoarele trăsături distinctive:

 Cele mai reprezentative clase de artropode sunt:

 Crustaceele

 Insectele

 Arahnidele
 Se cunosc circa 20 de mii de specii de crustacee, răspândite cu predilecție în
mediul acvatic. Reprezentant tipic al clasei este racul-de-râu. 

 Cele opt segmente ale toracelui sunt înzestrate cu câte o pereche de membre.
Majoritatea membrelor sunt bifurcate. Cu primele trei perechi –
maxilipedele – reține și fărâmițează hrana. Următoarele cinci perechi sunt
membre locomotoare. 

 Organe de simț

Organele de simţ sunt variate și bine dezvoltate. Antenele lungi exercită funcția de
organe tactile, iar cele scurte – olfactive. Ochii compuși, de tip fasetic, alcătuiți din
sute de ochi simpli, asigură o vedere mozaică.

 Înmulţirea 

Crustaceele sunt animale unisexuate, cu un dimorfism sexual bine exprimat: la

femele abdomenul este mai lat decât la masculi. Fecundaţia este internă, iar
dezvoltarea – directă, la speciile marine – indirectă. 

 Organe respiratorii 

Crustaceele respiră prin branhii – prelungiri ale învelișurilor pieloase ale

membrelor toracale și ale pereților laterali ai toracelui. Branhiile sunt amplasate în
cavități speciale de pe părțile laterale ale toracelui. 

 Aparatul digestiv. 
începe cu cavitatea bucală, de unde hrana trece în esofagul scurt, apoi înstomacul
voluminos, alcătuit din două camere În prima hra-na este mărunțită, iar în cea de-a
doua – filtrată prin fire chitinice.

 Organele de excreţie 

   Ale racului sunt metanefridii modificate, care, datorită formei și culorii, au fost
numite glande verzi. 

 Sistemul nervos 

    Este de tip ganglionar și se compune din ganglionii cerebrali legați

printr-un inel paraesofagian de o masă ganglionară subesofagiană.

După nivelul de dezvoltare, reprezentanții clasei se împart în crustacee superioare

și crustacee inferioare. 

 Crustaceele inferioare sunt reprezentate de dafnii, ciclopi ,copepode

ș.a. Ele alcătuiesc planctonul și servesc drept hrană pentru alte animale
acvatice. 

 Crustaceele superioare, spre deosebire de cele inferioare, sunt de

talie mare, iar numărul segmentelor corpului și membrelor este constant.
(racul-de-râu) 

 Clasa Insectele (Insecta) Insectele formează cea mai numeroasă clasă

de animale, cuprinzând în jur de 914 mii de specii. Majoritatea au un
mod de viață terestru, iar unele specii au ales ca mediu de viață solul sau
apa. Se întâlnesc și paraziți ai plantelor, ai animalelor și ai omului.

Corpul insectelor este protejat de o cuticulă, care exercită funcția de

schelet extern. În structura corpului se disting trei regiuni: cap, torace și
abdomen. Pe cap sunt amplasate o pereche de antene segmentate,
aparatulbucal din șase piese și ochii compuşi.

Toracele este alcătuit din trei segmente, fiecare purtând câte o pereche de
membre locomotoare. Abdomenul este alcătuit din 6-10 segmente
delimitate prin incizii.
La femele abdomenul se termină cu o prelungire pentru depunerea ouălor într-un
mediu tare – ovipozitor.La mascul abdomenul se termină cu organul copulator.

 Organe excretorii sunt tuburile lui Malpighi. Deșeurile metabolice se

acumulează și în corpul gras, de unde nu sunt evacuate niciodată, de aici
provenind și denumirea lui de „rinichi acumulator”.

 Aparatul circulator este de tip deschis. Sângele poate fi incolor, galben-

verzui, rareori roșu.

 Sistemul nervos este de tip ganglionar catenar și este alcătuit din ganglioni
cefalici și lanțul nervos ventral. Mai complex este sistemul nervos al
insectelor sociale, la care unii ganglioni coordonează reacții
comportamentale complexe.

Organele respiratorii. Respirația se realizează printr-un sistem alcătuit din saci

aerieni și trahei ramificate în traheole, care străbat tot corpul . Comunicarea
traheilor cu mediul se realizează prin niște orificii speciale – stigme – amplasate
câte două pe fiecare segment al toracelui și, respectiv, al abdomenului.

Insecte ce se dezvoltă prin metamorfoză incompletă:

 Ordinul Ortoptere (Orthoptera) include greierul, lăcusta.

 Ordinul Ploşniţe (Heteroptera) include ploşniţa-de-câmp, ploşniţa-

cerealelor.

Insecte ce se dezvoltă prin metamorfoză completă:

 Ordinul Coleoptere sau gândacii (Coleoptera) include gândacul-de-

Colorado,gândacul-de-mai și gândacul-de-scoarţă

 Ordinul Himenoptere (Hymenoptera) viespea, albina,furnica și

bondarul

 Ordinul Lepidoptere sau fluturii (Lepidoptera)

Arahnidele trăiesc pe uscat, în sol, în vizuini, parazitează pe plante, pe animale și

pe om. Unele specii preferă mediul acvatic.

 Corpul arahnidelor este protejat de o cuticulă chitinizată,

impermeabilă. Aceasta le dă posibilitate arahnidelor să populeze mediile
uscate și foarte calde. În structura corpului se disting două regiuni:
 cefalotorace și abdomen. Pe partea dorsală a cefalotoracelui sunt
amplasate patru perechi de ochi simpli, numiți oceli. Partea ventrală
găzduiește cavitatea bucală, mărginită de două perechi de membre – o
pereche de chelicere și una de pedipalpi –, cu ajutorul cărora animalul
captează și mărunțește hrana. Urmează patru perechi de membre
locomotoare. 

 Aparatul digestiv al arahnidelor prezintă unele particularități în legătură cu

faptul că digestia începe în afara corpului – digestie extracorporală. După ce
captează prada, arahnidele secretă enzime în corpul acesteia. Sub acțiunea
lor, conținutul prăzii este lichefiat și după aceea aspirat în faringe, care
funcționează ca o pompă. Trecând prin esofag, hrana se depozitează în guşă,
de unde trece treptat în intestinul mediu. Aici procesul de digestie se
finalizează sub acțiunea enzimelor secretate de hepatopancreas. Resturile
nedigerabile trec în intestinul posterior

 Organe excretorii sunt tuburile lui Malpighi, care se deschid la limita dintre
intestinul mediu și cel posterior, fiind permanent irigate cu sânge.

 Organele respiratorii: Respirația se realizează prin plămâni sau prin

trahei.Unele specii au și plămâni, și trahei.Plămânii, numiți și saci
pulmonari, au o structură simplă și prezintă doi săculeți cu pereți subțiri
pliați sub formă de foițe asemănătoare filelor unei cărți.

 Aparatul circulator este de tip deschis, asemănător cu al crustaceelor. Inima

tubulară pompează sângele incolor în vase.

 Sistemul nervos al arahnidelor se aseamănă mult cu cel al crustaceelorși

constă din ganglionul cerebral și lanţul nervos ventral.

 Organele de simţ. Din organele de simț sunt prezenți ochii simpli și perișorii
senzitivi poziționați pe membre și pe suprafața corpului, cu rol de organe
tactile și olfactive.

 Înmulţirea. Toate arahnidele sunt unisexuate, cu fecundaţie internă.

Majoritatea sunt ovipare, dar se întâlnesc și specii vivipare.
În prezent, sunt cunoscute mai bine de 74 de mii de specii de arahnide, reunite în
10 ordine. Cele mai reprezentative sunt ordinele:

 Ordinul Scorpioni (Scorpiones).Ultimul segment al abdomenului este

puternic alungit și se încheie cu un ac, la capătul căruia se deschide
ductul glandei veninoase.

 Ordinul Păianjeni (Araneae)

 Ordinul Căpuşe (Acari) .Căpușele sunt arahnide mici, uneori

microscopice. Majoritatea au corpul nesegmentat.