BACTERII - ROLUL LOR ÎN

NATURĂ ȘI VIAȚA OMULUI

Elaborat de: Ocrainean Anghelina grupa Con 2001
BActeriile:
• Bacteriile sunt cele mai vechi organisme vii de pe Pământ, ele fiind aici de
miliarde de ani. Putem găsi bacterii aproape peste tot, şi nu în ultimul
rând în organismul uman.

Fiind primele forme de viață apărute pe Pământ, bacteriile au dictat

condițiile existenței noastre încă de la început. Lactobacillus reuteri este
un exemplu de "bacterie bună" care a evoluat în simbioză cu oamenii.
Astăzi știm că bacteriile sunt premise necesare pentru viață și joacă
un rol crucial pentru sănătatea noastră.
Origine

• Strămoșii bacteriilor care trăiesc în ziua de azi erau microorganisme unicelulare, cel mai probabil primele forme de
viață de pe Pământ, și au apărut acum aproximativ 4 miliarde de ani. Timp de 3 miliarde de ani, majoritatea
organismelor vii erau microscopice, iar bacteriile și arhebacteriile erau formele dominante de viață
• Deși au fost identificate bacterii fosile, precum sunt stromatolitele, acestea nu oferă niciun detaliu distinctiv legat de
morfologia lor, ceea ce duce la imposibilitatea de a examina istoria evolutivă a bacteriilor.
Evolutia bacteriilor:
• Bacteriile au luat parte la a doua divergență evolutivă majoră, anume cea a arhebacteriilor și eucariotelor. În cazul
organismelor eucariote, evoluția a avut loc prin asocierea endosimbiotică a bacteriilor.Acest fenomen a însemnat
ingerarea de către celulele proto-eucariote a unor simbionți alfa-proteobacterieni, ceea ce a dus la transformarea
acestora în organite precum mitocondrii sau hidrogenozomi, încă prezente în celulele eucariote. Ulterior, unele celule
eucariote care deja conțineau mitocondrii au ingerat organisme de tip cianobacterii, ceea ce a dus la
formarea cloroplastelor la alge și la plante.
Morfologie bacteriană
• Mărimi și forme:
• Bacteriile prezintă o mare varietate de forme și dimensiuni, iar forma este un criteriu
important de clasificare și identificare a bacteriilor, aceasta variind în funcție de vârstă și de
factori ereditari specifici, uneori depinzând chiar și de mediul de cultură. Celulele bacteriene
măsoară aproximativ o zecime din lungimea unei celule eucariote și au o lungime de 0,5
până la 5 micrometri. Există și unele excepții, cum este cazul a două specii care sunt vizibile
cu ochiul liber: Thiomargarita namibiensis are jumătate de milimetru în
lungime, iar Epulopiscium fishelsoni poate ajunge chiar la 0,7 mm. Printre cele mai mici bacterii
se numără speciile din genul Mycoplasma, care măsoară doar 0,3 micrometri, comparabil cu
dimensiunea celor mai mari virusuri. Unele bacterii pot fi chiar mai mici în dimensiune, însă
asemenea specii nu au fost încă studiate îndeajuns.
Structură celulară
• Bacteriile sunt organisme cu structură relativ simplă și cu dimensiuni reduse. Frecvent măsoară doar 0,5-1,5 μm,
dar bacilii pot ajunge la o lungime de 7-8 μm. Sunt organisme procariote, așadar pentru ele este caracteristică lipsa
unui nucleu celular delimitat de o membrană, iar materialul genetic este distribuit sub forma unei structuri
citoplasmatice nucleoidice. Spațiul citoplasmatic este lipsit de organitele membranare și de formațiunile protoplasmatice
specifice celulelor eucariote. Totuși, în citoplasmă se regăsesc plasmide, mici molecule circulare de ADN care coexistă
cu nucleoidul și care conțin gene ce pot fi transferate prin procesul de conjugare bacteriană. În citoplasmă se mai
regăsesc și vacuole, organite bogate în substanțe de rezervă, și ribozomi, sediul sintezei proteice.
Bacteriile bune organismului
• Microorganisme precum bacteriile si virusurile ne pot imbolnavi. Insa putini stiu ca in intestin traiesc 100 de trilioane de
microbi care nu prezinta niciun pericol. Dimpotriva, imbunatatesc digestia, ne protejeaza impotriva infectiilor si mentin sanatatea
reproductiva.
• Cu cat invatam mai multe despre sutele de trilioane de microorganisme care colonizeaza pielea, nasul, vaginul si tubul digestiv, cu
atat mai mult realizam ca acestea ar putea fi la fel de importante pentru sanatatea noastra precum celulele umane.
• "Cunoscand tipul de microbi care traiesc in organismul persoanelor sanatoase putem sa intelegem rolul pe care acestia il joaca in
evolutia diferitelor afectiuni", sustine dr. Curtis Huttenhower, profesor de biologie computationala si bioinformatica in cadrul
Departamentului de Biostatistica la Scoala de Sanatate Publica Harvard “T.H. Chan”.
• Potrivit expertilor americani, 80% din sistemul imunitar se regaseste in intestin, unde exista 2 kg de bacterii “bune”, echivalentul a
2 pungi de zahar.
 Trăim într-o lume a bacteriilor şi acest lucru ne afectează mai mult decât se credea până acum.

În prezent, o echipă de oameni de ştiinţă care activează la universităţi din întreaga lume au comparat şi au
redactat rezultatele a sute de studii care urmăresc interacţiunile dintre animale şi bacterii, cele mai multe
realizate în ultimul deceniu şi au arătat că Margulis a avut dreptate. Rezultatele combinate sugerează că
dovezile care sprijină afirmaţiile făcute de Margulis au ajuns într-un punct critic, fiind necesar prin urmare ca
oamenii de ştiinţă să reexamineze unele dintre caracteristicile fundamentale ale vieţii, prin prisma relaţiilor
complexe, co-dependente, existente între bacterii şi alte forme de viaţă extrem de diferite.
Rolul bacteriilor in viata noastra
• Acum suntem conștienți de beneficiile bacteriilor pentru organism și de rolul vital pe care îl au pentru
sănătatea noastră. La fel ca aerul, apa și mâncarea, bacteriile sunt esențiale pentru viață. O funcție
cheie a acestora este susținerea sistemului imunitar și implicit a rezistenței la boli. În fiecare zi bacteriile
bune din organismul nostru creează prima linie de apărare în fața bacteriilor nocive, cunoscute ca
patogeni.
În acest fel, ele susțin și ne educă sistemul imunitar. În plus, ajută sistemul digestiv și susțin
organismul in procesul de absorbție a nutrienților și sinteza vitaminelor B și K. Unele studii arată că
bacteriile bune din intestinul nostru ne pot influența chiar și dezvoltarea cerebrală și starea de spirit.
Sistemul imunitar - echipa de
intervenție a organismului
• Astăzi conștientizăm mai mult ca niciodată cât de benefic este un stil de viață sănătos pentru
bunăstarea sistemului nostru imunitar. Cum aproximativ 80% din totalul celulelor componente ale sistemului
imunitar se regăsesc în mucoasa tractului digestiv, este clar că o floră intestinală echilibrată poate reduce
riscul de infecții și nevoia administrării de antibiotice.Studii recente au găsit dovezi pentru codependența
dintre nivelul vitaminei D și anumite probiotice naturale din microbiota noastră, atunci când discutăm despre
sistemul imunitar. Întrucât nivelul vitaminei D poate fi redus în anumite anotimpuri, consumul constant de
suplimente probiotice care conțin și vitamina D, precum ProTectis cu vitamina D3, este o metodă excelentă de
susținere a unui sistem imunitar pregătit să răspundă.
 Rolul ‘’bacteriilor
prietenoase’’
Adica al probioticelor, este unul extrem de important, promoveaza
digestia usoara, ajuta la absorbtia completa a nutrientilor, protejeaza
mucoasa intestinala, reduc manifestarile colonului iritabil si stimuleaza
organismul din punct de vedere imunitar. In plus tot ele au rolul de a
furniza enzimele si nutrientii necesari pentru organism, eliminand
colesterolul, sintetizand vitamine, curatand depunerile din intestin si
impiedicand dezvoltarea bacteriilor patogene, toate contribuind la
menţinerea unui sistem digestiv sănătos.
Colonul se poate mentine sanatos cu 85% probiotice si 15% agenti
patogeni. Sanatatea noastra depinde de echilibrul dintre aceste doua
tipuri de bacterii. Probioticele predomina pentru ca ele colonizeaza o
portiune mai mare din intestin - si anume, tot intestinul subtire si o
parte a colonului, in vreme ce agentii patogeni se gasesc doar in colonul
descendent. Orice modificare sau dezechilibru al acestui raport
inseamna o sensibilitate crescuta la infectii, intrucat flora intestinala
nu-si indeplineste corect rolul protector.
ROLUL BACTERIILOR IN NATURA
• Rolul bacteriilor în natură este cu adevărat enorm. În primul rând, aceștia sunt responsabili pentru existența unor
forme complexe de viață în forma lor actuală. La urma urmei, algele albastru-verde, așa cum se numesc adesea
cianobacteriile, au creat o atmosferă și au menținut nivelul de oxigen la nivelul cerut. Până în prezent, aceste
microorganisme, care trăiesc în grosimea oceanelor lumii, generează mai mult de jumătate din O2.
• Poate că a doua importanță majoră a bacteriilor în natură este participarea lor la utilizarea materiei organice. Fără
aceasta, este, de asemenea, dificil să ne imaginăm lumea modernă. Există o întreagă clasă de organisme - saprofite
(care include bacterii). Ele sunt direct implicate în circulația substanțelor în natură, descompunând rămășițele
țesuturilor organice la mineralele necesare pentru hrănirea plantelor. Deci aceste "cruste" sunt parte integrantă a
oricărui ecosistem.
• Un alt rol important al bacteriilor în natură este de a converti anumite substanțe în alte, deși acest lucru nu este
întotdeauna de dorit. Drojdie vă permite să obțineți aluat și alcool, și bacterii lactice - kefir, brânză de vaci, lapte
tocată și alte produse similare. Dar chiar și asta nu este totul. Amintiți-vă bacteriile care alcătuiesc microflora
intestinală la mamifere. Acestea sunt cele care permit sistemului digestiv să absoarbă substanțe atât de eficiente care
intră în organism cu alimente.
BIBLIOGRAFIE:
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Bacterie
• https://www.scientia.ro/biologie/concepte-fundamentale/5631-bacteriile-si-rolul-acestora.html
• https://www.protectis.ro/probiotice/sanatatea-florei-intestinale/
• https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/fa-cunostinta-cu-bacteriile-bune-din-intestin
• https://www.pcfarm.ro/articol.php?id=812
• http://materiale.pvgazeta.info/utilizator-170/rolul-bacteriilor-in-natura.html