| mn « ISS UNG
| BCU Cluj-Napoca >
(ia
|
4
20:
Nicolas Nasgu
|
36 Eaditura University Press
Sir, Gheorghe Marinescu, nr. 38
$40139, Tirgu Mures, ROMANIA.
Tel. +40.744,527700 / +40.265.215551/126
Fax. +40,265.210407
Eaitura University Press este recunoscuti de
Consiliul National al Cereetari Stinjfice din Invajamantul Superior (CNCSIS
Cod 210.
Tehnoredactare si corecturd: autorul
Coperta: autorul
[Deserierea CIP a ionaleaRomanict el
NEAGU, NICOLAE
Motricitatea umana : fundamente psihopedagogice,
| nicolne Neagu, — Tirgu Mure : University Press, 2012
| Bibtoge.
ISBN 978-973-169-194-7
[:796(075.8)
Copyright © Editura University Press, Tirgu Mures - 2012
NICOLAE NE:
G94K15
AGU:
se See nee
MOTRICITATEA UMANA.
FUNDAMENTE PS
JHOPEDAGOGICE CAPITOLUL I
MOTRICITATEA UMANA
- COMPLEXITATE SI SPECIFICITATE
1.1. Motricitatea umani — preciziri conceptuale
Domeniul motricitijii umane este unul deosebit de complex.
Conplexiitea este astzi 0 tore” In mod, care joaed uncori un rol
ambiguu intrun discurs sau demers, relativ stiinjific sau chiar
pseudostiinffic, cu toate ca utilizarea lui ar putea induce ideea validacii
Stiintifice a acestuia. in
mult decat
ans i, sansa” recunoasterii lui ca pseudostiintific
fe mai potentia vom incerca sa
erea si nu
supradimensionaim aceasta caracteristica in relajie cu motricitatea umana,
abuz care ne-ar motiva doar o eventual ne
duce la rezultatel
De ace
ji abordare exhaustiva, dar care nu ar
contate, pagubind prin tributul generalizarii
Bae aie wate x
a de alti parte, vom incerca si nu avem o atitudine diametral
sé, limitindu-ne i i
PI mitindu-ne in a trata un segment ingust al problematicii in
discutie, care
euae a ee ae curand ar Hale rezultatele demersului,
: fere a le validitate relativa; cel mult am putea vorbi
despre 0 validitate internd, dar cu siguranja nu si despre 0 validitate
exlernd. Permitandu-ne un mic joc de cuvinte, eredem ei mai mult ne-am
complica abordand simplist motricitatea umana. a
14
‘Aga cum afirmam, chiar definirea conceptului de motricitate poate
Jnpla sau complicats, respectiv, realizata in manierd redue{ionist® sau
dimpotriva,sistemie8, Confimutul definitici poate ayea mai rmulte referinis,
perspective analitice interrelationate: fiviologicA, psihologic3,
reprezenti eapacitaten unui individ de a realiza
ritelor
respectiv,
biomecanica ete. Fi
mnigcdri cur scopul schimbarii pozitiel corpului sau a
Tegmente corporate, dea se deplasa, de a interactions eu alti indiviz i
iona in mediul ambiental (fizic sau social).
de acl
Din punet de vedere strict fiziologic, motricitatea sar opune
termenului de semsibilitate (cale ascendenta - aferentt) dorindu-se @ s¢
Seoate in eviden{i mumai componenta motorie (cale descendent -
i act reflex, ca rspuns al sistemului nervos central spre
ferent) a unui
Tnugchi (ca elemente efectorit ale organismului), Noi vom incerca, S8
‘am giisit in diverse surse. Credem
prezentim o serie de definitii pe care le~
ed dincolo de aceasta incursiune, va fi foarte important s& reusim s&
inst
interfereaz& cel mai mult cu abordarea
sintetizim acele aspecte care se in
| psihopedagogica a conceptulu, expticitind-o si nuantind-o
SSpre exemplu, ne vor interesa in mod special clementele de
educabilitate ale motrcitaii, vizind aspectele legate de Invajarea motricd,
jn relajie cu formarea de noi deprinderi_motrice sau in relajie: ©
dezvoltarea aptitudinal-motrie8, respectiv, a aptitudinilor motrice, Am
cxtras deci, citeva definiit ale motrictati, cu diverse conotati, astfel:
4s Motticitatea este ansamblul funejilor care asigura: menjinetea
posturi si executia miseirilor specific flifelor vis ea este gindith
in opozitie ou functiile de receptie si cele senzoriale” Epuran, M-
2005);
© .Motricitatea d
Ambianta si are ca suport periferic musculatura scheletiea” Pailhous,
J, & Bonnard, M. (1999) citafi de Epuran, M. (2005);
| Motricitateareprezinti ansamblul de functiuni
Tiziologice, neurologice si psihologice care asigurd producerea de
migeari”, Cuerrier, Leblane & Beaudoin (2004);
emneazi o functie care organizeazi relatiile cu
anatomiice,
1s este definiti ca
Ih dictionarul enciclopedic Le Petit Larousse (1995), motricitateg
Ansamblu de functiuni biologice care as
ea la om si la animale
Dragnea, A. &
. Bota, A.(1999) definese motricitate rept
Totalitatea actelor motrice efectuate pentru intrefinerea relatiilor eu
mediuil natural sau social
Ansamblu de funcfiuni care asiguri misearile” Le Rober
(1995);
© .Capacita
activitajii nervoase superioare de a trece rapid de Ia un
proces de excitatie Ia altul, de la un anumit stereotip dinamic ta
altul” sursa web - http://dexonline.ro:
© .Funcjia care asiguri miscarile corpului,
neuromuscular
datorate
aparatului
romedie.ro
Ansamblu de funcfiuni nervoase si musculare permijand mise
voluntare automatizate
pusse, fr
Ansamblu de functiuni corporate asigurate de sistemul locomotor
nervos, permijand miscarile si deplasirile
(Capacitate de
a se misca, asigurata de functiunile musculare gi
nervoase ale fiinfelor vii" sursa web - huip:/ff.encarta msn.com
1.2. Motricitatea w »Nature versus nurture”
Conceptul interogativ, respectiv versus nurture?”
relativizeazi calitatile sau insusirile umane (de natura intelectuala, fizica
artistica etc.) la componenta inndscutd, naturala, nativa sau, dimpotriva, la
cea de sorginte experenfiala, dobanditi prin educare, heteronom sau
autonom, trasdturi prin care se diferentiaza indivizii intre ei
Vorbim aici, in principal, despre diferente care exista intre indivizi,
de natura psihica, functionalé, fizicd sau motrica
de curente interpretative de
Au apirut, astfel, o serie
nul ni
d ivismului sau empiricismului (in
filosofie) sau behaviorismului (in psihologie). Unele dintre ele suport
critici vehemente, cum ar fi eugenismul. Ele au dezbatut de-a lungul
timpului problema ierarhiet celor doua elemente cauzale, in generarea unor
calitiji umane (in special legate de personalitate), prin intermediul eArora 0.
parte dintre indivizi se remarea in raport cu masa larg din a
categorie de virsta, sex, ocupafionals, social, etnicd sau cultural.
in contextul motrcititt umane, in fap, este vorba despre eeea ce am
amintit anterior
definirea si incadrarea unor calititi umane aptitudinal-
motrice, ca fiind de natura geneticd, respectiv genotipul motrie al unui
individ,
completate cu cele care sunt dobindite prin invijare, repetare
instruire, antrenare, respectiv, deprinderile si priceperile motrice, acestea
din urma constituind fenotipul motric al unui individ.
Cel care a enuntat pentru prima dati expresia nature versus
nurture adicd natura versus hrand, a fost Sir Francis Galton (1822-
1911), unul dintre cei mai importan{i fondatori ai psihologiei diferentiale
‘Om de sting’ extrem de complex, cu studii gi cereetari in diverse domenii
geografie, meteorologie, statisticd (etalonare, regresie, corelatie), geneticd
(biometric), psihologie experimentali (psihometrie) etc., el a dezvoltat
prineipiile analizei factoriale, continuate de Charles Spearman si Cyril
Burt, abordind relatia ereditate-mediu, ca factori de influenja in
dezvoltarea personalitatii, subestimand ins importanta factorilor de mediu
asupra dezvoltirii individului, apud Manzat, I. (2012),
in prezent, aceasti relatie binard continua s& suscite interes, atribuind
uncia sau celeilalte dint
componente, asa zisa primaritate a influentet
factoriale asupra dezvoltirit unui individ (psthice sau fizice). Cel mai elocvent
rispuns la intrebarea: care dintre factor, nativi sau dobanditi, prevaleaz in
a fost dat de psiholo
1 Hebb (1904-1985), care a replicat tot printr-o intrebare:
dimensiuni conttibuie eel m
lungimea
influenarea dezvoltini_personalitii. wnadian
Dona Care dintre
ai multe la. stabilirea ariei unui, dreptunghi,
Meaney M. (2004), Evident
ii, 0 analogie cu abord:
au latimea sa in cazul
indivizilor um a diferentiala a influentei celor dowd
fori, din exemplificarea de mai sus, poate fi limitativa, dar
de natura analit
categorit de f
element cd pot fi semnificative in contextul caracteristicilor
uunci categorii umane: populatie, esantion ete., Rich Harris, J. (2006). Teoria conform eieiafinfa umand dabiindeste toate sau aproape faye
{Wisiturile comportamentale prin nurture, a fost definita de filosoful Johy
Locke (1632-1704) drept tabula rasa, dezvoltarea mani fiind doay
consecinja influentei mediului, Locke a continuat linia empiric-materiatis
Jui Bacon si Hobbes, fundamentind orientarea senzoriali in. teoria
‘cunoasterii, fn Tucrarea sa celebra, care se inttuleazii: An essay concerning
human understanding (Eseu asupra intelectului omenese), 1689-1699,
Locke afirma cA toate cunostinjele provin din experienta senzoriala. in
viziunea sa, mintea omului este la nastere ca 0 foaic nescrisi, tabula rasa
mai precis cd ., in intelect nu existit nimic fird s& fi fost inainte in simpuri
sLocke a ficut totusi unele concesii idealismului, admitind, alaturi de
experienfa interna, ca un izvor de sine statitor al cunoasterii si formuliind
teoria calitijilor secundare, dupa care calititile secundare (culoarea, gustul
mirosul etc.) ar fi subiective si numai calitijile primare (intinderea, figura
miscarea ete.) ar avea un caracter obiectiv. Locke nu injelegea specificul
Calitativ al rafiunii in raport cu simfurile si rolul ei activ", Westen, D. (2002) si
sursa web - http://ro.wikipedia.org/wiki/John_Locke
Din punctul nostru de vedere, he itatea motricititii umane
hu trebuie abordati ca un element opozabil motricitajii dobandite prin
invatare, Relajia de complementaritate si de interconditionare, cu efecte de
potentare reciproci”, Neagu, N. (2010), defineste cel mai adecvat
Faporturile cu influenfe factoriale asupra comportamentului motric
al unui individ. Covarianja influentelor celor dou categorii de factori
exprima cel mai adecvat raportul dintre ele si actiunea lor conjugata asupra
motricitafii unui individ. A susjine o teorie care scoate in evident
inyarianta sau varianta nuli a relajiei dintre factorii constituenti ai
notipului motric uman si cei care definesc fenotipul motric este, din
perspectiva noastrd, limitatd sau chiar gresiti.
Engrama motricd a unui individ, ca rezultat al caracteristicilor
mnemice ereditare, se constituie intr-un complex-factor predispozant, cu
puternice influente asupra a tot ceea ce va insemna formarea, consolidarea
$i perfectionarea prin invajare motricd, a intregului ansamblu de deprinderi
si priceperi motrice al acestuia.
1,3, Relatia motricitate - activitatea motrieii umani
Epuran, M. (2005), afirma & .migcarea umana e miseare corporal,
orientatd spre scop, stimulata si susfinuta de motive; uncle migedri si
‘aciuni sunt subsumate idealului de autorealizare al omului
in luerarile sale, autorul abordeazd, printre altele, citeva aspecte de
natura terminologicd, legate de denumirea acestui tip de activitifi, care
vizeaz& miscarea umand, cum ar fi
© activititi fizice:
© activititi motrice,
+ activititi corporate
Acelasi autor considera termenul de fizic ca avind prea .multe
similitudini” Epuran, M. (ibidem, p.28). Referindu-se la termenul motric,
facesta este considerat ,.ca avand conotatii ambigue, daci nu se specifica a
cui motricitate gi de ce fel este aceasta” Epuran, M. (ibidem, p.28). in cele
din urma, recomanda utilizarea termenului de corporal, considerdnd ci
acesta este cel mai cuprinzator.
jn nici un caz nu ne propunem si nici nu ne permitem s& analizim
critic argumentatia distinsului profesor, dar putem constata faptul 4, spre
exemplu, termenul de corporal ne poate duce la ideea ci se discuta despre
orice corp, nu numai cel uman, si mai mult decat atit, fra si fortim nota,
in orice stare. Ar putea plirea anodin subiectul in diseutie, ins noi
preferdm sa utilizim termenul de activitati motrice umane, considerdnd
ci acesta face trimitere Ia migcarea corpului omenese, fira niciun fel de
dubju de natura lingyistica.
Domeniul activitatilor corporale este definit de Epuran, M.
(ibidem) ca avand trei dimensiuni referentiale: biologicd, psihologicd,
sociologica si este structurat de autor, tipologic, in cinci categori
ctivititi corporale ludice
ctivititi corporale gimnice:
activititi corporale agonistice;
19 Dac am largi contextul diseufiei legata de adresabilitatea, formele
principale si funcfiile activitiqilor motrice umane, intr-un context
referential ontogenetic, o reprezentare schematic ar putea fi configurata in
maniera de mai jos (Tabetul nr. 1),
Activititile motrice um:
Tipde
Togs] tenetciri Forme Funeti Funeti
om
activitit | principal principale firecte | indireete
pe
Activia | Copil Deryoheres
Ludice fizicd polivalents | Psiho-socio-
palbomotriitti_| Emulav
Je bad | Dervolares fick | Formatv
Adolescent | Gimnasictnerobutin | armonioas Sanogend
Tinte Ginmnastch aerobica | Dezvoltare Profilactica
a Brimicd | corporait anaes. | De itretnere
Banistica | Optimizaea marior| Eoulaiva
acti Sees en
ae ites |e |
Dees |[Mainiaes °7 | Deniaince
div | Odihna activa i psihica os
AapaTDEE| Con Sang fee “1
‘compensatorii| Adolescent | Activitati motrice sedentarismului ais
fr Vecctotae |e Bec
ups cum observim, finctii eur valenje formative (legate de
nsamblu, a personalititii umane), se reqisesc Ia toate tipurile
ezyoltarea, in an
tinele dintre ele clar
setivitifi motrice umane, sub diverse forme
‘Varietatea de confinut si forma, varietatea
jotrice umare, desfgurate la cele
de
cexplicitate, allele implicite
‘uneilor pe care le indepfinese activtatile m
mai diverse varste fie e& este vorba de ace!
indirecte, sunt caracterizate de omniprezenfa funetiei formative
Funcfia formativa se fundamenteaza si este completata de un intres
nctive (n.n.) cu efeet de amplificare a efectelor
repertoriu de alte funefii co
de perfectionare, corective,
favorabile produse de prima, cum ar fi: funetii
wplare, de integrare, de comunicare, de socializare, de
compensatorii, de ada
de intrefinere, de
de satisfacere a nevoit de miseare,
educare estetic
si "functia auxologicd — de dezvoltare
corectare etc, La acestea putem adi
fizicd si psihicd, funcria conative — de implinire a unor nevoi de migcare $i
fiunctia integrativ-sociala” Epuran, M. op.cit. (2005)
Plastia corporala” Epuran, M. (ibidem), de sorginte hereronomd
nin.) rezultata prin modelarea sau remodelarea corpuli
nice, prin
Mens sana in
‘uman, prin optimizarea marilor functiuni sistemice si ¢
urd psihied, cu vechime milenard
(Cartea a IV-a, Satira X, 10.356-64, see. IU, Ante
conotatiile sale de
corpore sano”, Juvenal (
Christum), devine astfel, un domeniu fundamental al activititilor umane,
samblul lor, generand un model referential, a ceea ce numim si
tidimensional al omului
1.4. Motricitatea global — deli nceptuale
Aceasti component a motricitijii umane, motricitatea globa
trol de ansamblt al corpului aflat, atat in
de migcare, dar si element de invajare si
starea de repaus, cat si in cei
stapdnire a diverselor pozitii sau deplasiri ale corpului, Toate aceste
usurinfa exprimarii motrice in
Hales, D. &
Aspunsuri. motrice asi armonia. i
diverse activitati corporale, ludice, sportive sau de expresie’
Lauzon, L.(2004), sau derularea de ,activitati motrice, solicitand, fie una
mai multe parti, fie un ansamblu de parti ale corpului,
sau care necesita interventia si coordonarea grupelor musculare importante” Rigal,
(2004)
Motricitaten globalX reprezinta capacitatea de a executa miscari de
mare amplitudine, fficindu-se apel la mai multe parfi ale corpului sau fa
corpul intreg. Comportamente motorii ca mersul, alergarea, saritura say
‘anuncarea, care formeaza fundamentul motricitajii umane, sunt exemple de
comportamente motrice care trebuie formate prin invafare motricd (bazatg
pe exercifiu) si apoi perfectionate prin repetare si corectari retroactive
Vorbim de componente de baz, deoarece ele comporta clemente
Imai generale, care presupun, printre altele, o precizie mai putin rafinata, ©
bund motricitate de ansamblu permite reusita unor exercitii diverse,
Corespunzatoare mai multor discipline sportive, incadrate ulterior, in
anumite tipologii de executie, mult mai rafinate, Facem referire la ac{iun
de deplasare a corpului (locomofie), actiuni de transmitere de energie
Potentiala catre anumite obiecte (manipulare) sau parteneri (ex. elemente &
peedee tehnice), actiuni de schimbare a pozifiei corpului (postu
stabilizare) etc. Acestea implicd 0 buna coordonare generala, cu posibilitaji
ptare la specificul fiecdrei discipline sportive in parte.
gnea, A. & Bota,
A.(1999) propun o structurare evolutiva. a
motricititii, in
Secvenfe componente, respectiv: ,act_motrie, acfiune
motrica $i activitate
motricd”, ca elemente de natura ,micro, mezo si
macro-structurale” ale acesteia, Dragnea, A. & Bota, A (ibidem),
Astfel, actul motric este definit ca
element de baz al oricarei
scopul adaptirii imediate’
miscati, si ca baz pentru ,,construirea de
actiuni motrice”, Epuran, M. (1994),
jotricH este o structuri motricd mai complexa, care se
si ca element distinctiv, cu inceput si finalitate, net conturate sau
intr-un lan} cinematic mai amplu
in cadrul sustenabititayii
functionalitayii actiunii
motrice sunt implicaji factori i
energetici
cinematici si cognitivi” Dragnea, A. & Bota, A.(ibidem), Aceiasi autori
identifica uncle caracteristici ale acfiunilor motrice, cum ar fi: ,constanta gi
unicitatea”, precum si o integrare a relajiilor de tip concentric” si
reunire de tip sistemic” intre cele douk niveluri: act si aefiune. Actiunea
smotried este .substan{a” care asigurd funeiZonalitatea segmentulut imediat
Superior, activitatea motricd. Este o components ,mobild, eu variabilitate
Felimitata” in raport cu situafiile in care se manifest si ct
particularity” celor care le executd, Dragnea, A. & Bota, A.(199®).
[Activitatea motried este spafiul de ,convergena” al actiunilor
motrice care regrupeazi ansamblul de actiuni motrice articulate sistemic
intre ele", care se manifest pe 0 perioad mai mare de timp, avind ta baz
‘dei, reguli si forme de organizare”. Ea reprezinta 0 suecesiune de
Tejiuni, eu arhitectura specified, organizati ierarhic in operatii, acte sau
cesturi’, reglementate normativ. Activitatea motried reprezinti, totodatl.
‘conjugarea elementelor componente (acte si actiuni) in vederea realizitit
Functillor® si obiectivelor finale, Dragnea, A. & Bota, A,(ibidem).
Ietivitatea motricd este ,ansamblul de procese cognitive si de
anigedri pe care un individ le realizeaza in vederea indepliniii unei sarcint
Famose, J.P. (1993).
Ca urmare a analizarii diferitelor definitit si operationatizari ale
conceptului de activitate motried, din literatura de specialitate a domeniuliut
sportiv, propunem 51 noi urmatoarea definitie
Activitatea_motrici este reprezentati_de_sistemul,_organizat_si
structurat_comprehensiv. al totalititi, cocrent articulate a_actiunilor st
actelor_motrice, fund ic sir iv. avind
functi, objective
aplicabilit
1, Motric jobald= structuralitate
Asa cum am precizat pind acum, motricitatea umand este construitd
dintr-un complex extrem de Variat de structuri motrice, ierarhizate pe
nivele, de ta forme de bazi mai simple, structural si manifest, pana la
forme complexe ca structur’, dar si ca mod de organizare $i funettonare:
(Figura 1). Organizarea s rae sia eapacitatit motrice
Motricitatea globali individual
vaiatea geile intenonale)
(predispoaii tansnise
penetc de antcesor)
[Bess]
‘Am putea defini motricitatea drept camp ,morfocinetic” sau, dupa
az, ,topocinetic” - termeni introdusi de Jaques Paillard in anul 1974
pe
care ii propunem a fi
introdusi gi in terminologia ro
mand specified
domeniului motricitatii umane
Vom incerca, pe parcursul |
cartografiere a acestui domeniu, tocmai pentru a delimita cat
elementele struct
ai exact
le, raporturile si termenii prin care ii definim,
Din perspectiva psihoped
ici, pe acest camp de acfiune se
desfiisoara intre
I ansamblu de activitati motrice, proiectate si concepute
nitar", ea activitaji ,constient” dirjte, elaborate anticipativ” Pe WP
fond motivational consistent", Dragnea, A. & Bota, A999):
Fragmentarea unitiilor spatio-temporate, evolutia si desfasurarct
sctivityilor motrice, toate fin de modul in care intregul sistem $1"
aenceput gi apoi operafionalizat in praticd. Mal mult decdt ait labor’
tinor strategii, stabiliea obiectivelor de perspectiva, definirea finalitatilor
ono lulu, generale sav sectoral, toate sunt clemente fundamentals
ah ce priveste dezvolarea gi optimizarea acestui domeniu din éel Pil?
S-ar putea să vă placă și
- Dansul CromozomilorDocument2 paginiDansul CromozomilorRazvan BaniaiÎncă nu există evaluări
- Kinesiologie Curs 4Document11 paginiKinesiologie Curs 4Razvan BaniaiÎncă nu există evaluări
- Ochiul AlcatuireDocument11 paginiOchiul AlcatuireRazvan BaniaiÎncă nu există evaluări
- Kinesiologie CURS 7Document20 paginiKinesiologie CURS 7Razvan Baniai100% (1)
- MamifereleDocument6 paginiMamifereleRazvan BaniaiÎncă nu există evaluări
- Kinesiologie CURS 6Document17 paginiKinesiologie CURS 6Razvan Baniai100% (1)
- Rolul Gametilor in Transmiterea Materialului Genetic.Document1 paginăRolul Gametilor in Transmiterea Materialului Genetic.Razvan BaniaiÎncă nu există evaluări
