MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Olimpiada de Istorie
Etapa județeană/a municipiului București
Clasa a XII-a
2017

Varianta 1
• Timpul de lucru este de trei ore.
• Ambele subiecte sunt obligatorii.
• Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I.
• Subiectele se tratează pe foi separate.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „Moldova se confruntă cu amenințarea turcească mai târziu, grație așezării sale geografice (primul
atac otoman asupra ei datează din 1420). Dar îndată după căderea Constantinopului (1453) otomanii apar la
Gurile Dunării și, susținuți de tătari, pun stăpânire pe litoralul Mării Negre. Sultanul Mehmed II cere Moldovei
să-i recunoască suzeranitatea și să-i plătească tribut. Domnul Petru Aron […] se supune, acceptând totodată să
deschidă Cetatea Albă – portul Moldovei la mare – negustorilor turci. Prea grabnicei supuneri față de turci i se
opune însă Ștefan, venit la tron după îndelungată perioadă de lupte pentru domnie între feluriți pretendenți [...].
De la început știe să profite de rivalitatea polono-maghiară în atingerea scopurilor sale de eliminare a adversarilor
(ca Petru Aron, ucis în 1479) sau în luarea cetății Chilia în 1465. Impotriva acestor două state folosește chiar
armele atunci când ele trec la acțiuni militare contra Moldovei. Așa se întâmplă în decembrie 1467 la Baia, unde
ajunsese Matei Corvin în înaintarea sa în Moldova cu intenția de a-l înlătura pe Stefan și a-l înlocui cu Petru
Aron. ”
(Ion Bulei, O istorie a românilor)

B.„În iarna lui 1474/1475 o mare armată otomană de c. 120. 000 de oameni […] pătrunde în Moldova
pentru a restabili dominația Porții la Dunăre. Ștefan o așteaptă lângă Vaslui, practicând tactica pământului
pârjolit, ceea ce îi obligă pe turci să înainteze în căutarea hanei pentru oameni și animale exact spre locul stabilit
de Ștefan, la confluența Racovei cu Bârladul, care nu îngăduia decât o restrânsă desfășurare de forțe. Atrase în
lunca Bârladului, trupele turcești sunt surprinse de cavaleria și pedestrașii lui Ștefan, lovite de tunurile
moldovenilor, și mulți turci cad dezorientați și împotmoliți în mlaștini.Urmărirea celor retrași a fost la fel de
cumplită, bătălia transformându-se într-o mare victorie, cea mai însemnată din istoria luptelor românilor cu turcii.
Victoria lui Ștefan îl obligă pe sultanul Mehmed II să deplaseze centrul de greutate al efortului militar otoman la
Dunărea de Jos și în nordul bazinului pontic. În iulie 1475, flota otomană cucerește Caffa și aduce Hanul tătar al
Crimeii sub directa subordanare a Porții, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient instrument de
intervenție militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziția Moldovei se agravează, tătarii fiind forța războinică
de temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldovei (și ale Valahiei). ”
(Ion Bulei, O istorie a românilor)

C. „Noi Ştefan voievod, din graţia lui Dumnezeu domn al Moldovei, (...) vă spun că necredinciosul
împărat al turcilor a fost mult timp şi este nimicitorul întregii creştinităţi, şi în fiecare zi se gândeşte cum să
distrugă şi să supună toată creştinitatea. De aceea noi facem cunoscut tuturor domniilor voastre că pe la
Boboteaza trecută sus-numitul turc a trimis asupra mea în ţara noastră o mare armată în număr de o sută şi
douăzeci de mii de oameni, (...); şi după ce a auzit de această înfrângere [suferită de armata otomană la Vaslui]
păgânul împărat al turcilor şi-a pus în plan să se răzbune şi el însuşi în persoană cu toată puterea sa să vie în luna
mai asupra noastră şi să supună ţara noastră care e poarta tuturor creştinilor (...), dar dacă această poartă va fi
pierdută, (...) toată creştinitatea va fi în mare primejdie.”
(Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către principii creştini, 25 ianuarie 1475)
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
D.„Ca domn al unei țări situate în prima linie a confruntărilor dintre creștini și otomani și care cunoștea
pretențiile tot mai împovărătoare ale Porții Otomane, Mihai Viteazul a înțeles că, față de schimbările ce se
manifestau în viața internațională, nu poate fi nici indiferent și nici neutru. Aceste schimbări trebuiau folosite
pentru a da un nou curs statutului politic al Țării Românești.
Înzestrat cu simț diplomatic, conturându-și lucid planurile de acțiune, Mihai Viteazul a căutat, odată ajuns la
cârma Țării Românești, să întrețină legături cu voievozii Moldovei, cu principii Transilvaniei, cu conducătorii
mișcării de eliberare a popoarelor din Balcani și cu organizatorii cruciadei antiotomane, pentru a iniția și a duce,
cu sorți de izbândă, lupta împotriva turcilor.“
(Academia Română, Istoria Românilor)
Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Precizaţi un eveniment din sursa B, menționând câte o cauză și câte o consecință ale acestuia, selectate din
sursa A, respectiv din sursa C. 5 puncte
2. Prezentaţi politica externă a lui Ștefan cel Mare, față de Ungaria și Polonia, precizată în sursa A, utilizând și
două informații din această sursă. 7 puncte
3. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre
aceste informaţii (cauză, respectiv efect) 3 puncte
4. Formulați, pe baza celor patru surse date un punct de vedere referitor la o constantă a relațiilor internaționale
în care este implicat spațiul românesc în secolele al XV-lea-al XVI-lea, susținându-l cu câte o informație
selectată din fiecare sursă. 7 puncte
5. Prezentaţi o consecință a faptului istoric din sursa C și a faptului istoric din sursa D stabilind o asemănare
între aceste fapte. 12 puncte
6. Argumentați, prin două fapte istorice, un punct de vedere referitor la politica externă promovată de
conducători politici din spațiul românesc în secolul al XVII-lea. 6 puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ cinci pagini, un eseu despre spațiul românesc între secolele al XVIII-lea - al
XX-lea, având în vedere:

- prezentarea câte unei acțiuni desfășurate de români, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, respectiv
în prima jumătate a secolului al XIX-lea;
- prezentarea a două constante în desfășurarea faptelor istorice din spațiul românesc în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea;
- prezentarea a două asemănări între faptele istorice de la începutul secolului al XX-lea care au condus la
formarea României Mari;
- menționarea unei consecințe în plan intern a realizării României Mari;
- argumentarea, prin două fapte istorice, a unui punct de vedere referitor la rolul actelor constituționale din a
doua jumătate a secolului al XX-lea în evoluția României.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect,
argumentarea unui punct de vedere (prezentarea faptelor istorice relevante și utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea
eseului în limita de spaţiu precizată.
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană/a municipiului București
Clasa a XII-a
2017
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Varianta 1

• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit
în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se calculează prin împărţirea
la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. 1 punct pentru precizarea oricărui eveniment din susa B
Câte 2 puncte pentru menționarea oricărei cauze și a oricărei consecințe a evenimentului precizat,
selectate din sursa A, respectiv din sursa C (2px2=4p)
2. 2 puncte pentru menționarea oricărei orientări a politicii externe a lui Ștefan cel Mare, față de Ungaria și
Polonia precizate în sursa A
3 puncte pentru prezentarea politicii externe a lui Ștefan cel Mare, față de Ungaria și Polonia precizate
prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la politica externă a
lui Ștefan cel Mare, față de Ungaria și Polonia
Câte 1 punct pentru utilizarea oricăror două informații din sursă în cadrul prezentării
(1px2=2p)

3. 3 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
4. 7 puncte pentru formularea, pe baza celor patru surse, a oricărui punct de vedere cu privire la o constantă
a relațiilor internaționale în care este implicat spațiul românesc în secolele al XV-lea-al XVI-lea, susținut
cu câte o informație selectată din fiecare sursă
4 puncte pentru formularea, pe baza celor patru surse, a oricărui punct de vedere cu privire la o
constantă a relațiilor internaționale în care este implicat spațiul românesc în secolele al XV-lea-al
XVI-lea, susținut cu câte o informație selectată din trei dintre surse
3 puncte pentru formularea, pe baza celor patru surse, a oricărui punct de vedere cu privire la o
constantă a relațiilor internaționale în care este implicat spațiul românesc în secolele al XV-lea-al
XVI-lea, susținut cu câte o informație selectată din două dintre surse
5. Câte 2 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a faptului istoric din sursa C și a faptului istoric
din sursa D (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea consecinței fiecărui fapt istoric menţionat în sursa C și a faptului
istoric din sursa D, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
(3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la faptele
istorice menţionate
2 puncte pentru menționarea oricărei asemănări stabilite între faptele istorice prezentate
6. 6 puncte pentru argumentarea oricărui punct de vedere referitor la politica externă promovată de
conducători politici din spațiul românesc în secolul al XVII-lea, prin prezentarea a două fapte istorice
relevante și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, ca urmare etc.)
3 puncte pentru argumentarea oricărui punct de vedere referitor la politica externă promovată de
conducători politici din spațiul românesc în secolul al XVII-lea prin prezentarea doar a unui fapt
istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi
concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Informaţia istorică – 40 puncte distribuite astfel:
- Câte 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de români, în a doua jumătate a secolului
al XVIII-lea, respectiv în prima jumătate a secolului al XIX-lea (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate, prin evidențierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la acțiunile
menţionate
- Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două constante în desfășurarea faptelor istorice la din spațiul
românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei constante menționate, prin evidențierea relaţiei de cauzalitate
şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
constantele menţionate.
- Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două asemănări între faptele istorice de la începutul secolului
al XX-lea care au condus la formarea României Mari (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei asemănări menționate, prin evidențierea relaţiei de cauzalitate
şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
asemănările menţionate
- 2 puncte pentru menționarea oricărei consecințe în plan intern a realizării României Mari
- 8 puncte pentru argumentarea oricărui punct de vedere referitor la rolul actelor constituționale din a
doua jumătate a secolului al XX-lea în evoluția României prin prezentarea a două fapte istorice relevante
și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca
urmare etc.)
4 puncte pentru argumentarea oricărui punct de vedere referitor la rolul actelor constituționale
din a doua jumătate a secolului al XX-lea în evoluția României prin prezentarea doar a unui
fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.)
şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

o 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru (introducere – cuprins/ cuprins - concluzii);
o 3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât analiza să probeze înţelegerea procesului
istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
o 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
o 3 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
o 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu.