Proba scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I.Citeşte cu atenţie textul următor:

„E mare, negru ca întunericul; numai vârfurile labelor sunt albe, ca şi când lumina zilei i le-ar fi pătat
într-adins. Din capul cu fruntea puternică, mare, ochii verzi înfloresc noaptea ca două scântei. E cel mai frumos
motan al târgului. Dar de frumuseţea lui nu-şi dă seama; în ceasurile de veghere, când i se pare că-şi zăreşte
chipul în talerul lunii şi-şi vede înfăţişarea bărbătească, simte un fior ce-i străbate prin spate şi-l ondulează, de
mândrie, până-n vârful cozii. Trăieşte singur. Ziua stă ascuns cum poate şi unde poate. Ziua doarme; numai
când soseşte ceasul prânzului, care vine singur în labă, se trezeşte morocănos.” (Emil Gârleanu – „Filozoful”)

A.Limba română
1.Transcrie semivocalele din cuvintele „zilei” şi „două”.
2.Menţionează două sinonime ale cuvântului „morocănos”, din text.
3.Transcrie din text două cuvinte derivate cu prefix.
4.Precizează gradul de comparaţie, din text, al adjectivului „frumos”.
5.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „...şi-şi vede înfăţişarea...”.
6.Transcrie din text câte un atribut substantival în cazul genitiv, respectiv, în acuzativ.
7.Menţionează funcţia sintactică a pronumelui relativ, din text, „ce” („ce-i străbate prin spate”).
8.Scrie o frază în care să existe şi o propoziţie subordonată subiectivă, având ca regent un adverb predicativ.
9.Numeşte raportul sintactic existent între propoziţiile subordonate din fraza: „Ziua stă ascuns cum poate şi
unde poate”.

B.Înţelegerea textului literar

10.Transcrie, din text, o propoziţie în care este numit / identificat personajul descris.
11.Selectează, din text, o structură care conţine o personificare.
12.Explică, într-un enunţ, efectul cromatic folosit în descriere („negru ca întunericul”, „vârful labelor sunt
albe”, „ochii verzi”).
13.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este o descriere / un portret.
14.Comentează rolul din context al sintagmei „talerul lunii”.

II. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, sub forma unei pagini de jurnal, în care să-l descrii pe cel
mai bun prieten al tău, real sau imaginar.
În compunerea ta, vei avea în vedere următoarele repere:
-alegerea unui titlu potrivit şi expresiv;-respectarea convenţiilor specifice unei descrieri;-elaborarea unui
conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;-respectarea normelor de ortografie, de punctuaţie şi de
exprimare corectă.

I.Citeşte cu atenţie textul următor:

„Bolta şi-a cernit năframa Zarea-şi picură argintul
Ca o mamă întristată, Pe ovezele de aur,
Floarea-soarelui pe câmpuri Ostenit, din aripi bate,
Pleacă fruntea-ngândurată. Ca un vis pribeag, un graur.”
(Octavian Goga – „Sara”)
a cerni = a înnegri; năframă = basma; ovezele = (aici) lanuri de ovăz

A.Limba română
1.Motivează rolul virgulei din prima strofă.
2.Transcrie, din text, două cuvinte derivate cu prefixe.
3.Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul „aripă” să aibă alt sens decât în text.
4.Transcrie, din text, un verb de conjugarea I şi un verb de conjugarea a III-a.
5.Precizează forma de genitiv-dativ singular, cu articol hotărât, a substantivului „mamă”.
6.Menţionează funcţiile sintactice ale celor patru cuvinte subliniate: „Zarea-şi picură argintul”.
7.Scrie un enunţ în care substantivul „graur” să fie complement indirect în acuzativ.
8.Transformă atributul „pribeag” în propoziţie subordonată atributivă, corespunzătoare ca sens.
9.Construieşte o frază în care să fie prezentă o propoziţie subordonată circumstanţială de timp, având ca regent
verbul „a bate”.
B.Înţelegerea textului literar
10.Rescrie, din text, două versuri care sugerează imaginea verii.
11.Transcrie, din text, două epitete.
12.Explică semnificaţia următorului vers: „Bolta şi-a cernit năframa”.
13.Menţionează două argumente prin care să susţii că fragmentul citat este o descriere.
14.Precizează cărui gen literar îi aparţine fragmentul citat.

II. Realizează o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii un peisaj nocturn, urban sau rural, în
funcţie de experienţele personale.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:-selectarea unor date obiective ale realităţii şi adecvarea lor
stilistică;-surprinderea câtorva însuşiri particulare ale peisajului descris, prin folosirea unui limbaj figurat
(imagini artistice, figuri de stil, cuvinte cu sens figurat);-exprimarea unor impresii / sentimente în legătură cu
peisajul contemplat;-surprinderea relaţiei natură-fiinţă umană.

I.Citeşte cu atenţie textul următor:

„În pajiştea ce mărginea drumul, câţiva rari cosaşi sau greieri ţârâiau a arşiţă. Tot încotro mergeam eu,
curgea şi Sabasa cu unde repezi şi clare; privind-o numai cum se strecoară iute şi murmurătoare pe sub umbra
deasă şi tăinuită a pădurilor, îmi pricinuia o simţire de dulce răcoare sub arşiţa caniculară a verii. Mă aşezai pe
un bolovan la umbră şi, dus pe gânduri, priveam nemişcat apa care fugea. Pe cursul ei neoprit, mi se părea că
fuge şi sufletul meu; şi o melancolie neaşteptată mă cuprinse.”(Calistrat Hogaş – „Pe drumuri de munte”)

A.Limba română
1.Transcrie, din prima frază, un cuvânt care conţine un diftong şi unul care conţine un triftong.
2.Stabileşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: iute, clare.
3.Transcrie, din text, două cuvinte derivate cu prefixe.
4.Scrie câte un enunţ în care cuvântul „tot” să aibă valoare de pronume, respectiv, de adjectiv pronominal.
5.Precizează cazul celor două cuvinte subliniate: „...priveam nemişcat apa care fugea”.
6.Transcrie părţile secundare de propoziţie, din enunţul „...o melancolie neaşteptată mă cuprinse”.
7.Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate: „...pajiştea ce mărginea drumul”.
8.Transcrie, din text, o propoziţie subordonată atributivă.
9.Alcătuieşte o frază care să conţină o propoziţie subordonată circumstanţială de loc, având ca termen regent
verbul „a (se) aşeza”.

B.Înţelegerea textului literar

10.Numeşte anotimpul a cărui imagine este surprinsă în fragmentul de mai sus.
11.Rescrie, din text, o structură / un grup de cuvinte care conţine o inversiune.
12.Transcrie, din fragmentul citat, o structură / un grup de cuvinte care sugerează o senzaţie opusă celei de
„arşiţă caniculară”.
13.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este o descriere.
14.Precizează cauza care produce privitorului „o melancolie neaşteptată”.

II. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii anotimpul preferat.

În compunerea ta, trebuie:-să respecţi convenţiile specifice unei descrieri;-să ai un conţinut şi un stil adecvate
tipului de text şi cerinţei formulate;-să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.

I.Citeşte cu atenţie textul următor:

„Prin vişini vântul în grădină, Eu cred c-a obosit pădurea
Cătând culcuş mai bate-abia Căci ziua-ntreag-a tot cântat
Din aripi, şi-n curând s-alină, Şi tace-acum gândind aiurea.
Iar roşul mac închide floarea, Sub dealuri amurgeşte zarea,
Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Se-ntunecă prin văi cărarea
Şi-adoarme-apoi şi ea. Şi-i umbră peste sat.”
(George Coşbuc – „Pastel”)
A.Limba română
1.Desparte în silabe cuvintele: aripi, închide, clipeşte, amurgeşte.
2.Transcrie din text două cuvinte conţinând diftongi.
3.Menţionează doi termeni din familia lexicală a verbului „a crede”.
4.Transcrie din prima strofă substantivele şi pronumele în cazul nominativ.
5.Stabileşte valoarea morfologică din text a cuvintelor subliniate: „Şi-adoarme-apoi şi ea”.
6.Alcătuieşte un enunţ în care adjectivul „roşu” să aibă altă funcţie sintactică decât în textul citat.
7.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „Se-ntunecă prin văi cărarea / Şi-i umbră peste sat”.
8.Transcrie prima propoziţie principală a textului.
9.Alcătuieşte o frază în care să existe o subordonată subiectivă, având ca regent verbul „a (se) gândi”.

B.Înţelegerea textului literar

10.Precizează măsura celui de al doilea vers din fragmentul citat.
11.Transcrie din text un vers / o structură care să conţină o inversiune.
12.Menţionează o figură de stil identificată în versul: „Din ochi clipeşte-ncet cicoarea”.
13.Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul conţine o descriere artistică în versuri.
14.Explică, prin raportare la fragmentul citat, semnificaţia versului: „Şi tace-acum gândind aiurea”.

III. Imaginează-ţi că ai fost într-o vizită la muzeu împreună cu prietenii şi că acolo te-a impresionat un
tablou al pictorului Paul Serafim, tablou care înfăţişa un peisaj montan. Scrie o compunere de 10-15
rânduri în care să evidenţiezi trăsăturile peisajului pe care le-ai remarcat în această operă de artă.
În compunerea ta, trebuie:-să formulezi un titlu expresiv;-să respecţi convenţiile unei descrieri;-să ai un
conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;-să respecţi normele de exprimare, de ortografie
şi de punctuaţie.

I.Citeşte cu atenţie textul următor:

„Şi se luptară, şi se luptară, până ce ajunse vremea la nămezi şi osteniră. Atunci trecu pe deasupra lor un
corb carele se legăna prin văzduh şi căuta la lupta lor. Şi văzându-l, zmeul îi zise:
_ Corbule, corbule, pasăre cernită, adu-mi tu mie un cioc de apă şi-ţi voi da de mâncare un voinic cu
calul lui cu tot.
Zise şi Greuceanu:
_ Corbule, corbule, mie să-mi aduci un cioc de apă dulce, căci eu ţi-oi da de mâncare trei leşuri de zmeu
şi trei de cal.
Auzind corbul aceste cuvinte, aduse lui Greuceanu un cioc de apă dulce şi îi astâmpărâ setea; căci
însetoşaseră, nevoie mare. Atunci Greuceanu mai prinse la suflet, şi, împuternicindu-se, unde ridică, nene, o
dată pe zmeu, şi trântindu-mi-l îl băgă în pământ până la gât şi-i puse piciorul pe cap, ţinându-l aşa. Apoi îi
zise:
_ Spune-mi, zmeule spurcat, unde ai ascuns soarele şi luna, căci azi nu mai ai scăpare din mâna mea.
Se codea zmeul, îngâna verzi şi uscate, dară Greuceanu îi mai zise:
_ Spune-mi-vei ori ba, eu tot le voi găsi, şi încă şi capul reteza-ţi-l-voi.” (*** - „Greuceanu”)

Redactează, pe baza textului de mai sus, răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:
A.Limba română
1.Desparte în silabe cuvintele: nămiezi, osteniră, văzduh, Greuceanu.
2.Alcătuieşte patru enunţuri în care să foloseşti următoarele omofone ale cuvintelor / ale structurilor din text:
m-ai, mi-e, odată, numai.
3.Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: căuta (la lupta lor), leşuri,
astâmpără (setea), se codea.
4.Precizează valoarea morfologică din text a cuvintelor subliniate: „eu tot le voi găsi, şi încă şi capul reteza-ţi-l-
voi”.
5.Alcătuieşte un enunţ în care structura „pe deasupra” să aibă altă valoare morfologică decât cea din text.
6.Menţionează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „Atunci trecu pe deasupra lor un corb carele se legăna
prin văzduh şi căuta la lupta lor”.
7.Alcătuieşte un enunţ în care substantivul zmeul să aibă funcţiile sintactice de complement de agent, respectiv,
de complement indirect.
8.Precizează partea de propoziţie a cuvântului „văzându-” şi realizează expansiunea lui în propoziţie
subordonată corespunzătoare.
9.Contrage propoziţia subordonată circumstanţială de cauză „căci azi nu mai ai scăpare din mâna mea” în parte
de propoziţie corespunzătoare ca sens, precizând două dintre modificările care apar prin această transformare.

B.Înţelegerea textului literar

10.Transcrie din text un fragment în care se sugerează puterea neobişnuită a lui Greuceanu.
11.Explică semnificaţia din text a sintagmei: „îngâna verzi şi uscate”.
12.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere epice.
13.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unui basm.
14.Rezumă fragmentul de text citat mai sus.

I.Citeşte cu atenţie textul următor:

„Flămânda vulpe sare prin grădini, Şi, chibzuind cum să culeagă,
Poftind la struguri şi ciorchini, S-a depărtat, zicând în sine:
Dar cum pe-acolo nu e vie, „Nu mai e bun niciun ciorchine.
Ci numai boltă, ca o colivie, Ce să mai stai şi timpul să ţi-l pierzi
Ciorchinii-atârnă sus de tot Cu nişte struguri cruzi şi verzi
Şi nu ajung, ca-n vie, pân’ la bot. Şi acri, fără de-ndoială?
S-a învârtit o vreme-ntreagă N-au trebuinţă dinţii acum de strepezeală”.”
(Tudor Arghezi – „Vulpea şi strugurii”, adaptare după I. A. Krâlov)
A.Limba română
1.Transcrie o structură în care cratima are rolul de a conserva măsura versului.
2.Selectează, din lista următoare, patru termeni şi scrie pentru fiecare câte un antonim: flămândă, acolo, nu,
boltă, s-a învârtit, să culeagă, s-a depărtat, să stai, verzi, acri.
3.Transcrie două substantive din care, prin derivare cu sufixe, se pot produce cuvinte noi.
4.Scrie o propoziţie în care cuvântul „şi” (cruzi şi verzi) să aibă altă valoare morfologică decât cea din text şi
indică această valoare.
5.Separă părţile flexibile de vorbire de cele neflexibile, din lista următoare, scriindu-le pe două coloane:
poftind, o, să, s-.
6.Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „S-a învârtit o vreme-ntreagă”.
7.Alcătuieşte câte un enunţ în care substantivul „vie” să aibă funcţia sintactică de atribut substantival
prepoziţional, respectiv, de complement direct.
8.Transcrie continuarea propoziţiei al cărei prim cuvânt este conjuncţia „dar”, din al treilea vers.
9.Alcătuieşte o propoziţie subordonată atributivă, având ca termen regent substantivul „struguri”.

B.Înţelegerea textului literar

10.Numeşte modul / modurile de expunere prezent (e) în text.
11.Indică două argumente prin care ai putea demonstra că „Vulpea şi strugurii” este o fabulă.
12.Precizează felul rimei.
13.Numeşte o trăsătură a personajului întruchipat de vulpe.
14.Explică, în maximum 4 rânduri, morala fabulei.

I.Citeşte cu atenţie textul următor:

„Tot scormonind cocoşu-n bălegar, Un bob de orz, urât şi lungăreţ,
A dat de un mărgăritar Nu licăre pe nicio latură,
Şi s-a gândit cu creasta şi din partea cozii: Dar îl mănânci şi satură.”
„Ce văd în el, de-l caută nerozii?”
S-a întrebat: „Să fie de folos Cocoş la minte e şi omul prost:
Pentru cuvântul numai că-i frumos? Ce nu pricepe prostul, nu are niciun rost.”
Şi că de-aceea are trecere şi preţ?
(Tudor Arghezi – „Cocoşul şi mărgăritarul”, adaptare după I. A. Krâlov)
A.Limba română
1.Motivează întrebuinţarea ghilimelelor, în text.
2.Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului „frumos”.
3.Scrie două expresii / locuţiuni care să conţină cuvântul „rost”.
4.Transcrie câte un pronume în cazul acuzativ, formă accentuată, respectiv, neaccentuată.
5.Transcrie câte un verb nepredicativ la un mod nepredicativ şi un verb copulativ la un mod predicativ.
6.Extrage şi numeşte felul predicatelor din fraza: „Să fie de folos / Pentru cuvântul numai că-i frumos?”.
7.Precizează felul subiectelor din propoziţiile: „Dar îl mănânci şi satură”.
8.Selectează şi numeşte subordonata din fraza: „Ce nu pricepe prostul, nu are niciun rost”.
9.Integrează într-un enunţ propoziţia „Un bob de orz, urât şi lungăreţ, / Nu licăre pe nicio latură”, astfel încât
aceasta să devină subordonată completivă directă.

B.Înţelegerea textului literar

10.Indică două caracteristici ale fabulei, prezente în text.
11.Numeşte o trăsătură umană care poate fi atribuită cocoşului.
12.Transformă în vorbire indirectă fraza: „Să fie de folos / Pentru cuvântul numai că-i frumos?”.
13.Scrie un răspuns adecvat întrebării din text: „Ce văd în el, de-l caută nerozii?”.
14.Exprimă-ţi opinia despre morala fabulei, într-un text de 4-6 rânduri.

II. Realizează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre credinţa populară
exprimată de cunoscutul proverb: „După poamă se cunoaşte pomul şi după faptă omul”, susţinută
printr-un argument / motivare distinct (ă). În compunerea ta, trebuie:-să utilizezi structura adecvată acestui
tip de compunere (formularea clară, logică a punctului de vedere, prezenţa unui argument care să justifice
punctul de vedere exprimat);-să ai conţinutul şi stilul adecvate cerinţei date;-să respecţi normele de exprimare,
de ortografie şi de punctuaţie.

I.Citeşte cu atenţie textul următor:

„A fost odată ca niciodată etc.
A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor
din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate
şi cu tot ceea ce meşterii din acea ţară au socotit mai scump şi mai frumos. O mulţime de stâlpi de marmură şi
poleiţi erau prin biserică şi pe dinaintea ei. Zugrăvelile cele mai preţioase, policandre de argint şi suflate cu aur,
candele din argintul cel mai bun şi mari cât doniţa, cărţile cele mai alese erau zestrea monastirii aceleia. Cu cât
se bucura împăratul de frumuseţea ei, cu atât se întrista că nu putea să o săvârşească deplin, căci turnul se surpa.
„Cum se poate, zise împăratul, să nu pot sfârşi astă sfântă biserică? Iată, am cheltuit toată starea, şi ea nu
este încă târnosită”...” (Petre Ispirescu – „Pasărea măiastră”)
evlavios = credincios; doniţă = cofă, găleată; a săvârşi = a termina;
pomină = (aici) vestea; starea=averea; târnosită=a inaugura

Redactează, pe baza textului de mai sus, răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:
A.Limba română
1.Desparte în silabe următoarele cuvinte: niciodată, evlavios, deplin, zugrăvelile.
2.Extrage din text două adjective derivate cu sufixe.
3.Transcrie din text două cuvinte compuse.
4.Extrage din text câte un verb aflat la fiecare dintre următoarele timpuri: imperfect, perfect simplu, perfect
compus, mai mult ca perfectul.
5.Precizează ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate: „...bunătăţi ce făcuse...”; „...împărăţia lui...”.
6.Extrage din text câte un atribut adjectival exprimat prin: numeral cu valoare adjectivală, adjectiv pronominal
nehotărât, adjectiv propriu-zis la gradul superlativ, adjectiv provenit din verb la participiu.
7.Precizează funcţiile sintactice ale următoarelor cuvinte: ca niciodată, din împărăţia, pe dinaintea ei, aceleia.
8.Identifică în text o construcţie incidentă.
9.Extrage din text o propoziţie formată din S. – P. – A. – C.
10.Transcrie propoziţia subordonată circumstanţială de cauză din text.
11.Menţionează felul propoziţiei subordonate din fraza „...a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina” şi
realizează contragerea ei în parte de propoziţie corespunzătoare.

B.Înţelegerea textului literar

12.Numeşte două argumente care să ilustreze ideea că textul de mai sus este un fragment dintr-un basm.
13.Precizează care sunt cele două însuşiri ale împăratului.
14.Explică în două-trei enunţuri în ce constă supărarea împăratului.
15.Identifică modurile de expunere prezente în text.
16.Descrie cu propriile cuvinte imaginea mănăstirii.

II. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi o întâmplare care ar putea avea loc pe
parcursul călătoriei păsărilor migratoare.
În compunerea ta, trebuie:
-să respecţi, în relatarea acţiunii, succesiunea momentelor subiectului;
-să prezinţi elementele cadrului spaţio-temporal;
-să găseşti un titlu potrivit;
-să respecţi limita minimă de spaţiu indicată.