SEMINARUL NR.2.

ALGEBRĂ LINIARĂ 1

1. Fie R corpul comutativ al numerelor reale şi R+ = {x ∈ R;x > 0}. Definim
operaţiile
L :
: R+ × R+ →L R+
N y ∈ R+ : x y = xy
∀x,
: R × R+ → R+ N
∀α ∈ R, x ∈ R+ : α x = xα .
Sa se arate ca R+ are o structura de R - spatiu liniar (spaţiu liniar peste corpul
comutativ R) ı̂n raport cu operaţiile definite mai sus.

2. Care din urmatoarele perechi de operaţii definesc pe R2 o structura de spaţiu

liniar peste corpul comutativ specificat ı̂n fiecare caz.
a) K=R
∀(x1 , x2 ), (y1 , y2 ) ∈ R2 : (x1 , x2 ) + (y1 , y2 ) = (x1 + x2 , 0)
∀α ∈ R, ∀(x1 , x2 ) ∈ R2 : α(x1 , x2 ) = (αx1 , αx2 )
b) K=R
∀(x1 , x2 ), (y1 , y2 ) ∈ R2 : (x1 , x2 ) + (y1 , y2 ) = (x1 + y1 , y1 )
∀α ∈ R, ∀(x1 , x2 ) ∈ R2 : α(x1 , x2 ) = (αx1 , αx2 )
c) K=R
∀(x1 , x2 ), (y1 , y2 ) ∈ R2 : (x1 , x2 ) + (y1 , y2 ) = (x1 + y1, x2 + y2 )
∀α ∈ R, ∀(x1 , x2 ) ∈ R2 : α(x1 , x2 ) = (0, αx2 )

3. Sa se arate ca mulţimea matricelor de tip m×n, m, n ∈ N∗ ,cu elemente din

corpul comutativ K , notata cu Mm×n (K) are o structura de spaţiu liniar ı̂n raport
cu operaţiile de adunare şi de ı̂nmulţire cu scalari din corpul cumutativ K.

4. Fie X un spaţiu real. Pe produsul cartezian X×X definim operaţiile:

∀(u1 , v1 ), (u2 , v2 ) ∈ X × X:(u1 , v1 ) + (u2 , v2 ) = (u1 + u2 , v1 + v2 )
∀α, β ∈ R,i2 = −1, ∀(u, v) ∈ X × X:(α + iβ)(u, v) = (αu − βv, βu + αv)
Sa se arate ca cele doua operaţii de adunare şi ı̂nmulţire cu scalari complecşi
determina pe X×X o structura de spaţiu liniar. Acest spaţiu liniar sc noteaza XC =
X×X şi se numeşte complexificatul spaţiului liniar real X.
Observaţie. Daca facem notaţia: (u, v) = u + iv, operaţiile de adunare şi
ı̂nmulţire cu scalari complecşi definite pe X devin respectiv:
(u1 + iv1 ) + (u2 + iv2 ) = u1 + u2 + i(v1 + v2 )
(α + iβ)(u + iv) = αu − βv + i(βu + αv).
Cu aceasta notaţie avem XC = {u + iv; ∀u, v ∈ X}

5. Fie K un corp comutativ de caracteristica diferita de doi. Notam cu Man (K)

mulţimea matricelor patratice antisimetrice cu elemente din K şi cu Msn (K) mulţimea
 SEMINARUL NR.2. ALGEBRĂ LINIARĂ 2

matricelor patratice simetrice cu elemente din K. Sa se arate ca ele formeaza subspaţii

liniare ale lui (Mn (K), +, ·, K) (mulţimea matricelor patratice cu elemente din K) şi
ca orice matrice patratica se poate descompune ı̂n mod unic ca suma dintre doua
matrice, una simetricaL şi una antisimetrica, adica
s
Mn (K) = Mn (K) Man (K) .

6.Fie sistemul liniar omogen de ecuaţii

Pn
aij xj = 0, i = 1, m.
j=1
Sa se arate ca mulţimea soluţiilor acestui sistem formeaza un subspaţiu liniar real
al spaţiului (Rn , +, ·, R).

7. Se considera
√ vectorii
√ :
v1 = (3 + 2,√1 + 2) ∈ R2 ,
v2 = (7, 1 + 2 2) ∈ R2 .
Sa se arate ca v1 si v2 sunt liniar dependenţi daca se considera R2 spaţiu liniar
peste corpul comutativ R şi liniar independenţi daca se considera R2 spaţiu liniar
peste corpul comutativ Q .

8. Sa se precizeze care din submulţimile lui Rn definite mai jos constituie subspaţiu
liniar al lui Rn , (Rn , +, ·, R) spaţiu liniar:
a) W = {x / x ∈ Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = 0} ;
b) W = {x / x ∈ Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = 1} ;
c) W = {x / x ∈ Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = x2 } ;
d) W = {x / x ∈ Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 x2 = 0} ;
e) W = {x / x ∈ Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 + x2 + ... +xn = 0} ;
f) W = {x / x ∈ Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = x2 = 0} ;
g) W = {x / x ∈ Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 = 0} ;
h) W = {x / x ∈ Rn , x = (x1, x2, ... , xn ) , x1 ≥ x2 } .

9. Sa se studieze dependenţa liniara pentru sistemele de vectori din spaţiile liniare

specificate:
a) { (−4, −2, 2) , (6, 3, −3) , (1, −1, −1) , (0, 0, 2) } in R3 , R3 − spaţiu liniar peste
câmpul R;
b) { (2, 3, −1) , (0, −2, 1) , (−1, −1, −1) } in R3 , R3 − spaţiu liniar peste câmpul
R;
c) { (1, α, 0) , (α, 1, 1) , (1, 0, α) } in R3 , R3 − spaţiu liniar peste câmpul R;
d) { 8 − t + 7t2 , 2 − t + 3t2 , 1 + t − t2 } in R2 [t], R2 [t]− spaţiu liniar real al
polinoamelor de grad cel mult doi cu coeficienţi ı̂n câmpul R;
 SEMINARUL NR.2. ALGEBRĂ LINIARĂ 3

’ “ ’ “ ’ “
2 −2 1 −4 0 −4
e) A1 = , A2 = , A3 = ı̂n M2 (R) ,M2 (R)−
4 −6 5 3 4 8
spaţiu liniar real;
f) { (2, 1, 3, 1) , (1, 2, 0, 1) , (−1, 1, −3, 0) } ı̂n R4 , R4 − spaţiu liniar real.
g) { (2, 1, 3, 1) , (1, 2, 0, 1) , (−1, 1, −3, 1) } ı̂n R4 , R4 − spaţiu liniar real.

10. Se dau vectorii liniar independenţi { u , v , w } ı̂n spaţiul liniar X peste corpul
comuativ R şi se cere :
a) sa se arate ca u + v, v + w, u + w sunt liniar independenţi ;
b) sa se arate ca u + v − 3w, u + 3v − w, v + w sunt liniar dependenţi ;
c) sa se arate ca u − v, v − w, w − u sunt liniar dependenţi .

11. Sa se expliciteze subspaţiul soluţiilor urmatoarelor sisteme liniare şi sa se

precizeze o baza ı̂n ele :
a) xš1 + x2 − x3 − x4 = 0, subspaţiu ı̂n R4 , R4 −spaţiu liniar real.
x1 + x2 − x3 − x4 = 0
b) , subspaţiu ı̂n R4 , R4 −spaţiu liniar real.
š 1 x − x2 − x 3 − x4 = 0
x1 + x2 + 2x3 = 0
c) , subspaţiu ı̂n R4 , R4 −spaţiu liniar real.
 2x 1 − x 2 + 3x 3 = 0
 2x1 + x2 − x3 + x4 = 0
d) x1 − x2 + x3 + 2x4 = 0 , subspaţiu ı̂n R4 , R4 −spaţiu liniar real.

x1 + 2x2 − 2x3 − x4 = 0

12. Sa se stabileasca daca sistemele de vectori :

S1 = { (1, 1, 0)t , (1, −1, −1)t }
S2 = { (9, −1, −5)t , (7, −1, −4)t } .
din spaţiul liniar real R3 genereaza acelaşi subspaţiu liniar.

13. Se considera spaţiul liniar real al polinoamelor de grad mai mic sau egal cu
trei. Sa se determine care din polinoamele t2 , t − 1, 2t2 + 1 aparţin subspaţiului
generat de {t3 − t + 1, 3t2 + 2t, t3 } .

14 . În spaţiul liniar aritmetic R3 se condidera se considera subspaţiile generate

de sistemele de vectori :
1) S1 = ( e1 = (1, 0, 2), e2 = (−2, −1, −1), e3 = (0, 1, 3)),
S2 = ( e10 = (−1, 2, 1), e02 = (1, 1, −1), e30 = (1, 4, −1)) .
2) S1 = ( e1 = (1, 2, 1), e2 = (1, 1, −1), e3 = (1, 3, 3)),
S2 = (e01 = (2, 3, −1), e02 = (1, 2, 2), e03 = (1, 1, −3)) .
a) Sa se determine câte o baza ı̂n [S1 ] si [S2 ] şi sa se stabileasca dimensiunile lor.
 SEMINARUL NR.2. ALGEBRĂ LINIARĂ 4

b) Sa se determine câte o baza ı̂n [S1 ] ∩ [S2 ] şi [S1 ] + [S2 ] sa se stabileasca dimen-
siunile lor.

15. În spaţiul liniar aritmetic R3 se condidera sistemele de vectori:

S1 = ( e1 = (1, 1, 1), e2 = (0, 3, 1), e3 = (2, −1, 1)),
S2 = (e01 = (1, −2, 4), e02 = (−2, 4, −8)).
a) Sa se arate ca R3 = [S1 ] ⊕ [S2 ].
b) Sa se gaseasca descompunerea unica a vectorului w = (5, −7, 13) sub forma
w = w1 + w2 , unde w1 ∈ [S1 ] şi w2 ∈ [S2 ].
L
16. Sa se arate ca R4 = [S1 ] [S2 ] , unde
S1 = (e1 = (2, 3, 11, 5), e2 = (1, 1, 5, 2), e3 = (0, 1, 1, 1)),
S2 =(e10 = (1, 1, 3, 4), e02 = (5, 2, 6, 2)).
şi apoi sa se determine descompunerea vectorului x = (2, 0, 0, 3) dupa aceste subspaţii.

17 . Fie
š ’ “ ›
a b c
S1 = A/A = , a, b, c ∈ R şi
š ’ 0 0 0“ ›
0 0 0
S2 = B/B = , p, q, r ∈ R .
p q r
a) Sa se arate ca S1 şi S2 sunt subspaţii liniare ale lui M2×3 (R), de dimensiuni
egale cu 3. L
b) Sa se arate ca M2×3 (R) = S1 S2 .