Infrastructura poate fi definită ca ansamblul elementelor materiale (construcţii, echipamente,

instalaţii, capacităţi – de transport, repere materiale valorizate simbolic), organizaţionale (reţele

de transport şi telecomunicaţii, sistemele energetice, de aprovizionare, de conducere, educaţionale,
de sănătate, de relaţii) şi informaţionale (date, informaţii, circuite, fluxuri, tehnici şi proceduri)
ale unui macrosistem social, care îi asigură funcţionalitatea şi viabilitatea în contextul general al
dezvoltării

După anul 1945 și în timpul „Războiului Rece” structurile organizaționale din cadrul
Armatei, au realizat pericolul potențial al armelor nucleare. În anul 1952 au fost organizate servicii
specializate la nivelul localităților, acestea având în compunere angajați ai apărării antiaeriene.
Legea nr. 2 din 1978, fiind promulgată pentru modernizarea apărării civile.