Competentele sunt ansambluri integrate de capacitate şi abilităţi de aplicare,

operare şi transfer al achiziţiilor, care permit desfăşurarea eficientă a unei

activităţi, utilizarea în mod funcţional a cunoştinţelor, principiilor şi
deprinderilor dobândite, în diferite contexte formale, neformale şi
informale"(Ionescu Miron, 2003).
Prin urmare competenta este o capacitate de selecţie, combinare, reutilizare a
cunoştinţelor, valorilor şi atitudinilor în scopul rezolvării de problem într-un mod
favorabil unor anumite criteria. Atunci când ne referim la competenţele unui
formator putem discuta variate planuri în care acestea se înscriu, mai ales dacă ne
gândim că publicul său este unul matur, cu o experienţă de care uzitează în orice
moment,cu un scop dinainte stabilit, căruia trebuie să i se arate respect şi
implicare. Un bun formator dispune de competenţe generale,referindu-ne aici la
cele lingvistice, de manageriere a timpului şi a resurselor, competente de
exprimare in fata unui auditoriu, empatie, transferabilitate şi conexiuni
variate,competenţe de îmbinare a teoriei cu practica, competente de planificare şi
proiectare a sesiunilor de formare în acord cu nevoile cursanţilor, de selecţie şi
adaptare a metodelor utilizate şi a deciziilor luate în în anumite circumstanţe, de
credibilitate în fata clienţilor, de imparţialitate, confidenţialitate în cadrul unor
limite clare,spontaneitate, creativitate, energie.Trainerul îşi înţelege rolul şi cauta
să găsească cele mai bune soluţii care să ajute la dezvoltarea organizaţiei, la
înţelegerea colaborării dintre manageri şi ceilalţi pentru a le identifica nevoile de
formare, diferenţiindu-le de alte tipuri de probleme. În procesul de învăţare al
adulţilor persoana abilitata sa formeze trebuie să aplice anumite principii de
dezvoltare şi livrare specifice acestei etape de viaţă, incluzând motivaţia lor
privind implicarea în activităţile de training, nevoile concrete, obiectivele
cursanţilor, experienţă anterioară înglobată în tehnnicile interactive de training,
crearea de oportunităţi determinate de desfăşurarea sesiunilor de formare.De
asemenea fomatorul are multiple mijloace de a crea confortul psihic pentru
crearea unui mediu favorabil învăţării, preocupându-se de pregătirea materialelor,
a sălii în care se desfăşoară cursul, aplecându-se asupra nevoilor sociale,
emoţionale şi de confort ale clienţilor săi.
Competentele unui Formator

 de a conduce în aşa fel procesele de învăţare, astfel încât cursanţii nu doar să

acumuleze simple cunoştinţe, ci să-şi formeze abilităţi, competenţe, cu caracter
practic-aplicativ, demonstrabile imediat;
  de a identifica concepte şi activităţi de învăţare relevante pentru contextele reale din
viaţa cotidiană a cursanţilor;
 de a se manifesta ca persoană dinamică, flexibilă, acceptând independenţa de
manifestare a cursanţilor;
 de a se adapta la diversitatea cursanţilor, pentru a putea oferi fiecăruia ce aşteaptă să
obţină prin programul educaţional la care participă (în funcţie de: nevoi de învăţare,
caracteristici personale, interese de cunoaştere), prin selectarea unor strategii de
instruire adecvate nevoilor de educaţie, pregătirii anterioare, valorilor culturale, vârstei
şi altor caracteristici personale;
 de a lucra în echipă cu alţi formatori şi de a promova munca în echipă şi la nivelul
activităţilor desfăşurate de cursanţi;
 de a comunica cu uşurinţă cu participanţii la curs şi de a facilita procesele de
comunicare dintre aceştia;
 de a stabili cu uşurinţă contacte cu persoane, instituţii şi comunitatea interesată de
realizarea anumitor programe educaţionale destinate adulţilor;
 de a stimula motivaţia cursanţilor, evidenţiind progresele şi utilitatea practică a
cunoştinţelor predate;
 de a planifica un program educaţional şi de a evalua rezultatele acestuia.

Ce este si ce nu este un formator?

1.Formatorul nu este un profesor
2. Formatorul nu preda (cunostinţe/informaţii)
3. Formatorul formeaza noi abilităţi, atitudini si comportamente
4. Formatorul nu doar transmite cunostinţe participanţilor, ci le dă ocazia să aplice aceste
cunostinţe
5. Formatorul utilizează metode de lucru non-formale
6. Aplică învăţarea experienţiala (învăţarea bazată pe experienţe si aplicabilitatea
cunostinţelor)
7. Formatorul nu numai că stie despre ce vorbeste, dar si explică ceea ce stie
8. Formatorul facilitează învăţarea (facilitează găsirea de răspunsuri chiar de către
participanţi)
9. Formatorul este un educator, educă abilitaţi si comportamente
10. Formatorul este un bun organizator
11. Formatorul are capacitatea de a se adapta
12. Formatorul nu face lecţii de lectura, ci este creativ şi original în ceea ce face
13. Formatorul trebuie sa aiba o gândire pozitivă, să aibă încredere în el si în participanţi
14. Formatorul este capabil să recunoască si să aprecieze experienta anterioara a
participantilor
15. Formatorul stie sa ceara, sa primeasca si sa accepte feed-back
16. Formatorul trebuie sa aiba atentie distributiva astfel incat sa poata surprinde toate
reactiile participantilor
17. Formatorul are capacitatea de a aplana eventualele conflicte
18. Formatorul trebuie sa fie deschis, comunicativ si sa sustina activ grupul
19. Formatorul accepta diferentele de opinie si fructifica experienta participantilor
20. Formatorul are simtul umorului, dar nu este comediant
21. Formatorul are o dorinta permanenta de autoinstruire si perfectionare

Rolurile formatorului
Din moment ce nu există un model standard al „formatorului perfect", putem, totusi,
identifica cele mai importante roluri ale formatorului:

 expert al actului de predare-învăţare, care asigură un control multiplu: prezentarea

noului material, controlarea discuţiilor şi dezbaterilor;
 consilier: nu trebuie să prezinte informaţiile cu toate detaliile ci să orienteze cursanţii
să descopere ei înşişi lucruri noi, care să îi motiveze în a continua participarea activă
la curs;
 facilitator: facilitează o cale de acces către conţinuturi noi, orientând cursanţii cum să
înveţe să descopere lucruri noi, utile în procesul de instruire dar care pot fi aplicate în
viaţa cotidiană;
 manager: încurajează cursanţii să colaboreze, sa-şi împărtăşească ideile şi
cunoştinţele dar mai ales responsabilităţile, formatorul având sarcina de a manageria
fiecare grup constituit;
 ghid şi iniţiator: poate propune proiecte pentru menţinerea competenţelor dobândite;
 evaluator al competenţelor efectiv formate sau dezvoltate la participanţii la formare,
precum şi al propriei prestaţii ca formator;
 mediator: formatorul are misiunea de a dezamorsa eventualele conflicte.

Calităţile unui formator

Formatorul trebuie să fie el însuşi o sursă de informaţie şi un model de comportament care
să antreneze grupul în activitatea desfăşurată.

 bun organizator, îndrumător, lider;

 abilităţi interpersonale ( să fie capabil să motiveze participanţii, să identifice
potenţialul de învăţare în orice situaţie, să valorizeze intervenţiile participanţilor);
 sursă permanentă de informaţie, sprijin şi ajutor în învăţare;
 diagnostician al nevoilor de formare şi al dificultăţilor în învăţare
 competenţă în domeniu;
 disponibilitate pentru munca în grup;
 spirit de echipă;
 interes pentru reuşită;
 adaptare uşoară la condiţiile de lucru, anticiparea dar, mai ales, influenţarea acestora;
 evaluator şi terapeut.