CUPRINS

I. Descrierea proiectului.
II. Obiectivele proiectului .
III. Descrierea activităţiilor proiectului .
IV. Justificarea propunerii .
V. Riscuri majore care ar putea afecta închierea cu succes a proiectului şi
măsuri de remediere .
VI. Facilităţi şi resurse disponibile pentru proiect .
VII. Analiza socio economică .
VIII. Durabilitatea activitătilor propuse .

Rezumat .
 Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă” se încadrează în Axa I –
„Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” şi are ca obiectiv general creşterea
competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării
problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul agricol şi economia rurală sunt
expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice .

I. Descrierea proiectului.
 I.1. Prezentarea zonelor de influenţă a proiectului .

Judeţul Giurgiu este încă un judeţ predominant agricol, cu aproape 50% din populaţie angajată
în acest sector. Lipsa de productivitate agricolă este generată de deficienţele infrastructurii,
dimensiunile proprietăţii şi alţi factori structurali precum preeminenţa unei agriculturi de
subzistenţă..

Economia judeţeană nu oferă încă toate condiţiile pentru a atrage un număr major de investiţii,
cu toate acestea, deschiderea judeţului către căi majore rutiere, feroviare şi navale, constituie
argumente cheie pentru dezvoltarea acestui potenţial. Portul Giurgiu şi Zona Liberă pot asigura
un tranzit economic facil şi variat al mărfurilor care traversează coridorul comercial din sudul
României.

Un alt elemente major de regres este reprezentat de absenţa asociativităţii mediului de afaceri în
organizaţii şi asociaţii formale. În acest sens nu se poate vorbi despre o „comunitate de afaceri”
în adevăratul sens al cuvântului. Dacă această situaţie nu este atât de importantă pentru
companiile mari, în cazul IMM-urilor lipsa unei coordonări şi a reprezentativităţii poate fi
considerată o deficienţă majoră, datorită lipsei unei mase critice pentru negocierea unor
parteneriate public privat. În prezent, nu există un cadru formal de dialog între administraţia
judeţeană, a unităţilor administrative şi comunitatea de afaceri .

Judeţul Giurgiu are o identitate de judeţ agricol important, statut ce trebuie revitalizat prin
revigorarea agriculturii şi industriei alimentare, domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului
Giurgiu.

Întrucât în continuare mai mult de jumătate din populaţie este activă în agricultura de subzistenţă
se impun măsuri pentru eficientizarea agriculturii. Pentru a înregistra creştere economică într-o
comunitate trebuie să existe resurse umane calificate care să fie motorul aceastei creşteri. În
prezent, Giurgiu are o populaţie îmbătrânită, servicii de sănătate de slabă calitate în mediul rural şi
o slabă infrastructură de formare a resurselor umane. Judeţul înregistrează o evoluţie negativă a
dinamicii ofertei forţei de muncă. Astfel, activitatea economică principală, agricultura, este
practicată în procent de peste 50% în regim de subzistenţă, de populaţia îmbătrânită. In prezent,
judeţul Giurgiu nu mai poate susţine statutul de judeţ agricol prosper al României, identificarea de
modalităţi sustenabile de dezvoltare economică şi socială fiind imperios necesară.
Insuficienta dezvoltare a competitivităţii fermelor agricole şi deficienţele formării educaţionale
cu specific agricol îi împiedică pe fermieri să fie concurenţiali la nivelul pieţei. O soluţie este
aşadar în promovarea de campanii de informare şi educare a micului fermier în concordanţă cu
noile realităţii din sistemul agricol.

I.2. Proiectul se bazează pe o activitate anterioară .

În ţara noastră creşterea albinelor este una din cele mai vechi îndeletniciri ale populaţiei ,s-a
dezvoltat pe aceste meleaguri în condiţii naturale deosebit de favorabile asigurate de situarea
ţării în spaţiul dambiano-pontic .

Ca urmare a particularităţilor biologice pe care le posedă , albinele melifere se deosebesc de

celelalte vieţuitoare îngrijite şi exploatate de om datorită modului de viaţă situându-se printre
insectele sociale cele mai evoluate întucât îşi desfaşoară activitatea convieţuind în familii cu un
număr mare de membri care îndeplinesc funcţi specifice .

Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un loc important în evoluţia vieţii pe pământ. Încă din
îndepartatele ere geologice apariţia albinelor în cadrul unor complexe şi complicate procese
evolutive a însemnat, fără îndoiala, dobândirea acelui rol pe care-1 au şi astazi , anume de agenţi t
polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosistemele zonale şi continentale .

Manifestarea accentuată a instinctului de acumulare a hranei de albine face ca familiile să-şi adune ,
prelucreze şi depoziteze în sezonul activ,rezerve de hrana în cantităţi ce depăşesc necesarul de
consum în sezonul rece .

Activitatea de creştere a albinelor a început ca un hobby , prin moştenirea unui număr de 3 familii
de albine , cantitatea de miere obţinută fiind folosită doar pentru consum propriu . După 3 ani de
zile s-a ajuns la un număr de 26 familii de albine , timp în care apicultorul a urmat şi absolvit
cursurile de apicultor organizate OJCA Ilfov pentru îmbunatăţirea cunoştinţelor şi a folosirii de
tehnologii moderne .Astfel solicitantul a achizişionat material genetic – mătci- superior de la
Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura Bucureşti precum şi alte materiale apicole .Îmbunătăţirea
materialului genetic precum şi folosirea de tehnologii moderne , respectiv folosirea păstoritului
apicol a dus la creşterea producţiei ,la depăşirea necesităţilor de consum propriu şi la
comercializarea unei părţi din producţia obtinută .

Dimensiunea fermei este in anul 1 de 3,261 UDE până in anul 3 ferma se va dezvolta astfel
încât să ajungă la dimensiunea de 6,332 UDE .

Astfel ferma îşi propune urmatoarele obiective :

- creşterea dimensiunii fermei cu 3,071 UDE;

- creşterea volumului de produse destinate comercializării ;

- diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei si intoducerea de noi produse ;

- realizarea de investiţii;

- se va autoriza ca PFA conform OUG 44/2008;

- va urma cursuri de pregătire profesionala ;

- respectarea planului de afaceri ;

II. Obiectivele proiectului .

Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă” se încadrează în Axa I –
„Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” şi are ca obiectiv general creşterea
competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării
problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul agricol şi economia rurală sunt
expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice.

Obiectivele specifice ale măsurii se referă la:

 Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-

subzistenţă să devină viabile economic;
 Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.

Obiectivele operaţionale se referă la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de

restructurare a fermelor de semi-subzistenţă pentru o mai bună utilizare a resurselor umane şi a
factorilor de producţie, prin:

 stimularea spiritului antreprenorial;

 diversificarea activităţilor şi veniturilor.

Solicitantul desfăşoarăactivităţi de creştere şi exploatare a albinelor în ferma de semi-subzistenţă

pe care o conduce ,producţiile obţinute sunt folosite pentru consumul familiei ,iar o parte este
destinată comercializări.

Obiectivele Măsuri 141 pentru ferma apicolă :

1. Obiectiv general de creşterea competivităţii şi diversificarea producţiei în cadrul

exploataţiei apicole .

2. Obiective specifice ale măsirii care se referă la :

- Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele să
devină viabile economic;
 - Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi
produse;
3. Obiective economico-financiare : reducerea costurilor de producţie şi creşterea
rentabinităţi financiare a fermei .

Obiectivele propuse în proiect sunt în accord cu potenţialul zonei , care asigură din belsug
culesurile începând de primăvara timpuriu până toamna târziu .

 În anul 0 de referinţă exploataţia are dimensiunea economică de 3.261 UDE ,numărul

de familii albine este de 26 ,iar din producţia obţinută a comercializat 0,276 tone .
 În anul 1 se va creşte numărul de familii la 40 şi producţia de miere la 0,300 tone.
 În anul 2 se va ajunge la un număr de 50 de familii de albine şi o producţie de 0,330
tone miere .
 În anul 3 se va ajunge la un număr de 63 de familii de albine, o producţie de 0,360
tone miere şi se va produce un nou produs ceară în cantitatea de 0,08 tone.
 În anul 4 se va menţine la un număr de 63 de familii de albine, o producţie de 0,360
tone miere şi 0,08 tone ceară.
 În anul 5 se va menţine la un număr de 63 de familii de albine, o producţie de 0,360
tone miere şi 0,08 tone ceară.

III. Descrierea activităţiilor proiectului .

 În cazul fermelor de semi-subzistenţă, principiul finanţării nerambursabile este acela al
acordării unei sume fixe anuale, în vederea adaptării acestora la condiţiile pieţii şi transformării
în ferme comerciale.

Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele să devină viabile

economic se vor atinge prin relizarea următoarelor activităţii :

 Imbunătăţirea patrimoniului prin achiziţionarea de 10 bidoane maturat inox 100

ron /buc astfel are loc imbunătăţirea calitatii mierei şi alinierea la standardele europene

în anul 1 .

 Creşterea calităţii mierei prin achiziţionarea unei centrifugi cu 6 rame de inox ,

performantă în valoare de aproximativ 3500 ron în al doilea an al desfaşurării

proiectului.

 Diversificarea produselor obţinute prin cumpărarea unui topitor de ceară în valoare de

2400 ron în al treilea an al desfăşurării proiectului.

 Achizitionarea numărului de corpuri de stupi proportional cu creşterea numarului de

stupi prevazut in planul de afaceri .

 Ameliorarea materialuilui genetic prin înlocuirea mătcilor îmbătrânite sau

neperformante cu altele

 Absolvirea cursurilor de management şi gestiune economică organizate de OJCA ,în

vederea optimizării raportului dintre costurile de producţie şi profit .

IV. Justificarea propunerii .

 În Romania, albinaritul a fost favorizat de o clima blanda si de o natura darnica, un
adevarat paradis apicol ce dainuie din martie pana in octombrie: plante melifere variate, paduri
intinse de tei si salcami, numeroase suprafete cultivate cu pomi fructiferi si floarea-soarelui.
Nu e de mirare, asadar, ca in anul 1989 productia de miere a Romaniei reprezenta 1,4% din
totalul mondial si 8,5% din productia Europei, ceea ce insemna 62,6 kg/1.000 de locuitori, faţă
de media europeana de 30,7 kg si 20,6 kg media de pe glob.
Producatorii individuali – în special cei de la sate – redescoperă treptat aceasta îndeletnicire, ce
s-a dovedit a fi o afacere foarte rentabila. Iniţial, ea se poate desfăşoară ca o a doua ocupaţie, cu
un numar mic de stupi şi multe ore petrecute in preajma unui apicultor cu experienţă. Lucrul cu
albinele nu este dificil, dar presupune respectarea anumitor reguli foarte stricte, pentru a se evita
accidentele. Profitul creste de la an la an, fiind direct proportional cu numarul familiilor de
albine, si este dependent de conditiile meteorologice.
In mediul rural, apicultura poate fi combinata cu cultivarea trifoiului sau a pomilor
fructiferi, obtinandu-se astfel o productivitate sporita a plantelor respective, de pana la 5 ori mai
mare.
Distributia produselor apicole reprezinta o parte distincta a afacerii, necesitand o buna
organizare, ambalaje corespunzatoare si cunostinte in domeniul vanzarilor. In cazul celor alergici
la polen, dar pasionati de acest domeniu, infiintarea unui magazin de desfacere a mierii si a
celorlalte produse oferite de albine reprezinta solutia ideala. Fie ca sunt produse de baza – miere,
ceara, laptisor de matca, polen, venin de albine, apilarnil, propolis sau pastura -, fie ca sunt
combinate si prezentate sub forma de lotiuni sau creme,  produsele apicole sunt din ce in ce mai
mult solicitate pe piata romaneasca. Efectele terapeutice si energovitalizante ale acestora justifica
orientarea tot mai puternica a cumparatorilor, indiferent de varsta, spre produsele naturale.
Cresterea albinelor se dovedeste astfel o afacere cat se poate de viabila, cu mari sanse de succes,
avand in vedere ca potentialul melifer al Romaniei este de aproximativ 1.700.000 de familii de
albine, iar in prezent nu exista mai mult de 800.000.
 V. Riscuri majore care ar putea afecta închierea cu succes a
proiectului şi măsuri de remediere .

 Riscurile pot apărea în anii nefavorabili apiculturii prin apariţia de îngheturi târzii care
pot afecta înflorirrea plantelor şi menţinerea florilor ,însă gama variată de plante
melifere existentă în zonă poate compensa aceste neajunsuri prin eşalonarea perioadei
de inflorit respectiv a culesului.
 Alţi factori de risc pot fi legaţi de preţurile input-urilor mereu în creştere şi de scăderea
preţului produselor apicole . Aceste riscuri pot fi eliminate printr-un management
corespunzător .
 Alte riscuri pot fi calamitătile naturale care pot afecta activitatea din stupină.
 Un factor important în viabilitatea economică este starea de sănătate a albinelor ,care
va fi monitorizată constant şi se va administra medicamentaţie preventivă.
 Alt risc este otrăvirea albinelor cu insecticide , pesticide ,etc. , risc eliminat printr-o
comunicare permanentă cu fermierii plantatiilor unde se desfăşoară culesul.


VI. Facilităţi şi resurse disponibile pentru proiect .

Albinele, prin produsele apicole, contribuie la îmbunătăţirea hranei si sănătăţii omului.

Mierea este cel mai ieftin aliment, fapt evidenţiat de costul caloriei, cu efect terapeutic
remarcabil si cu însuşiri antibacteriene si farmacologice.

Susţinerea si relansarea sectorului apicol este necesara deoarece vizează si sectorul din aval -
prin ocuparea forţei de muncă care condiţionează si prelucrează produsele apicole destinate
asigurării fabricării unor preparate pe baza acestor produse destinate consumului larg, ca si
reţeaua comercială prin care se desfac aceste fabricate.Susţinerea financiară pentru revigorarea si
dezvoltarea acestui sector pentru a contribui cât mai mult la asigurarea produselor apicole pentru
populaţie.
Producatorii apicoli beneficiaza, de urmatoarele facilitati:
   a) acordarea de credite cu dobanda subventionata de la bugetul de stat pentru procurarea de
stupi si familii de albine, unelte si utilaje apicole, precum si pentru retehnologizarea capacitatilor
de productie existente;
   b) scutirea de la plata impozitului pentru mijloacele de transport specializate in transportul
stupilor;
   c) asigurarea, pentru familiile de albine inscrise in registrul agricol, de biostimulatori furajeri si
medicamentosi la nivelul a 5 kg zahar/familie de albine, pe baza unor recepturi autorizate,
subventionate in proportie de 50% de la bugetul de stat;
   d) in fondul forestier, amplasarea gratuita a stupilor in pastoral pentru valorificarea surselor
nectaro-polenifere .

VII. Analiza socio-economică .

Analiza economică .

Contribuţia publică aferentă Măsurii 141 este de: 476.077.390 Euro, din care:

 20% - contribuţia Guvernului României;

 80% - contribuţia Uniunii Europene.

Prin Măsura 141 se acordă sprijin public nerambursabil de 1.500 de Euro/an/fermă de semi –
subzistenţă. Sprijinul se acordă pentru o perioadă de cinci ani.

Ferma cu specifi apicol este viabilă, viabilitate economică ce va creşte din anul 3, având în
vedere că o stupină devine rentabilă de la un număr de peste 50 de familii .

Veniturile şi cheltuielie realizate în anul 0 şi cele previzonate pentru anul 3 sunt:

Anul 0 Anul 3
Categoria
-lei- -lei-

Cheltuieli total 711 1673

Venituri total 2760 3712

Cheltuieli:

a. Biostimulatori : Zahăr 3,4 lei/kg.

b. medicamente de uz apicol – 5 lei stup.
c. Diverse : transport pastoral 5 lei stup .

Venituri :

Miere : 10 lei/kg

Ceară : 14 lei /kg

Analiza socială .

Albina este una dintre cele mai extraordinare creaturi din lumea insectelor. Sistemul social
complex al stupului de albine care organizeaza pana la 40.000 de indivizi într-o singura unitate
activa, a fascinat omenirea de secole .Corpul albinei este relativ delicat, durata de viaţă este
scurtă.Totuşi, albinele nu par sa ţină seama de toate acestea atunci când cară în fiecare zi uriaşe
transporturi de polen si nectar din flori pana în stup, astfel ca urmatoarele generaţii de albine să
poata apărea .

Particularitatea care face albinele să fie atât de utile omului este aceea că acumulează hrană peste
necesarul de consum, surplus pe care acesta îl valorifică.
Prin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit în pastrarea echilibrului
ecosistemelor. Astăzi, albinele sunt folosite nu numai pentru producţia directă (miere, polen etc.)
dar şi pentru beneficiile care pot fi obţinute în agricultură prin polenizare. Se afirmă chiar că
prin polenizare se obţin beneficii de 30 de ori mai mari decât prin valorificarea producţiei
directe. Mulţi agricultori îşi instalează stupi în solarii pentru a obţine producţii sporite.
 VIII. Durabilitatea activitătilor propuse

Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 141, solicitantul va trebui să întocmească un Plan
de afaceri pentru o perioadă de cinci ani.

După o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului se verifică respectarea cerinţelor minime
din Planul de afaceri depus iniţial la solicitarea sprijinului. La această dată, solicitantul trebuie să
demonstreze că faţă de situaţia iniţială a activităţii precizată în Planul de afaceri:

 producţia agricolă obţinută destinată comercializării înregistrează o creştere de 20%;

 dimensiunea economică a exploataţiei agricole creşte cu minim 3 UDE.

O dată cu verificarea îndeplinirii condiţiilor minime de acordare a sprijinului din Planul de

afaceri, beneficiarul trebuie să prezinte documente care atestă faptul că a urmat un curs de
pregătire profesională prin Măsura 111 “Formare profesională, informare şi difuzare de
cunoştinţe”, în raport cu proiectul.