CONŢINUTUL LUCRĂRILOR DE

PROIECTARE A BAZELOR DE DATE

 SUBIECTE

1) Modalităţile de abordare a proiectării bazei de date

2) Descrierea şi analiza interpelărilor adresate BD
3) Selectarea sistemului de gestiune a bazelor de date
4) Determinarea componenței bazei informaționale
5) Regulile lui Codd

2
MODALITĂŢILE DE ABORDARE A
PROIECTĂRII BAZEI DE DATE

3
 Modalităţile de abordare a proiectării BD
• În sens general proiectarea se reduce la elaborarea anumitei documentaţii
legată de constituirea unui obiect nou. De aceea şi proiectarea BD necesită
efectuarea anumitor calcule, studierea anumitului domeniu cu formularea
anumitor decizii într-un anumit mod documentate.
• După conţinut proiectarea BD preconizează efectuarea anumitor activităţi
legate de determinarea componenţei şi structurii ei, de elaborarea
resurselor informaţionale externe, precum şi a tehnologiei externe, a
resurselor programate, a materialelor organizatorico-metodice şi
instructive (documentaţie tehnologică) ş.a.
• Elementele de proiectare enumerate se reduce la determinarea componenţei
şi structurii BD şi descrierea ei în LDD al SGBD.
• Componenţa lucrărilor de proiectare a BD şi succesiunii efectuării lor sunt
predeterminate de particularităţile SGBD, care realizează structuri de date
nesemantice şi solicită exigenţe dure privind structurile realizate de ele.

4
 Modalităţile de abordare a proiectării BD
• In dependenţă de sursa informaţională se evidenţiază 2 modalităţi de bază de
efectuare a proiectării BD:
– Proiectarea BD pornind de la domeniul de obiecte (de la obiectul
gestionat, de la realitate obiectivă);
– Proiectarea BD pornind de la interpelările utilizatorului (de la
documentele de ieşire).
• Prima modalitate de abordare se bazează pe descrierea obiectelor din
domeniul de proiectare concret şi a conexiunilor dintre ele, indiferent de
necesităţile utilizatorilor finali. Din acest motiv modalitatea în cauză de
abordare a proiectării BD se consideră obiectuală ori neprocesuală.
• Al doilea mod se bazează pe interpelările utilizatorilor prezentate sub formă
de documente de ieşire. Deoarece acestea prin conţinutul lor determină
conţinutul funcţional al dirijării unității economice (întereprinderii,
organizației), acest mod de abordare a proiectării BDse consideră funcţional
ori procesual.

5
 Modalităţile de abordare a proiectării BD
• Priorităţile modului de abordare de la domeniul de obiecte
sunt:
– Obiectivitate;
– Descriere (reflectare) sistemică a domeniului de obiecte,
ceea ce asigură stabilitate modelului informaţional;
– Dspunerea de multiple posibilităţi de realizare a unui
număr mare de aplicaţii, inclusiv imprevizibile, în baza
conţinutului determinat al BD.
• Cel mai esenţial neajuns al acestui mod constă în dificultatea
determinării conţinutului informaţional ce trebuie fixat în
BD.

6
 Modalităţile de abordare a proiectării BD

• Modul de abordare funcţional realizează interpelările

(necesităţile) curente ale utilizatorilor şi din acest motiv nu se
iau în consideraţie posibilităţile anumitor modificări şi
schimbări, ce posibil vor avea loc în perspectivă.

• Nici una din aceste modalităţi nu asigură cu informaţii depline

şi autentice activităţile de proiectare a BD. Din acest motiv se
consideră eficientă combinarea lor în procesele de elaborare a
BD. Pornind de la acest considerent schema componenţei şi
interconexiunilor lucrărilor de proiectare a BD în aspect
conceptual este următoarea:

7
Modalităţile de abordare a proiectării BD

8
 Modalităţile de abordare a proiectării BD
• Formularele documentelor, elaborate în cadrul unității economice, pot fi
considerate drept un compartiment al modelului infologic al domeniului de
obiecte.
• Tranziţia de la acest model la baza informaţională a domeniului proiectat
poate avea loc nu numai în baza conţinutului, dar şi al sintacticii unităţilor
informaţionale ce se conţin în documente, însă în ultimul caz proiectarea BD
poate fi influenţată de factorul subiectiv, aşa cum formularele
documentelor sunt elaborate de utilizator, ceea ce deseori conduce la
anumite dificultăţi privind integrarea datelor. De aceea prioritate se acordă
modului de abordare a proiectării BD pornind de la conţinutul
informaţional al documentelor şi nu de la sintactica lor.
• In esenţa, proiectarea BD se reduce la trecerea de la descrierea iniţiala a
modelului informaţional al domeniului de obiecte (DO) la schema BD. Pe
parcurs, modelul iniţial poate fi descris cu ajutorul diverselor mijloace
lingvistice. De aceea modalităţile de proiectare a BD sunt diverse în
dependenţă de modelele informaţionale iniţiale aplicate.

9
 Modalităţile de abordare a proiectării BD
• Procesul de proiectare a BD este iterativ şi se efectuează conform
următoarei scheme:

Mai întâi se elaborează structura logică care

descrie domeniul de obiecte în aspect general şi
exigenţele funcţionale înaintate faţă de această
structură, în continuare se efectuează lucrări de
proiectare detaliată. Pe parcurs structura modelară
logică se consideră o structură etalon, cu care
permanent se compară rezultatele proiectării
structurilor la fiecare nivel (infologic, datologic,
fizic), în caz că se depistează anumite devieri de la
structura iniţială logică, cea elaborată este minuţios
studiată, analizată şi în final corectată.
10
 Modalităţile de abordare a proiectării BD
• Procesul de proiectare a BD poate genera mai multe variante de proiect şi în
caz că la stadiile iniţiale nu se reuşeşte selectarea unicei variante a deciziei
de proiectare, e necesar ca câteva variante a unei decizii să fie păstrate şi
probate până la ultima etapă de experimentare, în cadrul căreia şi va fi
determinată varianta cea mai optimală a deciziei de proiectare a structurii
BD. In aşa mod se procedează de la un stadiu de modelare a structurii BD la
altul.
• Din acest motiv modelul datologic elaborat în baza abordării modalităţii „de
la domeniul de obiecte" trebuie să fie analizat de pe poziţiile posibilităţilor şi
eficienţei îndeplinirii funcţiilor preconizate. In rezultatul analizei acestui
model el poate fi revăzut luând în consideraţie cea mai admisibilă variantă de
realizare a funcţiilor preconizate.
• După aceasta se efectuează modelarea fizică, în rezultatul căruia se obţine o
variantă a structurii BD care este verificată pornind de la exigenţele
resurselor sistemului informatic (SI).
• Dacă varianta structurii fizice nu este coerentă acestor exigenţe, atunci din
nou se elaborează structura fizică a BD pornind de la exigenţele
respective. 11
 Modalităţile de abordare a proiectării BD

• Schema de proiectare a structurii logice a BD de pe poziţii de

abordare „de la interpelările utilizatorilor" preconizează că la
stadiul iniţial mai întâi se depistează solicitările (interpelările)
fiecărui utilizator privind descrierea domeniului de obiecte
concret. In continuare aceste descrieri sunt generalizate într-un
singur model global infologic.
• Varianta iniţială a acestui model este de caracter necanonic,
aşa cum ea poate să conţină diverse anomalii provocate de
divergenţe a diverşilor utilizatori privind unele şi aceleaşi date.
• Modelul infologic în care sunt înlăturate anomaliile
menţionate se consideră canonic.

12
 Modalităţile de abordare a proiectării BD
• In prezent activităţile de elaborare ale BD se efectuează la 2 nivele:
– nivelul logic,
– nivelul fizic.
• La rândul său, nivelul logic include 2 alte subniveluri:
– conceptual, în cadrul căruia nu se iau în consideraţie particularităţile
SGBD concret,
– propriu-logic, în cadrul căruia BD se elaborează pornind de la
particularităţile şi exigenţele SGBD concret.

• La nivelul conceptual se elaborează modelul infologic,

• La nivelul propriu-logic se elaborează modelul datologic.
• La nivelul fizic se soluţionează probleme de aprofundare ale modelului
datologic al BD în mediul fizic de organizare, păstrare şi utilizare a BD (în
memoria calculatorului)

13
 Modalităţile de abordare a proiectării BD
• La nivel conceptual al proiectării se efectuează activităţi de colectare,
analiză a datelor şi a aplicaţiilor funcţionale (problemelor), fondarea
modelului conceptual al BD şi elaborarea interfeţelor utilizatorilor BD.
Rezultatul activităţilor acestei etape constituie modelul infologic al BD care
nu se bazează pe particularităţile SGBD concret.
• De accentuat că proiectarea conceptuală este proprie pentru toate nivelele de
elaborare ale BD însă în cazul de faţă interpretarea conceptuală se referă la
proiectarea infologică.
• Nivelul logic de proiectare este caracteristic pentru elaborarea modelelor
datologice (externe-globale). Din acest motiv nivelul dat include activităţi de
selectare a SGBD, de elaborare a schemei, subschemelor BD (pentru fiecare
utilizator), elaborarea programelor aplicative şi proceduri de lucru cu ele.
• În consecinţa realizării acestei etape se obţine descrierea modelului
datologic efectuată în limbajul de descriere a datelor a SGBD selectat
concret, în cadrul acestei etape se elaborează structura logică a BD, pornind
de la conexiunile informaţionale, exigenţe faţă de datele transformate.

14
 Modalităţile de abordare a proiectării BD
• Nivelul fizic se bazează pe rezultatele lucrărilor efectuate la nivelul logic şi
include elaborări privind determinarea structurii de păstrare şi metodelor
de accesare, productivitatea sistemului. La nivel general această schemă
include următoarele etape de bază efectuate în următoarele etape de bază
efectuate în următoarea succesiune:
– Colectarea şi analiza datelor privind domeniul de obiecte concret,
– Evidenţierea componenţei şi analiza aplicaţiilor funcţionale realizate în
mediul domeniului de obiecte,
– Fondarea modelului BD la nivel conceptual (infologic),
– Elaborarea interfeţei utilizatorului,
– Selectarea SGBD,
– Elaborarea structurii memoriei,
– Elaborarea schemei BD,
– Elaborarea subschemelor BD,
– Elaborarea programelor aplicative şi a procedurilor de manipulare cu ele,
– Imitaţie - modelară şi probare (experimentare) în natură a BD elaborate.
15
DESCRIEREA ŞI ANALIZA
INTERPELĂRILOR ADRESATE BD

16
 Descrierea şi analiza interpelărilor adresate BD

• Descrierea şi analiza interpelărilor se efectuează la

diverse stadii de proiectare a BD în diverse scopuri,
aplicându-se diverse mijloace lingvistice.
• De exemplu, descrierea interpelărilor la stadiul de
avanproiectare nu e necesar să fie adaptată (orientată) la
mediul unui SGBD concret, pe cînd la celelalte stadii de
proiectare, descrierea trebuie să se bazeze nu numai pe
specificul SGBD-ului selectat, dar şi a BD elaborate.

17
 Descrierea şi analiza interpelărilor adresate BD
• În cadrul avanproiectării mai eficientă se consideră descrierea
interpelărilor prin intermediul unui limbaj formal.
• Aceasta se explică de necesitatea exactităţii descrierii,
prezentării compacte şi econome a acestei descrieri, precum
şi de dispunerea posibilităţii de analiză automată a
interpelărilor.
• De aceea, faţă de limbajul de descriere a interpelărilor se
inaintează următoarele exigenţe de baza:
– interpretarea (tratarea) univocă a conţinutului
interpelării;
– reflectarea tuturor caracteristicilor esenţiale ale
interpelării pornind de la proiectarea fondului
informaţional unitar;
– asigurarea interconexiunii concordante dintre LD a
interpelărilor şi LD a modelelor BD de diverse niveluri.

18
 Descrierea şi analiza interpelărilor adresate BD
• E de dorit ca LD a interpelărilor să fie de ordin neprocedural
(declarativ), deoarece prin intermediul lui e necesar de identificat ce
trebuie de obţinut, dar nu cum trebuie de obţinut.
• Totodată, e necesar de avut în vedere că aplicarea limbajelor
procedurale nu numai că se consideră un nivel mai inferior de
aplicare a mijloacelor lingvistice, dar şi prezintă o oarecare sarcină
de obţinere a anumitor decizii ce constituie rezultatul proiectării.
• Tipul interpelării este condiţionat nu numai de particularităţile
regăsirii, dar şi al răspunsului oferit de BD.
• De exemplu, dacă interpelările dispun de unele şi aceleaşi obiecte
căutate (unităţile informaţionale iniţiale), iar prelucrarea lor
ulterioară şi rezultatele obţinute sunt diferite, atunci şi interpelările
se consideră diferite.

19
 Descrierea şi analiza interpelărilor adresate BD
• Diversificarea interpelărilor, ce conţin unele şi aceleaşi date
iniţiale, este condiţionată si de faptul că ele pot solicita
diverse modalităţi de organizare a datelor.
• Din motivul dat , în cadrul descrierii interpelării e necesar de
evidenţiat:
– componenţa răspunsului (componenţa şi succesiunea
repartizării câmpurilor (atributelor în răspuns);
– exigenţe privind sistematizarea, concatenarea, corectarea şi
alte proceduri de manipulare a valorilor unităţilor
informaţionale;
– cerinţe fată de dispozitivele de extragere a datelor.

20
 Descrierea şi analiza interpelărilor adresate BD
• În descrierea interpelărilor, de asemenea e necesar să fie indicate
– frecvenţa interpelărilor,
– periodicitatea lor,
– locul de apariţie,
– exigenţe privind timpul (viteza) reacţiei sistemului la interpelarea
adresată şi formarea lor.
• În mediul sistemelor informatice economice (S.Ic.E.) cea mai des întălnită
este interpelarea de căutare a datelor, ce asigură soluţionarea tuturor
problemelor reglemenţaţe dintr-un domeniu.
• Descrierea problemelor interpelărilor mai necesită:
– stabilirea listei depline (catalogului) a tuturor problemelor,
– atribuirea fiecărei probleme a unui identificator individual,
– indicarea priorităţii soluţionării problemelor,
– indicarea exigenţelelor față de confidenţialitatea datelor,
– indicarea dispozitivelor de ieșire şi a formatelor rezultatelor extrase.
21
 Descrierea şi analiza interpelărilor adresate BD

• Dacă problemele necesită prelucrare de calcul e necesar de indicat în baza

căror date iniţiale şi în rezultatul căror operaţiuni de calcul se obţine
rezultatul scontat.
• În aşa caz descrierea indicatorilor derivaţi (de ieşire) poate fi considerată
drept interpelare primară, pe când descrierea datelor de intrare (iniţiale,
primare) – drept interpelare derivată.
• Această interpretare se explică prin faptul că drept interpelare iniţială se
consideră documentul de ieşire, iar în baza conţinutului şi componenţei lui
se determină componenţa şi conţinutul documentelor cu date iniţiale.
• Algoritmii de calcul a valorilor indicatorilor derivati influenţează decisiv
modalităţile de organizare a datelor.
• Din acest motiv descrierea formulelor algoritmilor de calcul trebuie să fie
considerată drept unul din compartimentele importante ale descrierii
interpelărilor apartenente bazei informaţionale unitare.

22
 Criteriile de analiză a interpelărilor

• În cadrul proiectării BD de importantă majoră dispun următorii indicatori

caracteristici:
1) frecvenţa adresărilor (procedurale sau operaţionale) la unitatea
informaţională ce se conţine în BD;
2) activarea medie a fiecărui fişier de date în cadrul realizării tuturor
interpelărilor preconizate;
3) complexitatea interpelării (complexitatea codului executabil);
4) gradul interconexiunii a două unităţi informaţionale;
5) intensitatea implicării valorilor unităţilor informaţionale în procesul
realizării interpelărilor.

23
SELECTAREA SGBD

24
 Selectarea SGBD
• Selectarea SGBD se efectuiază mai întâi de toate în baza valorilor
caracteristicilor cantitative şi calitative ale SGBD concrete, pornind de la
parametrii reali ai domeniului de obiecte.
• Printre caracteristicile calitative ale SGBD de bază se consideră
următoarele:
1) clasa SGBD (centralizate, pentru reţele locale, globale ş.a.);
2) particularităţile interacţiunii SGBD cu alte resurse programate;
3) varietăţile interfeţelor cu programele aplicative;
4) posibilitatea extinderii SGBD

• Estimarea conceptuală (generală) se efectuează în baza valorilor a aşa

indicatori generali, cum sunt:
1) manopera studierii sistemului S.G.B.D
2) facilitatea implementării şi asigurării funcţionării eficiente cotidiene a
SGBD
3) manopera elaborării (proiectării) BD pentru mediul SGBD concret.

25
 Selectarea SGBD
• În calitate de criterii de selecție pot fi examinați și indicatori
indirecți cum ar fi:
❖ calitatea documentaţiei tehnice a SGBD;
❖ nivelul de asigurare cu materiale metodologice și instrumente
suplimentare necesare pentru instalarea şi funcţionarea SGBD.
• Nu în ultimul rînd se vor lua în considerație aşa indicatori cum sunt:
❖ costul sistemului,
❖ componenţa funcţiilor realizate de SGBD și a serviciilor oferite,
❖ dimensiunea şi numărul de instrucţiuni,
❖ volumul memoriei necesar pentru instalarea SGBD,
❖ sistemul de operare necesar,
❖ configuraţia minimală a mijloacelor tehnice
❖ cerințele față de resursele programate complementare.

26
 Selectarea SGBD

• Miiloacele lingvistice (limbajele) ale SGBD sunt estimate prin

intermediul a aşa indicatori cum sunt:
✓ complexitatea limbajului,
✓ gradul de apropiere de limbajul natural,
✓ flexibilitatea și adaptabilitatea la clasa de probleme de soluționat,
✓ potenţialul funcţional al limbajului,
✓ gradul procedural
✓ gradul de independenţă a limbajului de structura BD.

• Pentru a estima structurilor de date logice, susţinute de SGBD, se

determină componenţa unităţilor informaţionale (structura
fișierelor), susţinute şi realizate fizic de SGBD, şi conexiunile dintre
ele, precum şi anumite constrîngeri necesare pentru elaborarea BD.

27
 Selectarea SGBD

• Estimarea structurilor de date fizice necesită:

❖ aprecierea metodelor de transformare a structurilor logice în cele
fizice (structuri de memorie),
❖ caracterizarea metodelor de acces la date,
❖ identificarea metodelor de arhivare a datelor,
❖ identificarea metodelor de corectare a datelor şi de gestiune a
memoriei libere.

• Estimarea nivelului de realizare a funcţiilor SGBD depinde de

conţinutul concret al funcţiilor îndeplinite, însă frecvent se consideră
următorii doi indicatori de estimare a funcţiilor SGBD:
1) timpul realizării funcţiei (viteza);
2) volumul necesar de memorie.

28
 Selectarea SGBD
• Toate informaţiile privind caracteristicile funcţionale ale SGBD
concret e de dorit să fie perfectate sub formă de paşaport al
sistemului, în care e necesar să se conţină următoarele
compartimente de bază:
✓ caracteristicile nivelelor de prezentare (structurare logică şi
fizică) a datelor;
✓ caracteristicile mijloacelor lingvistice;
✓ domeniile recomandate de aplicare a SGBD supus selectării;
✓ caracteristicile dicţionarului de date;
✓ mijloacele administratorului de date;
✓ servicii pentru utilizator;
✓ productivitatea SGBD (numărului de instrucțiuni pe secundă);
✓ descrierea mediului tehnic (fizic) şi operaţional.
29
 Selectarea SGBD
• Completarea paşaportului SGBD trebuie să fie efectuată de
elaboratorii lui şi să se considere drept supliment la
documentaţia tehnică a sistemului de calcul.
• Estimarea calitativă şi cantitativă a SGBD e necesar să se
efectueze şi în baza analizei informaţiilor din documentaţia
tehnică a probării experimentale.
• Aprecierea SGBD ce se găseşte în exploatare se efectuiază în
baza datelor privind rezultatele funcţionării sistemului,
proiectarea activităţilor informaţionale în mediul lui, precum şi în
baza indicatorilor calităţii funcţionării SGBD.
• Printre ultimii indicatori calitativi se enumeră numărul erorilor
depistate în programele SGBD, refuzurile de la aplicarea SGBD
şi motivele acestor refuzuri, estimările utilizatorilor şi
propunerile lor privind modificarea sistemului în funcţie.
30
 Selectarea SGBD
• Selectarea SGBD în principiu depinde de cerere şi ofertă, precum şi de
exigenţele înaintate faţă de el.
• Cererea determină ce functii şi de ce caracteristici exploatative
(funcţionale) trebuie să dispună SGBD pentru a satisface exigenţele
utilizatorului.
• Oferta trebuie să propună o anumită corespondenţă a funcţiilor
realizate de SGBD şi de produsele-program, ce constituie utilitele
SGBD.
• Exigenţele pot fi diverse: într-un caz acestea sunt costul mijloacelor
programate şi al activităţilor de proiectare, în alt caz - coerenta rigidă
mediului sistemului de calcul.
• În procesul de selectare a SGBD se iau în considerare nu numai
caracteristicile lui, dar şi cele ale activităţilor de proiectare a BD şi
de funcţionare uzuală a acestui sistem.

31
 Indicatorii (criteriile) estimării SGBD selectate
• Indicatorii estimării SGBD selectat sunt influenţaţi de următorii factori de bază:
1. timpul de studiere şi aplicare a SGBD, care depinde de:
➢ particularităţile funcţionale ale SGBD,
➢ dispunerea de documentaţie tehnică calitativă şi bibliografie metodică,
➢ dispunerea de centre de instruire şi consultare a utilizatorilor;
➢ nivelul de calificare al utilizatorilor, experienţa de lucru al lor cu un SGBD similar
celui selectat,
➢ volumul mediu al timpului legat de studierea şi aplicarea SGBD selectat.
2. timpul de proiectare depinde de:
➢ caracteristicile SGBD,
➢ caracteristicile domeniului de obiecte proiectat,
➢ calificarea utilizatorilor,
➢ coerenţa reciprocă a exigenţelor condiţionate de particularităţile domeniului de
obiecte şi rnjloacelor oferite de SGBD pentru satisfacerea acestor exigenţe.
➢ conceptul de abordare a activităţilor de proiectare,
➢ mijloacele de automatizare a proiectării şi caracteristicile lor.

32
 Indicatorii (criteriile) estimării SGBD selectate
• În cazul proiectării logice a structurii BD e necesar de luat în considerare
corelarea gradului generalizator al modelui BD şi complexitatea proiectării
logice. Cu cât acest grad este mai considerabil, cu atât proiectarea logică este
mai simplă. Și invers, cu cât mai multe constrângeri se aplică asupra
structurilor logice, cu atât este mai compusă proiectarea logică şi manopera ei
este mai considerabilă.
• Complexitatea şi manopera proiectării fizice a BD depinde de componenţa
parametrilor determinaţi de proiectant și de numărul de factori ce trebuie să
fie luaţi în considerare în procesul de proiectare fizică.
• În procesul proiectării BD, afară de proiectarea structurii BD se mai
efectuează proiectarea tehnologiei de prelucrare a datelor inițiale. Ea se
referă la prelucrarea datelor pînă la calculator şi se prezintă ca tehnologie
externă ce se referă la resursele informaţionale externe. Aceste procese de
pregătire a datelor sunt influenţate de tipul structurilor logice, limbajele de
comunicare a utilizatorilor BD, de mijloacele de automatizare a proiectării
şi de mijloacele tehnice care susţin SGBD-ul selectat.

33
 Indicatorii (criteriile) estimării SGBD selectate
• Dacă SGBD, din punct de vedere funcţional, nu realizează toate necesităţile
sistemului informatic, atunci se determină necesităţile în alte resurse
prograrnate şi modalităţile de interacţiune a lor cu SGBD (de exemplu, PPA
funcţionale - pentru contabilitate, planificare, statistică);
• De asemenea, selectarea SGBD este influenţată esenţial si de organizarea
fizică a datelor, aşa cum diverse SGBD de unul şi acelaşi tip (de exemplu,
reticular) pot susţine una şi aceeaşi structură logică a datelor prin intermediul
diverselor structuri fizice.
• Selectarea SGBD este influenţată şi de aşa caracteristici, cum sunt timpul de
reacţie la interpelare, durata corectării BD, consumuri legate de
reorganizarea şi restructurarea BD.
• Esenţiali sunt şi indicatorii necesităţilor în anumite spaţii de memorie.
• Studierea posibilităţilor şi determinarea tipului de SGBD pentru domeniul
concret sunt de caracter preliminar. După stabilirea tipului SGBD selectat în
baza indicatorilor de selecție, se iniţiază selectarea definitivă a SGBD. Aşa
selectare se efectuează în baza specifîcului concret al BD și al domeniului de
aplicare al SGBD.
34
 Indicatorii (criteriile) estimării SGBD selectate
• Selectarea definitivă a SGBD se efectuează cu ajutorul unui graf
generalizator, elaborat în baza exigenţelor utilizatorilor. În el,
fiecărei lucrări se atribuie un anumit nod, iar fiecărui nod - un
anumit punctaj. Prin sumarea numărului de puncte ale nodurilor
apartenente uneia şi aceeiaşi grupe de lucrări se determină
valoarea indicatorului general pentru fiecare grupă de exigenţe.
Din lista de SGBD pretendente se selectează acel SGBD, la care
valoarea indicatorului generalizator este mai mare. Dacă câteva
SGBD dispun de una şi aceiaşi valoare a indicatorului
generalizator de estimare, atunci ele se analizează pe parcursul
procesului de probare a lor.
• Graful generalizator de estimare al SGBD este utilizat nu numai
pentru a selecta SGBD, dar şi la orişice stadiu de elaborare,
implementare şi funcţionare a BD.
35
DETERMINAREA COMPONENŢEI
BAZEI INFORMAŢIONALE

36
 Principiile determinării conţinutului bazei informaţionale

• Aşa cum baza informaţională (BI) poate fi constituită în mod

combinat sub formă de BD şi fişiere separate, la primii paşi de
proiectare a BD se determină componenţa unităţilor
informaţionale care e necesar să fie păstrate. Pentru datele
păstrate se determină forma de organizare a lor în memorie –
fişiere separate sau BD.
• În procesul determinarii unităţilor informaţionale supuse păstrării,
se aplică două variante extreme de soluţionare a acestei probleme.
• Prima variantă constă în păstrarea numai a datelor iniţiale, în
baza cărora se obţin datele de ieşire. Aşa modalitate de abordare
a conţinutului bazei informaţionale se realizează conform
principiului de sintetizare (din valorile datelor păstrate se
formează valorile unităţilor informaţionale necesare).

37
 Principiile determinării conţinutului bazei informaţionale

• A doua variantă de determinare a conţinutului bazei

informaţionale preconizează păstrarea valorilor numai a
indicatorilor de ieşire necesari utilizatorilor finali. În astfel de
caz în baza informaţională se vor păstra, de regulă, numai
indicatorii derivati, pe cînd cei iniţiali pot fi păstraţi numai cu
condiţia daca ei sunt necesari utilizatorilor finali. Aşa principiu e
numit principiul de rezumare.
• Baza informaţională elaborată conform principiului de
sintetizare conţine mai multe informaţii decât baza
informaţională de rezumare, aşa cum ea permite calcularea
valorilor nu numai a indicatorilor rezultativi necesari, dar şi
valorile indicatorilor iniţial nepreconizaţi.

38
 Principiile determinării conţinutului bazei informaţionale

• Pornind de la aceste considerente, neajunsurile sistemului

informatic elaborat în baza principiului de sintezare sunt
următoarele:
1) necesitatea multiplelor calcule ale valorii unuia si aceluiaşi
indicator derivat în cazurile multiplelor interpelări la acest
indicator derivat ale mai multor utilizatori finali;
2) volumul bazei informaţionale de sinteză este mult mai mare
decît volumul bazei de rezumare;
3) acest tip de bază informațională este caracteristic pentru
informaţiile economice, unde o mare parte de indicatori sunt
supuşi generalizării (totalizării în diverse variante) şi numărul
indicatorilor derivaţi poate fi mai mare decât al indicatorilor
iniţiali.

39
 Principiile determinării conţinutului bazei informaţionale
• În procesul proiectării bazei informaţionale un parametru esenţial
este volumul datelor păstrate. În situaţii concrete în funcție de
corelarea volumelor datelor de intrare şi a indicatorilor rezultativi
(de ieşire) va fi dată prioritate unuia din aceste două principii.
• Neajunsurile principale ale bazei informaţionale de rezumare
sunt următoarele:
1) în caz general în aşa bază se păstrează valorile atît a indicatorilor
iniţiali, cât şi celor derivati, ceea ce complică problema
asigurării corecte a corectării datelor, aşa cum ele pot fi
percepute de sistem incorect, aşa cum valorile cîmpurilor-chei
sînt identice;
2) principiul de rezumare nu soluţionează pe deplin problema
organizării a datelor iniţiale, care nemijlocit nu sunt utilizate de
utilizatori.
40
 Factorii de influentă asupra conţinutului BD

• Determinarea componenţei unităţilor informaţionale păstrate în

BD depinde de următorii factori de bază :
1. frecvenţa interpelărilor utilizatorilor la unităţile
informaţionale;
2. complexitatea şi manopera calculării valorilor unităţilor
informaţionale derivate;
3. numărul unităţilor informaţionale iniţiale necesare pentru a
calcula valoarea unei unităţi informaţionale derivate;
4. frecvenţa şi ponderea renovării valorilor unităţilor
informaţionale;
5. complexitatea corectării valorilor acestor unităţi şi alţi
factori.
41
 Factorii de influentă asupra conţinutului BD

• La determinarea componenţei conţinutului informaţional al BD e

necesar de ţinut cont de:
– exigenţele resurselor memoriei sistemului,
– timpului de reacţie al BD la interpelarea efectuată,
– cheltuielile resurselor financiare,
– complexitatea comunicării cu baza informaţională (B.I.),
– flexibilitatea sistemului,
– posibilităţile realizării aplicaţiilor noi (problemelor),
– exigenţele regimului de acces la date.

42
 Factorii de influentă asupra conţinutului BD

• De menţionat că procesul determinării conţinutului BI este de

caracter iteraţional.
• La prima iteraţie, de regulă, se determină componenţa acelor
unităţi informaţionale ce sunt implicate de multiple ori în
procesele de referinţă şi de calcul. În componenţa acestor unităţi
se includ acelea ce sunt implicate în procesele determinării
calcului valorilor unităţilor inforrnaţionale de diverse tipuri, sau
acele unităţi informaţionale, în baza cărora se calculează valorile
unuia şi aceluiaşi indicator pentru diverse perioade temporale şi
obiecte.
• Tot aici se includ şi unităţile informaţionale derivate, la care se
adresează de multiple ori utilizatorii respectivi, precum, şi acele
unităţi informaţionale derivate de ordin intermediar ce constituie
baza calculării valorii indicatorilor derivaţi de următorul nivel.
43
 Factorii de influentă asupra conţinutului BD

• Unităţile informaţionale păstrate pot fi organizate nu numai sub formă de BD,

dar şi sub formă de fişiere separate (locale). Din acest motiv următorul pas al
determinării componenţei B.I. este stabilirea conţinutului ei concret. În aşa
situaţie completarea componenţei şi conţinutului a astfel de bază este
condiţionată de următorii factori:
1) interconexiunea unităţilor informaţionale,
2) aplicarea valorilor lor în diverse scopuri,
3) frecvenţa adresării, stabilitatea şi activarea lor.
• Dacă valorile unităţilor informaţionale sunt frecvent solicitate, atunci e necesar
de selectat cât mai minuţios metoda şi căile de accesare a lor pentru fiecare
aplicaţie.
• În procesul determinării conţinutului BD e important de luat în considerare şi
aşa factori, cum sunt, termenele de păstrare (durata lor) şi corelarea unităţilor
informaţionale supuse activării şi arhivării.

44
 Factorii de influentă asupra conţinutului BD

• În caz general, pentru a determina componenţa unităţilor informaţionale

păstrate în BD pentru a fi utilizate necesar de dispus de următoarele informaţii:
1. Lista deplină a U.I. utilizate în sistemul de informaţii;
2. formula structurală a fiecărei U.I.;
3. informaţii privind interconexiunea algoritmică a acestor unităţi;
4. predestinatia U.I. derivate (de ieşire);
5. frecvenţa utilizării valorilor U.I. de utilizatorii finali;
6. perioada aplicabilităţii intensive a U.I.;
7. volumul informaţional (numărul de semne) şi numărul valorilor
(exemplarelor) fiecărei U.I.;
8. modalitatea colectării valorilor U.I.;
9. exigenţe privind reacţia sistemului (operativitatea) şi volumul memorial
necesar pentru sistem;
10. caracteristicile sistemului de prelucrare a datelor (costul şi operativitatea)

45
REGULILE LUI CODD
 Regulile lui Codd
În prezent, cele mai utilizate sunt bazele de date relaționale (BDR).
Accesul la acestea și gestionarea lor se face cu un sistem de gestiune a bazelor
de date relaționale (SGBDR). Savantul Edgar Codd a enunțat 13 reguli (o
regulă fundamentală și 12 reguli specifice) pentru SGBDR:

Regula 1 (regula fundamentală sau regula gestionării datelor) - Un

SGBD relațional trebuie să fie capabil să gestioneze o bază de date numai
prin posibilitățile sale relaționale.

Regula 2 (regula reprezentării informaței) - Intr-o bază de date

relațională, informația este reprezentată la nivel logic sub forma unor tabele
ce poartă numele de relații.

Regula 3 (regula accesului garantat la date) - Fiecare valoare dintr-o bază

de date relațională trebuie să poată fi adresată în mod logic printr-o
combinație formată din numele relației, valoarea cheii primare și numele
atributului.
 Regulile lui Codd
Regula 4 (regula reprezentării informației necunoscute) - Un sistem
relațional trebuie să permită utilizatorului definirea unui tip de date numit
„null“ pentru reprezentarea unei informații necunoscute la momentul
respectiv.

Regula 5 (regula dicționarelor de date) - Asupra descrierii bazelor de date

(informații relative la relații, vizualizări, indecși etc.) trebuie să se poată
aplica aceleași operații ca și asupra datelor din baza de date.

Regula 6 (regula limbajului de interogare) - Trebuie sa existe cel puțin un

limbaj pentru prelucrarea bazei de date.

Regula 7 (regula de actualizare a vizualizării) - Un SGBD trebuie sa poată

determina dacă o vizualizare poate fi actualizată și să stocheze rezultatul
interogării intr-un dicționar de tipul unui catalog de sistem.
 Regulile lui Codd
Regula 8 (regula limbajului de nivel înalt) - Regulile de prelucrare asupra
unei relații luata ca întreg sunt valabile atât pentru operațiile de regăsire a
datelor, cât și asupra operațiilor de inserare, actualizare și ștergere a datelor.

Regula 9 (regula independenței fizice a datelor) - Programele de aplicație

și activitățile utilizatorilor nu depind de modul de depunere a datelor sau de
modul de acces la date.

Regula 10 (regula independentei logice a datelor) - Programele de aplicație

trebuie sa fie transparente la modificările de orice tip efectuate asupra datelor.

Regula 11 (regula independenței datelor din punct de vedere al

integrității) - Regulile de integritate trebuie să fie definite într-un sublimbaj
relațional, nu în programul de aplicație.
 Regulile lui Codd
Regula 12 (regula independenței datelor din punct de vedere al
distribuirii) - Distribuirea datelor pe mai multe calculatoare dintr-o rețea de
comunicații de date, nu trebuie să afecteze programele de aplicație.

Regula 13 (regula versiunii procedurale a unui SGBD) - Orice componentă

procedurala a unui SGBD trebuie sa respecte aceleași restricții de integritate
ca și componenta relaționala.