QD carirowws _
Managementul ingrijirilor esentiale ale nou-nascutului
1
Y PARTICULARITATILE ANATOMO-
FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUL
Particularititile pielii si mucoaselor
icles este aloatuita din 2 straruri: epiderma si derma. La staditt precoce de
dezvoltare inirauterind epideca © constituits dintr-un strat de celule poligonale, iar
inte siptimainile 5 i 7 copa o structutt din 2 stratari. Aceste particularitdti fac ea
piclea copiluini mic si fie usor valnerabild si predispusd cate inflamajie. Maladiile
‘cuianate cele mai frecvente in aveast’ perioadA sunt eriterul, intentrigou), dermatita
schorcict. Predispozitia pielit copiilor cétre maverare, infectare; confinutul mare de
pS al organisimului infantil, vascularizares intens& conditioneaz8 manifestaren
simptomelor catanate, de exemplu, eruptii in caz de maledi infecyioase
Piclea organ de respiratie. Dezvoltarea intensé a vaselor san
ta faptal e& peancis sunt predispusi edire hipotermie sau hipertermie, Fste mai intensh
In copii $i evaporaren.
Funciia de resorbpie a piclii este mai intensi. Din aceasta cauzd este
contraindicatS administrarea tinor medicament in forma de unguent, creme
Piclea este un organ al sensibitiarii Cel mai sensibil eitre atingere este piclea
fojei, palmetor si tapi
Piclea este un organ de formare a multor ferment, vitaminelor, substan{slor
biologie active.
clea nou-nascutulud este caida la palpare, fina catifelata, Unele patologit ale
ii sn frecvente $i nu trebuie 6 constituie o preocuparc ata timp, eft copilul este
in gonoral sinitos, Acesten includ malfumud facial (macule albe in jurul nasului),
vizwalizat tipie in prima 2i sau mai tirziu, sk evitemal taxie (macule rosii cu mici zone
centrale wlbe}, care upare pe fut, runchi sispateis ziuaa dows simaitardiy. Suplimentar,
nu este patologic ca pictea de pe trunchiul, abdomenul si spatele copilului si se
dosounmmee dupa prima zi
Colaratia tegnmentetor
{in primicte minute dup nastere tegunentele pot fi cisnotice sause observ cianozd
periorala sau acrocianoz’. Dupa toaleta igienicl a tegumentelor apure coloratia rogie-
aprinsi a lor (eriterul fiziologic). Mai rar copitul se naste cu tegumentele roze.
Copitt naiseug la termen par a avea o coloratic mai paki a tegumentelor decit
copii prematur, deowrcee pielea lor este mai groasa.
Icterut firiologie
= colorafia ictericd a pielii (doar mainte si plantele, de ascmenea stlerele yi
mucoasele pistreazt coloarca cbismuits) se intlneste 1s 60-70% din now-ndseuyi. Apare
in a 3.0 2i de viait gi depinde de unele particularitifi ale metabolismului bilirubines
Drea la noueniiseufitmustari pan ls 2s8iptamani, tar la premaoturi — pnd 3 saptaméni
‘Ombiicul normal este'de culoare albit-albasiruie in prima zi. Utierior el devine
wseut i ratatinar, $1 se eanputeazd peste 3-10 ile Tonusul muscular — sub aceasta nofiune intelegem revistenta mugchilor ettre
{cctarca si extensia pasiva a membrelor. In norma la copii rascuti la termen se determina
povitia semiflecta a membretor cu abducerea lor mederats. Furnizeaci informatie
despre activitatea motorie a nou-niscutului La un now-niscut stinitos se observa ag
numita “poz embrionara, datoraiatonusului pasiv care la nou-nascufi la termen este
Iiperton (la membrele superioare atitudlines de repaus este In Nlexie, iar dupa extensie
‘anicoraqutevine spontan Ia flexie la nivelul gétului, ro‘ajia capula este limita la
nivelul runchiului, tonusul pasiy este responsabil de posibilitatea comtolului eapolai
ia axul compului ta nivelal membrelor inferioare: tonusul pasiy se apreciaza prin
misirarea unghiulai popliteu (N=90)), unghiului abductorilor (N—H0-70') ee, Poate fi
studiat in eaz de poztionare a nou-nascutuluin decubit ventral pe palma exatninatoruli,
in acest caz capul yi corpul lui se aff pe acceasi line
+ 18.30 siptamani de gestae ~ se determind tomusul muscular flexor i picioare
#1836 de sapeimani ~ tonusul muscular flexor in maini
Pozitia normala in repaus la un now-naseut la termen include flectarea usa
‘pumnilr, lexionaren mainilor, coopsclor si gonunchilos, Extremitajile pot fi extinse la
‘un numir redus de copii (cu masa corpului Ia naglere mai mick de 2.5 ke sou niseut
{nainte de 37 saptamni de gestatie). Copii care au afla in prezentata pelviena pot
precenta flexionarea total a coapselor si gemunchilr, i picioarele pot fplasate aproape
de cavitatea bucal; altemativ, membrele infrioare $i piciorul propriu-zis se pot plasa
lateral
Forma si configuratia craniului la now-néseut
Forma — brahi-, doticocefaliei, asimetrie’, ex tur — oxicefalic.
(Configuratia — ca urmare a parcurgeni eailor de nastere.
Cireumferinja capului ~de obice! masoard 34-37 om si ¢ cv 2-3 cm mai mare decat
perimetnil toraeie. Marimes circumferinfel capului indied micro- saw hidrocefbli
Capul normal fa un nou-niscut se poate deforma la nastere in regiunea vertexuluis
‘aceasta se va rezolva spontan peste o perioada de wei-patra siptamani
{In cazul eénd circumferinja craniané cste cgalé sau mai mic& de -3DS, este
‘Vorha de microcetalie. [n cazul in care circumferinfa este egal sau mai mare de +3DS,
vorbim de macrocefalie.
in decursul primului an de viatd cércumferinga caput se mreste in medie ca
10-12 em. Cresterea mai intensé la copii niscuti la termen se observa in primele trei
Juni dupa nastete, setznd ulterior din intenstate. Cireumferinga capului la prematint
«reste mai repede decait la normoponderali i cAire sfaryitul primului an de viata atinge
dimensivnile normale,
Forma capului
Dupa nastere capul nou-nascutului are forma dolicacefalied, iar peste efteva
luni eapéta forma brahicefalied, din contul méinii diametrului transvers.
Mivrirea excesiva a diametrului transvers sav longitudinal apare in diferite stiri
patologice’
TY ININOSYN-AON IRIPRIDNY TALNAINADVAVIN SD carirowit
|| = forma doticocefatica a capuluise intAlneste ta copii prematuri sieste conditionata
de deformarea oxsclor craniene in cazul pocifionti laterele frecvente @ capa
+ forma brahivefaticd » capuini poate fi 0 urmare a aplatisirii osului occipital,
povitionarea gi aflarea indelungsta a copilului pe spate. Formele dolicacefalica
sibrahicefalica pot i conditionate de derewlarea deavoluarii intrauterine, in acest
caz deformarca se observ de la nastere gi se asociazd cu alte stigme de
disembriogene#3. Forma capului poate fi schimbat8 fn urma cefalohematornulu
sibosei serosanguine, Bosa serosanguiné disparc in primele 2-3 zile de via,
Cefatrematomal — emoesie sb apoacvror, = Se stuez2 In limite wna es, fn unste eazurl ©
Dilan; incet se absoube, uncor se post infects cu dezvoltarca remolismentulu. Cefithemaiomnl
media servegte a rezerv8 suplimeniar de fer. Coleojia mare, incordatéimpune stent sports
consuhrea chirp
Cavitatea bucalit
rijirilor esentiale ale nou-nascutului
La nou-nascutul sinitos mucoasa este roz%, curat, usor vulnerabild, bogat
2} saseutarizatt: La majortaten nov-ndsculor (85%) se depisteaza granule Ebstin —
| puncie galbene ce dispar spontan in decursul cétorva luni, Atragem stem la prezenta
] anomaliilor de dezvoltare:
8]. micro-, macroglosia
3] © macroglosia relativa in sindromul Pierre-Robin (are loc subdezvottarea
Et ‘mandibulei ~ micrognatie)
2]. heiloschizis (dchiscenta buzei superioare, “buz’ de iepure”)
IL palatosehizis (dehiscenja palatulud dur, "guet de tp”)
Gatul
Porijia capului gi palperca mugchilui stemo-cleido-mastoidian (excluderea
torticotisului)
+ determinares integritatiiclaviculetor
© prezenia chisturilor si fistulelor
+ gat ptorigoidian” in sindromul Shershevski-Turner
Cutia toracied
De obicei, cutia toracica a nou-nascutului exte de forma conicd, simetries, Stet
patologice sunt considerate: asimetria cutie toracice, evtia toracicd cuneiformé sau in
forma de patie, prezenja ghibusului cardice
Palparea cutiei toracice: cresterea rigiditai in pneumonie, pnoumopati, heraie
diatragmals. Se poate constata fhactura coastclor — rezultatal masurilor de reanimare.
Particularitatile anatomo-fi
jologice ale sistemului respirator
Frecventa respiratorie normal la un copil nou-niscut este de 30 - 60
respiratii pe minut, neinsojita de retractia cutiei toracice sau dispnce la expir; totuyi, nou-niscujii miei (masa compului la nastere mai putin de 2,5 ky sau nascuti
‘nainte de 37 siptiméni de gestetis) pot prozenta 9 retragere ugoard a cutiei toracice
si nv este anormal ca la un copil si se stopeze periodic respiratia timp de citeva
secunde,
Atunci cand determina frcevents respiratorie, apreciati mumarul de respiratii
cfeetuate pe parcursul unei minute fatregi, deoarece copilul poste respira neregulat
(pint la 80 respinaté pe minut) pentru perioade scurte de timp. Dact nu sunteti sigur de
exactitates frecventei respiraorii apreciaj-o din nou.
Particularitétile anatomo-ficiologice ale sistemului cardiovascular
Inima copitului este dispus8 cranial. Dimensiimile ei sunt mult mai mari ce la
cei maturi. nim are forms de sfera, ceea ov este legat de faptu! ca ati sunt mult
rai dezyoltate in comparatic cu ventriculel. Inima la nou-ndscuti este dispusi tansvers,
deosrece diafragma este ridicatd in sus din cauza ficatului mare, Apexul cardiac la
Copii miei este format de ambele veniricule
Frecventa cardiacd normela ta un nou-nascat este de 100-160 bdtal pe minut,
dar nu esie alarmant ca un copil s& prezinte 0 freevenfa cardiac’ mai mare de 160
contractii pe minut pentru perioade scurte de timp pe parcursul primelor eitorva zile
de Viali, in special daca copitul are insuficients cespiratorie, Dac nu sunteti sigur de
cxactitalea freeventel cardiace, apreciati-o din now.
Particularititile anatomo-fiziologice ale sistemului digestiv la wou-ndscuti
Glarsdele salivare sunt slab dezvoliate.
Esofagal are form de palnie, cu dilatare in portiunea cardials, dimensiunile
‘constituie 10-12 em. fesutill muscular si elastic sunt slab dezvoltate, ine vascularizate,
aproape e8 lipsese glandele.
Stomacul are formi cilindric8, volumul fiziologic find de 30-35 ml, mucoasa
stomacala bine vasculsrizat tesutul elastic muscular slab dezvolta, muschit pilorulut
bine dezvoliji ce predispun catre regurgitatii si vome.
Duodenal ls copiii mici ace form inelard. Lungimea si localizarea intestinului
subite depind de tonusul peretelui intestinal si caracterul alimentatiei
Cecut ate forma de palnie.
Rectal este tai jung ca la maturi gi nu are porfiunea ampulori, mucoasa gi
submucoase sunt slab fixate gi usor pot prolaba la efortul copii,
Intestinal este mai lung, in primele [uni de viaia predoming digestia parietsla,
\ascullarizarea abundenti 1 mucoase\ intestinale gi permeabilitate erescutd a ei.
Fieatul este cel mai mare organ din cavitatea sbdominala si constituie 4.38%
din greutatea comporali
Veciea bilaré la nou-niseuti este fusiform’,
Pancreasul este need si Se ascamank cu o prism’, Greutatea la nastere este de
2-36 g, lungimiea de 4-6 cm, grosimea de 1-2 em.
Sucull gastric 1a nou-nisculi contine aceiasi fermenti (pepsina, gastrinaxina,
chimazina, ipaza) ca si le matun, iar activitatea for este considerabil mai mica, coea ce &
TN'TALAOSYNTION IRPRIONT TNINAWGDVAVIN ED carrrotues
|| conditionat de cantitatca mica de celule in mucoesa stomacului care elimina fermentul
‘roteoltic de bax — pepsina. Activitateo pepsinei e maxim’ in conditile unui pH 1,0-1,5.
Caracterul scaunutui depinde de tipul de alimentare gi de flora microbian’ din
Intestin. La copiil ce se affa Je slimentatie naturala are 0 corsistenta ca unguentul,
ceuloare galben deschis, miros acid, La copii alimentagi artificial — scaunul este pastos,
in bueifele, de culoare galben-suriu si cu miros fetid. Este normal ea la un nowndscut
si fie prezent sceumul lichid (aps) de sase-opt ori pe zi.
Particularitatile anatomo-fidologice ale sistemului urogenital la
now-naseuti
Rinichii — normal se palpear’ numai rinichiul drept. Posibilitaten palpi
ambilor rinichi, suprafara lor rugoasa denota prezents snomalitlor de dezvoitare. in
azul depistiriirinichilor mérifi este necesar examenul ultrasonor, marirea rinichilor
find wn semn nespecific al sepsisului dar poate fi legat seu obstrucjia cilor urinare,
hicronefroza. afectarea chisticd rinichilor, tamosre renala si tromboza venei renele.
Greuwtea rinichilor la nou-niscuji constituis 1/100 din greutatea corporal, pe
‘ind {a maturi ~ 1/220. 1/200, le | an greutates riniehilor se mircyte do 2 ori, Grosimea
Siratului medular la now-nscufi este de 12 mm, cortical — & mm, iar Ia maturi
‘eorespunzaior § — 15 mm, localizarea tinichilor e cu -1,S yertebre mai jos decat la
rmaturi Catre: momental nastrii ne tof glomeruli renal sunt formafi, forma rinichilor
le nou-nascuti este, spre deosebire de maturi,nm in forma de bob. ei mai rotunda.
Filtratia glomerufara este mai micé din cauza imatunitafit anatomice a aparatulut
‘glomerular. La nou-nscutirinichii pot dizolva urina, dar slab o concentreeza. Lungimea
ureterelor la now-nascuti este de 4-7.em, vezica urinara fiind localiza deasupraregiunii
pabiene.
Organele xenitale - organele geniiale exteme la nou-nascuti fa termen sant
complet F omiaic, iar la now-niiscufi prematuri sunt incomplet formate (abiile marin
acoperi fabiile mici, serotul este rudimenter, mie, testiculele nu sunt coborite in scr).
Hemoragia vaginala la un now-nascut de sex feminin poate aparea timp de céteva
ile pe parcursel primei siiptimdni de viayd i mu este un semn ee netinisie.
Managementul ingrijirilor esentiale ale nou-nascutul
Particularitiile sistemulué nervos
Grentates ereierului la nou-ndscufi constituie 350-380 g, apreximativ 10% din
masa corporala, iar la | an se dubleaza, Numarul de circumvolutiun este acelasi ce la
maturi, ins ele sunt slab dezvoltate, cortexul fiind slab diferengiat
La 0.5 ani se finslizeaz mielinizarea cdilor piramidale, Miduva spindii este
deja dezvolata chiar de 1a nasterea copilului.
LCR conjine un nivel mei mare de proteins, clemente celulare, iar concentratia
de glucoza este sedizutd, culoarea e galben-verzuie din couza xantocromiei fiziologice.
in puncyia lombara LCR curge sub o presiune mick
Analicorul auditiv este deja fontvat la nastere, copilul find capabil w percepe
‘excitarea prin sunet, Urechea medic si cea interna sunt bine dezvoltate gi dupé dimensiuni
sunt analogice aduifilor, Analizoral vical ~ la nastere stratul cortical si subcortical fiziologic si
‘morfologie sunt destivargite, iar nerval optic gi retinn au semne do imaturitate, in primacle
2-3 siptiiani de via la copil se determing o folofobie fiziologict,
Comportamental nou-neiscutalui Sindtos variaza de la starea de liniste ta starea
de excitare gi el poate fi consolat,atunci eénd este indispus. Copilul poate fi adus in
stare de alerfa, atunei ednd este linistit sau doarme.
Reflexele conditionate si neconditionate ale nou-nascutului, Se evalueaza zilnic,
der se stabilese in zilele 3-4 cu regiesarea reflexelor neconditionate i stabilirea eelor
cenditionate.
Particularitigite copiilor prematuri si cu greutate mica la nastere
Semne morfologice ale prematurilor:
La copilul prematur corpul este neproporional, exiremitaile si portiunea cervicsla
stunt seurte; rani! constituie aproximativ 1/3 din ali, sutuil suntdeschise, oxscle parictale
petgamentaase: gu! subir i pare mai lungs pieler rose, subir i transparent, edcsfa,
stratul comos i intermediar subir. gelatinos: se observ lanugo pe spate, antebrae, runic
obraji pi pe coupse; urechile:pavibioancle moi, jesutul cartilaginos nedezvoltat: rracere este
‘mai ingust; doer mai volurnines, cordora/ombilicl mai subfire, implariat mai aproape
de simtiza puivand: organele genitale exteme incomplet formate (labile mari nu acopers
Jabiile mic, seroul este rudimenzar, mic, testiculele nu sunt cobortte in e100)
Senne functionate ate premaurulei:
La copilul prematur se observa o hipodinamie, somnolent’, spat slab; tonusul
muscular scazut, reflexele se remareé de la o anumita varsti gestational respinafia
(ip abdominal, neregulatd, superficiala, cu erize de apnee, cu gaspuri — migesri
respiratorii convulsive). La ei FR constituie in medic pe minut 48 - 2, la prematuri de
agradul IIl— IV FR— 36 ~ 82; tensitinea arteriala e mai joash deeat [a normoponderali
45/20 mm.He fh primele 10 zile. apoi se majoreaza pana la 85/40 mmHg. FC 120
\60/min, pulsullabil, bredicardic (pulsul ~60 in minut—in caz de hipotermie i patologie
perinatala); este prezent hipotalamusul imatur (simptom Finchilgteia); din pactea
sistemului digestiy ~ este pezenta o salivatie sefzut, volumul de sue gasiric de 3 ori
mai jos decat la nou-nascuti la termen, aetivitatea fermemativa intestinala scazut, dar
sctivitatea fermentativd a suculai gastric normal, nua seere(ia gestried fiind scAizuth,
S-ar putea să vă placă și
- Reabilitarea Medicala În Boala ParkinsonDocument20 paginiReabilitarea Medicala În Boala ParkinsonggafiinÎncă nu există evaluări
- Activitatea Zilnicà A StudentuluiDocument2 paginiActivitatea Zilnicà A StudentuluiggafiinÎncă nu există evaluări
- Caz Herpes SimplexDocument1 paginăCaz Herpes SimplexggafiinÎncă nu există evaluări
- Caz IRADocument2 paginiCaz IRAggafiinÎncă nu există evaluări
- $RYK9VNPDocument13 pagini$RYK9VNPggafiinÎncă nu există evaluări
- Garda Sinteze CliniceDocument6 paginiGarda Sinteze CliniceggafiinÎncă nu există evaluări
- Caz Clinic BDADocument3 paginiCaz Clinic BDAggafiinÎncă nu există evaluări
- Cazuri CliniceDocument5 paginiCazuri CliniceggafiinÎncă nu există evaluări
