Screperul.

Screperul
 Este alcătuit dintr-
dintr-un şasiu metalic care susţ
susţine o cupă deschisă în partea superioară,
superioară, prevăzută cu
un cuţ
cuţit în partea din faţ
faţă şi cu un perete mobil în partea din spate. este mult întrebuinţ
ntrebuinţat la lucrările de
terasamente,
terasamente, deoarece execută întregul complex de operaţ operaţii:
ii: sapă,
sapă, transportă,
transportă, aşterne pământul
săpat în straturi subţ
subţiri şi uniforme pe care le compactează într- ntr-o oarecare măsură prin treceri
repetate,
repetate, grosimea stratului depus poate varia în funcţ funcţie de utilajul folosit la compactare.
compactare. Se poate
deplasa cu uşurinţ
urinţă dintr-
dintr-un punct la altul de lucru,
lucru, fără a necesitaamenajarea drumurilor speciale.
speciale.
Screperul poate urca rampe până la 20%. Lucrează foarte bine pământuri uşoare, oare, cu consistenţ
consistenţă
mijlocie,
mijlocie, săpând pe o adâncime de 15 ... 30 cm, în funcţ funcţie de tipul screperului.
screperului. Pământurile tari şi
foarte tari trebuie afânate în prealabil prin sacrificare.
sacrificare. Screperul lucrează bine în pământurile fără
coeziune (nisipuri)
nisipuri) şi în pământuri umede.
umede.
 Screperul este productiv pe distanţ
distanţe de transport mici (de exemplu,
exemplu, în pământuri uşoare unscreper cu
bena de 6 m3 are o productivitate de 12 m3/h la distanţ distanţa de 100 m şi de 2 m3/h la distanţ
distanţa de 1000 m).
Productivitatea se poate calcula cu formula:

K ⋅K ⋅K  m3 
P = 1 2 a ⋅K  h 
t  
 care:
 V - volumul cupei,
cupei, în mc
 K1 - coeficientul de umplere a cupei (0,9 ... 1,1);
 K2 -coefientul de utilizare a maş
maşinii (0,8... 0,9);
 t - durata unui ciclu umplerea cupei,
cupei, inclusiv deplasarea dus-
dus- întors),
ntors), în h;
 Ka -coeficientul de afânare a pământului în cupă.
cupă.
 La lucrările de terasamente se folosesc urmă
toarele tipuri de screpere:
 screpere mici, având bena de 1,5 ... 2,5 m3
productive pentru transportul pământului săpat
până la 200 m.
 screpere mijlocii, având bena de 6...8 m3 ,
productive pentru transportul pământului săpat
până la 400-500 m.
 screpere mari, având bena de 10...15 m3
productive pentru transportul pământului săpat
până la 700...800 m;
Screperul.
 Screperul
 •Screperele sunt utilaje folosite la săparea, transportul şi
descărcarea în straturi a pământului.
 •Prin cumularea celor trei operaţiuni screperele pot înlocui
unele sisteme de maşini şi anume:
 excavator –autobasculantă- buldozer sau
 buldozer – încărcător –autobasculantă- buldozer.
 •Screperele sunt echipate cu o benă prevăzută cu un cuţit,
montată între puntea faţă şi puntea spate
a maşinii.Săparea şi umplerea benei cu pământ se
realizează prin deplasarea maşinii.
 •Screperele se utilizează la lucrări de terasamente la
drumuri, căi ferate, la nivelarea terenurilor, la
executareaunor lucrări de îmbunătăţiri funciare.
Screperul
Autoscreper cu oblon cu
descărcare forţată
1-tractor monoax;2, 3-
cadrul de tracţiune; 4-
cilindri hidraulici de
manevrare a benei;
5-oblon; 6-cilindri
hidraulici de ridicare-
coborâre oblon;
7-cilindri pentru
schimbarea direcţiei de
deplasare; 8- benă;
9-perete de descărcare;10 -
cilindri hidraulici de
descărcare ;
11-roţi; 12-cuţit.
 Screperul
 Se analizeaza: Screperele standard, un singur
motor şi benă standard.
 Screpere de tip tandem. Două motoare care se
ajută reciproc în procesul de tăiere a solului,
umplere a benei, transport al solului din benă şi
golirea controlată a acesteia.
 Screpere cu dotări suplimentare. Dotările se
referă la mărirea capacităţii de încărcare prin
precompresarea solului afînat ridicat în benă şi
prin asistarea descărcării benei.
 Screperul
 Pot să lucreze împreună mai multe screpere pentru a
asigura mărirea forţei de tracţiune necesară tăierii solului,
astfel încât benele să fie umplute pe rând în timp ce forţa
de tracţiune se dublează.
 Screperele cu bene dotate cu elevator, usurează mult
procesul de ridicare a pământului de pe cuţitul lamei de
tăiere şi distribuirea acestuia cît mai uniform în benă.
 In cazul dotărilor speciale, la procesul de ridicare umplere
a benei, screperele pot fi dotate cu un dispozitiv de
ridicare/amestecare a materialelor de tip surub.
 Tipodimensiuni de screpere generale
 Screpere de tip tandem

Cazul utilizarii sistemului push-pool

Screpere dotate cu elevator
Screpere dotate cu elevator
 Screperul se foloseşte la următoarele lucrări
de terasamente:
 deblee, cu depunerea pământului în
depozite laterale sau ramblee cu înălţimi
până la 1,0 ... 1,5 m, cu pământul săpat din
camera de împrumut
Executia rambleelor mici
 ramblee mai înalte decât 1,50 m cu pământ din camere laterale de împrumut se
recomandă o schemă de mişcare în opt săpături şi umpluturi succesive longitudinale în
teren accidentat

Execuţia rambleelor mai înalte de

1,50m, cu screperul
 săpături şi umpluturi succesive longitudinale în teren accidentat

Executia debleelor
 Execuţia debleului (D) şi a rambeului (R) se face în straturi succesive, prin
deplasarea pământului pe distanţa (DT).
 Grosimea stratului de pământ săpat să fie de 150-300mm,

 iar stratul descărcat de 200-300mm

viteza de săpare să fie de 2-4km/h,

iar descărcarea de 5-8km/h;
razele minime de viraj 5-6m.
dispunerea fâşiilor de săpare şi a celor de descărcare la distanţe
egale,
ca in figura de mai jos, pe tot parcursul lucrului prin
corespondenţa între straturi
 săparea straturilor în grosime constantă medie sau modificarea grosimii
stratului în timpul săpării

a) Grosime constanta

b) Panta descrescatoare continua

c) Taiere in trepte
 - alegerea unei ordini de săpare a fâşiilor în şah sau cu
interspaţii

Ordinea de săpare a fâşiilor

a - în şah;

b – cu interspaţii
 Având în vedere că din ciclul de lucru al screperelor timpul de săpare implică
cele mai marirezistenţe, pentru reducerea puterii instalate se folosesc, în faza
de săpare, utilaje ajutătoare care potefectua împingerea sau tractarea
screperului. Un tractor ajutărîtor poate să deservească două sau mai multe
screpere în funcţie de distanţa de transport (tab.5), aplicându-se schema de
lucru în zig-zag sau eliptice:

a) Schema in zig-zag

b) Schema in zig-zag multipla

c) Schema eliptica in trepte

 1 - tractor împingător;
 2 - screpere în timpul săpării;
 3 -screpere în timpul deplasării plin;
 4,6 -traiectoria tractorului împingător;
 5 - traiectoria screperului plin;

 7 - traiectoria screperului gol

 În funcţie de dimensiunile frontului de lucru, volumul de lucrări, distanţa de
transport şi condiţiilelocale, se pot adopta diferite fluxuri de deplasare a
screperelor. Acestea pot fi comasate în douăgrupe principale de scheme şi
anume: scheme eliptice şi scheme în opt, cu variante de desfăşurareîn buclă,
în spirală şi respectiv în zig –zag.
 Schema în buclă:
buclă:
 săpături şi umpluturi prin compensare la platforme industriale;
industriale;
 transportul pământului la mai mult de 200m;
 săpături în canale cu descărcarea pământului de ambele părţ părţi.
 Schema în zig-zig-zag:
zag:
 gropile de împrumut situate de ambele părţ părţi sau pe o singură parte a rambleului;
rambleului;
 lucrările cu volum mare de pământ;
pământ;
 lungimi mari ale frontului de lucru.
lucru.
 Schema eliptică:
eliptică:
 executarea rambleelor din gropile de împrumut laterale;
laterale;
 rambleu de înălţ
nălţime mică şi front de lucru de cca.
cca. 100m.
 Schema în spirală:
spirală:
 schema eliptică deschisă cu săparea pământului de ambele părţ părţi ale rambleului;
rambleului;
 lăţ
lăţimi mari de rambleu;
rambleu;
 descărcarea pământului în fâş fâşii transversale.
transversale.
 Schema în opt:
 în cazul rambleelor înalte şi a debleelor adânci.
adânci.
 Schemele eliptice au de zavantajul că necesită viraje pe o singură parte a maş maşinii ceea ce duce la
uzuri diferenţ
diferenţiate în sistemul de deplasare.
deplasare.

 Folosirea diagramelor legate de forta de tractiune pe care o poate

dezvolta – viteza – rezistenta la rulare (Forta-viteza-panta)

 Viteza maximă de lucru ce poate fi realizată

de un screper depinde de forţa de tracţiune
pe care roţile maşinii o exercită asupra
solului, de trepata de viteze în care se poate
lucra ca şi de rezistenţa la înaintare pe care
maşina trebuie să o învingă
Folosirea diagramelor legate de forta de tractiune pe care
o poate dezvolta – viteza – rezistenta la rulare

 Forţa de tracţiune. Reprezintă forta

orizontală dezvoltată între pneurile maşinii şi
sol. Ea este limitată de caracteristicile
pneurilor şi ale solului ca şi de încărcarea
verticală pe pneuri.
 Greutatea de lucru este cosiderată ca fiind
greutatea maşinii cu bena încarcată
Folosirea diagramelor legate de forta de tractiune pe care
o poate dezvolta – viteza – rezistenta la rulare

 Rezistenţa efectivă la rulare – reprezintă

suma dintre rezistenţa la rulare pe teren
orizontal şi cea dată de panta terenului pe
care se lucrează. Panta se estimează în
înaltimea rampei la o distant de 100 m deci
apare sub formă de procente (%) iar
rezistenţa la rulare pe teren orizontal este
dată funcţie de tipul de pneuri utilizate şi de
forţa de tracţiune dezvoltată.
Folosirea diagramelor legate de forta de tractiune pe care
o poate dezvolta – viteza – rezistenta la rulare

 In cazul pantelor se modifică rezistenţa de

rulare pe teren orizontal in unghi al pantei
prin împărţirea cu o forţă de 10 kgf pentru
fiecare tonă a maşinii încarcate complet şi
pentru fiecare procent al pantei ce trebuie
urcată
Folosirea diagramelor legate de forta de tractiune pe care
o poate dezvolta – viteza – rezistenta la rulare

 Exemplul .
 Să se determine rezistenţa la rulare a unui
screper dacă acesta trebuie să urce o pantă
de 6% şi rezistenţa la rulare pe teren
orizontal este de 40kgf / tonă x m,.
 Rezistenţa la rulare pentru teren orizontal =
40 kgf/t / 10 = 4% pantă echivalentă.
 Rezistenţa la rulare totală = 4% + 6% = 10
%
Diagrama Tracţiune-viteză-pantă.
(T-v-P)
Dereminarea performanţelor
realizate de un screper poate fi
uşurată prin utilizarea diagramei
T-v-P. Astfel se stabileşte
greutatea efectivă a maşinii şi se
coboară pînă la intersecţia cu
dreapta ce reprezintă rezistenţa
la rulare totală a maşinii. Din
punctul de intersecţie se duce o
linie orizontală care intersectează
curba tracţiune-viteză în punctul
B ce descrie viteza posibilă şi
treapta de viteze în care poate fi
atinsă ca şi forţa maximă de
tracţiune dezvoltată de utilaj.
Folosirea diagramelor legate de forta de tractiune pe care
o poate dezvolta – viteza – rezistenta la rulare

 Exemplu.
 Un screper 631G având o încărcare estimată de 37.285 Kg trebuie să lucreze
pe o pantă echivalentă (rezistenţa la rulare totală) de 10%. Să se determine
forţa de tracţiune disponibilă şi viteza cu care poate opera.
 Răspuns.
 Se determină greutatea maximă.
 45.362 kg + 37.285 kg = 82.647 kg.
 In graficul T-v-P la valoarea încărcării de 82.647 kg se coboară o verticală
pîna la intersecţia cu dreapta ce indică rezistenţa totală la rulare (10 %) şi se
determină punctul B. Se trasează o orizontală prin B şi se obţine punctul de
intersecţie de pe curba tracţiune-viteză (C). Se citesc coordonatele forta şi
respectiv viteza şi se determină (T = 7756 kgf respectiv v = 12,9 km/h)
 Concluzie. Maşina lucrează optim în treapta a 4-a a cutiei de viteze ceea ce
impune atingerea unei viteze de 12,9 km/h şi dezvoltarea unei forţe de
tracţiune de 7,756 kgf.
 Utilizarea curbelor de întîrziere
 In cazul în care maşina coboară pante pentru care
rezistenţa la rulare devine negativă, viteza de
lucru în regimul frînei de motor este cel mai
efficient mod de lucru. Folosirea sistemului de
frînare conduce la încetinirea maşinii şi la uzura
prematură a acestuia.
 Se consideră cunoscute atît greutatea maşinii cît
şi rezistenţa totală la rulare.
 Rezistenţa totală la rulare în acest caz se
estimează ca şi în cazul general utilizînd acceaşi
relaţie de calcul ca şi în cazul urcării pantelor.
Utilizarea curbelor de întîrziere
 Exemplu.
 Se cere estimarea rezistenţei la rulare
pentru cazul în care maşina trebuie să
coboare o pantă de 15% şi rezistenţa la
rulare pe teren orizontal este de 5%.
 Rezistenţa la rulare toatală = 15% - 5% = 10
%
Utilizarea curbelor de întîrziere
 Exemplu.
 Un screper de tipul 651E cu o încarcare estimată
de 47175 kg coboară o pantă cu o rezistenţa la
rulare de 10%. Să se determine viteza şi treapta
de viteze în cazul unei coborîri în siguranţă. Să se
determine şi timpul unei curse dacă lungimea de
lucru este 610 m.
 Greutatea maşinii + sarcina încarcată = 60,950 kg
+ 47,175 = 108,125 kg
Utilizarea curbelor de întîrziere
Soluţie:
Utilizând diagrama de lucru a maşinii
în regimul frînei de motor rezultă
pentru o sarcină de 108,125 kg
(Punctul A din diagramă) .
Se coboară o vericală din A pînă la
intersecţia cu dreapta ce defineşte
rezistenţa la rulare de 10% şi se
notează punctual de intersecţie cu B.
Se trasează o orizontală prin B şi se
obţine punctul C în care această
dreaptă intersectează curbele de
lucru în siguranţă. Punctul C
corespunde treptei a 5-a a cutiei de
viteze a maşinii. Punctului C îi
corespunde şi viteza de 21,7 km/h.
Durata ciclului de lucru va fii:
V = 21,7 x 1000/60 = 361,6 m/min
BASCULANTE