Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Placi incovoiate
Analiza se bazeaza pe calculul cu diferente finite a placilor avind diverse conditii de incarcare si pe
frontiera, determinarea ecuatiilor care guverneaza comportarea acestor placi s-a facut pe baza
urmatoatelor ipoteze simplificatoare:
- grosimea placilor este mica in comparatie cu celelalte dimensiuni (lungimea si latimea)
- deformatiile sunt mici astfel incit curburile placilor pot fi aproximate cu ajutorul
derivatelor de ordinul doi ale sagetilor in raport cu coordonatele din planul median al
placii.
- Alungirilrile, scurtarile si sagetile planului median al placii sunt mult mai mica decit
grosimea placii, indiferent de modul de rezemare sau de impidecare a deformatiilo.
Daca aceste ipoteze nu sunt realizate, atunci calculul se va face in ipoteza deformatiilor mari, caz in
care trebuieste luata in considerare faptul ca relatiile dintre incarcari si deplasari nu mai sunt liniare,
fiind luat in considerare si efecte mult mai complexe. Din rapoartele incarcarilor efectuate, s-a
constatat ca in cazul placilor in consola, chiar si pentru deplasarile maxime ale placii pina la de 20
de ori mai mari decit grosimea, ecuatiile liniare isi pastreaza valabilitatea.
⎛ ∂w ⎞ w − wN
⎜⎜ ⎟⎟ = S
⎝ ∂y ⎠ C 2⋅h
⎛ ∂2w ⎞ w − 2 ⋅ wC + wN
⎜⎜ 2 ⎟⎟ = S
⎝ ∂y ⎠ C h2
⎛ ∂3w ⎞ w − 2 ⋅ wS + 2 ⋅ wN − wNN
⎜⎜ 3 ⎟⎟ = SS
⎝ ∂y ⎠ C 2 ⋅ h3
⎛ ∂4w ⎞ w − 4 ⋅ wS + 6 ⋅ wC − 4 ⋅ wN + wNN
⎜⎜ 4 ⎟⎟ = SS
⎝ ∂y ⎠ C h4
Astfel, pentru cazul din figura 3, observam ca atunci cind nodul C se gaseste pe muchia domeniului,
(frontiera acestuia), aceasta nu are nici o restrictie de deplasare iar deplasarile (sagetile) din nodurile
aflate in afara domeniului sunt nule. Acest caz putem sa il numim prin prisma conditiilor
geometrice si de deplasare muchie sau latura libera. Expresia deformatiilor, fortelor care actioneaza
pe aceasta muchie, momentelor din nodurile aflate pe aceasta muchie difera fata de cazul in care
toate nodurile celulei sunt pe placa analizata. Modul de obtinere al acestora este urmatorul:
Tabelul 5. Ecuatiile implicate in determinarea deplasarii unui nod aflat pe o muchie libera
Cazul analizat Ecuatia Expresia acesteia
20 wC − 8(w N + wE + wS + w N ) +
Incarcarea 2(w NW + w NE + wSE + wSW ) +
P0 P0 ⋅ h 2
wSS + w NN + wWW + wEE =
D
Fortele 3(1 − 2 μ )(wN − wS ) + (2 − μ )(wSE + wSW − wNW − wNE )
nodale − wNN + wSS = 0
Moment in − 2(1 + μ )wW + wNW + wSW + μ (wWW − wC ) = 0
W
Moment in − 2(1 + μ )wC + wN + wS + μ (wW + wE ) = 0
C
Moment in − (1 + μ )wE + wNE + wSE + μ (wEE + wC ) = 0
E
Prin eliminarea deplasarilor din nodurile aflate in afara domeniului (wSS,wS,wSW,wSE) din aceste
ecuatii se obtine ecuatia ce descrie deformatia din nod, ecuatie ce va fi folosita in procesul de
determinare a deformatiilor placii analizate.
( ) ( )
2 8 − 4 μ − 3μ 2 wC + 4(− 3 + μ )wN + 4 − 2 + μ + μ 2 (wW + wE ) + 2(2 − μ )(wNE + wNW ) +
P0 ⋅ h 4 2 ⋅ h 3
(1 − μ )(w
2
WW + wEE ) + 2 wNN =
D
+
D
⋅ (R y )C
P0 h 4
21wC − 8(wN + wE + wS ) + 2(wNE + wSE ) + wNN + wSS + wEE =
D
NN
2
+ EE
0
y C
D D
Dupa determinarea deplasarilor, momentele, fortele taietoare si axiale ca si reactiunile din reazeme,
articulatii sau incastrai pot fi determinate folosind cuatiile din Tabelul 7.
max ⎫ ⎧⎪ M 1 1 2
= (M x + M y ) ± ⎢ (M x − M y )⎥ + M xy2
⎡1 ⎤
⎬→⎨
min ⎭ ⎪M 2 2
⎩ ⎣2 ⎦
Unghiul dintre momentul pe axa Ox si momentul maxim principal, M1 se determina cu relatia:
2 ⋅ M xy
tan( 2ϑ ) =
Mx −My
6 ⋅ M1
σ max =
t2
Exemplu 6.1
Se considera o placa fixata pe latura x = 0 si libera pe toate celelalte latri, incarcata cu o forta
concentrata P la mijlocul laturii x = L, ca in figura. Se cere determinarea deplasarilor, momentelor
nodale si tensiunilor din fibrele exterioare.
Observatii: Se observa ca placa prezinta simetrie atit geometrica cit si din punct de vedere al
incarcarii, ceea ce ne conduce la o forma mult simplificata a analizei. Astfel, deplasarea din punctul
2’ este aceeasi cu cea din 2 si asa mai departe, ceea ce face ca in calcul sa poata fi preluate doar 12
noduri.
Folosind ecuatiile din Tabelul 7, se genereaza urmatorul sistem de ecuatii:
Exemplul 6.2.
Pentru placa din figura se cere determinarea deplasarilor nodale si a tensiunilor si deformatiilor daca
E = 200 GPa, L = 4m, H = 3m, p(x) = 10 kPa/m2, t = 100 mm si μ = 0.3.
Figura 6.3 Notatia deplasarilor w pentru placa incarcata cu p(x) si cu gol interior, cu simetrie dupa
axa Ox.
Coeficientul D
E ⋅t3 200 ⋅ 10 9 × 0.12 N
D= = = 1.832 ⋅ 10 7 2
(
12 1 − μ )
2
(
12 1 − 0.3 )
2
m
Termenul liber pentru incarcarea uniform distribuita este:
h 4 ⋅ p ( x) 0.5 4 ⋅ 10 ⋅ 0.25
lrh = = = 0.000034m
D 1.832 ⋅ 10 7
Ecuatiile nodale pentru cazul placii simplu rezemate pe contur, (w1 = -w1) se obtin pentru fiecare
nod in parte pe baza numerotarii extensiei nodurilor.
Nodul 1 - intern
20 w1 − 8(wS + wS + w2 + w4 ) + (w3 − w1 − w1 + w7 ) + 2(wS + wS + w5 + wS ) = lrh
wS = 0
18w1 − 8w2 + w3 − 8w4 + 2 w5 + w7 = lrh
Nodul 2 - intern
Pozitia
Schema redusa
nodului
Vecin cu o
fata fixata
Vecin cu
un nod de
colt intre
fata fixa si
fata libera
Nod pe
fete libere
Nod
interior
Qx = Rx = −
D
(− 16 ⋅ wE + 4(wNE + wSE ) + 2 ⋅ wEE )
2 ⋅ h3
Qy = −
D
(wSE − wNE )
h3
D
M x = −2 2 wE
h
D
M y = −2 2 μ ⋅ wE
h
M xy = 0
Qx = Rx = −
D
(− 16 ⋅ wE + 4(wNE + wSE ) + 2 ⋅ wEE )
2 ⋅ h3
Qy = −
D
(wSE − wNE )
h3
2⋅D
M x = − 2 wE
h
2⋅ D
M y = − 2 μ ⋅ wE
h
M xy = 0
−D
Qx = Rx = (( )
− 16 + 4 μ + 4 μ 2 wE + (8 − 4 μ )wNE + (2 − 2 μ )wEE )
2⋅h 3
Qy = Ry = 0
Mx = −
D
(− 2(1 + μ )wC + wE + μ (wN + wS ))
h2
M y = − 2 (− 2(1 + μ )wC + wN + wS + μwE )
D
h
D(1 − μ )
M xy = (wSE − wNE )
4 ⋅ h2
Qx = −
D
(− wC − 4wE + wNE + wSE + wEE )
2 ⋅ h3
Qy = −
D
(4(wN − wS ) + wSE − wNE − wNN + wSS )
2 ⋅ h3
Mx = −
D
(− 2(1 + μ )wC + wE + μ (wN + wS ))
h2
M y = − 2 (− 2(1 + μ )wC + wN + wS + μwE )
D
h
D(1 − μ )
M xy = (wSE − wNE )
4 ⋅ h2
Qx = −
D
(− wC − 4wE + wNE + wSE + wEE )
2 ⋅ h3
Qy = −
D
(− wC + 4wN − 2(1 + μ )wS + (1 − μ )wSE − wNE − wNN )
2 ⋅ h3
( )
M x = − 2 1 − μ 2 (wE − 2wC )
D
h
My =0
(1 − μ )D (− 2w
M xy = NE + 2(1 + μ )w E − μ ⋅ wC − μ ⋅ wEE )
4 ⋅ h2
Qy = −
D
(− (1 + μ )wC − 2 ⋅ (1 − μ )wE + (1 − μ )wEE )
2 ⋅ h3
( )
M x = − 2 1 − μ 2 (− 2 ⋅ wC + wE − wW )
D
h
My =0
(1 − μ )D (2(1 + μ )(w
M xy = − E − wW ) + 2(w NW − w NE ) + μ (wWW − wEE ))
4 ⋅ h2
Qx = −
D
(2(1 − μ )(wW − wE ) − (1 − μ )(wW − wEE ))
2 ⋅ h3
( )
M x = − 2 1 − μ 2 (− 2wC + wW + wE )
D
h
My =0
M xy =
D
(1 − μ )(μ ⋅ wC − 2(1 + μ )wW + 2(wE − wNE + wNW ) + μwWW )
4 ⋅ h2
Qx = −
D
(2(1 − μ )wW − (1 − μ )(wC + wWW ))
2 ⋅ h3
Mx = 0
My =0
=
D ⎜
( )
⎛ 2 − 3 + 2 μ + μ 2 (w N + wW − wC ) + ⎞
⎟
( )
M xy
4 ⋅ h2 ⎜ 1 − μ 2 (w + w ) + (4 − 4 μ )w ⎟
⎝ NN WW NW ⎠
Mx = −
D
(− 2(1 + μ )wC + wW + wE + μ (wN + wS ))
h2
M y = − 2 (− 2(1 + μ )wC + wN + wS + μ (wN + wE ))
D
h
M xy =
(1 − μ )D (w − w − w + w )
4 ⋅ h2
SE NE SW NW
D ⎛ − wC + 4 wW + (− 2 + 2 μ )wE + (1 − μ ) ⋅ ⎞
Qx = − ⎜ ⎟⎟
2 ⋅ h 3 ⎜⎝ (wNE + wSE ) − (wNW + wSW ) − www ⎠
D ⎛ − wC + 4 wN − 2(1 − μ )wS + (1 − μ )(w NE + wSW ) − ⎞
Qy = − ⎜⎜ ⎟⎟
2h 3 ⎝ (wNW + w NE ) − wNN ⎠
Mx = −
D
(− 2(1 + μ )wC + wW + wE + μ (wN + wS ))
h2
M y = − 2 (− 2(1 + μ )wC + wN + wS + μ (wE + wW ))
D
h
M xy =
(1 − μ )D
(wSE − wNE − wSW + wNW )
4h 2
Q x = − 3 (4(wW − wE ) + wNE + wSE − wNW − wSW − wWW + wEE )
D
2h
D ⎛ − wC + 4 wN + 2(− 1 + μ )wS − wNW − wNE + ⎞
Q y = − 3 ⎜⎜ ⎟⎟
2h ⎝ (1 − μ )(wSE + wSW ) − wNN ⎠
M x = − 2 (− 2(1 + μ )wC + wW + wE + μ (wN + wS ))
D
h
M y = − 2 (− 2(1 + μ )wC + wN + wS + μ (wW + wE ))
D
h
M xy =
(1 − μ )D
(wSE − wNE − wSW + wNW )
4h 2
Q x = − 3 (4(wW − wE ) + wNE + wSE − wNW − wSW − wWW + wEE )
D
2h
Q y = − 3 (4(wN − wS ) + wSE + wSW − wNW − wNE − w NN − wSS )
D
2h
Bibliografie